Recompense si pedeapse in educatie

Autor:Hanganu Ana

Anul I Medicina generala

Coordonator:Lector Bentea Corina

Rasplata vs Pedeapsa in Educatie

• Educatia copilului reprezinta una dintre cele mai dificile si solicitante actiuni, mai intai ale unui parinte, si apoi ale unui invatator/profesor.

• In cazul in care elevul nu raspunde favorabil la noile informatii din diverse motive, duetul rasplata/pedeapsa este o incercare a profesorului de a-l stimula pe elev.

• Atat rasplata cat si pedeapsa duse la extrem pot avea influente negative asupra elevului

Terminologie

• RECOMPENSA = 1) Favoare care compensează. 2) Bun material sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu, un merit particular sau o acţiune realizată; răsplată.

• PEDEAPSA = Măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală; spec. măsură de constrângere prevăzută de lege şi aplicată cuiva de o instanţă judecătorească drept sancţiune pentru o infracţiune; condamnare, osândă; situaţie în care se află cel pedepsit, condamnat.

• EDUCATIE = Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic şi conştient în vederea formării şi dezvoltării facultăţilor intelectuale, morale şi fizice ale oamenilor (în special ale copiilor şi tineretului).

Recompensele au un rol semnificativ in formarea si intarirea motivatiei elevilor.

Externe• note, • diplome, • premii, • laude in public, • excursii sau tabere

gratuite.

Interne• sentimentul de implinire

provocat de lucrul bine facut,• satisfacerea curiozitatii,• placerea resimtita la

rezolvarea unei probleme sau la atingerea unui standard fixat de catre profesor.

Recompensele pot fi

Recompensele

Caracteristicile acordarii recompenselor

Recompensa

Adaptata particula-ritatilor elevilor

Frecventa

Sa deschida “cai de crestere”

SinceraDiscreta

Meritata

Timothy Blair a sistematizat recompensele ca fiind:

Eficiente cand Ineficiente cand se recompenseaza atingerea unor standarde specificate anterior.

se ofera la intamplare

se specifica detaliile realizarii

pentru care elevul este recompensat

nu ofera informatii relevante despre performanta atinsa

se centreaza atentia elevului pe comportamentul propriu, desfasurat in timpul realizarii performantei.

se orienteaza elevul spre comparatie cu ceilalti(nu cu sine), incurajand competitia

se sprijina motivatia

intrinseca(elevul crede ca face

eforturi pt ca ii place subiectul)

se sprijina o motivatie extrinseca (ca sa faca placerea profesorului, ca sa castige o recompensa)

– Insa trebuie avut in vedere ca premiile pot produce, pe langa efectele benefice, si efecte nedorite.

– In acest sens W. Waller scria „Intreaga problema a controlului prin premii este o enigma oarecum paradoxala.

– Unde este aplicata cu intelepciune, metoda controlului prin premii poate avea drept rezultat stabilizarea unor relatii optime intre profesor si elevi.

– Unde metoda este aplicata fara intelepciune, ea este ineficace si , in ultima instanta, daunatoare pentru elevi.

Pedepsele

• Posibilitatea controlului unei clase si mentinerea disciplinei, consta in combinarea autoritatii si a puterii profesorului. In acest context, disciplina defineste conformitatea cu regulile negociate in prealabil cu elevii. Incalcarea flagranta a sistemului de reguli impune recurgerea la pedepse.

• Desi pedeapsa ca instrument de control, trezeste asocieri si conotatii negative, profesorul n-ar trebui sa ezite in aplicarea ei daca imprejurarile o impun.

• Pedeapsa ca remediu nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt.

• In schimb de cele mai multe ori, produce reactii emotionale negative cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relatiilor profesor-elev.

Pedepse uzuale aplicate in educatie

• Tinerea elevilor la scoala dupa program este eficienta,• Limitarea unor privilegii este privita de elevi ca o

pedeapsa suficient de aspra pentru a-i determina sa adopte un comportament dezirabilrenuntarea pentru un timp determinat, la anumite

procedee didactice pe care elevii le-au indragit(experiente de laborator),

utilizarea aparaturii audio-video, renuntarea la excursia proiectata, interzicerea pauzelor.

Pedepse nerecomandabiledin cauza posibilelor efecte secundare negative

1. activitatea scolara n-ar trebui folosita drept pedeapsa, pentru a nu crea asocierea afectiva (cu efecte negative) intre scoala si pedeapsa.

2. mijloacele psihologice de pedeapsa( critica severa a persoanei, ridiculizarea elevului) nu sunt recomandabile

3. nu sunt recomandabile nici acele sanctiuni care fac apel la procedee dureroase.

4. trebuie evitata eliminarea elevului din sala de clasa, daca este necesara izolarea, ar fi bine ca aceasta sa fie pusa in practica in sala de clasa.

