Consiliul Județean Harghita și Asociația de Dezvoltare Regională a consiliului județean au organizat în data de 1 septem-brie la sediul consiliului județean o dezbatere pentru a discuta cu specialiștii, fermierii, prelucrătorii de carne, respectiv cu

reprezentanții composesoratelor și a consiliilor locale chestiunea abatoarelor mici din județ. pag. 3

§.

Publicația Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energeti c

Anul IX. nr. 10 • octombrie 2009

Locuitorii zonelor de munte – precum majoritatea locuitorilor județului Harghita – produceau ceea ce le permitea mama na-tură. Cum pământurile arabile erau puține și slabe, cultivau cereale puține, dar pășunile în-tinse și bogate au făcut posibile creșterea animalelor, iar codrii dădeau lemnul pentru fabrica-rea diferitelor unelte din lemn, a scândurii. Laptele, cașul, brânza, urda, precum și covoarele, cergi-le făcute din lână, lemnul, scân-dura luau drumul târgurilor, fiind schimbate pe cereale. Produsele din zonele noastre au fost vestite pentru calitatea lor, producătorii punând în ele tot ceea ce era mai bun, punându-și și sufletul.Aceste produse au dus faima locuitorilor acestor meleaguri, iar meșteșugul lemnului a făcut cunoscuți meșterii locului în maitoate regiunile țării.Buni gospodari, meșteșugarii au rămas și în zilele noastre, produ-sele, bunurile create de ei având căutare. Așadar a fost binevenită și bine primită inițiativa Consiliu-lui Județean Harghita de a încu-raja producătorii și meșteșugarii locali prin asigurarea unui cadru organizat, în care își pot valorifi-ca produsele.Târgul produselor tradiționale este organizat deja de o bună bucată de vreme, a treia sâmbă-tă a fiecărei luni fiind deja cunos-cută ca zi de târg de producători și de cumpărători. Cei interesați își etalează produsele pe tarabe-le amenajate sub arcadele Pala-tului Administrativ.Târgul, piața a fost și în trecut organizat în zile dinainte stabili-te, date bine întipărite în mintea tuturor celor interesați. Iar locul unde au fost amenajate aceste târguri au fost spațiile mari din zonele centrale ale localităților, precum ne dă de știre și denu-mirea lor: piețele. În multe orașe europene marile piețe înainte de masă funcționează și azi ca… piețe, locuri în care se pot cum-păra produse tradiționale. La orele amiezii locul este eliberat de tarabele mobile, locul lor fiind luat de turiști. Deci, târgul de sub arcadele consiliului județean nu este un moft local, ci adaptarea la un trend european: moda de a promova produsele locale. Prin aceste produse tradiționale au de câștigat producătorul și bene-ficiarul deopotrivă. Rămâne de ciocnit numai aldămașul. Tot cu tărie de la producătorii noștri…

Sarány István

pag.pag.

pag.

pag.

pag.pag.

32

7

4

86

Zi de târg

Produse secuiești la Peninsula

Energie alternativă

Ocrotirea valorilor arhitecturaleBuletin informativ

Ajutoare alimentare pentru nevoiași Rechizite pentru școlari

Anul XI. nr. 3 • septembrie 2011

Seria de întâlniri intitulată „Dezba-teri tematice la Consiliul Județean Harghita” a avut ca oaspete pe jurnalistul Emil Hurezeanu.

În prima zi a lunii august președintele trustului media Re-

alitatea–Cațavencu, Emil Hure-zeanu, a purtat discuții despre situația României, despre mul-ticulturalitate și relațiile etnice la Miercurea Ciuc în cadrul serii „Dezbateri tematice la Consiliul Județean” organizat de Consiliul

Județean Harghita. Președintele consiliului județean, Borboly Csa-ba a anunțat încă în luna iunie că va iniția un dialog româno-ma-ghiar axat pe tema reorganizării regionale, această idee stând la baza invitării renumitului jurna-list, bun cunoscător al realităților locale. În curând va fi efectuat și un sondaj în rândul locuitorilor de etnie română din județul Harghi-ta cu privire la părerea lor despre tema Ținutului Secuiesc.Dl. Emil Hurezeanu a vorbit despre aspectele cultural-istorice ale țării, precum și despre atitudinea locui-torilor față de această temă. După părerea lui atât românii precum maghiarii sunt prizonierii unor modele istorice închise și este foarte important să pășească în afara acestor limite și să-și recon-figureze relațiile bazate pe empa-tie. A subliniat că este important ca atât românii cât și maghiarii să

trateze relațiile interetnice cu o lejeritate îmbinată cu simțul umo-rului. Chiar și așa țara nu e unită, fapt reflectat și prin infrastructura nedezvoltată: lipsește autostrada dintre Ardeal și Moldova, nu exis-tă curse aeriene între Iași și Sibiu. „O țară funcțională are nevoie de drumuri, poduri și idei” – a expli-cat jurnalistul. În România, în loc de tratarea problemelor, se inter-vine doar. Nu există nicio strategie despre soarta beteagului (bolna-vului) – „reacție da, strategie ba”. Hurezeanu s-a oprit și asupra relației politicii cu presa. „Presa a devenit prea cinică față de politi-cieni, care, la rândul lor, încearcă să o saboteze – a afirmat. Des-pre reorganizarea administrativă, respectiv regională jurnalistul a declarat că acest subiect este e o problemă mult prea serioasă încât să fie tratată doar ca o chestiune administrativă.

Redeschiderea abatoarelor mici

Drumuri, poduri, idei ne trebuie

Publicația Consiliului Județean Harghita

COMITATUS

În data de 15 august, Tánczos Barna, secretar de stat în cadrul Ministeru-lui Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Csák László, directorul firmei CDC Consulting SRL, au prezentat în pala-tul administrativ din Miercurea-Ciuc, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul intitulat Furnizarea servi-ciilor de orientare socio-economică pentru populația agricolă din județul Harghita, implementat de Ministe-rul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția Națională Sani-tară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANVSA).În calitate de gazdă a evenimentului, Borboly Csaba, președintele Consi-liului Județean Harghita a declarat că se vede din ce în ce mai bine, că numeroasele proiecte implementate în județul Harghita încep să aducă rezultate.„Acordăm atenție legislației și asoci-ațiilor din domeniu, ca astfel din dez-avantajul pe care îl are județul Har-ghita să făurim avantaje. Degeaba vrem să intrăm în competiție cu re-giuni cu mari producători, deoarece productivitatea pământului este mai redusă, și în alte locuri întinderea zo-nelor arabile depășește două treimi, până când la noi nu ajunge nici la o treime, îngreunând producția com-petitivă. Astfel noi nu vrem să parti-cipăm la competiția kilogram/preț, și vrem să ne găsim locul în competiția 1 kilogram de produs de excelență calitate/preț. Acesta este obiectivul strategiei agrare elaborată de con-siliul județean, care prevede că prin intermediul efectelor comune ale agriculturii și turismului pot fi opera-te gospodării durabile și sustenabile, chiar dacă gospodăriile funcționează pe teritorii mici. Trebuie să avem o

activitate bună în domeniul creșterii animalelor și prelucrării produselor, deoarece în baza analizelor majo-ritate produselor agricole produse și majoritate animalelor crescute în județ, părăsesc județul în formă cru-dă, vie, astfel veniturile obținute din prelucrare și valorificare nu rămân la noi. Din acest punct de vedere avem nevoie de multe inițiative. Ne bucurăm că domnul secretar de stat Tánczos vine în ajutorul nostru și ne bazăm și pe ceilalți reprezentanți ai guvernului” a declarat președintele.

