raspunderea_penala

8
RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală este reglementată de Codul muncii, în art. 264-265 ce formează obiectul Capitolului V – “Răspunderea penală” din Titlul XI - “Răspunderea penală”. A. Art. 127 pct. (1) din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a abrogat expres art. 261-263 din Codul muncii întrucât respectivele infracțiuni au fost preluate de art. 287 alin. (1) lit. d) și e) din Codul penal și a adus unele modificări art. 264-265 din Codul muncii. Concret, sunt incriminate următoarele fapte: Art. 287 alin. (1) lit. d) din Codul penal: “Nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin: ... d). neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat”; Art. 287 alin. (1) lit. e) din Codul penal: “Nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin: ... e) neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată”. În ambele cazuri, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea persoanei vătămate, respectiv a fostului salariat – concediat nelegal sau netemeinic și a salariatului care nu a primit drepturile salariale. Savârșirea infracțiunii prevăzută la lit. e presupune existența unei solicitări din partea salariatului de a executa hotărârea judecătorească privind plata salariului. Termenul de 15 zile începe să curgă de la data înregistrării cererii de executare la angajator. În ce privește infracțiunea reglementată la lit. d, legiuitorul nu a prevăzut expres obligarea fostului salariat de a solicita reintegrarea în muncă. Ne raliem opiniei 1 conform căreia și această infracțiune implică cererea fostului salariat de a reintegrare în muncă, altfel s-ar putea ajunge la situația în care angajatorul să răspundă penal deși fostul salariat a renunțat, după pronunțarea hotărârii, la reintegrare. 1 I.T. Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de drept al muncii, ed. a III-a, revăzută şi adăugită, loc.cit., 2014, p. 858. Pentru argumentele în acest sens anterior adoptării Codului penal în vigoare, a se vedea F. Radu, C. Radu, Aprecieri referitoare la infracțiunea prevăzută de art. 278 din Codul muncii, în „Dreptul” nr. 7/2008, p. 220. 1

Upload: negrui-tobi

Post on 15-Sep-2015

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

raspundere

TRANSCRIPT

RSPUNDEREA PENALRspunderea penal este reglementat de Codul muncii, n art. 264-265 ce formeaz obiectul Capitolului V Rspunderea penal din Titlul XI - Rspunderea penal.

A. Art. 127 pct. (1) din Legea nr. 187/2012 de punere n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a abrogat expres art. 261-263 din Codul muncii ntruct respectivele infraciuni au fost preluate de art. 287 alin. (1) lit. d) i e) din Codul penal i a adus unele modificri art. 264-265 din Codul muncii.Concret, sunt incriminate urmtoarele fapte: Art. 287 alin. (1) lit. d) din Codul penal: Nerespectarea unei hotrri judectoreti svrit prin: ... d). neexecutarea hotrrii judectoreti prin care s-a dispus reintegrarea n munc a unui salariat; Art. 287 alin. (1) lit. e) din Codul penal: Nerespectarea unei hotrri judectoreti svrit prin: ... e) neexecutarea hotrrii judectoreti privind plata salariilor n termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de ctre partea interesat.n ambele cazuri, aciunea penal se pune n micare la plngerea persoanei vtmate, respectiv a fostului salariat concediat nelegal sau netemeinic i a salariatului care nu a primit drepturile salariale. Savrirea infraciunii prevzut la lit. e presupune existena unei solicitri din partea salariatului de a executa hotrrea judectoreasc privind plata salariului. Termenul de 15 zile ncepe s curg de la data nregistrrii cererii de executare la angajator.n ce privete infraciunea reglementat la lit. d, legiuitorul nu a prevzut expres obligarea fostului salariat de a solicita reintegrarea n munc. Ne raliem opiniei[footnoteRef:1] conform creia i aceast infraciune implic cererea fostului salariat de a reintegrare n munc, altfel s-ar putea ajunge la situaia n care angajatorul s rspund penal dei fostul salariat a renunat, dup pronunarea hotrrii, la reintegrare. [1: I.T. tefnescu, Tratat teoretic i practic de drept al muncii, ed. a III-a, revzut i adugit, loc.cit., 2014, p. 858. Pentru argumentele n acest sens anterior adoptrii Codului penal n vigoare, a se vedea F. Radu, C. Radu, Aprecieri referitoare la infraciunea prevzut de art. 278 din Codul muncii, n Dreptul nr. 7/2008, p. 220.]

