raportul european drogurile - emcdda.europa.eu · cuprins 5 prefață 9 notă introductivă ......

2019

RO

Raportul european privind drogurile

Tendințe și evoluții

ISS

N 2

31

4-9

18

3

2019

Raportul european privind drogurile

Tendințe și evoluții

Aviz juridic

Această publicație a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) este protejată de drepturi

de autor. EMCDDA își declină orice răspundere pentru consecințele care decurg din folosirea datelor cuprinse în

acest document. Conținutul prezentei publicații nu reflectă neapărat opiniile oficiale ale partenerilor EMCDDA, ale

vreunui stat membru al Uniunii Europene sau ale vreunei agenții sau instituții a Uniunii Europene.

Prezentul raport este disponibil în limbile bulgară, spaniolă, cehă, daneză, germană, estonă, greacă, engleză,

franceză, croată, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă,

finlandeză, suedeză, turcă și norvegiană. Traducerile au fost efectuate de Centrul de Traduceri pentru Organismele

Uniunii Europene.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

Praça Europa 1, Cais do Sodré, 1249-289 Lisabona, Portugalia

Tel. +351 211210200

[email protected] I www.emcdda.europa.eu

twitter.com/emcdda I facebook.com/emcdda

Print ISBN 978-92-9497-415-0 ISSN 1977-9968 doi:10.2810/016851 TD-AT-19-001-RO-C

PDF ISBN 978-92-9497-381-8 ISSN 2314-9183 doi:10.2810/065147 TD-AT-19-001-RO-N

© Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, 2019

Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Mod de citare recomandat: Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (2019), Raportul european privind

drogurile 2019: Tendințe și evoluții, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

mailto:info%40emcdda.europa.eu?subject=

http://www.emcdda.europa.eu

http://twitter.com/emcdda

http://facebook.com/emcdda

Cuprins

5 Prefață

9 Notă introductivă

COMENTARIU11

Înțelegerea situației drogurilor în Europa în 2019

CAPITOLUL 121

Oferta de droguri și piața

CAPITOLUL 243

Prevalența și tendințele consumului de droguri

CAPITOLUL 365

Efectele nocive ale drogurilor și intervențiile conexe

ANEXĂ89

Tabele cu date naționale

5

Prefață

Avem deosebita plăcere să vă prezentăm Raportul european privind drogurile 2019:

Tendințe și evoluții, publicația emblematică a EMCDDA. Raportul oferă o analiză a celor

mai recente date privind situația drogurilor și a răspunsurilor la aceasta în întreaga Uniune

Europeană, Norvegia și Turcia. Este susținut de alte resurse de informare online, inclusiv

de Buletinul nostru statistic, care conține datele sursă. Pachetul Raportului european

privind drogurile mai cuprinde 30 de rapoarte de țară privind drogurile care prezintă

situația actuală a țărilor participante la rețeaua UE de informații privind drogurile.

Obiectivul EMCDDA este de a contribui la o Europă mai sănătoasă și mai sigură. Dorim să

facem acest lucru furnizând cele mai bune dovezi disponibile, în sprijinul elaborării de

politici și măsuri în materie de droguri, în cunoștință de cauză și cu țintă precisă. Raportul

nostru emblematic oferă părților interesate o imagine de actualitate asupra situației

drogurilor, care este necesară pentru elaborarea de răspunsuri eficiente la problemele

actuale. În plus, oferă o analiză a noilor amenințări, care ne permite să ne pregătim pentru

provocările viitoare care apar în acest domeniu complex, aflat în schimbare rapidă.

Raportul din acest an sosește într-un moment critic, de reflecție asupra evoluțiilor politicii

în materie de droguri, în special având în vedere dezbaterea internațională privind măsurile

adecvate ca urmare a sesiunii speciale din 2016 a Organizației Națiunilor Unite privind

problema drogurilor la nivel mondial. Anul viitor va avea loc evaluarea finală a actualei

strategii a UE în materie de droguri (2013-2020). În această perioadă s-au produs în

Europa schimbări considerabile în ceea ce privește provocările cu care se confruntă

domeniul drogurilor, printre care apariția mai multor substanțe necontrolate. Schimbări

semnificative au avut loc și pe piața și în consumul de droguri; iar noi înțelegem mai bine

ce anume constituie intervenții efective. O piață dominată de substanțe pe bază de plante

importate în Europa a evoluat către o piață în care a crescut importanța drogurilor sintetice

și producția în Europa. Globalizarea și progresele tehnologice au remodelat aspectele

strategice pe care trebuie să le ia în considerare factorii europeni de decizie. Suntem

mândri de reputația internațională a EMCDDA de a ține pasul cu aceste schimbări și de

Country Drug Reports 2019

rapoarte ilustrate prin multe grafice care prezintă rezumate despre fenomene legate de droguri la nivel naţional (online) UE 28, Turcia și Norvegia

Rapoartele de ţară privind drogurile,

care conţine grafice și tabele de date complete și informaţii

metodologice (online)

Buletinul statistic,

care prezintă o analiză de nivel înalt a principalelor evoluţii

(imprimat și PDF)

Tendinţe și evoluţii,

Elemente interconectate care permit accesul la datele disponibile și analiza problemei drogurilor în Europa și la nivel naţional

PACHETUL RAPORTULUI EUROPEAN PRIVIND DROGURILE 2019

Raportul european privind drogurile 2019: Tendințe și evoluții

6

a furniza informațiile necesare pentru a sprijini cooperarea și coordonarea pe care le are în

vedere strategia UE în materie de droguri.

Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să atingă obiectivele stabilite în

Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. Multe aspecte ale

acestor obiective se referă direct și indirect la probleme legate de droguri. De exemplu,

producția și traficul de droguri pot dăuna considerabil mediului fizic, structurilor

instituționale și calității vieții cetățenilor din țările afectate. Obiectivele 3.3 și 3.5 se axează

pe eradicarea epidemiilor de boli infecțioase și pe îmbunătățirea prevenirii și tratării

problemelor legate de consumul de droguri. În acest context, Europa este hotărâtă să

urmărească în următorul deceniu obiectivul de eliminare a hepatitei virale în rândul

persoanelor care își injectează droguri. Virusul hepatitei C este foarte răspândit în această

populație, dar recentele progrese din domeniul medicamentelor disponibile pentru tratarea

infecției au făcut ca eliminarea virusului să devină un obiectiv realizabil. De aceea, în

Raportul european privind drogurile din acest an, se pune accent deosebit pe necesitatea

de a intensifica acțiunile de prevenire, testare și tratare, ca obiectiv esențial în atingerea

acestui scop important de sănătate publică.

În sfârșit, trebuie să ne exprimăm recunoștința față de omologii noștri naționali din rețeaua

de puncte focale naționale Reitox, ceilalți parteneri naționali și internaționali și Comitetul

științific al EMCDDA, fără de care acest raport nu ar fi posibil. De asemenea, ne exprimăm

recunoștința față de partenerii noștri de la nivel european, în special Comisia Europeană,

Europol, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru

Medicamente. În plus, suntem recunoscători rețelelor specializate care au colaborat cu noi,

îmbogățind raportul nostru cu date de vârf și inovatoare.

Laura d’Arrigo

Președinte, Consiliul de administrație al EMCDDA

Alexis Goosdeel

Director, EMCDDA

9

Notă introductivă

Prezentul raport se bazează pe informațiile primite de EMCDDA de la statele membre ale Uniunii Europene și de la țara

candidată Turcia, precum și de la Norvegia, în cadrul procesului anual de raportare.

Scopul său este să ofere o privire de ansamblu și o sinteză a situației drogurilor în Europa, precum și a intervențiilor în

acest sens. Datele statistice prezentate în raportul de față se referă la anul 2017 (sau la ultimul an pentru care sunt

disponibile date). Analiza tendințelor se bazează doar pe rapoartele țărilor care au furnizat date suficiente pentru

a descrie schimbările survenite în perioada de timp specificată. De asemenea, cititorul trebuie să aibă în vedere faptul

că monitorizarea modelelor și a tendințelor legate de consumul de droguri, un comportament blamat de societate și pe

care oamenii îl ascund, ridică probleme atât de ordin practic, cât și metodologic. Din acest motiv, pentru analiza

realizată în prezentul raport s-au folosit surse de date multiple. Deși se observă îmbunătățiri considerabile atât la

nivelul analizelor naționale, cât și din punctul de vedere al rezultatelor care se pot obține dintr-o analiză la nivel

european, trebuie să recunoaștem dificultățile metodologice din acest domeniu. De aceea, se impune prudență în

interpretarea datelor, mai ales atunci când țările sunt comparate pe criteriul unui singur parametru. Puteți consulta

avertismentele și rezervele cu privire la date în versiunea online a acestui raport și în Buletinul statistic, care conține

informații detaliate despre metodologie, rezervele legate de analiză și observații cu privire la limitările setului de

informații disponibile. Tot acolo sunt disponibile și informații despre metodele și datele utilizate pentru estimările la

nivel european, care se pot baza pe interpolări.

Perioada de referință pentru graficele, analizele și datele din raport este situația drogurilor până la sfârșitul anului

2018. Toate grupările, agregările și etichetele reflectă așadar situația din 2018 în ceea ce privește componența Uniunii

Europene și țările participante la exercițiile de raportare ale EMCDDA. Ca urmare a timpului necesar compilării și

trimiterii datelor, multe din seturile de date anuale pe care le conține sunt din anul de referință ianuarie-decembrie

2017.

EMCDDA dorește să adreseze mulțumiri pentru ajutorul oferit în realizarea acestui raport:

șefilor punctelor focale naționale Reitox și personalului acestora;

serviciilor și specialiștilor din fiecare stat membru care au cules date brute pentru acest raport;

membrilor Consiliului de administrație și ai Comitetului științific din cadrul EMCDDA;

Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene – în special Grupului de lucru orizontal pentru substanțe

stupefiante – și Comisiei Europene;

Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și

Europol;

Grupului Pompidou al Consiliului Europei, Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Biroului regional

pentru Europa al OMS, Interpol, Organizației Mondiale a Vămilor, Proiectului european de anchete în școli privind

consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), Grupului de bază pentru analiza apelor reziduale - Europa (Sewage

Analysis Core Group Europe – SCORE), Rețelei europene de urgență privind drogurile (European Drug Emergencies

Network – Euro-DEN Plus), rețelei ESCAPE (European Syringe Collection and Analysis Project Enterprise – Inițiativă

proiect de culegere de seringi și analiză), rețelei transeuropene de informații privind drogurile (Trans-European Drug

Information – TEDI) și grupului care realizează Sondajul european online privind drogurile (European Web Survey on

Drugs;

Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene și Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene.

Punctele focale naționale Reitox

Reitox este rețeaua europeană de informare privind drogurile și dependența de droguri. Rețeaua este constituită

din punctele focale naționale existente în statele membre ale UE, în țara candidată Turcia, în Norvegia și în cadrul

Comisiei Europene. Aflate sub responsabilitatea guvernelor țărilor respective, punctele focale sunt autoritățile

naționale care transmit agenției noastre informații privind drogurile. Datele de contact ale punctelor focale

naționale sunt disponibile pe site-ul EMCDDA.

http://emcdda.europa.eu/stats19

http://www.emcdda.europa.eu/about/partners/reitox-network

Comentariu

Raportul european privind drogurile din 2019 oferă o imagine a situației drogurilor în Europa

Comentariu

11

Înțelegerea situației drogurilor în Europa în 2019

Cea mai recentă analiză a EMCDDA privind fenomenul drogurilor în Europa dezvăluie o piață flexibilă, dar care totodată oglindește evoluțiile de la nivel mondial. Problemele pentru sănătate și securitate pe care continuă să le creeze drogurile ilegale, clasice și mai noi, creează un context dificil pentru politicile de definire și punere în aplicare a unor răspunsuri eficace. Raportul european privind drogurile din 2019 oferă o imagine a situației drogurilor în Europa care se bazează pe cele mai recente date disponibile, iar această secțiune introductivă cuprinde un scurt comentariu analitic asupra câtorva dintre problemele importante care se regăsesc în prezent pe agenda politicii europene în materie de droguri.

Opioidele: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a contracara o problemă în evoluție

Cândva, problema drogurilor în Europa era definită de

consumul de heroină prin injectare. În prezent, numărul

noilor admiteri la tratament pentru dependența de heroină

este mic în comparație cu nivelurile înregistrate în trecut,

ratele de consum prin injectare au scăzut, iar numărul

anual al cazurilor noi de HIV atribuite injectării de droguri

a scăzut cu aproximativ 40 % în ultimul deceniu. Toate

acestea sunt vești bune. Țările europene pot fi aplaudate

pentru introducerea măsurilor pragmatice de tratament și

de reducere a efectelor negative care au contribuit la

aceste succese. În schimb, în alte părți ale lumii, America

de Nord și în unele țări învecinate cu Uniunea Europeană,

problemele legate de opioide au continuat să se

intensifice, ducând la creșterea costurilor de sănătate

publică. În Europa, în pofida îmbunătățirilor observate,

consumul de opioide continuă să contribuie în mod

semnificativ la costurile sociale și de sănătate care pot fi

atribuite consumului de droguri, putând fi posibil chiar să

asistăm la o intensificare a amenințărilor reprezentate de

această clasă de droguri.

O analiză a răspunsurilor disponibile pentru problemele

legate de opioide arată că într-o serie de țări, în special în

regiunile estice ale Europei, măsurile instituite pentru

reducerea efectelor negative și oferirea unui tratament

eficace rămân insuficiente. De asemenea, există semne că

situația s-a înrăutățit și în unele țări care se bucurau de

o bună acoperire a acestor servicii în trecut. În același

timp, continuă să crească nevoile populației de

consumatori de opioide pe termen lung, o populație în curs

de îmbătrânire și, adesea, tot mai vulnerabilă. Acest lucru

este reflectat de decesele cauzate de supradoze, victimele

având acum în medie 39 de ani, și de prevalența ridicată

a problemelor de sănătate fizică și psihică în rândul

12


acestei categorii. În plus, în ultimii 5 ani s-a observat

o creștere generală a numărului de decese asociate

consumului de droguri, raportându-se creșteri la toate

grupele de vârstă de peste 30 de ani. Indicatorii privind

oferta arată că acest pericol ar putea fi în creștere.

Cantitatea de heroină capturată a crescut, puritatea

drogului rămâne relativ ridicată, iar prețul relativ scăzut,

ceea ce sugerează disponibilitatea ridicată în multe părți

ale Europei. De asemenea, în unele țări din UE au fost

detectate recent laboratoare de prelucrare a heroinei, ceea

ce reprezintă o evoluție îngrijorătoare.

Combaterea hepatitei virale

Europa și-a luat angajamentul să respecte Agenda

internațională 2030 pentru dezvoltare durabilă, un cadru

de politici mondiale care prevede și combaterea hepatitei

virale. În cadrul Uniunii Europene, acest lucru are

o relevanță deosebită pentru persoanele care și-au injectat

droguri, deoarece aceștia prezintă nu doar cea mai mare

povară a bolii, ci și cel mai mare risc de transmitere.

Eliminarea impactului hepatitei virale asupra sănătății

până în 2030 va depinde, prin urmare, de sporirea

măsurilor preventive și de accesul acestei categorii de

oameni la analize și tratament pentru hepatita B și C.

În prezent, există strategii privind hepatita în 17 state ale

UE și în Norvegia, iar tot mai multe țări oferă acces

nerestricționat la medicamente antivirale cu acțiune

directă care sunt mai eficace și mai bine tolerate. Cu toate

acestea, trebuie luate măsuri suplimentare. Testarea

pentru depistarea VHC este un punct de intrare critic

pentru o asistență medicală eficace în cazul hepatitei și

ajută la prevenirea transmiterii în continuare. Serviciile

pentru consum de droguri disponibile la nivelul comunității

pot avea un rol important, însă în multe țări nu există

politici de testare eficace și nici mecanisme de trimitere

adecvate. De asemenea, poate exista o oarecare rezistență

profesională față de tratarea consumatorilor de droguri, iar

beneficiile acestei investiții în asistența medicală atât

pentru persoanele vizate, cât și pentru comunitate în

general nu sunt întotdeauna recunoscute. EMCDDA

elaborează instrumente menite să sprijine introducerea

tratamentului pentru hepatită virală în cadrul centrelor de

tratament pentru dependența de droguri. Printre ele se

numără și o listă de verificare pentru identificarea

obstacolelor din calea actualizării testelor și

a tratamentelor pentru VHC, un chestionar de testare

a cunoștințelor personalului centrelor și studii de caz

ilustrative care demonstrează contribuția valoroasă pe care

o pot avea abordările inovatoare de testare disponibile la

nivelul comunității la combaterea acestei boli.

Opioidele sintetice au în prezent un rol mai important

În Statele Unite și Canada, actualul consum epidemic de

opioide este generat de consumul de opioide sintetice, în

special al derivaților de fentanil. Situația este diferită în

Europa, însă există îngrijorări în acest sens. În sistemul de

alertă timpurie al UE privind substanțele psihoactive noi au

fost raportate aproximativ 50 de noi opioide sintetice, iar

multe dintre aceste substanțe au fost asociate unor cazuri

de intoxicații grave și de deces. Unele substanțe, cum ar fi

carfentanilul, sunt extrem de puternice, ceea ce înseamnă

că pot fi traficate în cantități foarte mici, care sunt greu de

detectat, dar pot fi transformate în mii de doze de consum.

În plus, opioidele sintetice utilizate în mod obișnuit ca

medicamente par să capete un rol din ce în ce mai

important în problema drogurilor în multe părți ale Europei

– printre acestea se numără medicamente utilizate ca

tratament de substituție și pentru atenuarea durerilor. În

prezent, una din cinci persoane admise la tratament

pentru o problemă legată de consumul de opioide declară

că a consumat ca drog problematic principal nu heroină, ci

un opioid sintetic, aceste droguri fiind depistate tot mai

frecvent în cazurile de supradoză. În pofida acestui pericol,

capacitatea actuală de detectare și raportare cu privire la

disponibilitatea, consumul și consecințele opioidelor

sintetice rămâne limitată. Prin urmare, ar trebui să fie

considerată o prioritate îmbunătățirea sensibilității

resurselor de informații în acest domeniu.

Valoarea surselor de date toxicologice și criminalistice

Decesele cauzate de supradoze sunt rareori asociate cu

consumul unei singure substanțe. Modelele moderne ale

consumului de droguri sunt extrem de dinamice, fiind

caracterizate de apariția a tot mai multe droguri pe piață,

iar consumatorii tipici – cu bună știință sau în

necunoștință de cauză – utilizează o serie de substanțe

diferite. Aceasta înseamnă că, în lipsa unor date

criminalistice și toxicologice de calitate, noile amenințări la

adresa sănătății pot fi trecute cu vederea. Există inclusiv

riscul să nu se depisteze rolul noilor substanțe psihoactive

puternice, cum ar fi derivații fentanilului, în decesele

cauzate de supradoze, mai ales atunci când sunt

Europa și-a luat angajamentul să respecte Agenda internațională 2030 pentru dezvoltare durabilă

13

Comentariu I Înțelegerea situației drogurilor în Europa în 2019

consumate alături de droguri clasice, precum heroina.

Unele state membre ale UE, în special în nordul Europei,

au investit în soluții de îmbunătățire a disponibilității și

a sensibilității datelor toxicologice, ceea ce permite în

prezent o mai bună înțelegere a tendințelor în materie de

droguri și a amenințărilor la adresa sănătății. De exemplu,

în Suedia, introducerea unui screening amplu și creșterea

sensibilității testelor au dus la dublarea numărului de

cazuri în care s-a detectat fentanil în probele examinate de

la persoane decedate în urma consumului de droguri. Un

studiu recent al EMCDDA arată totuși că nu toate

laboratoarele au capacitatea de a detecta substanțe mai

puțin frecvente. Pentru desfășurarea investigațiilor

criminalistice și toxicologice, disponibilitatea standardelor

de referință este esențială, însă pentru noile substanțe

psihoactive, de cele mai multe ori nu se poate dispune de

acestea în multe laboratoare. În plus, absența unor ghiduri

europene de toxicologie medico-legală pentru anchetarea

deceselor asociate consumului de droguri reprezintă un

obstacol în calea îmbunătățirii monitorizării și a practicii în

domeniu. La nivel mai general, pe măsură ce importanța

drogurilor sintetice de toate tipurile va continua să crească,

vor fi necesare investiții mai mari în sursele de date

toxicologice și criminalistice.

Instrumentele de monitorizare inovatoare oferă o perspectivă asupra tendințelor emergente

Raportul european privind drogurile din acest an se

bazează pe o selecțiea celor mai recente surse de date

specifice. Acești indicatori „de vârf” nu sunt reprezentativi

pentru populația generală, având și alte limitări; ei oferă

însă date utile, oportune și complementare care furnizează

perspective valoroase privind consumul de droguri în

Europa (vezi figura 1). De exemplu, analiza apelor reziduale

oferă acum o imagine a volumului de droguri consumate la

nivelul comunităților din orașele Europei. Unul dintre

avantajele acestei surse de date este faptul că informațiile

pot fi raportate rapid și, prin urmare, pot oferi un posibil

avertisment timpuriu privind schimbările survenite la

nivelul drogurilor consumate. Un exemplu în acest sens îl

reprezintă noile date pentru anul 2018, recent publicate de

grupul SCORE și de EMCDDA, care indică o mai mare

răspândire geografică și o creștere generală a consumului

tuturor categoriilor de droguri stimulante consumate în

mod obișnuit.