Secretarul de stat Tánczos Barna și directorul Csák László au prezentat în mod detaliat proiectul Furnizarea serviciilor de orientare socio-econo-mică pentru populația agricolă din județul Harghita, implementat în cadrul programului „Modernizarea Sistemului de Informare și Cunoaște-re în Agricultură” (MAKIS) de Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția Națională Sanita-ră Veterinară și pentru Siguranța Ali-mentelor (ANSVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP),

care are o valoare de peste 60 de milioane de euro, finanțat dintr-un împrumut obținut de la Banca In-ternațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Programul, care vizează populația agricolă din județul Har-ghita, are un buget de aproape 110 000 euro și cuprinde printre activități evaluarea și analiza situației gospo-darilor, oferirea de informații, crea-rea rețelei județene de consiliere în domeniul agricol, servicii de consili-ere personalizate, respectiv crearea formelor de participare a membrilor

comunității, reprezentarea interese-lor gospodarilor în procesul de luare a deciziilor de la nivel local și națio-nal.„Printr-o gospodărie bazată pe cu-noaștere se poate ajunge și în aceste zone la nivelul de eficiență al regiuni-lor din sud, dacă munca lor include tehnologii moderne, genetică bună și cunoștințe aprofundate. Progra-mul MAKIS vine în ajutorul acestor gospodării, în a cărui listă de benefi-ciari am reușit să includem și județul Harghita. Astfel, în trei locații alese,

Remetea, Sâncrăieni și Merești, în cadrul proiectului de cadastru vor fi evaluate teritoriile, vor fi întabulate pe numele proprietarilor, iar pe de altă parte se va demara și un pro-iect care vizează modernizarea sis-temelor de informații și cunoștințe. Pentru acest proiect au depus oferte firme din județul Harghita, fiind alea-să SC CDC Consulting SRL. Pe termen lung scopul este crearea unei rețele de consultanță în domeniul agricol, care creează premisele unei activi-tăți agricole bazată pe cunoaștere. În

primul an se va implementa proiec-tul Furnizarea serviciilor de orientare socio-economică pentru populația agricolă din județul Harghita, cu o durată de implementare de un an, finanțat printr-un împrumut al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare” a relatat secretarul de stat.În opinia lui Csák László proiectul va fi unul de succes dacă, într-un an după finalizarea împrumutului de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, se poate declara că

această activitate de consiliere tre-buie continuată, deoarece gospodarii utilizează serviciile oferite.„Prin serviciile de consiliere nu apa-re un nou personaj pe piața consi-lierii, care preia atribuțiile altora, ci obiectivul nostru principal este să coordonăm sistemele existente de consiliere în domeniul agricol într-un unul unitar, în cadrul căreia gos-podarul interesat de posibilitățile de dezvoltare să aibă acces la informații într-un singur loc. Pe de o parte do-rim să înlesnim procesul de obținere a informației, iar pe de altă parte do-rim să venim în ajutor și în domeniul finanțării, deoarece acordăm consi-liere personalizată gospodarilor. Din punctul de vedere al gospodarilor din județul Harghita, diversificarea este un aspect important, adică de-mararea unor tipuri de activități, servicii, care au o valoare adăugată și oferă posibilitate obținerii unui ve-nit în plus, cum ar fi producerea de produse tradiționale sau dezvoltare turismului rural” a explicat Csák.Activitatea de consiliere va fi la dis-poziția gospodarilor în perioada oc-tombrie 2011 - august 2012, în biroul CDC Consulting SRL din Miercurea-Ciuc, înființat în acest sens. Respec-tiv vor sta la dispoziție și în cele trei comune menționate mai sus, în baza unei programări prealabile. Informa-țiile legate de proiect vor fi accesibile și pe pagina web creată în acest scop.Într-o primă etapă a proiectului, în lunile august și septembrie vor fi cre-ate rețelele de consiliere, respectiv se va evalua interesul gospodarilor în acest sens, apoi, începând cu luna octombrie, serviciul de consiliere se va adapta exigențelor concrete for-mulate.

Ajutoare alimentare pentru nevoiașiÎn concordanță cu Hotărârea Guvernului 600/2009, nevoiașii beneficiează și în acest an de ajutoare alimentare din partea Uniunii Eu-ropene. În 2011, pentru cei 33.500 de locuitori harghiteni îndreptățiți la primirea acestor aju-toare sunt destinate 1273,336 tone de alimen-te în valoare de 3.702.350 lei.Din partea Uniunii Europene în județul Harghi-ta, vor fi distribuite și în acest an ajutoare ali-mentare pentru locuitorii îndreptățiți la venitul minim garantat, persoanele în vârstă cu pensia mai mică de 400 lei, persoanele cu dizabilități neinstituționalizate, precum și persoanele care primesc ajutor pentru șomaj. Asemenea anului trecut alimentele achiziționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor fi ma-gazionate de Consiliul Județean Harghita, apoi transportate la consiliile locale unde urmează a fi distribuite beneficiarilor. În 2011 vor fi distrbuite cinci soiuri de alimente: 477,033 de tone de făină albă de grâu, 334,018 de tone de mălai, 70,064 de tone de paste fă-inoase, 37,268 de tone de biscuiți, 293,766 de tone de orez și 61,187 de tone de lapte praf a căror valoare totală este de 3 702 350 de lei.Pe parcursul lunii august au intrat deja 240 de tone de alimente în magazia închiriată de con-siliul județean. Restul ajutoarelor va sosi conco-mitent cu distribuirea care va începe în prima parte a lunii septembrie și conform așteptărilor se va termina până decembrie. Angajații consi-liului județean au stabilit deja traseul și planul de distribuție primele transporturi urmând să fie duse în zona Cristuru Secuiesc.

Știri2

Borboly Csaba, Tánczos Barna, Csák László

Consiliere pentru agricultorii din județul Harghita

COMITATUS

Se dorește înființarea de punc-te de tăiere cu atribuții de pre-lucrare a cărnii

Consiliul Județean Harghita și asociația de dezvoltare regională a consiliului județean au organizat în data de 1 septembrie la sediul con-siliului județean, o dezbatere pen-tru a discuta cu specialiștii, gazdele, prelucrătorii de carne, respectiv cu reprezentanții composesoratelor și a consiliilor locale chestiunea abatoa-relor mici din județ.În cadrul întrunirii directorul asociației de dezvoltare rurală a Con-siliului Județean Harghita, Márton István a prezentat proiectul tehnic și regulamentul de funcționare a unui abator mic din Ungaria. Conform spu-selor directorului costurile punctelor de tăiat înființate pe exemplul abato-rului din Ungaria care funcționează pe 40 m2 nu ar depăși suma de 1300-1500 de euro fiecare.Conducătorul Direcției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Ladó Zsolt a prezentat normele și regle-mentările stabilite prin lege pentru abatoarele ce urmează a fi construite s-au renovate. Munca administratori-lor abatoarelor va fi facilitată de fap-tul că pentru animalele transportate din perimetrul de 50 de kilometri nu trebuie amenajat spațiu de odihnă, respectiv în spațiul de sacrificare pot fi tăiate mai multe specii – a relatat directorul. Conform ordonanței Gu-vernului este suficient vestiarul cu o singură încăpere, dar în același timp fiecare componentă a abatorului tre-buie să fie lavabilă și ușor de curățat. Pentru ca contructorii să evite cheltu-ielile suplimentare ar fi cel mai bine elaborarea de studii de fezabilitate ce vor fi depuse la direcția veterinară pentru aprobare.Conducătorul Agenției de Protecția Mediului din Județul Harghita, Bernádt Zelma a vorbit despre proce-dura obținerii autorizațiilor necesare construirii abatoarelor, iar reprezen-