Ambele infraciuni se svresc cu intenie ntruct nu exist dispoziie legal care s prevad faptul c faptele incriminate s-ar putea svri din culp[footnoteRef:2]. mpcarea prilor nltur rspunderea penal. [2: Art. 16 alin. 6 din Codul penal prevede: Fapta constnd ntr-o aciune sau inaciune constituie infraciune cnd este svrit cu intenie. fapta Comis din culp constituie infraciune numai cnd legea o prevede n mod expres.]

Art. 264 alin. (1) din Codul muncii prevede: (1) Constituie infraciune fapta persoanei care, n mod repetat, stabilete pentru salariaii ncadrai n baza contractului individual de munc salarii sub nivelul salariului minim brut pe ar garantat n plat, prevzut de lege.Aceast fapt poate fi svrit de angajator sau de prepui ai acestuia numai dac este repetat. Art. 264 alin. (2) din Codul muncii dispune c: se sancioneaz i infraciunea constnd n refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, n scopul mpiedicrii verificrilor privitoare la aplicarea reglementrilor generale i speciale n domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii n munc, n termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitri.Aceast fapt poate fi svrit de angajator sau de prepuii si cu obligaii n domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii n munc, condiionat de primirea a dou solicitri formulate de organele de control competente (Inspecia Muncii sau organele fiscale) de a depune actele necesare efecturii verificrilor. Acest fapt constituie infraciune i dac este svrit o singur dat. Art. 264 alin. 3 din Codul muncii stabilete c: se sancioneaz i infraciunea constnd n mpiedicarea sub orice form a organelor competente de a intra, n condiiile prevzute de lege, n sedii, incinte, spaii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le folosete n realizarea activitii lui profesionale, pentru a efectua verificri privitoare la aplicarea reglementrilor generale i speciale n domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii n munc.Aceast fapt poate fi svrit de aceleai persoane ca i cea prevzut la alin. 2. Art. 264 alin. 4 din Codul muncii prevede: Constituie infraciune i se sancioneaz primirea la munc a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetenia acestora, fr ncheierea unui contract individual de munc.Rspunderea penal o poart angajatorul ntruct acesta are obligaia de a ncheia contractele individuale de muc, n form scris, nainte de nceperea activitii salariatului. Dac angajatorul primete la munc mai puin de 4 persoane, fapta sa reprezint contravenie, potrivit art. 260 lit. e din Codul muncii.Pentru acelai raionamet, artat mai sus, faptele prevzute la art. 264 din Codul muncii constituie infraciuni dac se svresc cu intenie.Infraciunile reglementate la alin. 1-3 se pedepsesc, alternativ, cu nchisoarea de la o lun la un an sau cu amenda penal. Fapta prevzut la alin. 4 se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amend penal. n cazul n care prestarea muncii de ctre aceste persoane este de natur s le pun n pericol viaa, integritatea sau sntatea pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Art. 265 alin. 1 din Codul muncii: ncadrarea n munc a unui minor cu nerespectarea condiiilor legale de vrst sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activiti cu nclcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc al minorilor constituie infraciune. Art. 265 alin. 2 din Codul muncii: constituie infraciune primirea la munc a unei persoane aflate n situaie de edere ilegal n Romnia, cunoscnd c aceasta este victim a traficului de persoane.Faptele prevzute la art. 265 alin. 1 i 2 se pedepsesc, alternativ, cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda penal. Dac prin svrirea faptei de la alin. 2 se pune n pericol viaa, integritatea sau sntatea persoanelor care muncesc, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.n cazul svririi uneia dintre infraciunile prevzute la art. 265 alin. (2) i (3) i la art. 264 alin. (4), instana de judecat poate dispune i aplicarea uneia sau mai multora dintre urmtoarele pedepse complementare (art. 265 alin. 4): - pierderea total sau parial a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaii, ajutoare ori subvenii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritile romne, pentru o perioad de pn la 5 ani; - interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziii publice pentru o perioad de pn la 5 ani;- recuperarea integral sau parial a prestaiilor, ajutoarelor ori subveniilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritile romne, atribuite angajatorului pe o perioad de pn la 12 luni nainte de comiterea infraciunii;- nchiderea temporar sau definitiv a punctului ori a punctelor de lucru n care s-a comis infraciunea sau retragerea temporar ori definitiv a unei licene de desfurare a activitii profesionale n cauz, dac acest lucru este justificat de gravitatea nclcrii. n situaia comiterii uneia dintre infraciunile prevzute la art. 265 alin. (2) i (3) i la art. 264 alin. (4), angajatorul este obligat s plteasc sumele reprezentnd (art. 265 alin. 5):a. orice remuneraie restant datorat persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepia cazului n care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;b. cuantumul tuturor impozitelor, taxelor i contribuiilor de asigurri sociale pe care angajatorul le-ar fi pltit dac persoana ar fi fost angajat legal, inclusiv penalitile de ntrziere i amenzile administrative corespunztoare;c. cheltuielile determinate de transferul plilor restante n