Analizand relatia abatere-pedeapsa, Kasambira pune in evidenta necesitatea transparentei acesteia:

„In general, daca pedeapsa reprezinta consecinta logica a comportamenutului inacceptabil, este probabil ca elevul sa o accepte fara resentimente, invatand, poate, sa nu mai repete greseala respectiva, de accea o pedeapsa este mai eficienta daca elevul ii intelege ratiunea

Pedepsele trebuie intotdeauna dublate cu masuri pozitive(recompense) pentru ca elevul sa poata conexa fara probleme consecintele pozitive, respectiv negative cu comportamentele sale.

Kasambira analizeaza opt tipuri de pedepse:

1. Pedeapsa corporala: presupune recurgerea la durerea fizica drept pedeapsa.

2. retinerea elevilor la scoala dupa orele de curs: este una dintre cele mai utilizate pedepse; din pacate si una dintre cele mai ineficiente

3. pedeapsa verbala; mustrarea reprezinta una dintre cele mai comune si mai slabe pedepse

4. izolarea: presupune schimbarea locului unui elev pentru a impiedica o colaborare prea apropiata intre acesta si colegii din jur.

• 5. teme suplimentare: una dintre cele mai vechi pedepse din sistemul educational. Din pacate metoda nu este recomandata de specialisti datorita asocierii inadecvate care se poate crea in mintea elevului intre pedeapsa si un anumit obiect de studiu sau chiar intre pedeapsa respectiva si institutia scolii ca intreg6. privarea de privilegii: una dintre putinele pedepse care se dovedeste eficienta. Pentru a reprezenta o miza, privilegiile trebuie sa fie dorite de elevi.7. scaderea notelor:desi tentanta aceasta metoda trebuie evitata; notele elevilor trebuie sa corespunda intotdeauna efortului lor intelectual, fara a fi afectate in vreun fel de comportamentul acestora.8. trimiterea elevilor la director: desi fiecare profesor este responsabil, pentru disciplina din sala de clasa,unii elevi, prin comportamentul lor, pot crea o situatie care sa reclame trimiterea lor la director

Gary Sturt stabileste chiar o scala a pedepselor:

1. contactul din priviri2. semn cu mana3. reamintirea regulii4. avertismente5. schimbarea locului ocupat in sala de clasa6. eliminarea de la lectie7. scrisoare catre parinti8. referat catre director9. avertisment scris din partea directorului10. eliminarea de la scoala 1-5 zile11. eliminarea definitiva de la scoala

David Fontana subliniaza riscurile aplicarii oricarei pedepse

1. poate deteriora probabil pe termen lung, relatia profesorului cu elevii

2. la randul lor, elevii pot desfasura strategii de evitare, precum falsificarea, ipocrizia sau minciuna, pe termen lung acestea le pot afecta personalitatea, iar pe termen scurt ar putea submina orice urma de incredere in relatia elev-profesor

3. pedeapsa ii transmite elevului o lectie nedorita, aceea ca intotdeauna cei puternici pot impune penalitati asupra celor slabi

Plecand de la ideile lui A. Kohn, Denise Breton si Christopher Largent fac afirmatia ca pedepsele si

recompensele au efecte negative majore asupra psihicului uman;

1. pedepsele si recompensele corup relatiile umane, incepand cu acelea dintre cei plasati mai sus si cei plasati mai jos in ierarhia stabilita de accesul la administrarea pedepselor si recompenselor

2. dubletul pedepse/recompense administreaza mai degraba imaginea si nu realitatea: a parea bun este mult mai important decat a fi bun

3. pedepsele si recompensele inlocuiesc motivatia intrinseca cu motivatia extrinseca - Este demonstrat ca a recompensa o persoana pentru ceea ce face are ca efect scaderea interesului pentru activitatea respectiva si nu, cum ne asteptam pana acum, o crestere a acestuia.

4. dubletul pedepse/recompense manipuleaza si cultiva egoismul

5. mecanismul pedepse/recompense intareste o conceptie despre viata stresanta, competitiva, de tipul „eu impotriva celorlalti” care conduce la anxietate si alienare

6. Recompensele se pot transforma in pedepse, distrugand „bucuria de a trai”, goana dupa recompense si incercarea de a evita pedepsele par sa alcatuiasca jocul vietii, dar, de fiecare data cand cineva primeste o recompensa, pentru ceva ce facea de placere, se va distruge bucuria interioara de a face lucrul respectiv, pentru a fi inlocuita cu bucuria de a fi recompensat. Libertatea alegerii dispare si ea, inlocuita de incercarea de „fenta” pedepsele si de vanatoarea de recompense

• Sistemul recompensa/pedeapsa este un sistem vicios care pe langa influentele pozitive pe care le exercita asupra elevului, contine si aspecte negative care pot inrautati statutul elevului.

• Elevii au datoria de a invata fata de ei insisi, si nu de frica pedepselor sau atrasi de avantajele recompenselor deoarece, “Nu invatam pentru scoala, invatam pentru viata”

Bibliografie

• Emil Stan – Despre recompense si pedepse in educatie

• Ion Negrut-Dobridor, Ion Ovidiu Panisoara – Stiinta invatarii

• http://psihosolutii.ro/psihoterapia-copilului/2008-07-20-rasplata-si-pedeapsa-in-educatia-copilului.html

• http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-primar-19-recompensa-si-pedeapsa-p16703-t3