tantul companiei Tehnoutilaj srl. din Odorheiu Secuiesc a prezentat planu-rile tehnice a două abatoare din Aus-tria, respectiv oferta de preț a firmei pentru echiparea abatoarelor. Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba a prezentat intențiile instutuției conduse de el în interesul redeschiderii micilor aba-toare. Consiliul județean se ocupă de această problemă din anul 2008. Conform Borboly Csaba, odată cu în-chiderea abatoarelor o verigă foarte importantă a dispărut din viața agri-colă.– A fost nevoie de multă luptă pentru autorizarea reînființării punctelor de tăiere, deoarece odată cu acceptarea României printre membrii Uniunii Europene i-au dat rolul unei piețe de desfacere. Datorită participării la gu-vernare a UDMR, precum muncii ne-obosite a secretarului de stat de agri-cultură și dezvoltare rurală, Tánczos Barna este posibil ca în două-trei zile la Sândominic și Lunca de Sus să se redeschidă abatoarele.Vom sprijini deschiderea primelor abatoare, deoarece avem încredere că exemplul va prinde – a precizat președintele consiliului județean. El a mai atras atenția participanților și asupra faptlui că nu este de ajuns doar sacrificarea animalului, pentru profitul real carnea trebuie și pre-lucrată. De aceea s-a adresat celor care vor construi un abator mic cu rugămintea să gândească în prealabil

ce se va întîmpla cu animalele tăiate și să profite de oportunitățile oferite de producția tradițională sau la sca-lă industrială. Borboly Csaba a mai vorbit despre importanța înființării asociațiilor producătorilor de carne, deoarece după părerea lui această modalitate pot fi ceea mai utilă pen-tru interesele producătorilor de car-ne.

Opinia lui Borboly Csaba cu înființarea abatoarelor mici

Consiliul Județean Harghita și-a pro-pus ca scop încă din anul 2008 redes-chiderea abatoarelor închise la adera-rea la Uniunea Europeană, deoarece cu desființarea acestora crescătorii de animale au devenit vulnerabili în fața comercianților. În urma aderării în județul Harghita au fost închise 21 de astfel de unități. În data de 15 decembrie 2008 consiliul județean a înființat o comisie mixtă în care ală-turi de specialiștii consiliului județean au fost invitați și reprezentanții direcțiilor veterinare și de agricultură județene, și a cărei scop a fost redes-chiderea abatoarelor în conformitate cu reglementările uniunii europene. Comisia a vizitat două puncte de tă-iere închise la Lunca dr Sus și la Ineu completând un raport despre ele pe care l-a trimis ministerului agriculturii și reprezentanților UDMR din parla-ment. Consiliul județean cu redeschi-derea abatoarelor a avut ca scop ca

carnea produsă local să fieprelucrată și valorificată tot local, astfel încât va-loarea adaugată să nu intre în contul distribuitorilor intermediari, respec-tiv a prelucrătorilor din alte regiuni. Același a fost scopul organizării luna-re și înaintea sărbătorilor a târgului produselor tradiționale, precum și a vânzării produselor tradiționale a producătorilor locali în magazinele Cora și Auchan din străinătate dând o mână de ajutor producătorilor să pătrundă pe piața internațională. Pentru informarea producătorilor și a fermierilor consiliul județean a înființat și o revistă lunară de speciali-tate destinată promovării exemplelor de succes și informării gospodarilor despre oportunitățile de finanțare. În 2010, Consiliul Județean Harghi-ta a tradus ordonanța ministerului agriculturii ungare privind abatoarele mici și a trimis ministerulului român, precum și parlamentarilor UDMR. Apoi, în luna octombrie 2010 Bor-boly Csaba s-a adresat în scrisoare parlamentarilor UDMR în care printre altele a insistat asupra aprobării legii abatoarelor mici.În luna mai 2011, împreună cu Direcția Veterinară, Consiliul Județean Harghita a elaborat o pro-punere de modificare de reglemen-tare pe baza ordonanței nr. 11/2008 a Autorității Naționale Sanitar Veteri-nare și pentru Siguranța Alimentelor în care a redactat propunerile pri-vind redeschiderea abatoarelor mici.

Aceste propuneri au fost incluse în recent editata ordonanță privind re-deschiderea punctelor de tăiat.Pe parcursul dezbaterii pe tema aba-toarelor a fost nevoie ca autorita-tea județeană să convingă nu doar specialiștii de la București ci și dem-nitarii de la Bruxelles, deoarece la ac-ceptarea României în UE, i-au atribuit rolul de piață de desfacere, adică țară de destinație a produselor UE.Printre planurile pentru viitor a con-siliului județean figurează înființarea unui parc agro-industrial unde pe lângă răcirea, congelarea, înpache-tarea, precum și logistic și transport ar fi posibilă și selectarea (industri-ală și tradițională) a produselor. Pe lângă toate acestea, consiliul va face tot posibilul și în continuare pentru promovarea și valorificarea produ-selor din Ținutul Secuiesc. Împreu-nă cu Camara Agricola Județeană se plănuiește organizarea de cursuri de perfecționare de industria de car-ne. Cu consimțământul membrilor ADI, Consiliul Județean Harghita va anunța proiectul pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie.Consiliul Județean Harghita susține înființarea asociației prelucrătorilor de carne, deoarece această formă este ceea mai adecvată pentru in-teresele producătorilor. Mai spriji-nă elaborarea proiectelor tehnice a abatoarelor în cazul în care aplican-tul va da acestea la dispoziția altor localități. Mai mult, va convoca un grup de lucru comun în colaborare cu organele de autorizare și control, pentru soluționarea imediată a pro-blemelor care se ivesc pe parcursul construirii și funcționării abatoarelor. Dat fiind faptul că pentru majoritatea localităților autorizațiile de urbanism vor fi eliberate de consiliul județean, acesta va încerca eliberarea acestora în regim de urgență. Tot printre pla-nurile consiliului județean figurea-ză propunerea către instituțiile de învățământ de a educa în viitor lucră-tori și specialiști în prelucrarea cărnii.

În cadrul programului de colaborare cu culte-

le religioase a Consiliului Județean Harghita Episco-pia Ortodoxă Română a Co-vasnei și Harghitei a depus o cerere de finanțare cu ti-tlul Prevenirea abandonului școlar. Fondurile obținute au fost destinate sprijinirii elevilor nevoiași în cadrul prin achiziționarea de rechi-zite școlare. În cadrul proiectului având un buget total de 36.000 de lei episcopia a depus documentație de proiect pentru achiziționarea de rechizite pentru 200-250 de elevi pentru care consiliul județean a alocat 13 000 de mii de lei, restul sumei necesare fiind asigurată din aportul propriu a episcopiei.În data de 9 septembrie la

invitația episcopului de Co-vasna și Harghita, Ioan Se-lejan, președintele consiliu-lui județean, Borboly Csaba, alături de inspectorul școlar adjunct Aurora Parfeni, a vi-zitat sediul episcopiei când o parte din rechizite au fost înmânate directorului școlii Liviu Rebreanu.Cu această ocazie, Borboly Csaba a declarat că auto-ritatea județeană în fieca-re an sprijină bisericile din județul Harghita în funcție de proporția enoriașilor și asemenea anilor preceden-te s-a gândit și la ajutorarea elevilor. Președintele con-siliului ju-dețean a declarat că se va încerca extinderea acestei colaborări cu biseri-cile în cadrul legislației de vi-goare și la o întrebare venită din partea presei a spus că

astfel de inițiative din partea consiliului județean nu au nicio conotație religioasă sau politică, ba chiar ar fi de dorit ca finanțarea cultelor din partea guvernului să se desfășoare la fel cum se pro-cedează consiliul județean.La rândul său episcopul Ioan Selejan a spus că rechizitele distribuite înseamnă un aju-tor eficient, tangibil, care pe lângă destinația propriu zisă de a ușura studiile școlarilor are și o latură mai subtilă, și anume de a lua o povară de pe umerii părinților acestor copii și de a diminua pră-pastia socială și financiară. Când fiecare elev are caiete și ghiozdane asemănătoa-re, dispare latura vizibilă a inegalității sociale și elevii nu se simt diferențiați – a spus episcopul.