ara n care persoana angajat ilegal s-a ntors de bunvoie sau a fost returnat n condiiile legii. n cazul svririi uneia dintre infraciunile prevzute la art. 265 alin. (2) i (3) i la art. 264 alin. (4) de ctre un subcontractant, att contractantul principal, ct i orice subcontractant intermediar, dac au avut cunotin de faptul c subcontractantul angajator angaja strini aflai n situaie de edere ilegal, pot fi obligai de ctre instan, n solidar cu angajatorul sau n locul subcontractantului angajator ori al contractantului al crui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevzute la alin. (5) lit. a) i c) .B. n domeniul securitii i sntii n munc, Codul penal incrimineaz urmtoarele fapte: Art. 349: Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional.Fapta se poate svri att de angajator, ct i de persoanele cu responsabiliti n acest domeniu. Fapta svrit cu intenie se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend, iar dac e svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend. Art. 350 alin. (1): Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.n aceast ipoteza, fapta poate fi svrit i de ctre salariat. Art. 350 alin. (2): cu pedeapsa prevzut la alin. 1 se sancioneaz repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor.Svrirea din culp a acestor fapte se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.Salariaii pot fi subieci activi i ai altor infraciuni dect cele reglementate expres n domeniul relaiilor de munc, cum ar fi urmtoarele infraciuni prevzute de Codul penal: hruirea sexual (art. 223), divulgarea secretului profesional (art. 227), purtarea abuziv (art. 296), violarea secretului corespondenei (art. 302), divulgarea informaiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304), infraciuni de fals (art. 320, art. 321), deturnarea de fonduri (art. 307), nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas (art. 329), nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas din culp (art. 330), prsirea postului i prezena la serviciu sub influena alcoolului sau a altor substane (art. 330), divulgarea secretului care pericliteaz securitatea statului (art. 331).C. Alturi de infraciunile reglementate de Codul muncii, n legislaia muncii regsim i alte infraciuni.Legislaia muncii reglementeaz infraciuni care se svresc n legtur cu raporturile de munc. Legea nr. 62/2011 a dialogului social reglementeaz urmtoarele infraciuni: Art. 218 alin. (1): Constituie infraciune ... fapta persoanei care, prin ameninri ori prin violene, mpiedic ori oblig un angajat sau un grup de angajai s participe la grev ori s munceasc n timpul grevei.Aa cum am artat i n capitolul referitor la rspunderea contravenional n dreptul muncii, anterior Codului penal n vigoare, Codul muncii prevedea aceast fapt ca fiind contravenie. Este de remarcat c acest fapt poate fi svrit att de angajator, ct i de alte persoane, cum sunt salariaii, membrii organizaiei sindicale.Aciunea penal se poate pune n micare din oficiu.Infraciunea se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de la 20.000 lei la 50.000 lei. Art. 218 alin. (2): Condiionarea sau constrngerea, n orice mod, avnd ca scop limitarea exercitrii atribuiilor funciei membrilor alei n organele de conducere ale organizaiilor sindicale constituie infraciune.Aceast infraciune vizeaz nclcarea reglementrilor referitoare la exercitarea atribuiilor funciei alese n conducerea organizaiilor sindicale i poate fi svrit de angajator, dar i de alte persoane. n acest caz, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate, n conformitate cu dispoziiile Codului de procedur penal i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Art. 218 alin. (4): Declararea grevei de ctre organizatori cu nclcarea condiiilor prevzute la art. 191 alin. (1)[footnoteRef:3] ori la art. 202-205[footnoteRef:4] constituie infraciune. [3: Art. 191 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 stabilete: Participarea la grev este liber. Nimeni nu poate fi constrns s participe la grev sau s refuze s participe.] [4: Art. 202 din Legea nr. 62/2011: Nu pot declara grev: procurorii, judectorii, personalul militar i personalul cu statut special din cadrul Ministerului Aprrii Naionale, al Ministerului Administraiei i Internelor, al Ministerului Justiiei i din instituiile i structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administraiei Naionale a Penitenciarelor, al Serviciului Romn de Informaii, al Serviciului de Informaii Externe, al Serviciului de Telecomunicaii Speciale, personalul angajat de forele armate strine staionate pe teritoriul Romniei, precum i alte categorii de personal crora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege. Art. 203 din Legea nr. 62/2011: Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grev din momentul plecrii n misiune i pn la terminarea acesteia. Art. 204 din Legea nr. 62/2011: Personalul mbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romnesc poate declara grev numai cu respectarea normelor stabilite prin conveniile internaionale ratificate de statul romn, n condiiile art. 203. Art. 205 din Legea nr. 62/2011: n unitile sanitare i de asisten social, de telecomunicaii, ale radioului i televiziunii publice, n transporturile pe cile ferate, n unitile care asigur transportul n comun i salubritatea localitilor, precum i aprovizionarea populaiei cu gaze, energie electric, cldur i ap, greva este permis cu condiia ca organizatorii grevei s asigure serviciile, dar nu mai puin de o treime din activitatea normal.]