O altă sursă nouă de date folosită în raportul din acest an

este Sondajul european online privind drogurile. Realizat

pe un eșantion de consumatori de droguri recrutați online,

rezultatele acestui sondaj oferă informații despre modelele

de consum și despre achizițiile de drogurilor ilegale

consumate în mod obișnuit. Informațiile obținute de la

laboratoarele de analiză a drogurilor, oferă persoanelor

posibilitatea de a cunoaște conținutul substanțelor

utilizate. Acestea sunt, de asemenea, trecute în revistă

pentru a oferi o perspectivă asupra consumului de droguri

în spațiile recreaționale specifice.

Datele referitoare la urgențele spitalicești asociate

efectelor nocive acute ale drogurilor ne pot ajuta să

înțelegem mai bine impactul pe care îl are consumul lor

pentru sănătatea publică din Europa. Rețeaua europeană

privind urgențele cauzate de consumul de droguri (Euro-

DEN Plus) monitorizează prezentările la camerele de

urgență pentru intoxicații acute asociate consumului de

droguri,într-o serie de spitale din 18 țări europene.

Rezultatele analizei din acest an ilustrează modul în care

drogurilor care au determinat prezentările la camerele de

urgență pot varia la nivelul Europei. De exemplu, drogurile

stimulante au fost asociate cu un număr mare de urgențe,

dar prezentările determinate de consumul de amfetamine

s-au înregistrat cel mai frecvent în nordul și estul Europei,

în timp ce în țările din sud și din vest drogul stimulant

predominant a fost cocaina.

Rolul pe care îl pot avea substanțele stimulante în

consumul de droguri injectabile este demonstrat și de un

nou studiu pilot care a analizat reziduurile de droguri

extrase din seringile folosite colectate în centrele de

schimb de seringi din cinci orașe europene. În toate aceste

centre, cu excepția unuia, substanțele cel mai frecvent

detectate au fost cele stimulante. Jumătate dintre seringile

Noi indicatori pentru completarea surselor de date existente

Analiza reziduurilor din seringi

Servicii de verificare a drogurilor

Sondaje online

Analiza apelor reziduale

Urgenţe spitalicești

Noi indicatori

FIGURA 1

14


testate conțineau urmele a două sau mai multe droguri,

cea mai frecventă combinație fiind între o substanță

stimulantă și un opioid. Aceste noi surse de informații

oferă șansa de a corobora și a completa sursele de date

existente, contribuind la o mai bună conștientizare

a formelor de consum observate mai rar.

Piața europeană a cocainei continuă să crească

Datele actuale privind cocaina arată că atât numărul

capturilor, cât și cantitatea capturată înregistrează un

maxim istoric. Cocaina pătrunde în Europa pe numeroase

rute și prin numeroase mijloace, însă iese în evidență

creșterea traficului de cantități mari, prin porturile mari, în

containere. Creșterea disponibilității drogului este sugerată

și de estimările privind puritatea cocainei la nivelul

comerțului cu amănuntul, care sunt cele mai mari din

ultimul deceniu. La nivelul intermediarilor și al detailiștilor

se constată o reorganizare a lanțului de aprovizionare cu

cocaină și a actorilor implicați, prin apariția de grupuri

fragmentate, mai difuze și structurate organizațional mai

mult orizontal. Pe piață au reușit să pătrundă grupări mai

mici, utilizând o varietate de tehnologii informatice cum ar

fi criptarea, piețele de pe darknet, platformele sociale de

tranzacționare și criptomonedele. Antreprenoriatul pe piața

concurențială a cocainei este evident din strategiile de

distribuție inovatoare, cum ar fi centrele de comenzi

telefonice dedicate exclusiv cocainei. Aceste noi metode

par să reflecte într-o oarecare măsură tipul de disrupție

vizibil și în alte domenii, înlesnit de utilizarea uzuală

a telefoanelor inteligente – o potențială „uberizare”

a comerțului cu cocaină: o piață competitivă în care

vânzătorii concurează oferind servicii suplimentare, cum ar

fi opțiuni de livrare rapidă și flexibilitate.

Cocaina: efectele nocive asupra sănătății sunt tot mai evidente

Prevalența consumului problematic de cocaină este

deosebit de greu de estimat, deoarece acest drog este mai

puțin vizibil în indicatorii clasici, care tind să se axeze mai

mult pe problemele legate de opioide. Cu toate acestea,

există indicii potrivit cărora creșterea disponibilității

cocainei duce la creșterea costurilor medicale. Față de

anul 2014, numărul noilor consumatori admiși la tratament

pentru probleme asociate consumului de cocaină, deși

încă relativ scăzut, a crescut cu peste 35 %, înregistrându-

se o creștere în aproximativ două treimi dintre țări. În unele

țări, cocaina a fost asociată cu înmulțirea deceselor

cauzate de droguri înregistrate în ultima perioadă de timp.

În zonele din Europa unde este substanța stimulantă

predominantă, drogul este adesea detectat, alături de

opioide, în cazurile de decese prin supradoză. În plus, este

posibil să nu fie raportat rolul cocainei în decesele asociate

bolilor cardiovasculare. Acolo unde sunt disponibile date,

acestea indică o creștere generală a numărului de

prezentări la urgențe în urma consumului de cocaină,

aceasta fiind substanța ilegală cel mai frecvent raportată

în studiul Euro-DEN realizat în 18 țări. De asemenea,

cocaina a fost depistată în cel puțin un sfert din seringile

testate în trei din cele cinci orașe participante într-un

proiect pilot privind utilitatea analizei reziduurilor din

seringi pentru cartografierea modelelor de consum de

droguri prin injectare. Noile date disponibile sugerează și

o posibilă răspândire a consumului de cocaină crack,

o formă a drogului care se poate fuma și care este asociată

în mod special cu consumul problematic. Începând cu

2014, au fost raportate creșteri ale numărului de

consumatori de cocaină admiși la tratament în Belgia,

Irlanda, Franța, Italia, Portugalia, precum și în Regatul Unit

– țara europeană asociată cu cel mai mare consum de

cocaină crack.

Dovezile disponibile pe baza cărora se poate stabili care

sunt serviciile eficace pentru consumatorii de cocaină sunt

încă relativ deficitare, iar programele care se adresează în

mod specific acestor consumatori sunt în prezent limitate

în Europa. Situația începe totuși să se schimbe, unele țări

introducând în prezent mai multe intervenții specializate

de reducere a efectelor negative. În general însă, având în

vedere că nevoile în acest domeniu par să se intensifice,

sunt necesare investiții urgente în dezvoltarea și evaluarea

unor intervenții de toate tipurile, dar mai ales a unor

modele de tratament eficace, astfel încât serviciile să fie

mai bine adaptate în vederea realizării unei interacțiuni de

succes cu această categorie de consumatori.

Rolul internațional al Europei în producția de droguri sintetice

Producția de droguri sintetice în Europa, deși dificil de

monitorizat, pare a fi în creștere, devenind mai diversificată

și mai inovatoare. Această expansiune se poate observa

din datele recente care documentează înmulțirea

capturilor de precursori de droguri. Raportul EMCDDA-

Prevalența consumului problematic de cocaină este deosebit de greu de estimat

15


0

0

35 %

24,7 milioane 91,2 milioane

17,5 milioane

3,9 milioane

2,6 milioane

18 milioane

12,4 milioane13,7 milioane

27,4 %

14,4 %

3,5 % 21,8 % 0,2 % 4,7 %

5,4 %

1,3 milioane

85 %654 000

0,5 % 3,7 %

1 %

0,8 % 4,1 %

1,7 %

0 % 3,9 %0,2 % 7,1 %

7,4 % 1,2 %

2,6 milioane

2,1 milioane

1,7 milioane

1,2 milioane

2,1 %

Opioidele se găsesc în 85 % din cazurile de supradoză fatală

Supradoze fatale

Drog principal în aproximativ 35 % din totalul cererilor de tratament pentru consumul de droguri din Uniunea Europeană

Cereri de tratament pentru consum de droguri

de consumatori de opioide au primit tratament de substituţie în 2017

Consumatori de opioide cu risc ridicat

Opioide

MaximMinim

Consum în ultimul an

Adulţi tineri (15-34)

Consum de-a lungul vieţii


Adulţi (15-64)

Amfetamine

MaximMinim





Adulţi (15-64)

MDMA

MaximMinim





Adulţi (15-64)

Cocaină

MaximMinim

Estimări naţionale privindconsumul din ultimul an








Adulţi (15-64)

Canabis

SCURTĂ PREZENTARE – ESTIMĂRI PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

NB: Pentru setul complet de date și informații privind metodologia, consultați Buletinul statistic online care însoțește raportul.

http://www.emcdda.europa.eu/stats19

16


Europol privind piețele europene ale drogurilor, care va fi

publicat la sfârșitul anului 2019, va oferi o analiză

aprofundată a acestor evoluții. Detectarea laboratoarelor

de producție, a locurilor în care sunt aruncate deșeurile,

precum și a potenței și varietății drogurilor sintetice

disponibile pe piața Europei sunt principalele preocupări în

acest domeniu.

În prezent, există tot mai multe indicii care sugerează

importanța Europei pe piața mondială a drogurilor

sintetice. Printre acestea se numără capturile

semnificative de diverse substanțe la frontierele UE, faptul

că în prezent se capturează mai mult MDMA în Turcia

decât în întreaga Uniune Europeană, precum și detectarea

în Europa a unor laboratoare clandestine care produc

metamfetamină și alte droguri sintetice destinate

exportului. Infrastructura care permite transferul rapid al

mărfurilor între țări se folosește din ce în ce mai mult

pentru a facilita traficul de droguri aflate sub control, de

noi substanțe psihoactive, de precursori și alte substanțe

chimice esențiale în producerea de droguri în Uniunea

Europeană. Aceeași infrastructură este uneori utilizată și

pentru traficul de droguri sintetice – în special MDMA, dar

și alte substanțe – către țări din afara UE.

Producția de droguri sintetice pare să determine, de

asemenea, la răspândirea consumului de metamfetamină

în noi țări din Uniunea Europeană. La nivel mondial,

metamfetamina constituie cea mai mare provocare în

domeniul drogurilor sintetice. În Europa, consumul de

metamfetamină a fost până acum concentrat în câteva

țări, care se confruntă cu astfel de probleme de mai mult

timp. Situația nu diferă foarte mult în prezent, dar analiza

reziduurilor din apele uzate sugerează că, în pofida

disponibilității extinse a altor substanțe stimulante, drogul

începe să se răspândească în noi țări. De asemenea,

laboratoarele detectate sugerează o oarecare extindere

a producției și fabricării sale pentru piețe din afara UE.

Canabisul: noi evoluții în privința celui mai cunoscut drog din Europa

Canabisul este unul dintre cele mai cunoscute droguri din

Europa. Este drogul ilegal consumat cel mai frecvent,

aproape 20 % din persoanele din grupa de vârstă 15-24 de

ani declarând că au consumat canabis în ultimul an. La

nivel internațional și în interiorul Europei, consumul de

canabis continuă să fie un subiect care suscită un interes

semnificativ din partea publicului și a factorilor de decizie,

întrucât noile evoluții generează dezbateri privind modul în

care ar trebui să reacționeze societatea față de această

substanță.

În prezent, are loc o dezbatere cu privire la valoarea

terapeutică a canabisului, a preparatelor din canabis și

a medicamentelor derivate din planta de canabis. Unele

țări au legalizat canabisul, ceea ce a oferit ocazia unei

analize a costurilor și a beneficiilor asociate diferitelor

opțiuni de reglementare și de control. Domeniul este unul

complex. În Europa se alocă resurse polițienești

considerabile pentru controlul canabisului, care a fost

implicat în peste jumătate din cele 1,2 milioane de

infracțiuni de consum sau deținere pentru consum propriu

raportate în 2017. Implicarea pe piața canabisului poate fi

și un factor determinant al infracționalității în rândul

tinerilor, precum și o sursă importantă de venit pentru

criminalitatea organizată. Pe lângă aceasta, a crescut și

gradul de înțelegere a potențialelor riscuri pentru sănătate

asociate consumului de canabis, în special în rândul

tinerilor. Canabisul este în prezent substanța principală de

consum menționată cel mai frecvent în cazul noilor

admiteri la tratament pentru consum de droguri. Acest

lucru este îngrijorător, deoarece în ultimii ani evaluarea

generală a EMCDDA indicase că tendința înregistrată în

cazul canabisului este în general stabilă. Această afirmație

este în prezent contrazisă de noile date, o serie de țări

semnalând un consum sporit în rândul cohortelor de

consumatori cu vârste mai mici.

La această situație complexă se adaugă și faptul că, în

ultimii ani, s-au dezvoltat noi forme de canabis ca urmare

a progreselor înregistrate în tehnicile de cultivare, extracție

și producție. Plantele hibride altoite cu soiuri multiple, din

care se obține canabis cu potență mai mare, au început să

înlocuiască formele tradiționale ale plantei atât în Europa,

cât și în Maroc, de unde provine o mare parte din rășina de

canabis consumată în Europa. Un studiu recent finanțat de

EMCDDA arată că, în ultimul deceniu, potența a crescut

atât pentru rășina de canabis, cât și pentru iarbă. Crearea

piețelor legale destinate consumului recreațional de

canabis în zonele unde drogul a fost legalizat conduce de

asemenea la inovare, constatându-se apariția unor noi

produse din canabis, cum ar fi produsele comestibile,

lichidele pentru țigări electronice și concentratele. Unele

dintre acestea apar în prezent pe piața europeană, punând

în dificultate operațiunile de detectare și control al

drogurilor.

Recunoscând natura în prezent dinamică și complexă

a sferei politicilor privind canabisul, EMCDDA a lansat

o nouă serie de publicații, realizând o recenzie a dovezilor

și analizelor din domeniu. Printre ele se numără și

o prezentare generală a evoluției aprovizionării cu canabis

de uz medicinal pe piețele din Uniunea Europeană.

O dezbatere în cunoștință de cauză în acest domeniu este

împiedicată de absența unei înțelegeri conceptuale

comune asupra consumului de canabisul în scop medical.

17


Situația este complicată și de diversitatea produselor

disponibile, care pot varia de la medicamente ce conțin

compuși din planta de canabis până la preparate pe bază

de canabis neprelucrat.

Produsele din canabis cu conținut scăzut de THC ridică probleme normative

Un alt exemplu de evoluție rapidă în sfera canabisului este

cel al apariției, în ultimii 2 ani, a ierbii de canabis și

a uleiurilor de canabis cu concentrație redusă care se

comercializează în magazine specializate sau cu alimente

de tip „bio” în unele țări din UE. Comercianții acestor

produse argumentează faptul că efectele lor stupefiante

sunt reduse sau inexistente și, prin urmare, nu intră sub

incidența legislației privind drogurile. Canabisul conține

multe substanțe chimice diferite, dar cele aflate în centrul

atenției sunt doi canabinoizi, tetrahidrocanabinolul (THC)

și canabidiolul (CBD). THC este principala substanță

prezentă în canabis care produce efectele sale psihoactive.

Produsele care conțin CBD sunt comercializate din ce în

ce mai mult pe baza argumentului că au efecte benefice.

Literatura științifică complexă și în continuă evoluție care

prezintă dovezi în sprijinul utilizării medicinale a THC și

a CBD a fost abordată într-o publicație recentă a EMCDDA.

Produsele noi, despre care se afirmă că au un conținut de

THC mai mic de 0,2 % sau 0,3 %, se încadrează în general

în două categorii: una destinată consumatorilor care

fumează canabis și alta – forme farmaceutice precum

uleiuri și creme – destinată persoanelor interesate de

posibilele utilizări medicinale. Unele state membre ale UE

consideră produsele cu conținut scăzut de THC drept

extracte de canabis care fac obiectul unor sancțiuni

penale; altele le consideră medicamente care nu pot fi

comercializate fără autorizație; câteva le clasifică drept

produse care nu reprezintă o amenințare pentru sănătatea

publică și, prin urmare, nu necesită autorizație pentru

comercializare. Această evoluție ridică probleme de

reglementare atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Valorificarea digitalizării în beneficiul sănătății

Tinerii reprezintă un grup țintă important pentru

numeroase intervenții legate de droguri. Aceștia constituie

segmentul de populație cu cea mai mare probabilitate în

ceea ce privește familiarizarea în utilizarea tehnologiei

informației și comunicațiilor și cel mai deschis față de

acestea, în multe domenii ale vieții lor. De asemenea,

tinerii formează categoria cu cea mai mare probabilitate în

a accepta și beneficia de pe urma utilizării acestei

tehnologii pentru derularea intervențiilor de prevenire,

tratament și reducere a riscurilor asociate consumului de

droguri. Raportul european privind drogurile din acest an

trece în revistă câteva dintre noile evoluții din domeniul

aplicațiilor mobile sau de m-sănătate care au ca scop

abordarea unei game largi de probleme, de la accesul la

servicii până la formarea competențelor persoanelor care

lucrează în domeniul drogurilor. Evoluțiile din această arie

sunt legate de utilizarea resurselor online și a aplicațiilor

mobile, unele abordări inovatoare recente explorând modul

în care ar putea fi utilizată realitatea virtuală pentru

tratarea dependenței de droguri, de exemplu, ajutând

pacienții să capete rezistență la stimulii care îi determină

să consume droguri sau să scadă tentația de a le

consuma. Aici se impune totuși un avertisment, referitor la

faptul că noile aplicații din acest domeniu nu sunt

întotdeauna însoțite de standarde de calitate, norme de

protecție a datelor și evidențe științifice de evaluare. Ca în

toate celelalte domenii ale asistenței medicale, acestea vor

fi elemente esențiale pentru obținerea potențialelor

beneficii promise de noile tehnologii folosite în intervențiile

de răspuns la problema drogurilor.

Consolidarea sistemului de avertizare timpurie al UE și evaluarea riscurilor prezentate de noile substanțe psihoactive

În 2018, în sistemul de avertizare timpurie al UE privind

noile substanțe psihoactive a fost raportată câte o astfel

de substanță aproximativ în fiecare săptămână. Numărul

noilor droguri detectate în 2018, adică 55, este similar cu

numărul celor detectate în 2017, însă mult mai mic decât

în anii 2013 și 2014. Deși acest lucru poate sugera

o scădere a inovațiilor în domeniu, trebuie remarcat faptul

că un număr semnificativ de substanțe care au fost deja

notificate continuă să apară pe piața europeană

a drogurilor în fiecare an, ceea ce sugerează că

substanțele pot persista pe piață de-a lungul timpului.

Există și modificări ale tipului de substanțe observate,

posibil semnalând faptul că noile substanțe psihoactive se

adresează din ce în ce mai mult consumatorilor de droguri

pe termen lung și a celor problematici. De exemplu, dacă

în sistemul de alertă timpurie al UE privind noile substanțe

Tinerii reprezintă un grup țintă important pentru numeroase intervenții legate de droguri

18


psihoactive continuă să fie raportată o gamă variată de

substanțe, în prezent apar tot mai multe opioide și

benzodiazepine sintetice.

Alerta timpurie și evaluarea riscurilor sunt elemente

esențiale pentru reacția Europei la evoluțiile din domeniul

noilor substanțe psihoactive. În 2018, sistemul european

a fost revizuit pentru a se asigura o capacitate sporită și

accelerată de detectare, evaluare și răspuns al UE la

pericolele sociale și pentru sănătate ale noilor droguri.

Astfel, sistemul asigură nu numai alertarea timpurie în

toată Europa, ci și posibilitatea de a se realiza, mai rapid,

evaluarea riscurilor și punerea sub control a substanțelor

la nivel european. Modificările consolidează, de asemenea,

rețeaua care sprijină EMCDDA și Europol în această

activitate, în prezent încheindu-se acorduri formale de

lucru între EMCDDA și Agenția Europeană pentru

Medicamente (EMA), Autoritatea Europeană pentru

Siguranța Alimentară (EFSA), Centrul European de

Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană

pentru Produse Chimice (ECHA).

1

La nivel mondial, Europa este o piață importantă pentru droguri

Capitolul 1

21

Oferta de droguri și piața

La nivel mondial, Europa este o piață importantă pentru droguri, alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii. America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii sunt surse importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este o țară-sursă importantă pentru noile substanțe psihoactive. În plus, unele droguri și unii precursori de droguri tranzitează Europa pe ruta către alte continente. Europa este, de asemenea, o regiune de producție pentru canabis și pentru drogurile sintetice; producția de canabis este destinată în special consumului local, în timp ce unele droguri sintetice sunt produse pentru a fi exportate către alte părți ale lumii.

Monitorizarea piețelor de droguri, a ofertei și a legislației în domeniu

Analiza prezentată în acest capitol se bazează pe

datele raportate privind capturile de droguri, capturile

de precursori de droguri și transporturile oprite,

unitățile de producție de droguri desființate, legislația

în domeniul drogurilor, infracțiunile la regimul

drogurilor, prețurile cu amănuntul ale drogurilor,

puritatea și potența acestora. În unele cazuri, analiza

tendințelor este îngreunată de lipsa datelor despre

capturile din anumite țări importante. Tendințele pot

fi influențate de o serie de factori, printre care se

numără preferințele consumatorilor, modificările de

la nivelul producției și al traficului, nivelul activităților

de aplicare a legii și prioritățile acestora, precum și

eficacitatea măsurilor de interceptare. Seturile

complete de date și notele metodologice extinse pot

fi consultate online în Buletinul statistic.

Tot în acest capitol sunt prezentate date privind

notificările și capturile de noi substanțe psihoactive

introduse în sistemul de alertă timpurie al UE de

partenerii naționali ai EMCDDA și ai Europol. Întrucât

aceste informații sunt extrase din rapoarte de caz și

nu din sisteme de monitorizare sistematică, capturile

indicate reprezintă estimări minime. Pe site-ul

EMCDDA se găsește o descriere completă

a sistemului de alertă timpurie privind noile

substanțe psihoactive.


http://www.emcdda.europa.eu/publications/topic-overviews/eu-early-warning-system_en

22


În multe țări europene există piețe considerabile pentru

canabis, heroină și amfetamine încă din anii 1970 și 1980.