Știri 3

Rechizite pentru școlarii nevoiași

Redeschiderea abatoarelor mici

Slănină aflată în plin proces de prepapare într-un abator din Italia

COMITATUSRegionalizare4

Independența energetică condiție a prosperării

Consiliul Județean Harghita, cu toate că nu figurează printre atribuțiile lui, și-a propus promova-rea mentalității ecologice și răspân-direa utilizării surselor de energie alternativă. Microhidrocentrala din Corbu este primul sistem de acest gen pus în funcțiune prin colabora-re între consiliul județean și Primă-ria Corbu.Cu ocazia inaugurării investiției în valoare de 434.000 de lei, președintele Consiliului Județean Harghita a explicat că cea mai im-portantă sursă de energie este cea alternativă.„Încercăm să ne organizăm viața în așa fel ca întâmplările din lumea întreagă să ne influențeze în cea mai mică măsură posibilă. Aici în județul Harghita încercăm să trăim cât mai bine, iar condiția unui nivel de trai ridicat și a unui mod de viață liniștit este printre altele și realiza-rea unei anumite independențe. Independența energetică, pentru care dispunem de toate condițiile necesare” a declarat Borboly Csa-ba.

Județul Harghita are de toate

Din pâraiele repezi, din tot cu ce ne-a înzestrat natura putem să generăm profit. Pe piața energetică acest tip de energie se vinde la un preț de trei ori mai mare decât energia obținută prin metode convenționale, de ace-ea răspândirea micro-hidrocentra-

lelor în județul Harghita va genera și creștere economică. Micro-hidro-centrala recent inaugurată este una cu capacitate de 0,1 megawați, dar capacitatea de care dispune județul Harghita este de mai multe sute de megawați. Prin construirea de astfel de hidrocentrale familiilor care trăiesc în zone neracordate încă la rețeaua electrică se ivește ocazia să aibă parte de electrici-tate mai repede decât compania națională de furnizarea energiei electrice ar reuși. De aceea scopul Consiliului Județean Harghita este ca în localitățile unde există acest potențial, energia electrică să fie furnizată prin intermediul micro/hidrocentralelor de acest tip, iar în următorii 5-10 ani se dorește ca în tot județul energia electrică să fie asigurată din surse alternative.

Oportunitate pentru administrațiile publice locale și

întreprinzătorii locali

Această soluție tehnică poate în-semna pentru composesorate și întreprinzători un profit adițional turistic, deoarece cu ajutorul ei pot fi asigurate condiții optime de ca-zare și în zonele unde până acum fluxul turistic a fost inhibată de lipsa electricității. Energia electri-că produsă de aceste micro-hidro-centrale poate fi utilizată pentru funcționarea băilor sau chiar a pa-tinoarelor, dar hidrocentralele ser-vesc și pentru scopuri de prevenire a viiturilor.În acest sens Borboly Csaba a adău-

gat că prin colaborare se pot realiza multe, de aceea consiliul județean așteaptă că și celelalte localități să se adreseze consiliului județean cu astfel de inițiative, deoarece pentru a ajunge undeva în județul Harghita este nevoie de dezvoltări, nu de dis-pute politice.„În timp ce din presă aflăm că pre-tutindeni în România se încearcă obținerea autorizațiilor pentru con-struirea de astfel de hidrocentrale cu o largă varietate de modalități cu reușite infime, în județul Har-ghita cu construirea și punerea în funcțiune a primei hidrocentrale am dovedit că se poate. Ni s-a în-deplinit un vis de trei ani, de aceea sper ca exemplul acestei reușite va

fi urmată de celelalte localități” a declarat Borboly Csaba la inaugu-rare.

Consiliul județean la nevoie se cunoaște

Conform relatării primarului Drugă Nicușor, pentru realizarea aceste inițiative consiliul local a încer-cat obținerea de fonduri pentru construcție și alte proiecte de a lor la mai multe ministere, într-un final totul realizându-se prin contribuția consiliului județean.„ În această parte a localității aces-ta a fost singura modalitate pentru asigurarea energiei electrice. În pri-mul rând am considerat importantă

această investiție pentru copii care până acum au fost nevoiți să învețe lângă lumânare. Deocamdată sunt racordate la rețea doar opt familii, dar sistemul poate aproviziona 15. Aflându-ne într-o zonă turistică, importanța acestei oportunități crește. Deocamdată funcționează doar o singură pensiune în zonă, dar deja avem trei solicitări de cum-părare de teren și de construire pensiune” a relatat primarul.La inaugurare a participat și prefec-tul Ladányi László Zsolt care, la rân-dul lui, a felicitat realizarea spunând că micro/hidrocentrala înseamnă nu doar prezentul județului Harghi-ta ci și viitorul, deci trebuie constru-ite cât mai multe.

Energie alternativă

Prima micro-hidrocentrală funcțională din județÎntr-un cătun al comunei Corbu, unde până acum copii au învățat la lumina lumânării, de acum încolo locuitorii vor avea electricitate datorită unei

micro-hidrocentrale. Sistemul de energie alternativă va aproviziona cu curent electric 15 de gospodării.

COMITATUS

Încă din 2008, la începutul mandatului meu, a fost evi-dent că acele planuri și scopuri a căror realizare mi-am propus-o pot fi realizate în cel puțin două mandate totuși în ultimii trei ani am reușit să realizez multe din ele. Mi-am categorizat scopurile în așa fel încât o reușită să faciliteze realizarea celeilate inițiative de dezvoltare. Pro-misiunea de 500 de kilometri de drumuri județene asfal-tate s-a dovedit un scop realist, dar această reușită a fost benefică și dezvoltării în domeniul turismului și, ca să nu

mă opresc la o simplă enumerare, aș mai menționa succesul obținut în do-meniul promovării produselor tradiționale, deoarece prin intermediul aces-teia a avut de câștigat inițiativa sprijinirii micilor producători, menținerea locurilor de muncă și crearea unor condiții de trai corespunzătoare atât pentru producători și prelucrători cât și pentru locuitorii care depind în oa-recare măsură de agricultură și industria agro-alimentară.Fără a prelungi înșirarea reușitelor, consider mai important să subliniez că nu am fi reușit toate acestea fără încrederea reciprocă între locuitorii județului și instituția Consiliului Județean Harghita și, nu în ultimul rând, față de persoana mea. Această încredere mi-a fost acordată din nou de către Consiliul Consultativ Local a filialei UDMR din județul Harghita în data de 10 septembrie cu decizia uninominală de a mă sprijini în cursa pentru un nou mandat de patru ani.Cu toate că statistica, de altfel rigidă, conform căreia s-au adunat repede cele 16.000 semnături necesare nominalizării mele repetate în cursa pentru funcția de președinte a consiliului județean sau chiar populația din județele vecine mă consideră persoana cea mai potrivită pentru acest titlu, credeți-mă, pentru mine înseamnă mult mai mult faptul că, atunci când întâlnesc locuitorii, aceștia îmi strâng mâna pe care le-o întind.În ultimii trei ani ami reușit să dezvoltăm o colaborare de exemplu între organizațiile teritoriale UDMR din județ și am colaborat eficient și cu pri-mării indiferent de culoarea politică și naționalitate. Am reușit să ajungem

la un nivel de colaborare încât, atunci când era nevoie întregi regiuni au renunțat la fondurile care le reveneau în favoarea altori regiuni, comune care aveau nevoie de ele.Ca să vă dau o „gustare” din greutatea acestor inițiative gândiți-vă la faptul că fiecare consilier trage pentru interesele comunității pe care o reprezintă; în același timp numărul voturilor pe care acest consilier le adună depinde de eficiența sa. Cu toate astea, în ultimii trei ani am reușit să ne înțelegem și să ne ridicăm deasupra intereselor proprii și în lumina acestei realizări mă pot pronunța că ne aflăm în fața a patru ani la fel de eficienți ca cei trecuți.În stabilitatea acestei colaborări un rol important a avut și sprijinul venit din partea reprezentanței parlamentare a UDMR. De nenumărate ori am putut redirecționa fondurile din bugetul consiliului județean doar după ce am pri-mit promisiuni la alocarea de fonduri guvernamentale drept compensare pentru comuna s-au regiunea care a renunțat la investițiile programate. În ultimii trei ani, munca mea, la fel și activitatea consiliului județean, au fost caracterizate de proximitate față de locuitori. Am încercat să ascult personal fiecare cerere și am urmărit fiecare caz pe parcursul soluționării. De fapt mă aflu în consultare continuă cu locuitorii județului de trei ani în-coace și doresc să continui acest lucru.Doresc să mențin credința locuitorilor județului Harghita că se poate crea o existență și aici. Nu este necesară plecarea la muncă în străinătate. Această credință poate fi alimentată de investițiile infrastructurale în urma căreia se crează noi locuri de muncă, se înviorează agricultura, turismul și indus-tria de prelucrare prin intermediul cărora fiecare locuitor harghitean are o șansă la un viitor mai bun.Doresc cu ajutorul Domnului și a Dumneavoastră să muncesc pentru zile mai bune.