Aceast infraciune vizeaz nclcarea reglementrilor legale referitoare la libertatea grevei i pe cele privind limitarea legal a exerciiului dreptului la grev cu scopul de a se asigura starea normal a populaiei, bunul mers al activitilor economico-sociale, garantarea intereselor de ordin umanitar. Prin urmare, nerespectarea restrngerilor i limitrilor stabilite legal constituie infraciune.Aceste fapte se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.n ambele ipoteze, faptele se svresc cu intenie.n literatura de specialitate[footnoteRef:5], s-a subliniat c, n mod surprinztor, legiuitorul nu a incriminat declanarea grevei n unitile operative din sectoarele nucleare (art. 206[footnoteRef:6] din Legea nr. 62/2011), dei potenialul lor de pericol este mai mare dect n cazul unitilor la care se refer art. 205 din aceeai Lege. [5: I.T. tefnescu, Tratat teoretic i practic de drept al muncii, ed. a III-a, revzut i adugit, loc.cit., 2014, p. 857.] [6: Angajaii din unitile sistemului energetic naional, din unitile operative de la sectoarele nucleare, din unitile cu foc continuu pot declara grev cu condiia asigurrii a cel puin unei treimi din activitate, astfel nct s nu pun n pericol viaa i sntatea oamenilor i s asigure funcionarea instalaiilor n deplin siguran. ]

D. Rspunderea penal a funcionarului public pentru infraciunile svrite n timpul serviciului sau n legtur cu atribuiile funciei publice pe care o ocup se angajeaz potrivit legii penale.Codul penal incrimineaz anumite fapte care se pot svri numai de un funcionar public, cum sunt: sustragerea sau distrugerea de nscrisuri (art. 259), omisiunea sesizrii (art. 267), luarea de mit (art. 289), delapidarea (art. 295), abuzul n serviciu (art. 297), neglijena n serviciu (art. 298), uzurparea funciei (art. 300),conflictul de interese (art. 301). La aceste infraciuni se adaug i cele care pot fi svrite de ctre un salariat, enumerate mai sus.

1