De-a lungul timpului, și alte substanțe s-au poziționat bine

pe piață, inclusiv MDMA și cocaina în anii 1990. Piața

europeană a drogurilor continuă să evolueze, în ultimul

deceniu înregistrându-se apariția unei game largi de noi

substanțe psihoactive. Printre schimbările recente de pe

piața drogurilor ilegale, în mare măsură determinate de

globalizare și de noile tehnologii, se numără inovarea

producției de droguri și a metodelor de trafic, apariția de

noi rute de trafic și dezvoltarea piețelor online.

Piețele drogurilor ilegale din Europa: complexe și multistratificate

Pe piețele drogurilor ilegale are loc o serie complexă de

activități interconectate, printre care se numără producția,

traficul, distribuția și vânzarea către consumatorul final.

Aceste piețe se întind pe distanțe geografice întinse. În

diferitele etape pot fi implicați actori diverși, însă grupurile

infracționale organizate joacă un rol dominant în afacerile

cu droguri ilegale, în care se vehiculează miliarde de euro

pe an.

La nivelul pieței cu amănuntul, vânzarea drogurilor se

realizează în principal prin contactul direct între furnizori și

consumatori, însă tehnologia mobilă și criptarea sunt

exploatate din ce în ce mai mult de rețele de trafic de

droguri. Platformele online destinate vânzării de droguri

ilegale, deși reprezintă deocamdată o componentă relativ

minoră a pieței în ansamblu, au căpătat o importanță tot

mai mare în ultimii ani. Piețele online pot fi găsite pe

internetul de suprafață – partea indexată a rețelei, care

permite efectuarea de căutări pe internet –, inclusiv în

magazine online și pe platforme de comunicare socială,

sau pe „darknet” – o rețea criptată care necesită

instrumente speciale pentru a fi accesată, unde vânzătorii

și cumpărătorii își pot ascunde identitatea.

În diferite momente de la apariția piețelor online anonime

în 2010, la nivel mondial au existat peste 100 de piețe de

tip darknet. În iulie 2017, AlphaBay, cea mai mare piață de

acest fel de până acum, a fost închisă în urma unei

operațiuni internaționale a poliției, care a determinat de

asemenea închiderea unui alt loc important, piața Hansa.

Este posibil ca această operațiune de aplicare a legii să fi

erodat încrederea consumatorilor în siguranța acestor

piețe. Cu toate acestea, o analiză a EMCDDA și Europol

arată că, un an mai târziu, veniturile și volumul comercial

asociat vânzărilor de droguri pe piața „darknet” reveniseră

la nivelurile anterioare operațiunii.

Peste un milion de capturi de droguri ilegale

Capturile de droguri ilegale efectuate de agențiile de

aplicare a legii sunt un indicator important al piețelor

drogurilor, în 2017 fiind raportate peste 1,1 milioane de

capturi de droguri ilegale în Europa. Majoritatea capturilor

raportate constau în cantități mici de droguri confiscate de

la consumatori, dar cea mai mare parte din cantitatea

totală de droguri capturate o reprezintă câteva transporturi

mari, de ordinul kilogramelor. Cele trei țări care raportează

cel mai mare număr de capturi, care adunate reprezintă

peste două treimi din capturile de droguri din Uniunea

Europeană, sunt Spania, Regatul Unit și Franța. Pentru

Țările de Jos nu sunt însă disponibile date pentru numărul

de capturi, iar pentru Germania și Slovenia cele mai

recente date disponibile sunt din 2015, ceea ce adaugă un

grad de incertitudine analizei. Drogul capturat cel mai

frecvent este canabisul, reprezentând aproape două treimi

din numărul total al capturilor efectuate în Europa

(figura 1.1.).

Numărul capturilor de droguri raportate, după drogul capturat, 2017

42 % 28 %

2 %

10 %

4 %

5 %

3 %

Alte substanţe

5 %

MDMA

Heroină

Amfetamine

Cocaină și cocaină crack

Plante de canabis

Rășină de canabisIarbă de canabis

FIGURA 1.1

23

Capitolul 1 I Oferta de droguri și piața

Canabisul: numărul capturilor și potența cresc, prețul rămâne stabil

Pe piața europeană a drogurilor se găsesc două produse

principale pe bază de canabis, și anume iarba de canabis

(marijuana) și rășina de canabis (hașiș). Uleiul de canabis

este relativ rar, deși în ultimii ani s-au raportat câteva

capturi mari. Iarba de canabis care se consumă în Europa

provine în principal din cultura internă, dar o parte face

obiectul traficului din alte țări; cea care este produsă în

Europa se cultivă mai ales în spații interioare. Rășina de

canabis este importată în principal din Maroc, Libia

devenind un punct central pentru traficul de rășină. Unele

rapoarte noi indică producerea de rășină în Uniunea

Europeană, iar producția de „nederhash” a fost

documentată timp de mai mulți ani în Țările de Jos. În plus,

Balcanii de Vest reprezintă o sursă atât pentru iarba de

canabis, cât și, mai recent, pentru ulei de canabis.

În 2017, statele membre ale UE au raportat 782 000 de

capturi de produse pe bază de canabis, din care 440 000

de iarbă, 311 000 de rășină și 22 700 de capturi constând

în plante de canabis. Începând din 2009, numărul

capturilor de iarbă de canabis îl depășește pe cel al

capturilor de rășină. Cantitatea de rășină de canabis

capturată este însă de peste două ori mai mare decât cea

de iarbă de canabis (466 de tone comparativ cu 209 tone).

Aceasta este, în parte, o consecință a traficului

transfrontalier de rășină de canabis în volume mai mari,

ceea ce mărește probabilitatea de a fi detectată în zonele

în care este interzisă. Având în vedere apropierea sa de

Maroc, Spania are un rol deosebit de important în ceea ce

privește cantitățile de rășină de canabis capturate, care

reprezintă aproape trei sferturi (72 %) din cantitatea totală

capturată în Uniunea Europeană în 2017 (figura 1.2).

RĂȘINĂ

Capturi

Preţ

Număr

(EUR/g)

311 000 329 000

Cantităţi

466

25 €

2 €

9−13 €

550TONE

Potenţă

(% THC)

25 %

9 %

15−22 %

IARBĂ

Capturi

Preţ

Număr

(EUR/g)

440 000 486 000

Cantităţi

209

22 €

4 €

7−13 €

304TONE

Potenţă

(% THC)

15 %

3 %

9−12 %100

2007 2017

211

120

Tendinţe indexate

Preţ și potenţă

Tendinţe indexate

Preţ și potenţă

100

2007 2017

211

116

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și potenţa produselor din canabis: valori medii naţionale — minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator.

UE + 2

UE + 2

UE + 2

UE + 2UE

UE

UE

UE

CANABIS

24


Numărul capturilor de canabis raportate în Uniunea

Europeană – atât produse din rășină, cât și pe bază de

iarbă – se menține relativ stabil din 2012 (figura 1.3). Cu

toate acestea, după declinul înregistrat în 2015, cantitatea

de iarbă de canabis capturată a crescut în multe țări.

Creșterea globală din perioada 2016-2017 se datorează în

principal creșterilor substanțiale raportate în Grecia, în

Spania și mai ales în Italia. În fiecare an începând cu 2009,

Turcia a capturat mai multă iarbă de canabis decât orice

stat al UE, dar în 2017 cantitatea de iarbă de canabis

capturată în Italia aproape a egalat cantitatea capturată în

Turcia. În plus, în 2017 s-au înregistrat creșteri

considerabile într-o serie de țări care, în general,

capturează cantități mici de iarbă de canabis. Un exemplu

este Ungaria, unde cantitatea capturată a fost de 7 ori mai

mare decât cantitatea capturată în anul precedent (peste

3,5 tone în 2017 față de 0,5 tone în 2016).

Capturile de plante de canabis pot fi considerate un

indicator al producției acestui drog într-o anumită țară.

Însă, din cauza diferențelor dintre țări, atât în ceea ce

privește prioritățile în materie de asigurare a respectării

legii, cât și practicile de raportare, datele trebuie

interpretate cu prudență. Numărul de plante capturate în

Europa a atins un maxim de 7 milioane în 2012, ca urmare

a interceptărilor intensive realizate de Italia în acel an, apoi

a scăzut la 2,5 milioane de plante în 2015, pentru a crește

la 3,4 milioane de plante în 2017. În 2017, țările europene

au raportat 490 de capturi de ulei de canabis, cele mai

mari cantități înregistrându-se în Turcia (50 de litri în

3 capturi) și Grecia (12 kg în 37 de capturi).

Analiza tendințelor indexate în rândul acelor țări care

raportează în mod constant date privind prețul și potența

arată o creștere a potenței atât în cazul ierbii de canabis,

cât și al rășinii începând cu anul 2007. Potența rășinii

a înregistrat o creștere continuă din 2009 până în prezent.

Printre factorii determinanți ai acestei potențe medii din ce

în ce mai mari a rășinii se numără probabil introducerea

unor plante cu potență mare și de noi tehnici de producție

în Maroc și, într-o măsură mai mică, utilizarea mai intensă

în Europa a tehnicilor de extracție a rășinii prin care se

obțin produse cu potență mai mare. Potența medie a ierbii

de canabis a crescut în 2017, după o perioadă de

stabilitate între 2013 și 2016. Rămâne însă de văzut dacă

această creștere recentă va da startul unei noi tendințe.

Datele sugerează că prețul de vânzare cu amănuntul pe

gram este similar pentru rășina și iarba de canabis și că

prețurile au rămas stabile din 2009.

Capturile de rășină de canabis și iarbă de canabis, 2017 sau cel mai recent an

>10011–1001–10<1Nu există date

>10011–1001–10<1Nu există date

Spania

0 50 0 50 100 150100 150 200 250 300 350 400 450

Alte ţări

Cantitatea de rășină de canabis capturată (tone)

200 250

Turcia

Alte ţări

Cantitatea de iarbă de canabis capturată (tone)

Numărul capturilor de rășină de canabis (mii) Numărul capturilor de iarbă de canabis (mii)

NB: Numărul de capturi în cele 10 ţări care au înregistrat cele mai mari valori.

157 9

9

6 6

12

17

13

10

83

152

11

42

29 32

104

9

9

1744

FIGURA 1.2

25


Disponibilitatea produselor din canabis cu conținut redus de THC

Începând din 2017, iarba de canabis și uleiurile de canabis

sunt oferite spre vânzare la liber în magazine specializate

sau de alimente sănătoase în mai multe țări ale UE.

Produsele se vând pe baza argumentului că efectele lor

stupefiante sunt reduse sau inexistente și, prin urmare, nu

intră sub incidența legislației privind drogurile.

Iarba de canabis și extractele sale sunt cunoscute pentru

cei doi canabinoizi pe care îi conțin, tetrahidrocanabinolul

(THC) și canabidiolul (CBD). THC poate provoca efecte

nocive, însă CBD a fost asociat cu efecte benefice pentru

sănătate, deși în prezent există puține dovezi pentru

majoritatea afecțiunilor care au fost studiate. Procentajul

fiecărui compus poate varia foarte mult de la o plantă de

canabis la alta. Politica agricolă comună a UE prevede

acordarea de subvenții pentru cultivarea anumitor soiuri de

canabis destinate utilizărilor industriale, cu condiția să nu

se depășească o concentrație de 0,2 % THC (o limită

menită inițial să stabilească distincția între tipurile de

plante, nu să reprezinte un profil de siguranță pentru

consumul uman). La nivel național, limitele se pot încadra

între 0 și 0,3 %.

Produsele noi, despre care se afirmă că au un conținut de

THC mai mic de 0,2 % sau 0,3 %, par să se încadreze în

linii mari în două categorii, care se pot suprapune. Prima

categorie se adresează consumatorilor existenți de

canabis ilegal, fiind vândută drept canabis „legal” în forme

asociate de obicei cu fumatul. Cea de a doua este

promovată ca fiind asociată cu „sănătatea” și cu „o stare

de bine”, punându-se accentul pe conținutul de CBD și

fiind adesea prezentată sub formă de uleiuri sau creme.

Aceste categoriile se reflectă și în tipul și decorul punctelor

de vânzare. Întrucât nu au fost stabilite standarde de

testare agreate pentru aceste produse, conținutul de THC

și CBD poate varia față de cel indicat pe etichete sau în

eventualele „rezultate ale testelor” afișate împreună cu

produsul.

FIGURA 1.3

Tendințe privind numărul capturilor de canabis și cantitatea capturată: rășină și iarbă

Număr de capturi

Rășină (UE)

Rășină (UE, Turcia și Norvegia)

Iarbă (tone)

20062002 20072003 20082004 20092005 2010 2011 2013 2014 201720162012

Rășină (tone)

Iarbă (UE)

Iarbă (UE, Turcia și Norvegia)

0

50

100

150

200

250

300

350

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2017201620150

200

400

600

800

1 000

1 200

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201720162015

2015

0

100 000

200 000

300 000

400 000

500 000

600 000

Alte ţăriFranţa Regatul UnitSpania Grecia Italia

TurciaSpania Franţa

Regatul Unit ItaliaAlte ţări

PortugaliaTurcia

26


Heroina: crește cantitatea capturată

Heroina este opioidul întâlnit cel mai frecvent pe piața

europeană a drogurilor. De-a lungul timpului, heroina de

import a fost disponibilă în Europa sub două forme, din

care cea mai uzuală este heroina brună (forma chimică de

bază), produsă în principal din morfina extrasă din macul

cultivat în Afganistan. Mult mai puțin comună este heroina

albă (o formă de sare), care provenea în trecut din sud-

estul Asiei, însă acum poate fi produsă și în Afganistan sau

în țările învecinate. Printre celelalte opioide disponibile pe

piețele ilegale din Europa se numără opiul și medicamente

precum morfina, metadona, buprenorfina, tramadolul și

diverși derivați de fentanil. Este posibil ca unele dintre

aceste opioide să fie extrase din surse farmaceutice

legitime, în timp ce altele sunt fabricate ilegal.

Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de

opiu din lume și se consideră că cea mai mare parte

a heroinei găsite în Europa a fost produsă acolo sau în

țările vecine Iran sau Pakistan. Până de curând, producția

de opioide ilegale din Europa se limita la fabricarea

artizanală de produse din mac în câteva țări din est, însă

descoperirea unor laboratoare care produc heroină din

morfină cu ajutorul anhidridei acetice în Bulgaria, Cehia,

Spania și Țările de Jos în ultimii ani, împreună cu creșterea

capturilor de morfină și opiu, sugerează că o anumită

cantitate de heroină este produsă în prezent mai aproape

de piețele de consum din Europa. Această schimbare

poate reflecta încercarea furnizorilor de a reduce costurile

prin derularea ultimelor etape ale producției de heroină în

Europa, unde unii precursori de droguri, cum ar fi anhidrida

acetică, sunt mai ieftini decât în țările producătoare de

opiu. Producerea drogului în apropierea pieței de consum

ar putea avea ca scop și reducerea riscurilor de

interceptare.

Heroina pătrunde în Europa pe patru rute principale de

trafic, cele mai importante fiind „ruta balcanică” și „ruta

sudică”. Prima și cea mai importantă dintre acestea

traversează Turcia, trece prin țările balcanice (Bulgaria,

România sau Grecia) și continuă către centrul, sudul și

vestul Europei. A apărut și o ramificație a rutei balcanice,

care trece prin Siria și prin Irak. Ruta sudică, prin care

transporturile din Iran și Pakistan intră în Europa pe cale

aeriană sau maritimă, fie direct, fie tranzitând țări din

Africa, a câștigat importanță în ultimii ani. Alte rute sunt

„ruta nordică”, care pornește din Afganistan și ajunge în

Rusia prin Asia Centrală, și o rută care trece prin sudul

Caucazului și traversează Marea Neagră.

În perioada 2010-2011, în mai multe țări europene a fost

observată o disponibilitate redusă a heroinei, însoțită de

o scădere generală a numărului de capturi și a cantităților

de heroină capturate. De atunci, capturile din Uniunea

Europeană s-au stabilizat în mare măsură, în 2017 fiind

raportate 37 000 de capturi însumând 5,4 tone. Turcia

continuă să captureze mai multă heroină decât toate

celelalte țări europene la un loc (figura 1.4). După

o scădere abruptă a capturilor în perioada 2014-2016, de

la 12,8 la 5,6 tone, în 2017 Turcia a capturat 17,4 tone de

heroină, cea mai mare cantitate din ultimul deceniu.

Dintre țările care raportează în mod constant date privind

prețul și puritatea, tendințele indexate sugerează că, după

o scădere puternică în perioada 2009-2011, puritatea

Capturi Preţ

Număr(EUR/g)

37 000 50 000

Cantităţi

5,4

140 €

15 €

28−58 €22,9TONE

Puritate

(%)

51 %

9 %

15−31 %

HEROINĂ

100

2007 2017

8087

Tendinţe indexate

Preţ și puritate

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și puritatea „heroinei brune”: valori medii naţionale – minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator.

UE

UE UE + 2

UE + 2

27


heroinei a crescut rapid înainte de stabilizarea din ultimii

ani, însă a rămas sub nivelul din 2007. În schimb, per

ansamblu prețul cu amănuntul al heroinei a scăzut ușor în

ultimul deceniu, observându-se un declin și în 2017.

Pe lângă heroină, în țările europene se capturează și alte

produse pe bază de opioide. Deși acestea reprezintă

o fracțiune mică din totalul capturilor de opioide, ele au

avut o creștere pronunțată în 2017. Printre celelalte

opioide capturate frecvent se numără medicamentele

opioide tramadol, buprenorfină și metadonă (vezi

tabelul 1.1). În 2017, pentru al doilea an consecutiv, au fost

raportate creșteri ale cantităților capturate de derivați de

tramadol și de fentanil. În plus, cantitățile de opiu și de

morfină capturate au fost mult mai mari în 2017 decât în

anul precedent.

Numărul capturilor de heroină și cantitățile capturate: tendințe și situația din 2017 sau din cel mai recent an

>51–5<1Nu există date

Turcia

0 6 12 18

Alte ţări

Cantitatea de heroină capturată (tone)

Număr de capturi de heroină (mii)

Tone

Număr de capturi

UE UE, Turcia și Norvegia

Franţa Regatul Unit Alte ţăriGrecia

BulgariaTurcia Italia

NB: Numărul de capturi (exprimat în mii) în cele 10 ţări care au înregistrat cele mai mari valori.

7,3

0,8

2,3

12,9

1,8 3,1

11,1

2,0

4,5 1,0

30 000

40 000

50 000

60 000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

0

5

10

15

20

25

30

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

2015

2015

FIGURA 1.4

TABELUL 1.1

Capturi de alte opioide decât heroina în 2017

Capturi Preţ

Număr(EUR/g)

37 000 50 000

Cantităţi

5,4

140 €

15 €

28−58 €22,9TONE

Puritate

(%)

51 %

9 %

15−31 %

HEROINĂ

100

2007 2017

8087

Tendinţe indexate

Preţ și puritate

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și puritatea „heroinei brune”: valori medii naţionale – minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator.

UE

UE UE + 2

UE + 2

Opioid Număr CantitateNumăr de țări

Kilograme Litri Comprimate Plasturi

Metadonă 1 428 17,2 26,4 30 381 18

Buprenorfină 2 649 0,5 0,01 58 682 17

Tramadol 4 290 13,8 0,1 118 935 898 11

Derivați de fentanil 940 14,3 1,9 10 551 2 291 13

Morfină 358 246,0 1,3 9 337 13

Opiu 1 837 2 177,9 17

Codeină 522 0,1 18 475 8

Dihidrocodeină 21 1 436 4

Oxicodonă 560 0,0001 18 035 8

28


Piața drogurilor stimulante din Europa: diferențe regionale

Principalele droguri stimulante ilegale disponibile în

Europa sunt cocaina, amfetamina, metamfetamina și

MDMA. Există diferențe regionale pronunțate în ceea ce

privește drogul stimulant capturat cel mai frecvent

(figura 1.5), acestea fiind influențate de poziția porturilor

de intrare și a rutelor de trafic, de centrele de producție

importante și de piețele mari de consum. Cocaina este

drogul stimulant capturat cel mai frecvent în multe țări din

vest și din sud, în timp ce în Europa de Nord și de Est

predomină capturile de amfetamine și de MDMA.

Piața cocainei: capturile înregistrează un maxim istoric

În Europa sunt disponibile două forme de cocaină, cea mai

comună fiind pudra (forma de sare). Cocaina crack,

o formă a drogului care se poate fuma (o bază liberă), este

disponibilă mai rar. Cocaina se obține din frunzele

arbustului de coca, cultivat în principal în Columbia, Bolivia

și Peru, de unde este transportată în Europa cu plecare din

diverse puncte aflate în America de Sud și Centrală,

precum și prin diverse mijloace, cum ar fi transporturi

aeriene de pasageri sau de marfă, zboruri cu aeronave

private, iahturi și alte nave mici. Dar cea mai mare

cantitate pare a fi traficată prin transportul maritim de

marfă, în special în containere. Regiunea Caraibilor, vestul

și nordul Africii sunt zone importante de tranzit pentru

cocaina care ajunge în Europa.

În 2017, numărul capturilor de cocaină și cantitatea

capturată în Uniunea Europeană au atins cele mai ridicate

niveluri înregistrate vreodată, fiind raportate peste 104 000

de capturi de cocaină, însumând 140,4 tone. Cantitatea de

cocaină capturată a depășit cu peste 20 de tone nivelul

anterior, înregistrat în 2006, fiind dublă față de cantitatea

capturată în 2016 (vezi figura 1.6). Capturile însumând

aproximativ 86 de tone efectuate în Belgia (45 de tone) și

Spania (41 de tone) au reprezentat 61 % din totalul

estimat al capturilor UE din 2017, dar au fost raportate

cantități mari și în Franța (17,5 tone) și Țările de Jos

Capturi Preţ

Număr(EUR/g)

109 000

Cantităţi

140,4UE

104 000UE 135 €

38 €

55−82 €142,0 UE + 2

UE + 2

TONE

Puritate

(%)

88 %

27 %

49−71 %

COCAINĂ

100

2007 2017

128

95

Tendinţe indexate

Preţ și puritate

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și puritatea cocainei: valori medii naţionale – minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator.