Cu respect,

Borboly Csaba

5Consiliul Județean

Punct de vedere

Borboly Csabapreședinte

„Să continuăm împreună!”

Ca urmare a polemicii iscate recent în legătură cu amplasarea statuii lui Isus Hristos în apropierea localității Bisericani, precum și a crucii amplasate pe terenul composesoratului din Izvorul Mureș apoi pe proprietatea bisericii ortodoxe din aceași localitate, inițiative a căror procedură a fost criticată și de Consiliul Județean am considerat necesară publicarea unui material informativ despre legislația în vigoare referitoare.

Construcțiile de orice fel exercită un impact major, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra vieții cotidiene a oamenilor, fiind un domeniu care a necesitat o reglementare precisă și cuprinzătoare încă din antichitate.În România, acest domeniu al construcțiilor este reglementat de Legea nr. 50/1991 care de a lungul celor două decade de când a fost adoptată a suferit o serie de modificări. Printre pre-vederile acestui act normativ descoperim regula de bază a acestui domeniu chiar în primul articol care statuează obligativitatea obținerii autorizației de construire, emisă în condițiile legii ori de câte ori o persoană intenționează să execute lucrări de construcții. Motivul princi-pal al existenței autorizației de construire este în primul rând asigurarea respectării cadrului legal în acest domeniu, în special cel referitor la protecția dreptului de proprietate, dar și a garantării calității construcțiilor în vederea protejării vieții oamenilor, astfel toate construcții-le pot fi realizate numai cu respectarea autorizației de construire și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. Autorizația de construire reprezintă dar actul final al autorizării unei construcții, aceasta fiind precedată de procurarea a mai multor documente, prevăzute de actul normativ sus menți-onat, dintre care amintim câteva doar cu titlu de exemplu, cum ar fi: un titlul valid asupra imobilului, extras de carte funciară de informare și extras de plan cadastral, certificat de urbanism, documentația tehnică și diferite alte avize și acorduri. Autorizațiile de construire se emit de către președinții consiliilor județene, de primarul gene-ral al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai

orașelor și comunelor după caz, în situațiile prevăzute de lege. Un aspect important de menționat este faptul că certificatul de urbanism nu conferă drep-tul de a executa lucrări de construcții, ci este actul de informare al autorității publice emi-tente, care cuprinde informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în acord cu planurile urbanistice, precum și acele documente, acorduri și avize care trebuie obținute de către constructor în vederea emiterii autorizației de construire.Bineînțeles, legea conține și excepțiile în ceea ce privește executarea unor lucrări de con-strucții fără obținerea autorizației de construire. Cu titlu de exemplu menționăm doar câteva așa cum sunt ele cuprinse în art. 11 din actul normativ sus menționat: - reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;- reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimen-siunile golurilor și tâmplăriei;- reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;- zugrăveli și vopsitorii interioare;- zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clă-dirilor;- reparații și înlocuiri la pardoseli;- lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.

Legea prevede și posibilitatea anulării pe cale judecătorească, de către instanțele de conten-cios administrativ, a autorizațiilor de construire emise cu nerespectarea prevederilor legale în materie.

Virágh Ferencconsilier juridic

Autorizarea în domeniul construcțiilor

Dreptul pentru toți

COMITATUSBuletin Informativ6

Hotărâri aprobate la ședința extraordinară din data de 20 iulie 2011

1. Hotărârea nr. 211/2011 privind aprobarea modificării și completării Hotărârii nr. 145/2010, privind aprobarea activităților prin care va fi implicat Consiliul Județean Harghita în mana-gementul și implementarea proiectului „PRO-MOVAREA FESTIVALULUI DE MUZICĂ VECHE” finanțat din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5. ”Dezvol-tarea durabilă și promovarea turismului”, DMI 5.3. „Promovarea potențialului turistic si crea-rea infrastructurii necesare, in scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, Operațiunea ”Dezvoltarea și consolidarea turis-mului intern prin sprijinirea promovării produse-lor specifice și a activităților de marketing speci-fice” și a obligației asigurării resurselor financiare ale județului Harghita legate de acest proiect, cu modificările și completările ulterioare.

2. Hotărârea nr. 212/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 219/2011 privind aprobarea activi-tăților prin care va fi implicat Consiliul Județean Harghita în managementul și implementarea proiectului „Situri istorice prin panorame sfe-rice” reprezentat prin formula (SI)PSf + 4 P = VICTORIE finanțat din cadrul Programului Ope-rațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismu-

lui” DMI 5.3 „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație tu-ristică”, Operațiunea „Dezvoltarea și consolida-rea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de market-ing specifice” și a obligației asigurării resurselor financiare ale județului Harghita legate de acest proiect.

3. Hotărârea nr. 213/2011 privind modifica-rea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr.138/2009 privind aprobarea participării Con-siliului Județean Harghita la realizarea proiectu-lui internațional FIDIBE din cadrul Programului Sud Estul Europei.

4. Hotărârea nr. 214/2011 privind aprobarea participării județului Harghita prin Consiliului Județean Harghita în calitate de membru în Aso-ciația GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ SÓVIDÉK-HEGYALJA HELYI AKCIÓCSOPORT EGYESÜLET.

5. Hotărârea nr. 215/2011 privind aprobarea Re-gulamentului de organizare și desfășurarea eva-luării finale a managementului la Centrul Cultu-ral Județean Harghita și a Comisiilor de evaluare și de soluționare a contestațiilor.

6. Hotărârea nr. 216/2011 privind aprobarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli al ju-dețului Harghita la 30 iunie 2011

Hotărâri aprobate la ședința extraordinară din data de 29 iulie 2011

7. Hotărârea 217/2011 privind darea în folosin-ță, cu titlu gratuit, orașului Cristuru Secuiesc a suprafeței de 11.935 mp, reprezentând zona de siguranță a DJ 137, pe sectorul km 19+126 – 22+536, pe partea stângă, cu destinație de pistă pentru bicicliști în orașul Cristuru Secuiesc, din cadrul Programului de realizare a pistelor pen-tur bicicliști al Ministerului Mediului și Pădurilor, aparținând domeniului public al județului Har-ghita 8. Hotărârea 218/2011 privind darea în folosin-ță, cu titlu gratuit, Comunei Suseni a suprafeței de 15.150 mp, reprezentând zona de siguranță a DJ 126, pe sectorul km 5+500 – 6+576, pe par-tea dreaptă și a DJ 138, pe sectorul km 43+935 – 52+745, pe partea dreaptă, cu destinație de pistă pentru bicicliști “Sugo” din cadrul Progra-mului de realizare a pistelor pentur bicicliști al Ministerului Mediului și Pădurilor, aparținând domeniului public al județului Harghita.

Miercurea Ciuc, august 2011

DIRECTOR EXECUTIV ŞEF BIROU Romfeld Mária Magdolna Tankó Éva

1. Hotărârea Nr. 219/2011 privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al județului Harghita și utilizarea fondului de rezervă buge-tară la dispoziția Consiliului Județean Harghita, pe anul 2011.

2. Hotărârea Nr. 220/2011 privind aprobarea modificării și completării Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 116/2011 privind aproba-rea programului „Realizarea investițiilor privind alimentarea cu energie electrică a localităților neeletrificate sau parțial neeletrificate din jude-țul Harghita, în anul 2011.

3. Hotărârea Nr. 221/2011 privind aprobarea lu-crării de instalare a traseelor de fibre optice pe domeniul public al județului Harghita.

4. Hotărârea Nr. 222/2011 privind aprobarea dă-rii în administrarea municipiului Miercurea Ciuc, prin Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, a unor spații din incinta clădirii Dispensa-rului medical Frăției, nr.16, situat în Miercurea Ciuc, B-dul Frăției, nr. 16, județul Harghita, apar-ținând domeniului privat al județului Harghita, aflat în administrarea Consiliului Județean Har-ghita, în vederea înființării a unui centru de per-manență.

5. Hotărârea Nr. 223/2011 privind aprobarea modelului Acordului de cooperare privind fur-nizarea de produse alimentare și a cantităților de produse alimentare care urmează să fie fur-nizate către consiliile locale din județul Harghita.

6. Hotărârea Nr. 224/2011 privind aprobarea participării Județului Harghita prin Consiliul Ju-dețean Harghita în calitate de membru în Aso-ciația Nevăzătorilor din România – filiala interju-dețeană Harghita-Covasna.

7. Hotărârea Nr. 225/2011 pentru modifica-rea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 16/2011 privind aprobarea derulării progra-mului „Dezvoltarea capacității administrative a autorităților administrației publice locale”.

8. Hotărârea Nr. 226/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 58/2011 a Consiliului Județean Har-ghita privind derularea programului „Întărirea

relațiilor cu partenerii sociali pentru anul 2011, prin elaborarea și publicarea „Ghidului investi-torului în județul Harghita”.

9. Hotărârea Nr. 227/2011 privind aprobarea „Programului privind sprijinirea activităților so-ciale din județul Harghita pe anul 2011.

10. Hotărârea Nr. 228/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 56/2011 privind aprobarea derulării Programului „Sikeres Székelyföld” pe anul 2011.

11. Hotărârea Nr. 229/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 165/2011 privind Programul de co-operare al Consiliului Județean Harghita cu di-ferite organizații neguvernamentale în vederea organizării de tabere, întâlniri și festivaluri pen-tru tineret, pe anul 2011 .

12. Hotărârea Nr. 230/2011 privind aprobarea cooperării Consiliului Județean Harghita cu Aso-ciația Maghiarilor Ceangăi din Moldova în vede-rea derulării „Programului de sprijinire a culturii ceangăilor” pe anul 2011.

13. Hotărârea Nr. 231/2011 privind aprobarea derulării Programului privind studierea proble-melor minorităților din România în anul 2011.

14. Hotărârea Nr. 232/2011 privind aprobarea completării Hotărârii nr. 72/2011 a Consiliului Județean Harghita privind programul de pro-movare turistică și cultural-turistică al județului Harghita pe anul 2011, prin aprobarea Progra-

mului de realizare al unui catalog turistic.

15. Hotărârea Nr. 233/2011 privind aprobarea încheierii contractului de parteneriat cu S. R. R. – Studioul Regional de Radio Târgu Mureș.

16. Hotărârea Nr. 234/2011 cu privire la modi-ficarea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 9/1999 privind înființarea Editurii Hargita al Consiliului Județean Harghita.

17. Hotărârea Nr. 235/2011 privind modifi-carea Hotărârii nr. 119/2010, privind apro-barea Regulamentului de organizare și funcționare,organigramei și statului de funcții ale Şcolii Populare de Artă și Meserii a Județului Harghita.

18. Hotărârea Nr. 236/2011 privind aproba-rea modificării Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 120/2010 privind aprobarea Re-gulamentului de organizare și funcționare, or-ganigramei și statutului de funcții ale Centrului Cultural și de Arte – Lăzarea.

19. Hotărârea Nr. 237/2011 privind aprobarea retragerii Consiliului Județean Harghita din Aso-ciația microregională „Harghita Nord-Est”, pre-cum și abrogarea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 84/1999 privind aprobarea asocierii Consiliului Județean Harghita la Asociația micro-regională „Harghita Nord-Est”.

20. Hotărârea Nr. 238/2011 privind aprobarea

retragerii Consiliului Județean Harghita din Aso-ciația microregională „Bucsin-Délhegy-Libán”, precum și abrogarea Hotărârii Consiliului Jude-țean Harghita nr. 132/1999 privind aprobarea asocierii Consiliului Județean Harghita la Asocia-ția microregională „Bucsin-Délhegy-Libán”.

21. Hotărârea Nr. 239/2011 privind aprobarea participării județului Harghita, în calitate de membru fondator la constituirea „Asociației de Dezvoltare Intercomunitară turistică Ciomad Balvanyos” „Csomád-Bálványos közösségek közti turizmusfejlesztési társulás”.

22. Hotărârea Nr. 240/2011 privind aprobarea plății cotizației Consiliului Județean Harghita pe anul 2011 către Asociația Culturală „Kőlik”.

23. Hotărârea Nr. 241/2011 privind aprobarea achitării cotizației Consiliului Județean Harghita Clubului Sportiv Progym pe anul 2011.

24. Hotărârea Nr.242/2011 privind aprobarea plății cotizației Consiliului Județean Harghita către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Harghita” pe anul 2011.

25. Hotărârea Nr. 243/2011 privind aprobarea modificării anexelor nr.1 și 2 la hotărârea nr. 114/2011 a Consiliului Județean Harghita, cu privire la stabilirea numărului de posturi prin reorganizarea aparatului de specialitate al Con-siliului Județean Harghita, aprobarea organi-gramei și a statului de funcții ale aparatului de specialitate ale Consiliului Județean Harghita, precum și a numărului maxim de posturi pen-tru instituțiile subordonate Consiliului Județean Harghita.

26. Hotărârea Nr. 244/2011 privind modificarea Hotărârii nr.89/2003 privind reîncadrarea pe categorii a drumurilor publice din județul Har-ghita.

Miercurea Ciuc, 14 septembrie 2011

DIRECTOR EXECUTIV ŞEF BIROU Romfeld Mária Magdolna Tankó Éva

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. 6., din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completarile și modificările ulterioare, și al art. 81 al Legii nr.

24/2000, privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările ulterioare, în vederea intrării în vigoare a hotărârilor și a dispozițiilor cu caracter normativ, acestea se aduc la cunoștință publică prin afișare în locuri autorizate și prin publicare într-un cotidi-

an local de mare tiraj, acestea se anexează prezentei. Totodată trebuie să menționăm că hotărârile de interes general se afișează și la afișierul Consiliului Județean Harghita, se publică pe site-ul www.judetulharghita.ro iar titlul acestora se publică și în presă cu mențiunea că pot fi studiate la intrarea principală

a Consiliului Județean Harghita sau pe Internet. În aceeași condiții se pot studia și hotărâ-rile adoptate în ședința extraordinară din 20 și 29 iulie 2011 cu mențiunea că, acestea se

publică și în Monitorul Oficial al Județului Harghita. Rugăm publicarea titlurilor hotărârilor, acestea fiind afișate și la afișierul Consi-

liului Județean Harghita, la intrarea principală.*

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. 6., din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completarile și modificările ulterioare, și al art. 81 al Legii nr.