Drogurile stimulante cel mai frecvent capturate în Europa, 2017 sau cele mai recente date

Cocaină

MetamfetaminăAmfetamină

Nu există dateMDMA

FIGURA 1.5

29


(14,6 tone). În plus, puritatea cocainei la nivelul pieței cu

amănuntul a crescut permanent din 2010, în special în

2016 și 2017, când a atins cel mai înalt nivel din ultimul

deceniu. Prețul cu amănuntul al cocainei a rămas stabil.

Împreună, toți acești indicatori sugerează că

disponibilitatea cocainei a atins un maxim istoric.

Capturile de cocaină crack sunt mici și stabile în țările care

le raportează. Acest lucru poate fi explicat parțial prin

faptul că acest tip de cocaină este produs în Europa, în

apropierea piețelor de consum, și nu este transportat

peste graniță, unde se înregistrează de obicei multe

capturi de droguri.

Numărul și cantitatea frunzelor de coca capturate au

crescut, ajungând în total la 204 kilograme de frunze de

coca în 2017, la care se adaugă o cantitate mică de pastă

de coca. Acest fapt poate indica o diversificare a tacticilor

de producție ale anumitor organizații infracționale, întrucât

anterior laboratoarele de cocaină descoperite în Europa

erau în principal „unități de extracție secundare”, în care

cocaina era recuperată din materialele în care fusese

încorporată (de exemplu vin, haine, articole din plastic), și

nu laboratoare de prelucrare a frunzelor de coca.

Numărul capturilor de cocaină pudră și cantitatea capturată: tendințe și situația din 2017 sau din cel mai recent an

>101–10<1Nu există date

Belgia

0 20 40 60 12010080

Alte ţări

Cantitatea de cocaină capturată (tone)

Număr de capturi de cocaină (mii)

Tone

Număr de capturi


80 000

40 000

120 000

2002 2003 2005 2007 2009 2012 201320112004 2006 2008 2010 2014 20172016

0

20

40

60

80

100

120

160

140

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

2015

2015

42,2

7,8

4,8

4,7 3,6

18,9

3,6

3,8

1,612,2

Italia Alte ţări BelgiaPortugalia

Regatul Unit SpaniaFranţa


FIGURA 1.6

Indicatorii sugerează că disponibilitatea cocainei a atins un maxim istoric

30


Producția de droguri: evoluții în ceea ce privește precursorii de droguri

Precursorii drogurilor sunt substanțe chimice necesare

pentru fabricarea drogurilor ilegale. De-a lungul timpului,

principalii precursori care au generat motive de îngrijorare

în Europa au fost precursorii producției de droguri

sintetice, cum ar fi amfetamina, metamfetamina și MDMA.

În prezent însă, apariția laboratoarelor de heroină în UE

a făcut să se pună mai mult accentul pe deturnarea

anhidridei acetice, precursorul implicat în conversia

morfinei în heroină. Deoarece multe dintre aceste

substanțe precursoare au utilizări legale, ele nu sunt

interzise, dar comercializarea lor este monitorizată și

controlată prin reglementări ale UE care clasifică anumite

substanțe chimice. Disponibilitatea precursorilor și a altor

substanțe necesare pentru producția de droguri are un

impact puternic asupra pieței drogurilor, precum și asupra

metodelor de producție utilizate în laboratoarele ilegale.

Tehnicile de producție evoluează la rândul lor de-a lungul

timpului, pentru a se evita detectarea, controalele și

sancțiunile. Modificările constau de obicei în utilizarea de

substanțe alternative pentru producerea drogurilor

sintetice sau a precursorilor acestora, alternativele

devenind ulterior metoda de producție preferată.

Prelucrarea suplimentară asociată cu utilizarea acestor

substanțe alternative și căile de sinteză mai complexe pot

necesita mai multe substanțe chimice, generând mai

multe deșeuri și putând duce la o deteriorare mai mare

a mediului în cazul eliminării necorespunzătoare.

Datele pentru capturi și transporturile de precursori de

droguri oprite confirmă utilizarea atât de substanțe

clasificate, cât și neclasificate pentru producerea de

droguri ilegale în Uniunea Europeană, în special pentru

amfetamine și MDMA (tabelul 1.2). Clasificarea

precursorului de BMK (benzil-metil-cetonă) numit APAAN

(alfa-fenilacetoacetonitril), introdusă spre sfârșitul anului

2013, continuă să aibă efect, capturile scăzând de la 48 de

tone în 2013 la aproximativ 5 tone în 2017. Capturile altei

substanțe alternative, APAA (alfa-fenilacetoacetamidă), au

crescut brusc în 2016 și din nou în 2017. Capturile de

derivați glucidici ai BMK, care pot fi de asemenea

transformați ușor în BMK, raportate prima dată în 2015, au

crescut de asemenea brusc la aproximativ 3 tone în 2016,

apoi la aproape 6 tone în 2017.

Cantitățile capturate de PMK (piperonil-metil-cetonă) și de

substanțe chimice neclasificate utilizate pentru fabricarea

MDMA au crescut semnificativ în 2017. Toate capturile de

PMK și cele mai multe capturi de derivați glucidici ai PMK

efectuate în 2017 au avut loc în Țările de Jos. Tot în Țările

de Jos au fost capturate și cantități mari de 2-bromo-4-

metilpropiofenonă, un precursor al catinonelor sintetice,

precum și cantități mari de BMK (și de derivați glucidici ai

Capturi Transporturi oprite TOTALURI

Clasificate/neclasificate Număr Cantitate Număr Cantitate Număr Cantitate

MDMA sau substanțe înrudite

PMK (litri) 10 5 397 0 0 10 5 397

Safrol (litri) 5 2 969 0 0 5 2 969

Piperonal (kg) 3 37 4 6 384 7 6 421

Derivați glucidici ai PMK (kg) 20 17 774 0 0 20 17 774

N-t-BOC-MDMA (kg) 1 25 0 0 1 25

Amfetamină și metamfetamină

BMK (litri) 29 3 506 0 0 29 3 506

Efedrină, vrac (kg) 14 25 0 0 14 25

Pseudoefedrină, vrac (kg) 23 13 0 0 23 13

APAAN (kg) 9 5 065 0 0 9 5 065

PAA, acid fenilacetic (kg) 0 0 4 300 4 300

APAA (kg) 90 10 830 0 0 90 10 830

Derivați glucidici ai BMK (kg) 5 5 725 0 0 5 5 725

Altele

Anhidridă acetică (litri) 24 81 289 55 243 011 79 324 300

2-bromo-4-metilpropiofenonă (kg) 4 1 211 0 0 4 1 211

N-fenetil-4-piperidonă (kg) 2 4,5 0 0 2 4,5

TABELUL 1.2

Sinteza capturilor și a transporturilor oprite de precursori clasificați în UE și de substanțe chimice neclasificate utilizate la producerea anumitor droguri în Uniunea Europeană, 2017

31


BMK), confirmând rolul central al acestei țări în producția

de droguri sintetice în Uniunea Europeana.

În 2017, peste 81 de tone de anhidridă acetică au fost

capturate și încă 243 tone au fost oprite înainte de a fi

livrate, ceea ce reprezintă o creștere mare comparativ cu

anii anteriori. În plus, trebuie remarcat faptul că Estonia

a raportat capturarea unei cantități semnificative de

N-fenetil-4-piperidonă, un precursor utilizat pentru

producerea derivaților de fentanil.

Capturile de amfetamină și metamfetamină: semne de creștere treptată

Amfetamina și metamfetamina sunt droguri stimulante

sintetice care în unele seturi de date pot fi grupate în

categoria „amfetamine”. În ultimul deceniu, datele pentru

capturi indică faptul că disponibilitatea metamfetaminei

a crescut lent și s-a răspândit geografic, rămânând totuși

mult mai scăzută decât cea a amfetaminei.

Ambele droguri se produc în Europa pentru piața

europeană. Datele disponibile indică faptul că amfetamina

este produsă în principal în Belgia, în Țările de Jos și în

Polonia și în mai mică măsură în statele baltice și în

Germania. De regulă, toate etapele producției de

amfetamină se desfășoară în același loc. Capturile de ulei

de amfetamină efectuate în unele state membre

sugerează însă că acest produs ar putea fi traficat între

țări, stadiul final al producției având loc la punctul de

destinație dorit sau în apropierea lui.

O anumită cantitate de amfetamină este produsă în

Uniunea Europeană pentru a fi exportată, în special în

Orientul Mijlociu. Capturile mari de tablete de amfetamină

cu logoul „Captagon”, care au fost confiscate în Turcia,

sunt raportate ca fiind legate de Siria.

AMFETAMINĂ

Capturi

Preţ

Număr

(EUR/g)

35 000 40 000

Cantităţi

6,4

22€

4 €

7−13 €

13,4TONE

Puritate

(%)

50 %

13 %

17−29 %

METAMFETAMINĂ

Capturi

Preţ

Număr

(EUR/g)

9 000 19 000

Cantităţi

0,7

130 €

10 €

12−83 €

1,4TONE

Puritate

(%)

90 %

12 %

21−72 %

AMFETAMINE

100

2007 2017

133114

Tendinţe indexate

Preţ și puritate

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și puritatea amfetaminelor: valori medii naţionale – minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator. Pentru metamfetamină nu sunt disponibile tendinţe indexate.

UE + 2

UE + 2

UE + 2

UE + 2UE

UE

UE

UE

32


Metamfetamina capturată în Europa este produsă în

principal în Cehia și în zonele de graniță ale țărilor vecine.

Un număr mic de laboratoare ilegale de metamfetamină

sunt descoperite în fiecare an în Țările de Jos, uneori

acestea fiind unități destul de mari, care produc în

principal pentru piețe din Orientul Îndepărtat și din

Oceania. În Cehia, metamfetamina este produsă în

principal din pseudoefedrină, care se extrage din

medicamente. În 2017, din cele 298 de laboratoare ilegale

de metamfetamină descoperite în Uniunea Europeană,

264 se aflau în Cehia. Predomină laboratoarele mici,

operate de traficanți locali, care deservesc piața internă,

dar în ultimii ani au apărut unități mari care implică grupuri

infracționale organizate din afara Cehiei, care produc

metamfetamină pentru alte țări europene.

În 2017, statele membre ale UE au raportat 35 000 de

capturi de amfetamină, însumând 6,4 tone. Cantitatea

estimată de amfetamină capturată în Uniunea Europeană

a fluctuat în general între 5 și 6 tone pe an din 2010 până

în prezent, deși au existat creșteri în fiecare dintre ultimii

2 ani (figura 1.7). De obicei, Germania și Regatul Unit

realizează cele mai mari capturi, adesea de peste o tonă

fiecare. Capturile de metamfetamină sunt mult inferioare,

numărul capturilor raportate în Uniunea Europeană în

2017 ridicându-se la 9 000 și la o cantitate totală de

0,7 tone, cele mai mari cantități fiind capturate în Franța

(122 kg), Germania (114 kg) și Cehia (93 kg) (figura 1.8).

Numărul capturilor de metamfetamină a avut o tendință

generală ascendentă începând cu 2002, dar cu semne de

stabilizare în ultimii ani; cantitatea capturată a crescut din

2009 până în prezent, deși cu unele fluctuații.

În 2017, Turcia a capturat mai multă amfetamină (6,6 tone)

decât statele membre ale UE la un loc (6,4 tone). Aproape

toată amfetamina capturată în Turcia avea formă de

comprimate (26,3 milioane de comprimate – peste 99,5 %

din cantitatea totală capturată estimată), un mare număr

dintre acestea fiind comprimate de „captagon” care

conțineau amfetamină. Turcia a capturat și o cantitate

extrem de mare de metamfetamină în 2017 (658 kg),

cantitate similară celei raportate de Uniunea Europeană

(662 kg).

Comparativ cu un deceniu în urmă, atât prețul, cât și

puritatea amfetaminei găsite în Europa au fost mai mari în

2017, în pofida unei ușoare scăderi față de anul precedent.

De regulă, atât puritatea medie raportată, cât și prețul sunt

mai mari pentru eșantioanele de metamfetamină decât

pentru cele de amfetamină.

Numărul capturilor de amfetamină și cantitatea capturată: tendințe și situația din 2017 sau din cel mai recent an

>0,90,1–0,9<0,1Nu există date

Turcia

0 42 6 8 10

Alte ţări

Cantitatea de amfetamină capturată (tone)

Număr de capturi de amfetamină (mii)

Tone

Număr de capturi

Polonia Alte ţăriSuedia

GermaniaTurcia Regatul Unit Spania


25 000

35 000

45 000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

3,9

2,0

5,4

2,7 10,4

4,0

3,9

1,7

1,1

1,6

0

3

6

9

12

15

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

2015

2015


FIGURA 1.7

33


MDMA: creșterea producției și a capturilor

MDMA (3,4-metilendioximetamfetamină) este un drog

sintetic înrudit din punct de vedere chimic cu amfetamina,

dar cu efecte diferite. MDMA se consumă sub formă de

comprimate, numite adesea „ecstasy”, sau sub formă de

pudră sau de cristale. Eforturile internaționale de

a controla precursorii de droguri – substanțele chimice

necesare producerii de droguri ilegale – au perturbat piața

MDMA la sfârșitul anilor 2000. Mai recent, piața MDMA

Numărul capturilor de metamfetamină și cantitatea capturată: tendințe și situația din 2017 sau din cel mai recent an


Cantitatea de metamfetamină capturată (tone)

Număr de capturi de metamfetamină (mii)

Tone

Număr de capturi

Norvegia Spania Alte ţăriFranţaCehiaFinlandaTurcia

Germania



0

5 000

10 000

20 000

15 000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

0,0

0,3

0,6

0,9

1,2

1,5

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

2015

2015

1,6

0,6

0,3

0,6

3,3

0,7

7,8

1,8

0,40,4

Turcia

0 0,1 0,2 0,60,3 0,4 0,5 0,80,7

Alte ţări

FIGURA 1.8

Capturi Preţ

Număr (EUR/comprimat)

23 000 31 000

Cantităţi

6,6

16 €

4 €

6−10 €15,2

TONE

Puritate

(mg MDMA/comprimat)

190

36

84−160

MDMA

100

2007 2017

213

92

Tendinţe indexate

Preţ și puritate

UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia. Preţul și puritatea MDMA: valori medii naţionale – minim, maxim și interval intercuartil. Ţările incluse variază în funcţie de indicator.

1,7 1,7

MILIOANE DE COMPRIMATE

UE + 2

UE + 2

UE + 2 UE

UE

UE

34


a cunoscut o revigorare, deoarece producătorii au găsit

înlocuitori chimici necontrolați pe care să-i utilizeze la

producerea drogului. Acest lucru se reflectă în conținutul

mediu de MDMA al comprimatelor din țările care

raportează date în mod obișnuit, acesta crescând din 2010

până în prezent și atingând cea mai mare valoare din

ultimii 10 ani în 2017. Marketingul pare să aibă un rol

important în vânzări, pe piață fiind introduse în

permanență noi modele de comprimate, cu diverse culori,

forme și sigle.

Producția de MDMA în Europa este concentrată în

principal în Țările de Jos și în Belgia. În total, în 2017 s-a

raportat desființarea a 21 de laboratoare active de MDMA

din Uniunea Europeană, un număr aproape dublu față de

2016, toate în Țările de Jos. Deși în Belgia nu s-au detectat

unități de producție a MDMA în 2017, raportările privind

eliminarea deșeurilor chimice provenite din producția de

MDMA sugerează că drogul continuă să fie produs în

această țară.

Rapoartele privind capturile din afara Europei, identificate

prin monitorizarea informațiilor din surse deschise și prin

analiza datelor privind piețele darknet, ilustrează rolul

important jucat de producătorii europeni în oferta

mondială de MDMA. De exemplu, datele de monitorizare

a piețelor darknet arată că, pe lângă facilitarea vânzărilor

directe către consumatori, aceste piețe sunt utilizate de

traficanții din întreaga lume pentru a achiziționa MDMA

produs în Europa. Analiza arată că tranzacțiile cu

comprimate de MDMA în cantități care indică nivelul

mediu al pieței generează venituri mai mult decât duble

față de vânzările la nivel de comerț cu amănuntul. În

schimb, tranzacțiile cu canabis și cocaină pe piața darknet

au loc, în proporție covârșitoare, la nivelul comerțului cu

amănuntul.

Numărul capturilor de MDMA raportate în Uniunea

Europeană a înregistrat o tendință ascendentă din 2010

până în prezent. Cantitatea de MDMA capturată este

raportată mai frecvent ca număr de comprimate decât ca

greutate. Cele aproximativ 6,6 milioane de comprimate de

MDMA raportate în 2017 reprezintă cea mai mare captură

realizată în Uniunea Europeană din 2007 până acum. Pe

termen lung, se pot observa fluctuații în ceea ce privește

numărul comprimatelor de MDMA capturate anual în

Uniunea Europeană, acestea reflectând în parte impactul

capturilor individuale importante. Unele țări au raportat și

capturi de pudră de MDMA. În Uniunea Europeană,

acestea au crescut de la 0,3 tone în 2016 la 1,7 tone în

2017. Această creștere se datorează, în principal,

capturilor raportate de Țările de Jos – un stat care, pentru

Numărul capturilor de MDMA (toate formele) și cantitatea de comprimate capturată: tendințe și situația din 2017 sau din cel mai recent an


Turcia

0 2 4 6 8 10

Alte ţări

Comprimate de MDMA capturate (milioane)

Număr de capturi de MDMA (mii)

Număr de capturi



0,9

2,0

3,5

4,0

1,2

3,6 6,7

1,1

1,7

1,1

0

16 000

32 000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

Comprimate (milioane)

Alte ţăriSpania Regatul Unit Germania

Franţa Turcia

0

5

10

15

20

25

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20172016

2015

2015

FIGURA 1.9

35


prima dată în 5 ani, este în măsură să furnizeze date

privind cantitatea de MDMA capturată, contribuind astfel

la o analiză mai cuprinzătoare în acest domeniu.

În Turcia au fost capturate cantități mari de comprimate de

MDMA în 2017, mai mult de dublul cantității din anul

precedent, ajungând la 8,6 milioane de comprimate și

depășind cantitatea totală capturată în Uniunea

Europeană (figura 1.9).

Capturile de LSD, GHB și ketamină

În Uniunea Europeană se raportează și capturarea altor

droguri ilegale, printre care peste 2 000 de capturi de LSD

(dietilamida acidului lisergic) în 2017, însumând 74 000 de

unități. Numărul total al capturilor de LSD a crescut de

peste două ori față de 2010, deși cantitatea capturată

a fluctuat. Șaisprezece țări din UE au raportat aproximativ

2 000 de capturi de ketamină, cantitatea totală fiind

estimată la 194 de kilograme și 5 litri de drog, majoritatea

capturate în Belgia, Franța și Regatul Unit. Și Norvegia

a raportat un număr mic de capturi de ketamină – mai

precis 42, însumând 0,1 kilograme. În 2017 s-au raportat

capturi de GHB (gama-hidroxibutirat) sau GBL (gama-

butirolactonă) în 14 țări din UE, plus Norvegia și Turcia, în

Norvegia realizându-se peste un sfert din numărul total de

capturi. Împreună, cele 1 600 de capturi estimate au

însumat aproape 127 de kilograme și 1 300 de litri de drog.

Belgia a capturat aproape jumătate din cantitatea totală, în

principal GBL.

Noile substanțe psihoactive: o piață complexă

La sfârșitul anului 2018, EMCDDA monitoriza peste 730 de

substanțe psihoactive noi, din care 55 fuseseră detectate

pentru prima dată în Europa în 2018. Aceste substanțe

constituie un grup de droguri variat, format din canabinoizi

sintetici, stimulante, opioide, benzodiazepine și altele.

În majoritatea cazurilor, noile substanțe psihoactive sunt

produse în cantități mari de companii chimice și

farmaceutice din China. De acolo, sunt expediate în

Europa, unde sunt prelucrate și transformate în produse,

ambalate și vândute. Uneori, se vând la liber în magazine

fizice. Deși restricțiile au limitat vânzarea liberă a acestor

produse în unele țări, este posibil să fie încă disponibile

sub formă mascată. Aceste substanțe se pot obține și prin

intermediul magazinelor online sau de pe piața darknet

sau pot fi vândute pe piața drogurilor ilegale. În astfel de

cazuri, ele pot fi vândute sub denumirea proprie, sub

numele altor droguri sau în amestec cu alte droguri, de

exemplu cu heroină, cocaină, MDMA sau medicamente

psihoactive.

Numărul substanțelor noi identificate pentru prima dată în

fiecare an a atins un maxim în 2014-2015, dar de atunci

s-a stabilizat la niveluri comparabile cu cele din 2011-

2012 (figura 1.10). Cauzele acestui fapt nu sunt clare, însă

ar putea reflecta rezultatele eforturilor susținute de control

al noilor substanțe în Europa, precum și pe ale inițiativelor

legislative din China.

Numărul noilor substanțe detectate pentru prima dată în

fiecare an reprezintă doar unul dintr-o serie de indicatori

utilizați de EMCDDA pentru a înțelege piața în ansamblu.

De exemplu, în 2017 au fost detectate 390 de substanțe în

Europa, aproximativ jumătate din numărul total de noi

substanțe monitorizate prin sistemul de alertă timpurie al

UE. Unele au apărut prima dată cu peste 10 ani în urmă.