24/2000, privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările ulterioare, în vederea intrării în vigoare a hotărârilor și a dispozițiilor cu caracter normativ, acestea se aduc la cunoștință publică prin afișare în locuri autorizate și prin publicare într-un cotidi-

an local de mare tiraj, acestea se anexează prezentei. Totodată trebuie să menționăm că hotărârile de interes general se afișează și la afișierul Consiliului Județean Harghita, se publică pe site-ul www.judetulharghita.ro iar titlul acestora se publică și în presă cu mențiunea că pot fi studiate la intrarea principală

a Consiliului Județean Harghita sau pe Internet. În aceeași condiții se pot studia și hotărâ-rile adoptate în ședința ordinară din 30 august 2011 cu mențiunea că, acestea se publică

și în Monitorul Oficial al Județului Harghita. Rugăm publicarea titlurilor hotărârilor, acestea fiind afișate și la afișierul Consi-

liului Județean Harghita, la intrarea principală.

CONSILIUL JUDEȚEAN HARGHITAHotărârile adoptate în ședința extraordinară din 20 și 29 iulie 2011

Hotărârile adoptate în ședința ordinară din 30 august 2011

COMITATUS

Distrugerea satelor noastre a început încă din comunism și continuă cu mo-dernizarea cu înțeles peiorativ, foarte la modă, a cărei rezultat este distruge-rea tezaurului nostru arhitectural. Auzim mereu că trebuie să ținem pasul cu timpul, adică clădirile vechi se demolează, se transformă și se ridică în locul lor construcții noi nespecifice meleagurilor noastre. Dacă dorim să urmăm exemplul societăților din Europa de Vest, adică vrem într-adevăr să ținem pa-sul cu timpul, atunci trebuie să procedăm în mod contrar, deoarece acolo se păstrează relicviile din trecut. În continuare creează probleme și construcțiile fără autorizație, îndeosebi „renovările de fațadă”, care nu urmăresc forme-le caracteristice nici în privința materialului folosit, nici din punct de vedere cantitativ, astfel stricând imaginea în ansamblu. În cazul clădirilor noi, în tot județul, am văzut nenumărate fenomene care strică imaginea localităților: case zugrăvite în culori stridente, ferestre din material plastic sau a căror mărime nu corespunde mărimii originale, garduri dinspre stradă a căror stil sau material nu sunt corespunzătoare. Toate acestea sunt în primul rând reproșabile autorităților locale. Consiliile locale, precum și edilii localităților, au posibilitatea să păstreze clădi-rile vechi caracteristice care determină imaginea localității, respectiv să păs-treze aspectul tradițional al localității. Drumul asfaltat, rețeaua de alimentare și canalizare cu apă, grădinița, școala sunt la rândul lor foarte importante, dar trebuie să ne gândim și la ocrotirea moștenirii arhitecturale fiindcă sunt de neînlocuit. Mai târziu degeaba vom dispune de resurse financiare, dacă ele au dispărut sau au fost schimbate. În primul rând depinde de generația noastră dacă ele vor persista sau nu. Păstrarea monumentelor cu valoare cul-turală și lăsarea spre moștenire generațiilor următoare este datoria tuturor generațiilor. În toate națiunile există conștiința protejării moștenirii culturale, respectiv ideea că nu sunt proprietarii acestor comori acumulate de strămoși ci utilizatorii acestora pentru o perioadă determinată. Trebuie deci să trăim cu aceste comori nu să le risipim, deoarece ele aparțin și generațiilor viitoare. Clădirile, cuprinzând caracteristicile locale care sunt vrednice pentru a fi ocrotite, structura și imaginea specifică reprezintă valoare nu numai celor care trăiesc acolo ci a întregii națiuni. Autoritățile locale ar trebui să-și asume printre principalele lor atribuții îngrijirea tezaurului arhitectural din localități în conformitate cu tendințele internaționale. O parte din moștenirea arhi-tecturală specifică și valoroasă din Ardeal o constituie clădirile populare care contrar altor regiuni au fost prezervate în număr mare, amintindu-ne de o formă de viață țărănească complet schimbată, dar determinantă din punct de vedere cultural. Aceste clădiri, cu o mare încărcătură sentimentală și intelectuală, care astăzi încă pot fi studiate constituie grupul cel mai amenințat de monumente. Majoritatea proprietarilor, adaptându-se stilului de viață și cerințelor de con-fort schimbate, resping materialele și formele tradiționale, astfel sunt dis-

Investiții 7

Publicația lunară al Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energetic

Anul IX. nr. 10 • octombrie 2009

PUBLICAȚIA LUNARĂ ACONSILIULUI JUDEȚEAN

HARGHITA

Colegiu redacțional: Benedek-Székedy Sándor – benedeksandor@judetulharghita.ro; Bodor Zsolt – bodorzsolt@judetulharghita.ro; Kopacz Emőke – kopaczemoke@judetulharghita.ro; Muszka Sándor – muszkasandor@judetulharghita.ro; Nyírő Ágnes – nyiroagnes@judetulharghita.ro; Sarány István – saranyistvan@judetulharghita.ro; Simon Emil – simonemil@judetulharghita.ro

Colaboratori: Chiorean Adrian – chioreanadrian@judetulharghita.ro; Cristinel Glodeanu – cristi_glodeanu@yahoo.com; Mező Sarolta – mezosarolta@judetulharghita.ro; Cobzaru Silviu – cobzarusilviu@judetulharghita.ro;Relații: 530140 Miercurea Ciuc, P-ța Libertății nr. 5, cam. 135; tel: 0266-207700/1105, e-mail: comitatus@judetulharghita.ro

Ocrotirea valorilor arhitecturale

Programul casa secuiască modernă în practică

truse mai multe clădiri decât ar presupune amortizarea tehnică a materialelor de construcție și a structurii, respec-tiv caracteristicile construcțiilor noi, mărimea, materialele utilizate, fațada, amplasarea lor în teren, dimensiunea gar-dului. Aceste detalii nu se vor adapta mediului ambiantal, astfel va fi distrusă imaginea tradițională a localității. Păs-trarea caracteristicilor individuale ale localității ar aduce beneficii atât pe plan economic cât și turistic.Programul inițiat în urma acestei constatări caută răspun-sul la întrebarea pusă de arhitectul Kós Károly: „cum tre-buie să fie acea arhitectură care se bazează pe tradițiile ardelene și în același timp pe nevoile zilelor noastre, dar care nu este o simplă imitare ci este o creație din esența interioară…”. Primul pas spre țel este efectuarea unui stu-diu de evaluare în colaborare cu Asociația Kós Károly și cu specialiști etnografi, arhitecți și istorici. Rezultatul va fi un studiu amplu cu hărți și descrieri, care conține străzile și clădirile valoroase și, în cadrul acestora, monumentele și alte clădiri care necesită să fie renovate și conservate, respectiv elementele specifice ale acestora. Studiile vor fi date în folosință consiliului județean, consiliilor locale și vor constitui ustensile importante în menținerea imaginii satelor; de asemenea vor sta la baza acelor reguli pe care consiliile locale le vor hotărî, asigurându-se astfel cadrul le-gal ocrotirii moștenirii noastre arhitecturale.Ocrotirea locală va cuprinde:• structura localității (rețeaua străzilor, structura terenuri-lor, amplasarea construcțiilor, spațiile verzi importante din punctul de vedere al structurii localității);• imaginea localității (imagine exterioară, interioară și as-pectul străzilor);• ambianța localității (apariția localității în plai, vegetația, mediul natural, cultura vegetală tradițională);• caracterul localității (structura localității, elementele de imagine a localității, forme, materiale, culori);Locuitorii, prin intermediul conducătorilor aleși, ar trebui