Acest lucru ilustrează natura dinamică a acestui segment

al pieței drogurilor: substanțele pot apărea și apoi dispărea

rapid, însă numărul substanțelor aflate în circulație rămâne

ridicat.

Numărul și categoriile de noi substanțe psihoactive notificate pentru prima dată prin sistemul de alertă timpurie al UE, 2005-2018

2005

Alte substanţe Canabinoizi sintetici

2010 2015

13

7

1513

24

41

48

74

81

10198

66

51

55

2018

Opioide

Benzodiazepine

Arilciclohexilamine

Catinone

Fenetilamine

FIGURA 1.10

36


Capturile de substanțe psihoactive noi

În cursul anului 2017, agențiile de aplicare a legii din

întreaga Europă au raportat în sistemul de alertă timpurie

al UE aproape 64 160 de capturi de noi substanțe

psihoactive. Dintre acestea, 39 115 capturi au fost

raportate de cele 28 de state membre ale UE (figura 1.11).

În 2017, noile substanțe psihoactive au fost raportate cel

mai frecvent ca pudră, însumând 2,8 tone în toate

categoriile – o cifră comparabilă în linii mari cu cele din

anii precedenți. În plus, au fost raportate puțin sub 240 de

kilograme de materii prime din plante, din care două treimi

se găseau sub formă de amestecuri pentru fumat cu

conținut de canabinoizi sintetici. S-au găsit substanțe noi

și sub formă de comprimate (6 769 de cazuri, însumând

2,8 milioane de unități), de timbre (980 de cazuri,

însumând 23 000 de unități) și de lichid (1 430 cazuri,

însumând 490 de litri). O parte din cantitatea de lichid se

vindea sub formă de spray-uri nazale gata de utilizare,

precum și ca lichide pentru țigările electronice.

În Europa, în cadrul capturilor de noi substanțe psihoactive

predomină de regulă catinonele sintetice și canabinoizii

sintetici, însă în ultimii ani se constată o mai mare

diversitate, crescând importanța altor categorii de

substanțe. De exemplu, cantitatea de opioide și

benzodiazepine capturate în Europa pare să fi crescut.

Opioidele sintetice noi

Începând din 2009, pe piața europeană a drogurilor au fost

detectate 49 de opioide sintetice noi, din care 11 raportate

prima dată în 2018. În această cifră globală se regăsesc 34

de derivați de fentanil, din care 6 au fost raportați pentru

prima dată în 2018. Deși în prezent au un rol minor pe

piața europeană a drogurilor, multe opioide noi (în special

cele din familia fentanilului) sunt substanțe cu potență

mare care reprezintă o amenințare majoră la adresa

sănătății personale și publice.

În 2017, agențiile de aplicare a legii au raportat

aproximativ 1 300 de capturi de opioide noi în sistemul de

alertă timpurie al UE. În majoritatea cazurilor (70 %),

acestea au fost capturi de derivați de fentanil (figura 1.12),

dar au fost raportate și alte tipuri de opioide (cum ar fi

U-47.700 și U-51.754). Cantitatea totală raportată de

opioide sub formă de pudră și comprimate a cunoscut

o creștere continuă din 2012 (figura 1.12). Per ansamblu,

capturile de opioide noi din 2017 s-au ridicat la

aproximativ 17 kilograme de pudră, 1,8 litri de lichid și

peste 29 000 de comprimate. Mai puțin frecvent au fost

detectate opioide noi și sub formă de timbre sau în

amestecuri etnobotanice pentru fumat; în aceste cazuri, ar

putea să nu existe niciun indiciu asupra conținutului de

opioide puternice, existând riscul de intoxicare pentru

persoanele care le consumă, în special dacă nu au

toleranță la opioide.

Capturi raportate prin sistemul de alertă timpurie al UE: tendințe privind numărul total al capturilor și numărul capturilor pe categorii din 2017

Numărul de capturi individuale

NB: Date privind statele membre ale UE, Turcia și Norvegia.

0

10 000

20 000

30 000

40 000

50 000

60 000

70 000

80 000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 201720162014

2 %Opioide

Alte substanţe

Benzodiazepine

CatinoneCanabinoizi

24 %51 % 18 %

5 %

UE + 2 UE

FIGURA 1.11

37


Un motiv de îngrijorare deosebit a fost generat în Europa

de capturile de carfentanil, unul dintre cele mai puternice

opioide cunoscute. În 2017, în Europa au fost raportate

peste 300 de capturi de carfentanil, constând în

aproximativ 4 kilograme de pudră și 250 de mililitri de

lichid. O parte din această pudră se vindea ca atare sau în

amestec cu heroină.

Benzodiazepinele noi

În ultimii ani se pare că a existat o creștere a numărului,

a tipurilor și a disponibilității unor noi substanțe

psihoactive din clasa benzodiazepinelor, care nu intră sub

incidența legislației internaționale privind controlul

drogurilor. Unele dintre ele sunt vândute ca versiuni

contrafăcute ale unor medicamente anxiolitice prescrise

frecvent, cum ar fi alprazolamul (Xanax) și diazepamul,

prin rețele de distribuție existente pe piața drogurilor

ilegale. Altele sunt vândute online, uneori sub denumirea

proprie, fiind comercializate ca versiuni „legale” ale

medicamentelor autorizate.

EMCDDA monitorizează în prezent 28 de benzodiazepine

noi, din care 23 detectate pentru prima dată în Europa în

ultimii 5 ani. În 2017, în sistemul de alertă timpurie al UE

au fost raportate aproape 3 500 de capturi de

benzodiazepine noi. Cele mai multe capturi au constat în

comprimate, ridicându-se la peste 2,4 milioane de unități

– o creștere puternică față de cele aproximativ jumătate

de milion de comprimate raportate în 2016. Această

creștere poate fi atribuită capturilor însemnate de etizolam

– o substanță raportată pentru prima dată în sistemul de

alertă timpurie al UE în 2011 – efectuate într-o singură

țară. În plus, în 2017 s-au raportat capturi de aproximativ

27 de kilograme de pudră, 1,4 litri de lichid și 2 400 de

timbre care conțineau benzodiazepine noi.

Noile substanțe psihoactive: noi răspunsuri juridice

Țările europene adoptă măsuri de prevenire a ofertei de

droguri în baza a trei convenții ale Organizației Națiunilor

Unite, care stabilesc un cadru pentru combaterea

producției, a comercializării și a deținerii a peste 240 de

substanțe psihoactive. Ritmul rapid de apariție de noi

substanțe psihoactive și diversitatea produselor

disponibile s-au dovedit a fi o provocare pentru convenții și

pentru factorii de decizie și legiuitorii din Europa.

La nivel național se utilizează diverse măsuri pentru

controlul substanțelor noi și se pot identifica trei mari

categorii de răspunsuri juridice. Multe țări din Europa au

răspuns mai întâi prin aplicarea legilor privind siguranța

Capturile de opioide sintetice raportate prin sistemul de alertă timpurie al UE: tendințe privind numărul de capturi și cantitatea capturată

0

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

12 000

14 000

20172005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Comprimate (unităţi)

5

0

1

2

3

4

20172005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Lichid (litri)

20

0

4

8

12

16

20172005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Pudră (kilograme)

0

500

1 000

1 500

2 000

20172005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Numărul de capturi individuale

Toate opioidele Derivaţi de fentanil

NB: Date privind Uniunea Europeană, Turcia și Norvegia. Capturile de tramadol nu sunt incluse.

FIGURA 1.12

S-au raportat 1 300 de capturi de opioide noi în sistemul de alertă timpurie al UE

38


consumatorilor, iar ulterior au extins sau au adaptat

legislația existentă în materie de droguri pentru a cuprinde

și noile substanțe psihoactive. Din ce în ce mai des, țările

concep legi noi specifice pentru contracararea acestui

fenomen.

Timp de mulți ani, majoritatea țărilor europene au

specificat doar individual substanțele controlate, dar, pe

măsură ce numărul de noi substanțe detectate în Europa

a crescut, tot mai multe țări au căutat să pună sub control

grupe întregi de substanțe. Cele mai multe țări au stabilit

aceste grupe în funcție de structura chimică (grupe

„generice”), iar câteva le-au stabilit în funcție de efecte.

Majoritatea țărilor care au adoptat metoda grupelor

generice au adăugat definițiile acestor grupe la legile

existente în materie de droguri, dar unele le-au inclus doar

în legislația specifică noilor substanțe psihoactive.

La nivelul UE a fost revizuit cadrul juridic al intervențiilor de

contracarare a amenințărilor la adresa societății și

a sănătății publice determinate de noile substanțe

psihoactive, care datează din 2005, cu scopul de a institui

un sistem mai rapid și mai eficace (figura 1.13). Noua

legislație păstrează abordarea de combatere a noilor

substanțe psihoactive în trei etape – alertă timpurie,

evaluarea riscurilor și măsuri de control –, consolidând

totodată procesele existente prin eficientizarea și

accelerarea procedurilor de culegere și evaluare a datelor

și prin introducerea de termene mai scurte. În urma

evaluării riscurilor, Comisia poate formula o propunere de

instituire a unor măsuri de punere sub control a substanței.

Parlamentul European și Consiliul au dreptul, în termen de

2 luni și în anumite condiții, să formuleze obiecții față de

propunerea Comisiei. După intrarea în vigoare a deciziei,

autoritățile naționale au la dispoziție 6 luni (în loc de 12)

FIGURA 1.13

Noile proceduri accelerate ale UE de identificare și intervenție la noile substanțe psihoactive care apar în Uniunea Europeană

Lansare

Culegere de informaţii (opţional)

Raport iniţial/rapoarte iniţiale combinate

Nou pachet legislativ Termene mai scurte

Abordare în trei etape neschimbată

Regulament

Directivă

Regulamentul (UE) 2017/2101 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informaţii, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanţe psihoactive

Directiva (UE) 2017/2103 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanţe psihoactive în definiţia termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului

I. Schimb de informaţii Sistemul de alertă timpurie (SAT) Rapoarte iniţiale

III. Proces decizional Măsuri de control

II. Evaluarea riscurilor Evaluări de risc

Solicitare de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor

Culegere de informaţii

Raport comun EMCDDA-Europol

Raport de evaluare a riscurilor

Decizia 2005/387/JAI a

Consiliului

Regulamentul (UE) 2017/2101

Solicitare de evaluare a riscurilor

25

26 de săptămâni

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

39


pentru a plasa substanța sub control pe teritoriul lor.

Această nouă legislație este aplicabilă în toată Europa din

23 noiembrie 2018.

Infracțiunile la regimul drogurilor: predomină canabisul

Aplicarea legilor este monitorizată prin intermediul datelor

transmise despre infracțiunile la regimul drogurilor. Cifrele

reflectă diferențele dintre legislațiile și prioritățile

diverselor țări, precum și diferitele moduri în care sunt

aplicate legile și se asigură respectarea lor.

În 2017, în Uniunea Europeană au fost raportate estimativ

1,5 milioane de infracțiuni la regimul drogurilor, ceea ce

reprezintă o creștere cu circa o cincime (20 %) față de

2007. Majoritatea acestor infracțiuni (79 %) au avut ca

obiect consumul sau deținerea, în total înregistrându-se

aproximativ 1,2 milioane de infracțiuni – o creștere cu

27 % față de acum 10 ani. Numărul infracțiunilor de

consum sau deținere de canabis continuă să crească.

Canabisul a fost asociat cu trei sferturi (75 %) din

infracțiunile de consum sau deținere de droguri, deși

această cifră a scăzut cu 2 puncte procentuale față de

2016. Infracțiunile de consum sau deținere de MDMA au

continuat să aibă o tendință ascendentă și în 2017, deși

au reprezentat doar 2 % din infracțiunile de consum

(figura 1.14).

Per ansamblu, numărul infracțiunilor legate de oferta de

droguri în Uniunea Europeană a crescut cu 22 % față de

2007, estimându-se că au existat peste 230 000 de cazuri

în 2017. Canabisul este din nou drogul dominant,

majoritatea infracțiunilor legate de ofertă (57 %) având ca

obiect acest drog. În aceeași perioadă, numărul

infracțiunilor de ofertă de MDMA raportate a crescut față

de 2011 (figura 1.14), cel al infracțiunilor de ofertă de

heroină a scăzut ușor, iar situația cocainei s-a menținut

relativ stabilă.

Infracțiunile la regimul drogurilor în Uniunea Europeană legate de consumul sau deținerea de droguri pentru consum sau distribuție: tendințe indexate și infracțiuni raportate în 2017

Infracţiuni privind deţinerea/consumul Infracţiuni legate de ofertăNumăr de infracţiuni (milioane)

2007 2008 2009 2011 2013 20142010 2012 2016 2017 2008 20102007 2009 2011 2012 2013 2014 2016 20172015 2015

250

200

150

100

50

0

250

200

150

100

50

0

1,0

0,8

0,6

0,4

0,2

0,0Deţinere/consum

Ofertă

MDMA Amfetamine Cocaină Heroină Canabis Alte substanţe

Tendinţe indexate Tendinţe indexate

NB: Date despre infracţiunile în cazul cărora drogul implicat a fost precizat.

FIGURA 1.14

40


MAI MULTE INFORMAȚII

Publicații EMCDDA

2019

Country Drug Reports 2019.

2018

Fentanils and synthetic cannabinoids: driving greater

complexity into the drug situation — an update from

the EU Early Warning System, Rapid communications.

Captagon: understanding today’s illicit market,

EMCDDA Papers.

2017

Cannabis legislation in Europe: an overview.

Changes in Europe’s cannabis resin market,

Perspectives on drugs.

Drug squads: units specialised in drug law

enforcement in Europe. Situation in the EU Member

States, Norway and Turkey in 2015, EMCDDA Paper.

Drug supply reduction: an overview of EU policies and

measures, EMCDDA Paper.

Drug trafficking penalties across the European Union:

a survey of expert opinion, Technical reports.

Synthetic cannabinoids in Europe, Perspectives on

Drugs.

2016

Cocaine trafficking to Europe, Perspectives on Drugs.

Internet and drug markets, Insights.

Legal approaches to controlling new psychoactive

substances, Perspectives on Drugs.

Models for the legal supply of cannabis: recent

developments, Perspectives on Drugs.

2015

Opioid trafficking routes from Asia to Europe,

Perspectives on Drugs.

New psychoactive substances in Europe. An update

from the EU Early Warning System, Rapid

communications.

Synthetic drug production in Europe, Perspectives on

Drugs.

2014

New developments in Europe’s cannabis markets,

Perspectives on Drugs.

Publicații comune EMCDDA și Europol

2018

Improved drug supply indicators for Europe: progress

report, joint publication.

EMCDDA–Europol 2017 Annual Report on the

implementation of Council Decision 2005/387/JHA,

implementation reports.

EMCDDA–Europol Joint Report on a new

psychoactive substance: (methoxyacetylfentanyl),

Joint Reports.

EMCDDA–Europol Joint Report on a new

psychoactive substance: (cyclopropylfentanyl), Joint

Reports.

2017

Drugs and the darknet: perspectives for enforcement,

research and policy.

2016

EU Drug Markets Report: In-depth Analysis.

EU Drug Markets Report: Strategic Overview.

Publicații comune EMCDDA și Eurojust

2016

New psychoactive substances in Europe: legislation

and prosecution — current challenges and solutions.

Toate publicațiile sunt disponibile la adresa:

www.emcdda.europa.eu/publications

http://www.emcdda.europa.eu/countries_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/fentanils-and-synthetic-cannabinoids-ews-update_en



http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/captagon-understanding-todays-illicit-market_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/adhoc/cannabis-legislation-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/pods/changes-in-cannabis-resin-market-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/drug-squads-2015_en



http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/drug-supply-reduction-an-overview-of-eu-policies-measures_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/drug-supply-reduction-an-overview-of-eu-policies-measures_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/trafficking-penalties

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/trafficking-penalties

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/synthetic-cannabinoids

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/cocaine-trafficking-to-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/internet-drug-markets

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/controlling-new-psychoactive-substances

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/controlling-new-psychoactive-substances

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/legal-supply-of-cannabis

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/heroin-trafficking

http://www.emcdda.europa.eu/publications/2015/new-psychoactive-substances

http://www.emcdda.europa.eu/publications/2015/new-psychoactive-substances

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/synthetic-drug-production

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/cannabis-markets-developments

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/improved-drug-supply-indicators-for-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/improved-drug-supply-indicators-for-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/implementation-reports/2017_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/implementation-reports/2017_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-reports/methoxyacetylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-reports/methoxyacetylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-reports/cyclopropylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-reports/cyclopropylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/drugs-and-the-darknet_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/drugs-and-the-darknet_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/eu-drug-markets/2016/in-depth-analysis

http://www.emcdda.europa.eu/publications/eu-drug-markets/2016/strategic-overview

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/eurojust/nps-legislation-and-prosecution

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/eurojust/nps-legislation-and-prosecution

http://www.emcdda.europa.eu/publications

2

În rândul persoanelor care consumă droguri, policonsumul este frecvent

Capitolul 2

43

Prevalența și tendințele consumului de droguri

Consumul de droguri în Europa implică în prezent o gamă mai largă de substanțe decât în trecut. În rândul persoanelor care consumă droguri, policonsumul este frecvent, iar modelele individuale de consum variază de la consumul experimental la cel regulat și dependent. Cel mai consumat drog este canabisul, prevalența consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a altor substanțe. Deși consumul de heroină și alte opioide este relativ rar, acestea continuă să fie drogurile asociate cel mai frecvent cu forme mai nocive de consum, inclusiv cu cel prin injectare. Amploarea consumului de droguri stimulante și tipurile cel mai des întâlnite variază de la o țară la alta, dar se înregistrează tot mai multe dovezi ale unei potențiale creșteri a consumului de droguri stimulante prin injectare. Consumul oricărui drog este în general mai mare în rândul bărbaților, această diferență fiind adesea și mai pronunțată în cazul modelelor de consum mai intensiv sau regulat.

Monitorizarea consumului de droguri

EMCDDA culege și menține la zi seturi de date care

vizează consumul de droguri și modelele de consum

în Europa.

Anchetele realizate în rândul elevilor și al populației

generale pot oferi o imagine de ansamblu asupra

prevalenței consumului experimental și recreațional

de droguri. Rezultatele anchetelor sunt completate

de analize privind urmele de droguri din apele

reziduale urbane, efectuate în orașe din toată Europa.

Studiile care prezintă estimări ale consumului de

droguri cu risc ridicat sunt utilizate pentru

identificarea amplorii problemelor mai vechi asociate

consumului de droguri, iar datele privind persoanele

admise în sistemele de tratament specializat pentru

consum de droguri, atunci când sunt analizate alături

de alți indicatori, contribuie la înțelegerea naturii și

a tendințelor consumului de droguri cu risc ridicat.

În același scop se utilizează și alte surse de date, mai

specifice. Acești indicatori „de vârf” oferă indicii

despre modificarea modelelor de consum de droguri

și despre tipurile de droguri consumate. Deși nu sunt

reprezentative pentru populația generală, reprezintă

surse oportune de date suplimentare. Toate sursele

de date privind consumul de droguri prezintă

avantaje și dezavantaje, iar atât disponibilitatea, cât

și calitatea datelor pot varia de la o țară la alta. Din

acest motiv, EMCDDA adoptă o abordare prudentă și

bazată pe mai mulți indicatori pentru a descrie

situația drogurilor la nivel european.

Seturile complete de date și notele metodologice pot

fi consultate în Buletinul statistic online.


44


Aproximativ 96 de milioane de adulți au consumat droguri ilegale

Se estimează că aproximativ 96 de milioane de adulți

(15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29 %, au

încercat droguri ilegale într-un moment al vieții.

Experimentarea consumului de droguri este menționată

mai frecvent de bărbați (57,8 milioane) decât de femei

(38,3 milioane). Drogul încercat cel mai frecvent este

canabisul (55,4 milioane de bărbați și 36,1 milioane de

femei), estimările consumului de-a lungul vieții fiind mult

mai scăzute pentru cocaină (12,4 milioane de bărbați și

5,7 milioane de femei), MDMA (9,3 milioane de bărbați și

4,6 milioane de femei) și amfetamine (8,3 milioane de

bărbați și 4,1 milioane de femei). Nivelurile consumului de

canabis de-a lungul vieții variază considerabil de la o țară

la alta, de la aproximativ 4 % dinadulți în Malta la 45 % în

Franța.

Consumul de droguri din ultimul an este un indicator al

consumului recent de droguri și este cel mai concentrat în

rândul adulților tineri. Se estimează că 19,1 milioane de

adulți tineri (15-34 de ani) au consumat droguri în ultimul

an (16 %), proporția bărbaților care au declarat acest

consum (20 %) fiind de aproximativ două ori mai mare

decât cea a femeilor (11 %).

Consumul de canabis în rândul tinerilor

Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent consumat de

toate grupele de vârstă. În general se fumează, iar în

Europa este frecvent amestecat cu tutunul. Modelele de

consumul al canabisului variază de la consumul ocazional

la cel regulat și dependent.

Se estimează că 91,2 milioane de adulți din Uniunea

Europeană (15-64 de ani), adică 27,4 % din această grupă

de vârstă, au încercat canabisul la un moment dat în viață.

Dintre aceștia, se estimează că 17,5 milioane adulți tineri

(15-34 de ani), adică 14,4 % din această grupă de vârstă,

au consumat canabis în ultimul an. Ratele prevalențelor în

ultimul an în rândul adulților tineri variază între 3,5 % în

Ungaria și 21,8 % în Franța. În rândul tinerilor care au

consumat canabis în ultimul an, raportul dintre bărbați și

femei este de doi la unu. Dacă se ia în considerare doar

grupa de vârstă 15 - 24 de ani, prevalența consumului de

canabis este mai mare, drogul fiind consumat de 18 % din

ei (10,1 milioane) în ultimul an și de 9,3 % (5,2 milioane) în

ultima lună.

Prevalența în ultimul an a consumului de canabis în rândul adulților tineri (15-34 de ani): tendințe selectate și datele cele mai recente

<5,1 5,1–10,0 10,1–15,0 >15,0 Nu există dateProcentaj

Spania

Regatul Unit (Anglia și Ţara Galilor)

Procentaj

24

18

12

6

0

24

18

12

6

0

FinlandaFranţa

2004 2006 200820022000 201820162010 2012 2014

Bulgaria

Irlanda

România

NB: Se raportează alte intervale de vârstă (nu 15-34) în Danemarca, Regatul Unit și Norvegia (16-34), Suedia (17-34), Germania, Franţa, Grecia și Ungaria (18-34).

FIGURA 2.1

45

Capitolul 2 I Prevalența și tendințele consumului de droguri

Rezultatele celor mai recente anchete arată în majoritatea

țărilor fie o situație stabilă, fie creșteri ale consumului de

canabis din ultimul an în rândul adulților tineri. Dintre țările

care au realizat anchete din anul 2016 până în prezent și

au indicat intervale de încredere, 6 au raportat estimări mai

ridicate, 5 au raportat o situație stabilă, iar 1 a raportat

o scădere față de ancheta anterioară comparabilă. În cea

mai recentă anchetă, în 11 dintre aceste țări s-a raportat

o creștere a consumului la grupa de vârstă 15-24 de ani.

Puține țări dispun de suficiente date provenite din anchete

pentru a permite efectuarea unei analize statistice

a tendințelor pe termen lung ale consumului de canabis

din ultimul an în rândul adulților tineri (15-34 de ani).

Dintre acestea, tendințele descendente observate anterior

în Spania și Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor) s-au

stabilizat în cele mai recente date, deși Regatul Unit

a înregistrat o creștere până la 12,3 % în ultimul an

(figura 2.1). Începând din anul 2000, în mai multe țări s-au

observat tendințe ascendente în prevalența consumului de

canabis din ultimul an în rândul adulților tineri. Printre

acestea se numără Irlanda și Finlanda, unde cele mai

recente date indică niveluri care se apropie de media UE

de 14,4 %, precum și Bulgaria și România, deși cu niveluri

mai scăzute. În Franța, anchetele recente indică

o prevalență stabilă la nivelul ridicat de 22 %. În

Danemarca, o anchetă din 2017 a indicat o scădere,

nivelul actual fiind de 15,4 % față de 17,6 % estimat în

2013.

Datele din sondajele online pot oferi informații

complementare anchetelor realizate în rândul populației

generale și o perspectivă mai aprofundată asupra

consumului de droguri în Europa. Deși nu sunt

reprezentative pentru populația generală, aceste sondaje

reușesc să ajungă la eșantioane mari din rândul

persoanelor care consumă droguri. Sondajul european

online privind drogurile a cules informații despre modelele

de consum și de achiziție ale drogurilor ilegale cel mai

frecvent consumate de la 40 000 de consumatori, recrutați

în principal prin intermediul rețelelor sociale. Rezultatele

arată că iarba de canabis a fost consumată mai frecvent

decât rășina de canabis, însă mulți respondenți au declarat

consumul ambelor tipuri, în special în Franța, Italia și Țările

de Jos. Consumul exclusiv de rășină de canabis a fost

menționat rar (figura 2.2).

Forme de canabis consumate în ultimul an de participanții la un sondaj online care au menționat consumul acestui drog

1000 20 40 60 80

Franţa

Estonia

Letonia

Lituania

Polonia

Regatul Unit

Croaţia

Finlanda

Cipru

Austria

Cehia

Luxemburg

Belgia

Italia

Ţările de Jos

Doar iarbă de canabis

Atât rășină, cât și iarbă de canabis

Doar rășină de canabis

Altele

Procentaj

NB: Sondajul a fost efectuat în două etape: una în 2016 (Cehia, Franţa, Croaţia, Ţările de Jos, Regatul Unit) și una în 2017-2018 (în alte 10 ţări ale UE).Sursa: Sondajul european online privind drogurile.

FIGURA 2.2

Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent consumat

46


Consumul de canabis cu risc ridicat: semne de stabilizare

Pe baza unor anchete realizate în rândul populației

generale, se estimează că în jur de 1 % din adulții din

Uniunea Europeană sunt consumatori zilnici sau aproape

zilnici de canabis, adică au consumat acest drog 20 de zile

sau mai mult în ultima lună. În jur de 60 % din ei au sub 35

de ani, iar aproximativ trei sferturi sunt bărbați.

Atunci când sunt analizate alături de alți indicatori, datele

cu privire la persoanele admise la tratament pentru

probleme legate de consumul de canabis pot oferi

informații cu privire la natura și amploarea consumului de

canabis cu risc ridicat în Europa. În 2017, aproximativ

155 000 de persoane din Europa au început tratament

pentru consum de droguri din cauza unor probleme

asociate consumului de canabis; aproximativ 83 000

dintre acestea se adresau serviciilor de tratament pentru

prima dată în viață. În cele 24 de țări pentru care există

date, numărul total al persoanelor admise la tratament

pentru prima dată pentru probleme asociate consumului

de canabis a crescut cu 76 % între 2006 și 2017.

Per ansamblu, 47 % din consumatorii de canabis ca drog

principal, pentru care au fost admiși la tratament prima

dată în 2017, au declarat că au consumat zilnic drogul în

ultima lună, cifrele variind de la 10 % sau mai puțin în

Letonia, Ungaria și România până la 68 % sau mai mult în

Spania, Țările de Jos și Turcia.

Consumul de cocaină: semne de creștere

Cocaina este cel mai consumat drog stimulant ilegal din

Europa, prevalența consumului fiind mai mare în țările din

sud și din vest. În ultimii ani, consumul acestui drog a fost

în creștere în Europa. În cadrul activităților de cercetare și

monitorizare, consumatorii de cocaină pot fi clasificați în

moduri diferite, în funcție de locul în care consumă drogul,

de produsul consumat sau de motivul consumului. Dintre

persoanele care consumă în mod regulat, se poate face

o distincție generală între consumatorii care sunt, de

regulă, mai integrați din punct de vedere social, care

prizează cocaină pudră (clorhidrat de cocaină), și

consumatorii marginalizați, care o consumă prin injectare

sau fumează cocaină crack (bază), uneori în combinație cu

opioide. În multe seturi de date, cele două forme de

cocaină (pudră și crack) nu pot fi diferențiate, termenul

„cocaină” referindu-se la ambele.



de vârstă, au încercat cocaina într-un moment al vieții.

Dintre ei, aproximativ 2,6 milioane de adulți tineri în vârstă

de 15-34 de ani (2,1 % din această grupă de vârstă) au

consumat drogul în ultimul an.

Șase țări – Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Țările de

Jos și Regatul Unit – raportează o prevalență de peste

2,5 % a consumului de cocaină în ultimul an în rândul

adulților tineri (figura 2.3). Dintre țările care au efectuat

CONSUMATORI DE CANABIS ADMIȘI LA TRATAMENT

50 %

22 %

9 %

19 %

1725

Vârsta medie la primul consum

Vârsta medie la prima admitere la tratament

17 % 83 %

83 000 59 000

Caracteristici

NB: Pe lângă tendinţe, datele se referă la toate persoanele admise la tratament care au consumat canabis ca drog principal. Tendinţele referitoare la persoanele admise la tratament pentru prima dată se bazează pe datele din 24 de ţări. Graficul privind tendinţele cuprinde doar ţările pentru care există date referitoare la cel puţin 11 din cei 12 ani. Valorile lipsă sunt interpolate din anii adiacenţi. Din cauza modificărilor în fluxul de date la nivel naţional, datele referitoare la Italia din 2014 până în prezent nu sunt direct comparabile cu cele din anii anteriori. Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare, numărul total pentru Germania din 2017 este estimat pe baza datelor din 2016.

consum mediu: 5,3 zile pe săptămână

42%58 %

Persoane admise la tratament

pentru prima dată

Persoane care au primit tratament și anterior

70 000

60 000

50 000

40 000

30 000

20 000

10 000

0

80 000

2006 2008 2010 2012 20172014

Zilnic

Între 2 și 6 zile pe săptămână

O dată pe săptămână sau mai rar

Consum zero în ultima lună

Frecvenţa consumului în ultima lună Tendinţe pentru persoanele admise la tratament pentru prima dată

Spania

Regatul Unit

GermaniaItalia

Alte ţări

Franţa

47


anchete din anul 2016 până în prezent și au indicat

intervale de încredere, 3 au raportat estimări mai ridicate,

iar 9 au raportat o situație stabilă față de ancheta

anterioară comparabilă.

O analiză statistică a tendințelor pe termen lung ale

consumului de cocaină din ultimul an în rândul adulților

tineri este posibilă doar pentru câteva țări, în cadrul cărora

există unele dovezi privind creșterea consumului: ancheta

anuală din Regatul Unit a înregistrat o creștere de până la

4,7 % după o perioadă de relativă stabilitate; a patra

anchetă anuală comparabilă din Țările de Jos a confirmat

o tendință ascendentă, ajungând la 4,5 %; iar în Franța

tendința ascendentă a continuat, depășind pentru prima

dată 3 %. În schimb, Spania a continuat să raporteze

o reducere a prevalenței, care a scăzut la 2,8 % (figura 2.3).

Un studiu al EMCDDA de cunoaștere a tendințelor

(Trendspotter) din 2018, care a analizat surse multiple de

date, a indicat posibilitatea ca disponibilitatea crescută

a cocainei cu puritate mai mare pe piețele europene ale

drogurilor să determine o revigorare a consumului de

droguri în unele țări. Studiul a evidențiat, de asemenea,

semne ale extinderii cocainei pe piețe noi din Europa de

Est, unde drogul era puțin consumat anterior.

Analiza urmelor de cocaină din apele reziduale urbane,

efectuată în cadrul unui studiu derulat în mai multe orașe,

completează rezultatele anchetelor în rândul populației.

Analiza apelor reziduale arată consumul colectiv de

substanțe pure din cadrul unei comunități, iar rezultatele

nu sunt direct comparabile cu estimările prevalenței din

cadrul anchetelor în rândul populației țării. Rezultatele

acestei analize sunt prezentate sub forma unor valori

(concentrații) standardizate ale urmelor de droguri la

1 000 de locuitori pe zi. Deși pot fi relevante pentru

volumul de cocaină consumat într-un anumit loc,

rezultatele nu oferă informații directe cu privire la numărul

de consumatori.

O analiză din 2018 a depistat cele mai mari concentrații de

benzoilecgonină, principalul metabolit al cocainei, în orașe

din Belgia, Spania, Țările de Jos și Regatul Unit. În

majoritatea orașelor est-europene studiate au fost

depistate niveluri foarte scăzute (vezi figura 2.4), dar cele

mai recente date arată semne de creșteri. Compararea cu

datele din anul anterior creează un tablou care sugerează

în general o creștere a consumului. Din cele 38 de orașe

pentru care există date referitoare la anii 2017 și 2018, 22

au raportat o creștere, 5 au raportat o scădere și 11 au

raportat o situație stabilă. Pe termen mai lung, în

majoritatea celor 13 orașe pentru care există date

referitoare la anii 2011 și 2018 se constată o tendință de

creștere.

Prevalența în ultimul an a consumului de cocaină în rândul adulților tineri (15-34 de ani): tendințe selectate și datele cele mai recente

Procentaj

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2016 20172014

7

4

5

6

3

2

1

0

7

4

5

6

3

2

1

0

0–0,5 0,6–1,0 1,1–2,5 >2,5 Nu există dateProcentajFranţa

Spania

Ţările de Jos Regatul Unit (Anglia și Ţara Galilor)


FIGURA 2.3

Cocaina este cel mai consumat drog stimulant ilegal

48


Datele obținute prin Sondajul european online privind

drogurile oferă o perspectivă asupra modelelor de consum

de cocaină în rândul diverselor categorii de consumatori,

precum și asupra modului în care aceste modele pot varia

de la o țară la alta. Atunci când se compară cantitățile

consumate în diverse țări, este important de reținut că atât

prețul, cât și puritatea cocainei de pe piață vor fi diferite de

la o țară la alta, ceea ce poate avea un impact asupra

cantităților consumate. Dintre respondenții care au

declarat consum de cocaină, proporția celor care au

consumat frecvent (în peste 50 de zile în ultimul an)

a variat de la zero în Cehia la peste 10 % în Belgia, Cipru,

Franța, Italia și Luxemburg (figura 2.5). Consumul de

cocaină a diferit de la o țară la alta, variind de la o medie

de 1,3 grame pe zi în Austria, Belgia și Franța până la

3,5 grame în Cipru. În general, persoanele care consumă

frecvent au folosit cantități mai mari de drog în fiecare zi

de consum în comparație cu persoanele care consumă

mai puțin frecvent.

Consumul de cocaină cu risc ridicat: în ultima perioadă, numărul admiterilor la tratament a crescut în multe țări

Prevalența consumului de cocaină cu risc ridicat în rândul

adulților din Europa este dificil de măsurat, deoarece

numai 4 țări dispun de estimări recente. În plus, aceste

estimări nu sunt direct comparabile, întrucât au fost

generate utilizând definiții și metodologii diferite. În

Urme de cocaină în apele reziduale din câteva orașe europene: tendințe și cele mai recente date

NB: Cantităţi medii zilnice de benzoilecgonină, în miligrame la 1 000 de persoane. Prelevarea eșantioanelor în aceste orașe s-a efectuat în decurs de o săptămână în fiecare an din 2011 până în 2018.Sursa: Grupul de bază pentru analiza apelor reziduale – Europa (SCORE).

2011 2012 2013 2014 2018201720162015

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1 000

0

mg/1 000 de persoane/zi

Bristol Barcelona

Milano

Amsterdam Paris

Zagreb

Lisabona

Bruxelles Berlinmg/1 000 de persoane/zi

1000 750

250 100 50500

Bruxelles

Anvers

Utrecht

Amsterdam

Innsbruck Bratislava

Zagreb

Budweis

Valencia

Oslo

Milano

Espoo

Helsinki

Copenhaga

Berlin

Bristol

Paris

Bordeaux

Lisabona

Barcelona

Brno

Ljubljana

Vilnius

Piestany

Dresda

Amsterdam

UtrechtBruxelles

Anvers

FIGURA 2.4

Frecvența consumului de cocaină în rândul participanților la un sondaj online care au raportat consumul acestui drog în ultimul an

1000 20 40 60 80

Consum rar Consum ocazional Consum frecvent

Procentaj

Letonia

Lituania

Polonia

Cehia

Estonia

Finlanda

Regatul Unit

Croaţia

Austria

Ţările de Jos

Cipru

Franţa

Italia

Belgia

Luxemburg

NB: Sondajul a fost efectuat în două etape: una în 2016 (Cehia, Franţa, Croaţia, Ţările de Jos, Regatul Unit) și una în 2017-2018 (în alte 10 ţări ale UE). Consum în ultimul an: frecvent – peste 50 de zile; ocazional – între 11 și 50 de zile; rar – între 1 și 10 zile.Sursa: Sondajul european online privind drogurile.

FIGURA 2.5

49


Spania, o nouă anchetă în rândul populației generale

a folosit criteriul frecvenței mari a consumului pentru

a estima consumul de cocaină cu risc ridicat la 0,3 % din

persoanele în vârstă de 15-64 de ani în perioada 2017-

2018. În 2015, pe baza unor întrebări asociate cu scara

gravității dependenței, Germania a estimat consumul de

cocaină cu risc ridicat în rândul populației adulte la 0,2 %.

În 2017, utilizând datele referitoare la tratamente și date

din sistemul de justiție penală, Italia a estimat că 0,69 %

din populația adultă ar putea fi clasificată drept

consumatoare de cocaină cu risc ridicat. În Franța, un

studiu bazat pe metoda captură-recaptură a estimat

prevalența consumului de cocaină crack cu risc ridicat la

0,07 %.

În Spania, Italia și Regatul Unit se înregistrează aproape

trei sferturi (73 %) din totalul admiterilor la tratament

specializat asociate consumului de cocaină raportate în

Europa. Per ansamblu, cocaina a fost indicată ca drog

principal de aproximativ 73 000 de consumatori care au

început un tratament specializat pentru consum de droguri

în 2017 și de peste 33 000 din consumatorii admiși la

tratament pentru prima dată.

După o perioadă de scădere, în perioada 2014-2017

numărul total al persoanelor admise la tratament pentru

prima dată ca urmare a consumului de cocaină a crescut

cu 37 %. O mare parte din această creștere se

înregistrează în Italia și în Regatul Unit, dar în total 19 țări

au raportat creșteri în aceeași perioadă. Per ansamblu,

cele mai recente date europene arată o diferență de 11 ani

între primul consum de cocaină, survenit în medie la vârsta

de 23 de ani, și primul tratament pentru probleme asociate

consumului de cocaină, în medie la vârsta de 34 de ani.

Majoritatea persoanelor care au început un tratament

specializat pentru probleme legate de consumul de

cocaină își administrează în principal cocaină pudră

(55 000, adică 14 % din consumatorii de droguri din 2017).

Majoritatea consumatorilor de cocaină ca drog principal

solicită tratament pentru consumul acestui drog singur

(46 % din consumatorii de cocaină pudră) sau în

combinație cu canabis (20 %), cu alcool (23 %) sau cu alte

substanțe (10 %). În general, raportările arată că membrii

acestui grup sunt relativ bine integrați în societate,

locuiesc în condiții stabile și au un loc de muncă tipic, spre

deosebire de cei care încep tratamentul pentru probleme

asociate consumului de opioide. Acest lucru nu este însă

valabil pentru persoanele admise la tratament pentru

consumul de cocaină crack ca drog principal (11 000 de

consumatori, adică 3 % din consumatorii de droguri din

2017), care par a fi marginalizați. Cele mai multe admiteri

la tratament legate de consumul de cocaină crack sunt

raportate de Regatul Unit (65 %). Numeroși consumatori

de cocaină crack ca drog principal indică heroina drept

drog problematic secundar. Din 2014 până în prezent, în

Belgia, Irlanda, Franța, Italia, Portugalia și Regatul Unit se

raportează o creștere a numărului de consumatori de

cocaină crack.

CONSUMATORI DE COCAINĂ ADMIȘI LA TRATAMENT

1 %

69 %

2 %

26 %

Prizare

Fumat/inhalare

Mâncat/băut

Injectare

Altele2 %

NB: Pe lângă tendinţe, datele se referă la toate persoanele admise la tratament care au consumat cocaină ca drog principal. Tendinţele referitoare la persoanele admise la tratament pentru prima dată se bazează pe datele din 24 de ţări. Graficul privind tendinţele cuprinde doar ţările pentru care există date referitoare la cel puţin 11 din cei 12 ani. Valorile lipsă sunt interpolate din anii adiacenţi. Din cauza modificărilor în fluxul de date la nivel naţional, datele referitoare la Italia din 2014 până în prezent nu sunt direct comparabile cu cele din anii anteriori. Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare, numărul total pentru Germania din 2017 este estimat pe baza datelor din 2016.

25 %

19 %

20 %

Consum mediu: 4 zile pe săptămână

36 %

40 000

35 000

30 000

25 000

20 000

15 000

10 000

5 000

02006 2008 2010 2012 20172014

Spania

Regatul UnitGermania Italia

Alte ţări


Zilnic




Calea de administrare

15 % 85 %

33 500 36 800

Caracteristici

52 %48 %


pentru prima dată


2334



50


Dintre persoanele admise la tratament specializat pentru

consumul de droguri în Europa în 2017, un număr de

56 000 au declarat consumul de cocaină în combinație cu

heroină sau cu alte opioide. Acestea reprezintă 16 % din

totalul persoanelor admise la tratament pentru care sunt

disponibile informații atât despre drogul principal, cât și

despre cel secundar.

Consumul de MDMA: o situație variată

Substanța MDMA (3,4-metilendioxi-metamfetamină) este

consumată sub formă de comprimate (numite adesea

ecstasy), dar și sub formă de cristale și pudră; de obicei,

comprimatele se înghit, iar cristalele și pudra pot fi

administrate oral sau prizate.



de vârstă, au încercat MDMA/ecstasy într-un moment al

vieții. Cifrele referitoare la consumul mai recent în rândul

adulților tineri (15-34 de ani) arată că 2,1 milioane dintre

aceștia au consumat MDMA în ultimul an (1,7 % din

această grupă de vârstă), estimările la nivel național

variind de la 0,2 % în Portugalia și România până la 7,1 %

în Țările de Jos (figura 2.6). Estimările prevalenței în rândul

persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani sunt mai ridicate,

estimându-se că 2,3 % din această grupă de vârstă

(1,3 milioane de persoane) au consumat MDMA în ultimul

an.

Până nu demult, în multe țări prevalența MDMA era în

scădere față de nivelurile de vârf atinse în prima jumătate

a anilor 2000. În schimb, în ultimii ani sursele de

monitorizare indică o situație variată, în care nu există

tendințe clare. Dintre țările care au realizat anchete noi din

2016 până în prezent și care au indicat intervale de

încredere, 4 au raportat estimări mai ridicate decât în

ancheta anterioară comparabilă, 6 au raportat o situație

stabilă, iar 2 au raportat o estimare mai scăzută.

Acolo unde există date care permit o analiză statistică

a tendințelor consumului de MDMA din ultimul an în rândul

adulților tineri, datele mai recente indică o imagine mixtă

(figura 2.6). În Regatul Unit, cele mai recente date arată că

prevalența consumului a revenit după scăderile din 2015

și 2016, care la rândul lor inversaseră creșterea înregistrată

între 2012 și 2014. În Spania, tendința pe termen lung

rămâne descendentă, deși valorile din ultimul timp sunt

stabile. În Bulgaria, cele mai recente date indică o tendință

ascendentă care se menține. Datele obținute din ancheta

efectuată în 2017 în Țările de Jos confirmă nivelurile înalte

semnalate de cele trei anchete anuale anterioare.