să contribuie în formarea și protejarea mediului lor con-struit. Fiecare localitate va avea dreptul și posibilitatea să ia decizii proprii.Un amănunt important al protejării valorilor locale, va con-stitui lista valorilor locale aflate sub protecție, primul pas va fi cunoașterea și promovarea acestora. Acestuia i se va alătura posibilitatea motivării populației la participarea în procesul de protecție.Ca parte secundară a programului, dorim să răspundem la întrebarea lui Kós Károly astfel: Asociația Kós Károly în anul 2008 a făcut public proiectul Casa secuiască moder-nă. Dintre cele 11 lucrări de proiect, juriul nu a putut alege niciunul ca fiind extraordinar, astfel s-a luat hotărârea ca proiectanții, colaborând în grupuri de lucru, să elaboreze câte un plan bun de executat.Aceste planuri vor conține caracteristicile și elementele de stil arhitectural tradiționale din regiunile Ciuc, Gheorgheni și Odorhei, dar care vor corespunde cerințelor oamenilor din prezent. Astfel, aceste planuri se vor baza pe materiale-le de construcție tradiționale și frecvent utilizate în aceste regiuni și vor aplica elementele de stil tradiționale contri-buind la menținerea aspectului tradițional al localităților din zonă. Aceste proiecte vor fi cuprinse într-o publicație și vor fi date în folosință consiliilor locale. Astfel vom încerca să îndemnăm populația să nu mai construiască clădiri stră-ine ca stil acestor meleaguri. Adaptarea acestor planuri la fața locului va fi mai puțin costisitor decât elaborarea unui nou plan complet. Trebuie pus accent pe informarea populației despre avantajele utilizării materialelor și for-melor tradiționale, despre clădirile demne de protecție și valorile noastre, altfel scopul păstrării imaginii tradiționale localităților secuiești pentru viitor nu va fi realizabil.

Fülöp Otiliaarhitect șef

Ilustrație: Model de casă construită cu elemente tradiționale

Reabilitarea centrului comunei Lueta

În data de 6 august a fost inaugurat zona centrală reînnoită a localității Lueta, în apropierea muzeul casei tradiționale. Lucrarea, care conform președintelui Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, este un bun exemplu în conser-varea monumentelor istorice și a imaginii peisagistice ale satelor, a fost realizată cu sprijinul consiliului județean. Pentru Consiliul Județean Harghita un aspect primordial o constituie ca satele secuiești să-și păstreze să-și reca-pete aspectul lor tradițional astfel considerăm foarte

important realizarea de la Lueta, consideră președintele consiliului județean. - Nu degeaba acordăm o importanță deosebită sprijiirii muncii specialiștilor care explorea-ză tezaurul architectural a satelor, precum și reabilitării porților tradiționale, iar prin intermediul programului Casa secuiască modernă încercăm să îndemnăm locuitorii județului să construiască în așa fel ca clădirile să fie speci-fice zonei, iar pe parcursul construcției să predomine uti-lizarea elementelor de stil și materialelor de construcție tradiționale – a spus Borboly Csaba cu ocazia inaugurării.

COMITATUSZi de Zi8

Stimați cititori!

Suntem interesați să aflăm părerea Dumneavoastră în legătură cu viața cotidiană, funcționarea instituțiilor publice, evenimente etc.Așteptăm părerile Dumneavoastră la adresa de e-mail: comitatus@judetulharghita.roPublicăm doar acele comentarii și păreri, uneori prescurtate, care au un limbaj și stil corespunzător pentru a fi publicate, nu aduc atingere drepturilor personalității și sunt destinate publicului larg.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul mesajelor.

Părerea lunii

Cortul Produs secuiesc la Peninsula Vehicule noi pentru salvamontiști

La festivalul Peninsula Consiliul Județean Harghita în data de 27 august a prezentat și a oferit spre degustare produse tradiționale. În cortul special amenajat în Festival Park producătorii i-au așteptat pe participanții festivalu-lui cu gemuri, siropuri, produse de api-cultură, cârnați, pâine de casă, jumări și pălincă. Participarea a fost întregită de prezen-tări privind modul de fabricare a pro-duselor și obținerea calificativului Pro-dus secuiesc. Cei interesați, pe lângă alimente, au putut încerca jucăriile din lemn făcând cunoștință cu istețimea secuiască. Câștigătorii au primit în pre-miu câte o șapcă cu inscripția Produs secuiesc.Președintele consiliului județean a de-clarat presei că alimetele produse local nu sunt îndeajuns apreciate, de aceea Consiliul Județean Harghita le promo-vează cu fiecare ocazie care se ivește scopul pe termen lung fiind schim-barea obiceiurilor consumatorilor și schimbarea atitudini populației față de aceste produse.– Dorim ca tinerii prezenți să devină și ei producători de produse tradiționale, întregindu-și astfel veniturile sau chiar să le producă pentru a face un trai. Cu producția de astfel de produse ar con-tribui la înființarea de locuri de muncă – a spus Borboly Csaba. Cortul „Produs secuiesc” a fost vizitat și de președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului, Korodi Attila.

HAGYOMÁNYOS ÉS HELYITERMÉKEK HAVI VÁSÁRA

HARGITA MEGYE TANÁCSA SZERVEZÉSÉBEN CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA ORGANIZEAZĂ

TÂRGUL PRODUSELOR TRADIŢIONALE ŞI LOCALE

HELYSZÍN

CSÍKSZEREDA, HARGITA MEGYE TANÁCSA ÉPÜLETÉNEK OSZLOPTERE

LOCUL DESFĂŞURĂRII

MIERCUREA CIUC, SUB ARCADELE SEDIULUI CONSILIULUI

JUDEŢEAN HARGHITA

Média partnerek / Parteneri media

Dátum/Data

Média partnerek / Parteneri media

9-16 octombrie – Ziua oamenilor de vârsta a III-a29-30 octombrie – Talente pentru mi-leniul III – festival de muzică populară

1 octombrie – Festivalul oierilor, Po-iana Nouă14 ortodoxă – “Sf. Cuvioasa Parasche-va”, Biserica Ortodoxă Valea Frumoasă15-16 octombrie – Roata Stelelor – Ediția a-VI-a, Festival de dans ca ex-primare artistică. Participă formații din mai multe județe din țară și din comuna Tulgheș

26 octombrie – “Sf. Mare Mucenic Di-mitrie”, Hram Biserica Ortodoxă Poia-na Veche24-26 octombrie – Târg de toamnă –Sf. Dumitru

26 octombrie – Ziele localității Subce-tate – Sărbătoarea Sf. Dumitru

1-2 octombrie – Toamna Toplițeană – „ZiuaRecoltei”

Voșlobeni

Tulgheș

Subcetate

Toplița

Evenimente locale

A treia sâmbătă a fiecărei luni.Orele: 9-14

Deputatul Korodi Attila a încercat și jocurile tradiționale

Vehicol pentru teren accidentat și apă

În data de 15 septembrie a ajuns primul camion încărcat cu vehicu-le în valoare de 400.000 de euro pentru serviciul salvamont pe care le-a achiziționat Consiliul Județean Harghita printr-un proiect european. Au sosit patru vehicule amfibii cu opt roți și remorci pentru transportarea de tărgi și alte vehicule sau sanii cu motor. Mai târziu, în aceeași zi a mai venit un camion care a adus, printre altele patru sănii cu motor.Transportul a fost examinat de președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, și administratorul public al județului Birtalan József, care au declarat că procurarea acestor vehicule este doar un pas spre realizarea tu-rismului montan în siguranță, deoarece prin același proiect european vor fi construite și patru centre de salvamont și mai sunt și alte programe în care este implicat serviciul salvamont. Tot ca parte a activității Serviciului Public de Salvamont a Consiliului Județean Harghita continuă și în această toamnă, programul „Să cutreie-răm județul Harghita” cu tabere pentru șolari organizate la Piatra Singurati-că, Lacul Roșu și Harghita Mădăraș.În aceste locații copii pe lângă tehnicile de supraviețuire și cunoștințe des-pre natură vor însuși și purtarea civilizată în mijlocul naturii.