O analiză desfășurată în mai multe orașe în anul 2018

a depistat cele mai mari concentrații de MDMA în apele

reziduale din orașele belgiene, germane și olandeze

(figura 2.7). Din cele 37 de orașe pentru care există date

referitoare la anii 2017 și 2018, 21 au raportat o creștere, 9

au raportat o situație stabilă și 7 au raportat o scădere.

O analiză a tendințelor pe termen mai lung arată că, în

majoritatea orașelor pentru care există date referitoare atât

Prevalența în ultimul an a consumului de MDMA în rândul adulților tineri (15-34 de ani): tendințe selectate și datele cele mai recente

Procentaj

8

7

6

5

3

2

1

0

8

7

6

5

4 4

3

2

1

02000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 201820162014

0–0,5 0,6–1,0 1,1–2,5 >2,5 Nu există dateProcentaj

Bulgaria

Irlanda

Spania

Ţările de Jos Regatul Unit (Anglia și Ţara Galilor)


FIGURA 2.6

51


la anul 2011, cât și la 2018 (10 orașe), concentrațiile de

MDMA în apele reziduale au fost mai mari în 2018 decât în

2011. În 2017, creșterile accentuate observate în perioada

2011-2016 păreau să se fi stabilizat, însă cele mai recente

date din 2018 indică creșteri în majoritatea orașelor.

De multe ori, MDMA se consumă în combinație cu alte

substanțe, inclusiv cu alcool. Indiciile actuale sugerează

că, în țările cu prevalență ridicată, MDMA nu mai constituie

un drog subcultural sau de nișă, limitat la cluburile și

petrecerile cu muzică dance, ci este consumat de o mare

varietate de tineri în locurile obișnuite unde se desfășoară

viața de noapte, inclusiv în baruri și la petreceri private.

Sondajul european online privind drogurile a constatat că,

dintre persoanele care au consumat MDMA în anul

anterior, proporția celor care au raportat un consum

frecvent (în mai mult de 50 de zile în ultimul an) a variat de

la zero în Cipru până la aproximativ 8 % în Austria și

Croația.

Consumul de MDMA este rareori menționat ca motiv de

începere a tratamentului specializat pentru consum de

droguri. În 2017, au declarat că sunt consumatoare de

MDMA mai puțin de 1 % din persoanele admise la

tratament pentru prima dată în Europa (aproximativ 2 700

de cazuri). Dintre acestea, 68 % au fost înregistrate în

Franța, Ungaria, Regatul Unit și Turcia.

Urme de MDMA în apele reziduale din câteva orașe europene: tendințele și datele cele mai recente

NB: Cantităţi medii zilnice de MDMA, în miligrame la 1 000 de persoane. Prelevarea eșantioanelor în aceste orașe s-a efectuat în decurs de o săptămână în fiecare an din 2011 până în 2018.Sursa: Grupul de bază pentru analiza apelor reziduale – Europa (SCORE).

2011 2012 2013 2014 2018201720162015

20

40

60

0


Bruxelles

Barcelona

Milano

Lisabona

Paris Zagreb

Berlin Helsinki


200

100 50 25 10

150


Zagreb

Budweis

Atena

Oslo

Milano

Espoo

Helsinki

Copenhaga

Berlin

Paris

Bordeaux

Lisabona Barcelona

Brno

Ljubljana

Vilnius

Piestany

Limassol

NicosiaValencia

Dresda

Amsterdam

Utrecht

Bruxelles

Amsterdam

Utrecht

Bruxelles

FIGURA 2.7

De multe ori, MDMA se consumă în combinație cu alte substanțe, inclusiv cu alcool

52


Monitorizarea consumului de droguri în spațiile recreaționale: metode inovatoare

Studiile constată în mod constant că anchetele efectuate

în locuri unde se desfășoară viața de noapte (cum ar fi

cluburi, baruri sau festivaluri de muzică) raportează mai

frecvent consumul de droguri decât anchetele în rândul

populației generale. Au apărut noi mijloace de monitorizare

a consumului de droguri în spațiile recreaționale, care nu

se bazează exclusiv pe datele anchetelor care culeg

declarații de la consumatori, ci utilizează analiza chimică

a unor probe obținute din surse variate: probe biologice, de

exemplu mostre de respirație, urină și păr; conținutul

coșurilor de gunoi destinate aruncării drogurilor fără a fi

urmărit penal; și drogurile prezentate la unitățile de

verificare a drogurilor.

Sunt disponibile rezultatele a 3 044 de analize pe

eșantioanele de droguri prezentate de consumatori la 9

servicii de verificare a drogurilor care funcționează în 7

state membre ale UE, efectuate în perioada ianuarie-iulie

2018 și compilate de rețeaua transeuropeană de informații

privind drogurile (TEDI). Aproximativ jumătate din

eșantioane au fost testate la evenimente muzicale, iar

aproximativ jumătate au fost testate în centrele dedicate

dependenților de droguri. La aceste centre, majoritatea în

Spania, s-au prezentat de două ori mai multe mostre de

cocaină decât la evenimentele muzicale.

În ansamblu, MDMA (sub formă de comprimate și de

pudră), cocaina și amfetamina au fost cele trei droguri cel

mai des prezentate pentru testare, deși au existat variații

între țări. Amfetamina a fost rar prezentată pentru testare

în Belgia și Portugalia, dar a reprezentat peste 25 % din

probele prezentate în Italia și Austria. Noile substanțe

psihoactive, în majoritate catinone sintetice, au

reprezentat doar 3 % din totalul drogurilor prezentate

pentru testare, deși unele, cum ar fi 4-CMC și 4-CEC

(catinone sintetice), au fost depistate uneori ca adulteranți

în eșantioanele prezentate ca MDMA (figura 2.8).

Datele privind puritatea drogurilor obținute în prima

jumătate a anului 2018 de la 8 servicii de verificare

a drogurilor confirmă raportările recente privind creșterea

disponibilității cocainei și a MDMA de puritate ridicată,

observată pe piețele drogurilor din vestul Europei. Cea mai

mare doză medie de MDMA în comprimatele testate de

serviciile de verificare a drogurilor a fost raportată în Belgia

(182 mg). Cinci servicii au raportat comprimate individuale

care conțineau cantități mari de MDMA (peste 250 mg).

Per ansamblu, s-a înregistrat o probabilitate redusă ca

eșantioanele prezentate serviciilor ca MDMA să conțină

Mostre de droguri testate de serviciile de verificare a drogurilor în perioada ianuarie-iulie 2018

MDMA

Cocaină

Amfetamină

LSD

Ketamină

Noi substanţepsihoactive

Energy Control Checkit Kosmicare Checkin DrogArt Ai Laket

Modus Vivendi Neutravel PiPaPo

Substanţe detectate și adulteranţi detectaţi cel mai frecvent (procent din totalul mostrelor testate pentru adulterare)

Cocaină

62 %

6 %

MDMA pudră

31 %

7 %

4 %90 %

Comprimat MDMA

6 %

3 %2 %

94 %

Amfetamină

58 %

36 %

Ketamină

78 %9 %

13 %

Nu s-a detectat substanţa preconizată

Centru dedicat dependenţilor de droguri

Eveniment muzical

Nespecificat

39 % 59 %

2 %

Număr de substanţe prezentate pentru testare

Substanţe prezentate pentru testare în funcţie de cadrul testării

Doar substanţa preconizată

Substanţa preconizată și adulteranţi

Rezultatele testelor

1 059

830

585

285

165

120

Leva

mis

olCaf

eină

Fenac

etin

ăTe

traca

ină

Lidoca

ină

20 % 60 %

Cafei

năD

PIANec

unoscut

Alte p

roduse

secu

ndare

de si

nteză

Creat

ină

10 %

Cafei

nă

Necunosc

ut

4-CM

C

4-CEC

βk-et

hyl-K

10 %

Cafei

năNec

unoscut

Met

ilonă

4-BEC

βk-et

hyl-K

Cafei

năNec

unoscut

Creat

ină

2-OXO

-PCE

2-FD

CK

10 %

NB: Se numesc adulteranţi numai substanţele care deţin proprietăţi farmacologice active. Compușii inactivi nu sunt consideraţi adulteranţi.Sursa: Datele au fost oferite de serviciile de verificare a drogurilor din Austria (Checkit), Belgia (Modus Vivendi), Italia (Neutravel), Luxemburg (PiPaPo), Portugalia (Kosmicare și Checkin), Slovenia (DrogArt) și Spania (Energy Control și Ai Laket).

FIGURA 2.8

53


o componentă activă nouă, pudra sau comprimatele de

MDMA adulterate reprezentând sub 10 % din totalul

eșantioanelor de MDMA testate. În aceste eșantioane, cel

mai frecvent adulterant a fost cafeina. În ciuda nivelurilor

ridicate de puritate medie a cocainei (73 %), probele

prezentate drept cocaină au fost frecvent adulterate cu

substanțe potențial nocive, cum ar fi levamisol și

fenacetină, precum și cu anestezice locale, cum ar fi

lidocaina și tetracaina. Dintre toate substanțele testate la

serviciile de verificare a drogurilor, eșantioanele prezentate

ca amfetamine au fost cele mai adulterate, având

o puritate medie de 34 % și conținând adesea niveluri

ridicate de cafeină.

Amfetaminele: consumul variază, dar tendințele sunt stabile

Amfetamina și metamfetamina, două substanțe stimulante

foarte apropiate, sunt ambele consumate în Europa, dar

amfetamina este consumată mult mai frecvent. De-a

lungul timpului, consumul de metamfetamină s-a limitat la

Cehia și, mai recent, la Slovacia, dar în ultimii ani s-a

constatat o creștere a consumului și în alte țări. În unele

seturi de date nu se poate distinge între cele două

substanțe; în aceste cazuri, se folosește denumirea

generică „amfetamine”.

Ambele droguri pot fi administrate pe cale orală sau

nazală; în plus, în unele țări administrarea prin injectare

constituie o parte semnificativă a problemei drogurilor.

Metamfetamina se poate și fuma, dar această cale de

administrare nu este raportată frecvent în Europa.



de vârstă, au încercat amfetaminele într-un moment al

vieții. Cifrele referitoare la consumul recent în rândul

adulților tineri (15-34 de ani) arată că 1,3 milioane dintre

aceștia (1,0 %) au consumat amfetamine în ultimul an,

cele mai recente estimări ale prevalenței naționale variind

de la zero în Portugalia până la 3,9 % în Țările de Jos

(figura 2.9). Datele disponibile sugerează că, de la

începutul secolului, majoritatea țărilor europene au

înregistrat o situație relativ stabilă a consumului de

amfetamine. Dintre țările care au efectuat anchete noi din

2016 până în prezent și au indicat intervale de încredere,

niciuna nu a raportat estimări mai ridicate; 8 au raportat

o situație stabilă, iar 3 au raportat estimări mai scăzute

față de ancheta anterioară comparabilă.

Doar pentru câteva țări se poate realiza o analiză statistică

a tendințelor în ceea ce privește prevalența consumului de

amfetamine în ultimul an în rândul adulților tineri. În

Danemarca, Spania și Regatul Unit se observă tendințe

descendente pe termen lung (figura 2.9), iar cea de a patra

anchetă comparabilă din Țările de Jos sugerează

o tendință ascendentă.

Prevalența în ultimul an a consumului de amfetamine în rândul adulților tineri (15-34 de ani): tendințe selectate și cele mai recente date

0–0,5 0,6–1,0 1,1–1,5 >1,5 Nu există date

Ţările de Jos

Spania

Regatul Unit (Anglia și Ţara Galilor)Danemarca

Procentaj

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 20162014

5

4

3

2

1

0

5

4

3

2

1

0

Procentaj


FIGURA 2.9

54


Analiza apelor reziduale urbane efectuată în 2018

a constatat o variație considerabilă a concentrațiilor de

amfetamină în Europa, cele mai ridicate niveluri

înregistrându-se în orașele din nordul și estul Europei

(figura 2.10). Nivelurile de amfetamină depistate în orașele

din sudul Europei au fost mult mai scăzute.

Din cele 38 de orașe pentru care există date referitoare la

anii 2017 și 2018, 21 au raportat o creștere, 7 au raportat

o situație stabilă și 10 au raportat o scădere. Per

ansamblu, datele provenite de la orașele care dețin date

pentru perioada 2011-2018 arată o imagine variată

a consumului de amfetamină, dar cu tendințe relativ

stabile în majoritatea orașelor.

Consumul de metamfetamină, în general scăzut și în trecut

concentrat în Cehia și Slovacia, pare să fie prezent acum și

în Cipru, în estul Germaniei, în Spania și în nordul Europei

(figura 2.11). În 2017 și 2018, din cele 40 de orașe pentru

care există date referitoare la metamfetamina din apele

reziduale, 5 au raportat o creștere, 20 au raportat o situație

stabilă și 15 au raportat o scădere.

Consumul de amfetamine cu risc ridicat: număr ridicat de admiteri la tratament

De-a lungul timpului, problemele asociate consumului de

amfetamină pe termen lung, cronic și prin injectare s-au

evidențiat îndeosebi în țările din nordul Europei. În schimb,

problemele asociate consumului de metamfetamină au

fost cel mai evidente în Cehia și în Slovacia. O estimare din

2015 referitoare la Germania raporta un nivel de 0,19 %,

adică 102 000 de consumatori adulți de amfetamine

predispuși unui risc ridicat. Consumatorii de amfetamine

reprezintă probabil majoritatea celor 2 234 (0,18 %) de

consumatori de droguri stimulante predispuși unui risc

ridicat raportați de Letonia în 2017, în scădere de la 6 540

(0,46 %) în 2010. În Cehia, consumul de metamfetamină

cu risc ridicat în rândul adulților (15-64 de ani) a fost

estimat la aproximativ 0,50 % în anul 2017 (adică 34 700

de consumatori). Aceasta reprezintă o creștere față de cei

20 900 de consumatori raportați în 2007, cu toate că

cifrele au fost relativ stabile în ultimii ani. Consumul

estimat pentru Cipru este de 0,03 %, sau 176 de

consumatori în 2017.

Aproximativ 30 000 dintre consumatorii admiși la

tratament specializat în Europa în 2017 au menționat

amfetaminele ca drog principal, iar aproximativ 12 000

dintre ei se adresau serviciilor de tratament pentru prima

dată în viață. Dintre consumatorii care încep tratamentul

pentru prima dată în Germania, Letonia, Polonia și

Finlanda, 15 % sau mai mult sunt consumatori de

amfetamină ca drog principal, iar în Germania se observă

o tendință crescătoare începând din 2009. Consumatorii

admiși la tratament care menționează metamfetamina ca

drog principal sunt concentrați în Cehia, Slovacia, Polonia

Urme de amfetamină în apele reziduale din câteva orașe europene: tendințe și cele mai recente date


NB: Cantităţi medii zilnice de amfetamină, în miligrame la 1 000 de persoane. Prelevarea eșantioanelor în aceste orașe s-a efectuat în decurs de o săptămână în fiecare an din 2011 până în 2018.Sursa: Grupul de bază pentru analiza apelor reziduale – Europa (SCORE).

2011 2012 2013 2014 2018201720162015

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

0

AmsterdamAnversOslo

Barcelona

Helsinki

Dortmund Zagrebmg/1 000 de persoane/zi

300 200

100 50 25 10

Sub nivelul de cuantificare

Bruxelles

Anvers

Amsterdam


Zagreb

Budweis

Valencia

Oslo

Milano

Espoo

Helsinki

Berlin

Paris

Bordeaux

Lisabona Barcelona

Brno

Ljubljana

Vilnius

Piestany

Dresda

AtenaLimassol

Nicosia

Istanbul

Copenhaga

Bruxelles

Anvers

Amsterdam

FIGURA 2.10

55


și Turcia, în aceste țări aflându-se 88 % din cei 5 000 de

consumatori de metamfetamină care încep tratament

specializat în Europa. Amfetaminele sunt drogurile care

prezintă cea mai mică diferență între ponderea femeilor și

a bărbaților care le consumă, deși femeile tot nu reprezintă

decât aproximativ un sfert (26 %) din consumatorii de

amfetamină. În ceea ce privește calea de administrare,

14 % din totalul consumatorilor admiși la tratament au

menționat că le consumă pe cale orală, 65 % – prin

prizare, iar 9 % – prin injectare.

CONSUMATORI DE AMFETAMINE ADMIȘI LA TRATAMENT

1 %

65 %

9 %

11 %

Prizare

Fumat/inhalare

Mâncat/băut

Injectare

Altele

14 %

NB: Pe lângă hartă, datele se referă la toate persoanele admise la tratament care au consumat amfetamine ca drog principal. Datele pentru Germania, Suedia și Norvegia se referă la consumatorii care menţionează alt stimulant decât cocaina ca drog principial.

28 %

11 %

31 %

Consum mediu: 4,3 zile pe săptămână

29 %

Frecvenţa consumului în ultima lună Procentul persoanelor admise la tratament pentru prima dată pentru toate drogurile (%)


Zilnic




26 % 74 %

12 200 17 100

Caracteristici

58 %42 %


pentru prima dată


2030



< 15 % 15 %–30 % > 30 %

Urme de metamfetamină în apele reziduale din câteva orașe europene: tendințe și cele mai recente date


NB: Cantităţi medii zilnice de metamfetamină, în miligrame la 1 000 de persoane. Prelevarea eșantioanelor în aceste orașe s-a efectuat în decurs de o săptămână în fiecare an din 2011 până în 2018.Sursa: Grupul de bază pentru analiza apelor reziduale – Europa (SCORE).

2011 2012 2013 2014 2018201720162015

50

100

150

200

250

300

0

Budweis

Amsterdam

OsloBarcelonaDresda

Milano mg/1 000 de persoane/zi

200 150

100 50 25 10

Sub nivelul de cuanti�care

Bruxelles

AnversUtrechtAmsterdam

Innsbruck

Zagreb

Valencia

Oslo

Milano

Espoo

Helsinki

Copenhaga

BerlinBristol

Paris

Bordeaux

Barcelona

Ljubljana

Vilnius

Limassol

Nicosia

Lisabona

Istanbul

Budweis

Bratislava

BrnoPiestany

Dresda

Dresda

Brno

Piestany

Bratislava

Budweis

FIGURA 2.11

56


Ketamina, GHB și substanțele halucinogene: consumul se menține scăzut

În Europa se consumă și numeroase alte substanțe cu

proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau

sedative: printre acestea se numără LSD-ul (dietilamida

acidului lisergic), ciupercile halucinogene, ketamina și

GHB (gama-hidroxibutirat).

Consumul recreativ de ketamină și GHB (inclusiv

precursorul acestuia GBL, gama-butirolactonă) a fost

semnalat în ultimele două decenii în rândul mai multor

subgrupuri de consumatori de droguri din Europa. În țările

în care s-au realizat estimări naționale ale prevalenței

consumului de GHB și de ketamină în rândul adulților și al

elevilor, consumul se menține scăzut. În ancheta sa din

2017, Norvegia a raportat o prevalență în ultimul an

a consumului de GHB de 0,1 % la adulți (16-64 de ani). În

2017, prevalența consumului de ketamină înregistrat în

ultimul an în rândul adulților tineri (16-34 de ani) a fost

estimată la 0,6 % în Danemarca și la 1,7 % în Regatul Unit.

Prevalența generală a consumului de LSD și de ciuperci

halucinogene în Europa este în general la un nivel scăzut și

se mențină stabilă de mai mulți ani. În rândul adulților

tineri (15-34 de ani), anchetele naționale estimează

prevalența din ultimul an la mai puțin de 1 % pentru

ambele substanțe în 2017 sau în cel mai recent an de

anchetă, excepție făcând Finlanda (1,9 %) și Țările de Jos

(1,6 %) în cazul ciupercilor halucinogene și, respectiv,

Norvegia (1,1 %) și Finlanda (1,3 %) în cazul LSD.

Noile substanțe psihoactive: consum redus și număr în scădere al admiterilor la tratament

Din 2011, peste jumătate din țările europene raportează

estimări naționale privind consumul de noi substanțe

psihoactive (fără a include ketamina și GHB) în anchetele

realizate în rândul populației generale, dar diferențele în

ceea ce privește metodele și întrebările folosite în sondaje

limitează comparațiile între țări. În rândul tinerilor adulți

(15-34 de ani), prevalența consumului acestor substanțe

în ultimul an a variat de la 0,1 % în Norvegia până la 3,2 %

în cele mai recente constatări din Țările de Jos (2016),

4-fluoroamfetamina (4FA) fiind substanța consumată cel

mai frecvent. În ceea ce privește consumul de mefedronă,

sunt disponibile date din anchetele efectuate în Regatul

Unit (Anglia și Țara Galilor). În cea mai recentă anchetă

(2017), consumul din ultimul an al acestui drog în rândul

persoanelor de 16-34 de ani a fost estimat la 0,2 %, în

scădere de la 1,1 % în perioada 2014-2015. În cele mai

recente anchete, consumul estimat de canabinoizi sintetici

în ultimul an în rândul persoanelor în vârstă de 15-34 de

ani a variat de la 0,1 % în Țările de Jos până la 1,5 % în

Letonia.

Deși nivelurile de consum ale noilor substanțe psihoactive

sunt per ansamblu mici în Europa, într-un studiu al

EMCDDA din 2016 peste două treimi dintre țări au

semnalat îngrijorări legate de sănătate ca urmare

a consumării lor de către consumatori de droguri

predispuși unui risc ridicat. În special consumul de

catinone sintetice de către consumatorii de opioide și

droguri stimulante injectabile a fost asociat unor probleme

sociale și de sănătate. În plus, fumatul canabinoizilor

sintetici de către populațiile marginalizate, inclusiv de

persoane fără adăpost și deținuți, a fost identificat ca

o problemă în mai multe țări europene.

Per ansamblu, puține persoane sunt în prezent admise la

tratament în Europa pentru probleme asociate consumului

de noi substanțe psihoactive, însă aceste substanțe sunt

semnificative în unele țări. Cele mai recente date

semnalează consumul de canabinoizi sintetici drept

principal motiv pentru începerea tratamentului specializat

pentru consum de droguri în cazul a 19 % din consumatorii

din Turcia și a 6 % din consumatorii din Ungaria, iar 0,2 %

din consumatorii care au început tratament în Regatul Unit

au menționat probleme legate de consumul catinonelor

sintetice ca drog principal. Totuși, în cele mai recente date,

toate cele trei țări au raportat în ultimul timp o scădere

a numărului de consumatori care apelează la tratament

pentru probleme asociate consumului de noi substanțe

psihoactive.

57


Consumul de opioide de mare risc: numărul celor care se prezintă pentru prima dată la medic pentru consum de heroină a scăzut în majoritatea țărilor

Principalul opioid ilegal consumat în Europa este heroina,

care poate fi fumată, prizată sau injectată. Se mai face

abuz și de alte opioide sintetice, precum metadona,

buprenorfina și fentanilul.

Europa s-a confruntat cu diferite valuri de dependență de

heroină, primul afectând numeroase țări occidentale

începând de la jumătatea anilor 1970, iar un al doilea

afectând alte țări, mai ales din centrul și estul Europei, în

a doua jumătate a anilor 1990. În ultimii ani s-a observat

existența unei cohorte în curs de îmbătrânire de

consumatori de opioide de mare risc, care au fost probabil

în legătură (în mod regulat sau sporadic) cu serviciile de

tratament de substituție sau cu alte servicii.

Prevalența medie a consumului de opioide de mare risc în

rândul adulților (15-64 de ani) a fost estimată la 0,4 % din

populația Uniunii Europene în 2017, ceea ce înseamnă

1,3 milioane de consumatori de opioide de mare risc. La

nivel național, estimările privind prevalența consumului de

opioide de mare risc variază de la sub 1 caz până la peste

8 cazuri la 1 000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și

64 de ani. În cele mai populate cinci țări din Uniunea

Europeană, unde trăiesc 62 % din locuitorii UE, se găsesc

trei sferturi (77 %) din numărul estimat al consumatorilor

de opioide de Din cele 12 țări care au estimat periodic

consumul de opioide de mare risc între 2008 și 2017,

Grecia, Malta, Slovenia și Spania prezintă o scădere

semnificativă statistic, iar Cehia și Irlanda (până în 2014)

prezintă o creștere semnificativă statistic (figura 2.12).

Estimări naționale privind prevalența anuală a consumului de opioide de mare risc: tendințe selectate și cele mai recente date

2015

0–2,5 2,51–5,0 >5,0 Nu există date

Cazuri la 1 000 de persoane

2008 2009 2010 2012 20172016201420132011

Cazuri la 1 000 de persoane

8

7

4

5

6

3

2

1

0

8

7

4

5

6

3

2

1

0

FranţaLetoniaAustria ItaliaIrlanda

Malta Slovenia GreciaSpania

CehiaGermaniaCipru

FIGURA 2.12

58


În 2017, consumul de opioide a fost menționat ca motiv

principal pentru începerea tratamentului specializat de

către 171 000 de consumatori, adică 35 % din persoanele

admise la tratament pentru consumul de droguri în

Europa; dintre aceștia, 32 000 apelau la tratament pentru

prima dată. Consumatorii de heroină ca drog principal au

reprezentat 78 % din consumatorii de opioide ca drog

principal care au început tratamentul (20 500 de

persoane), o scădere cu 4 700 de persoane sau cu 17 %

față de anul precedent.

Potrivit datelor disponibile privind tendințele, în 2013

numărul consumatorilor de heroină tratați pentru prima

dată scăzuse la mai puțin de jumătate din nivelul de vârf

înregistrat în 2007. În ultimii ani, tendința s-a stabilizat. Între

anii 2016 și 2017, numărul consumatorilor de heroină ca

drog primar care au început tratamentul pentru prima dată

a scăzut în 16 dincele 27 de țări pentru care există date.

Opioidele sintetice: se observă substanțe diverse în Europa

Deși heroina rămâne opioidul ilegal cel mai frecvent

consumat, o serie de surse sugerează că opioidele

sintetice legale (precum metadona, buprenorfina și

fentanilul) sunt consumate în mod abuziv din ce în ce mai

mult. În afară de heroină, printre opioidele menționate de

persoanele admise la tratament pentru abuz de substanțe

se numără metadona, buprenorfina, fentanilul, codeina,

morfina, tramadolul și oxicodona. Aceste opioide sunt

consumate în prezent de 22 % din persoanele care

consumă opioide ca drog principal, iar în unele țări nu

heroina, ci alte opioide sunt consumate cel mai frecvent de

persoanele admise la tratament specializat. În 2017, 19

țări europene au raportat că peste 10 % din totalul

consumatorilor de opioide admiși la servicii specializate

s-au prezentat pentru probleme legate în principal de alte

opioide decât heroina (figura 2.13). În Estonia, majoritatea

persoanelor admise la tratament care au menționat un

opioid ca drog principal consumaseră fentanil, iar în

Finlanda opioidul menționat cel mai des ca drog principal

de persoanele admise la tratament a fost buprenorfina.

Abuzul de buprenorfină este menționat de aproximativ

22 % din consumatorii de opioide din Cehia, iar abuzul de

metadonă – de 33 % din consumatorii de opioide din

Germania și de 19 % din cei din Danemarca. În Cipru și

Polonia, între 20 % și 50 % din consumatorii de opioide

sunt admiși la tratament pentru probleme asociate

consumului de alte opioide, de exemplu oxicodonă (Cipru)

și „kompot” — heroină obținută din tulpina de mac

(Polonia). În plus, este posibil ca persoanele care se

adresează serviciilor de tratament pentru probleme

asociate unor noi substanțe psihoactive cu efecte similare

opioidelor să fie încadrate în categoria generală

a consumatorilor de opioide.

CONSUMATORI DE HEROINĂ ADMIȘI LA TRATAMENT

1 %15 %

37 %

46 %

Prizare

Fumat/inhalare

Mâncat/băut

Injectare

Altele

1 %

NB: Pe lângă tendinţe, datele se referă la toate persoanele admise la tratament care au consumat heroină ca drog principal. Datele pentru Germania sunt pentru persoanele admise la tratament care au consumat „opioide” ca drog principal. Tendinţele referitoare la persoanele admise la tratament pentru prima dată se bazează pe datele din 24 de ţări. Graficul privind tendinţele cuprinde doar ţările pentru care există date referitoare la cel puţin 11 din cei 12 ani. Valorile lipsă sunt interpolate din anii adiacenţi. Din cauza modificărilor în fluxul de date la nivel naţional, datele pentru Italia din 2014 până în prezent nu sunt direct comparabile cu cele din anii anteriori. Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare, numărul total pentru Germania din 2017 este estimat pe baza datelor din 2016.

62 %

6 %

17 %

Consum mediu: 5,9 zile pe săptămână

15 %

60 000

50 000

40 000

30 000

20 000

10 000

02006 2008 2010 2012 20172014

Alte ţări Regatul Unit

SpaniaItalia Germania



Zilnic




20 % 80 %

23 500 115 000

Caracteristici

83 %17 %


pentru prima dată


2435



59


Consumul de droguri injectabile: continuă să scadă în rândul noilor consumatori de heroină

Consumul de droguri injectabile este asociat cel mai

frecvent cu opioidele, deși în unele țări se întâlnește des și

injectarea unor substanțe stimulante precum

amfetaminele sau cocaina.

În cele doar 16 țări care dispun de estimări ale prevalenței

consumului de droguri injectabile din 2012 până în

prezent, acesta variază de la sub 1 caz până la peste 10

cazuri la 1 000 de persoane în vârstă de 15-64 de ani. În

majoritatea acestor țări se poate identifica clar principalul

drog consumat prin injectare, însă în unele țări se

identifică două droguri principale, cu o prevalență similară

a consumului. În majoritatea țărilor (14), raportările arată

că principalul drog injectat este un opioid (vezi figura 2.14).

Dintre acestea, în 12 țări se menționează heroina, iar în

Finlanda este menționată buprenorfina. Drogurile

stimulante sunt raportate ca principal drog consumat prin

injectare în 4 țări, substanțele consumate fiind catinonele

sintetice (Ungaria), cocaina (Franța), amfetamina (Letonia)

și metamfetamina (Cehia).

Persoanele admise la tratament care menționează opioidele ca drog principal: după tipul de opioid (stânga) și procentul celor care menționează alte opioide decât heroina (dreapta)

Heroină

22 %

< 10 10–24 25–50 > 50 Nu există date

Procentaj

Buprenorfină

Metadonă

Alte opioide

Fentanil0,5 %

5 %

9 %

7 %

FIGURA 2.13

Consumul de droguri injectabile este asociat cel mai frecvent cu opioidele

60


Dintre consumatorii de heroină ca drog principal admiși la

tratament specializat pentru prima dată în 2017, 25 % au

menționat injectarea ca principală cale de administrare, în

scădere de la 43 % în 2006. În cadrul acestui grup,

nivelurile consumului prin injectare variază de la o țară la

alta, de la 8 % în Spania la 90 % sau mai mult în Letonia.

Injectarea este menționată ca principală cale de

administrare de mai puțin de 1 % dinpersoanele admise la

tratament pentru prima dată pentru consum de cocaină și

de 9 % dinpersoanele admise la tratament pentru prima

dată pentru consumul de amfetamine ca drog principal.

Însă tabloul general al amfetaminelor este puternic

influențat de Cehia, unde se găsesc peste 50 % din

consumatorii noi de amfetamină injectabilă din Europa.

Dacă se analizează împreună consumul principalelor trei

droguri injectabile de către consumatorii admiși la

tratament pentru prima dată în Europa, se constată că

injectarea ca principală cale de administrare a scăzut de la

26 % în 2006 la 11 % în 2017 (figura 2.15).

Injectarea catinonelor sintetice, deși nu este un fenomen

larg răspândit, continuă să fie semnalată în rândul

anumitor populații, printre care consumatorii de opioide

injectabile și persoanele aflate în tratament pentru

consum de droguri din anumite țări, precum și în rândul

consumatorilor incluși în programele de schimb de seringi

din Ungaria. Într-un studiu recent al EMCDDA, 10 țări au

raportat injectarea de catinone sintetice – adesea

împreună cu alte substanțe stimulante și GHB. Această

practică este menționată cel mai frecvent în contextul

petrecerilor cu caracter sexual în rândul bărbaților care fac

sex cu bărbați.

Consumul de droguri injectabile: cele mai recente estimări privind prevalența injectării oricărui tip de drog în ultimul an și principalul drog injectat

0 2 4 6 8 10 12

Cazuri la 1 000 de persoane în vârstă de 15-64 de ani (limita inferioară și superioară)

HeroinăŢările de Jos (2015)

HeroinăCipru (2017)

HeroinăSpania (2016)

HeroinăGrecia (2017)

Catinone sinteticeUngaria (2015)

HeroinăPortugalia (2015)

HeroinăCroaţia (2015)

HeroinăNorvegia (2016)

Cocaină, heroinăFranţa (2017)

HeroinăBelgia (2015)

HeroinăLuxemburg (2015)

HeroinăLituania (2016)

BuprenorfinăFinlanda (2012)

Heroină/amfetamineLetonia (2016)

Metamfetamină Cehia (2017)

FentanilEstonia (2015)

FIGURA 2.14

Injectarea de heroină, cocaină sau amfetamine ca drog principal de către persoanele admise la tratament pentru prima dată: procentul celor care menționează injectarea ca principală cale de administrare

Procentaj

2006 2007 2008 2009 2011 2017201620152014

30

25

20

15

10

0

5

2012 20122010

HeroinăAmfetamineCocaină

NB: Tendinţele se bazează pe cele 21 de ţări pentru care există date referitoare la cel puţin 9 din cei 11 ani.

FIGURA 2.15

61


Ce ne spun datele privind conținutul rezidual al seringilor: drogurile stimulante sunt depistate frecvent

Datele provenite din tratamentul pentru droguri și din

estimările privind consumul de droguri de mare risc pot fi

completate de constatările rețelei care se ocupă de

Inițiativa proiectului european de colectare și analiză

a seringilor (ESCAPE), care colaționează informații despre

substanțele injectate analizând conținutul rezidual al

seringilor folosite. Seringile au fost colectate în 2017 din

containerele distribuitoarelor stradale automate de truse

pentru injecții și de la serviciile de reducere a efectelor

nocive într-o rețea de cinci orașe santinelă din UE:

Amsterdam, Budapesta, Glasgow, Helsinki și Paris.

Conținutul a 1 288 de seringi folosite a fost testat în cinci

laboratoare.

Rezultatele sugerează că substanțele injectate variază de

la un oraș la altul, dar și în cadrul aceluiași oraș

(figura 2.16). O mare parte dintre seringile colectate în

toate cele cinci orașe conțineau substanțe stimulante,

adesea depistându-se și cocaină, amfetamine și catinone

sintetice. Jumătate dintre seringile testate conțineau două

sau mai multe droguri, cea mai frecventă combinație fiind

între o substanță stimulantă și un opioid. În cazurile în care

s-au depistat benzodiazepine, deseori acestea se găseau

în seringi cu opioide.

Reziduuri de droguri în seringile folosite din câteva orașe europene

Budapesta

Paris

HelsinkiGlasgow

Amsterdam

Catinone

Amfetamine

Alte amfetamine

Heroină

BuprenorfinăCanabinoizi sintetici

80 %15 %

10 %

6 %

CatinoneCocaină

Heroină

MorfinăBuprenorfină

Piperidine

Amfetamine

Alte medicamente

44 % 25 %

17 %

14 %8 %

11 %

Cocaină

Heroină

MDMA

AmfetamineMorfină

Alte opioide

Benzodiazepine

80 % 49 %

10 %

Buprenorfină

Amfetamine

NaloxonăBenzodiazepine

Catinone

Cocaină

MDMA

Piperidine

Ketamină

Metadonă

Alte amfetamine

Alte medicamente

Alte opioide

57 % 53 %

19 %

11 %11 %

Heroină

Cocaină

Metadonă

MorfinăAlte opioide

MDMA

5 %

95 % 43 %

NB: Suprafaţa cercului este proporţională cu procentul seringilor din fiecare loc în care a fost detectată substanţa. Într-o singură seringă poate fi detectate mai multe substanţe. Studiu efectuat în 2017.Sursa: Reţeaua ESCAPE (European Syringe Collection and Analysis Project Enterprise – Iniţiativă proiect de culegere de seringi și analiză).

FIGURA 2.16

Jumătate dintre seringile testate conțineau două sau mai multe droguri

62



Publicații EMCDDA

2019


Wastewater analysis and drugs: a European multi-city

study, Perspectives on Drugs.

Drugs in syringes from six European cities: results

from the ESCAPE project, Rapid communications.

2018

Medical use of cannabis and cannabinoids: questions

and answers for policymaking, Rapid communications.

Trendspotter manual: a handbook for the rapid

assessment of emerging drug-related trends, Manuals.

Cannabis and driving: questions and answers for

policymaking, Rapid communications.

Monitoring drug use in recreational settings across

Europe: conceptual challenges and methodological

innovations, Technical reports.

Misuse of benzodiazepines among high-risk opioid

users, Perspectives on Drugs.

2017

High-risk drug use and new psychoactive substances,

Rapid communications.

2016

Assessing illicit drugs in wastewater: advances in

wastewater-based drug epidemiology, Insights.

Recent changes in Europe’s MDMA/ecstasy market,


2015

Characteristics of frequent and high-risk cannabis

users, Perspectives on Drugs.

Drug use, impaired driving and traffic accidents,

Insights.

Injection of synthetic cathinones, Perspectives on

Drugs.

2014

Exploring methamphetamine trends in Europe,

EMCDDA Papers.

2013

Trends in heroin use in Europe: what do treatment

demand data tell us?, Perspectives on Drugs.

Publicații comune EMCDDA și ESPAD

2016

ESPAD Report 2015: Results from the European

School Survey Project on Alcohol and Other Drugs.




http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/waste-water-analysis

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/waste-water-analysis

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/medical-use-of-cannabis-and-cannabinoids-questions-and-answers-for-policymaking_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/medical-use-of-cannabis-and-cannabinoids-questions-and-answers-for-policymaking_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/manuals/trendspotter-manual_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/manuals/trendspotter-manual_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/cannabis-and-driving_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/cannabis-and-driving_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/monitoring-drug-use-in-recreational-settings-across-europe_en



http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/benzodiazepines

http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4540/TD0217575ENN.pdf

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/wastewater-advances

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/wastewater-advances

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/2016/mdma

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/frequent-cannabis-users

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/frequent-cannabis-users

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/2014/drugs-and-driving

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/injection-of-cathinones

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/exploring-methamphetamine-trends

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/trends-in-heroin-use

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/emcdda-espad-report

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/emcdda-espad-report


3

Consumul de droguri ilegale este asociat cu probleme de sănătate acute și cronice

Capitolul 3

65

Efectele nocive ale drogurilor și intervențiile conexeConsumul de droguri ilegale reprezintă un factor recunoscut care contribuie la încărcătura existentă la nivel global în ceea ce privește bolile. El este asociat cu probleme de sănătate acute și cronice, agravate de diverși factori precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea persoanei și contextul social în care sunt consumate drogurile. Printre problemele cronice se numără dependența și bolile infecțioase asociate consumului de droguri, iar problemele acute sunt foarte diverse, cel mai bine documentată dintre ele fiind problema supradozelor. Deși relativ rar, consumul de opioide provoacă în continuare o mare parte a îmbolnăvirilor și a deceselor cauzate de consumul de droguri. Riscurile cresc în cazul consumului injectabil. Prin comparație, deși problemele de sănătate cauzate de consumul de canabis sunt evident mai mici, prevalența ridicată a consumului acestui drog ar putea avea implicații pentru sănătatea publică. Variațiile de conținut și puritate ale substanțelor la care au acces consumatorii în prezent sporesc potențialele efecte nocive și creează un mediu dificil pentru intervențiile de răspuns.

Monitorizarea efectelor nocive ale drogurilor și a intervențiilor conexe

EMCDDA primește informații privind intervențiile

sociale și în materie de sănătate legate de consumul

de droguri, inclusiv privind strategiile în materie de

droguri și cheltuielile publice în domeniu, de la

punctele focale naționale Reitox și de la grupurile de

lucru formate din experți. Clasificările realizate de

experți oferă informații suplimentare cu privire la

disponibilitatea intervențiilor, în cazurile în care nu

sunt disponibile seturi de date mai formalizate.

Prezentul capitol este fundamentat și pe analize ale

dovezilor științifice referitoare la eficacitatea

intervențiilor în materie de sănătate publică. Pe

site-ul EMCDDA, la rubrica Health and social

responses to drug problems: a European guide (Ghid

european privind intervențiile sociale și în materie de

sănătate privind problemele legate de droguri) și în

materialul online asociat, precum și la rubrica Best

practice portal (Portalul de bune practici), se găsesc

informații suplimentare pe această temă.

Bolile infecțioase, mortalitatea și morbiditatea

asociate consumului de droguri sunt principalele

efecte nocive asupra sănătății care sunt monitorizate

în mod sistematic de EMCDDA. Acestea sunt

completate de date, mai restrânse, cu privire la

prezentările la spital în urma unor episoade acute

asociate consumului de droguri și de date din

sistemul de alertă timpurie al UE, care monitorizează

efectele nocive asociate noilor substanțe psihoactive.

Informații suplimentare sunt disponibile online, în

secțiunile Key epidemiological indicators (Indicatori

epidemiologici cheie), Statistical Bulletin (Buletinul

statistic) și Action on new drugs (Acțiuni privind

drogurile noi).

http://www.emcdda.europa.eu/responses-guide

http://www.emcdda.europa.eu/responses-guide

http://www.emcdda.europa.eu/best-practice

http://www.emcdda.europa.eu/best-practice

http://www.emcdda.europa.eu/activities/key-indicators




http://www.emcdda.europa.eu/activities/action-on-new-drugs

66


Conceperea și punerea în practică a unor intervenții

eficace, bazate pe dovezi, la problemele asociate

drogurilor reprezintă o preocupare centrală a politicilor

europene în domeniu și implică o serie de măsuri.

Metodele de prevenire și de intervenție timpurie au ca

scop prevenirea consumului de droguri și a problemelor

asociate, în timp ce tratamentul, care implică atât abordări

psihosociale, cât și farmacologice, reprezintă principalul

răspuns la problema dependenței. Unele intervenții de

bază, cum ar fi tratamentul de substituție pentru opioide și

programele de schimb de ace și seringi, au fost concepute

în parte ca reacție la consumul de opioide injectabile și la

problemele conexe, în special la răspândirea bolilor

infecțioase și la decesele cauzate de supradoze. Pe

măsură ce problemele legate de droguri se modifică, este

necesar să fie elaborate și evaluate noi abordări, dintre

care unele sunt discutate mai jos.

Strategiile în materie de droguri: abordările folosite pentru evaluare

În prezent, aproape jumătate dintre cele 30 de țări

monitorizate de EMCDDA dispun de strategii naționale în

materie de droguri care includ, pe lângă drogurile ilegale, și

probleme legate de consumul a diferite combinații de

substanțe, precum și probleme asociate

comportamentului cu caracter de dependență. Aceste

instrumente de planificare sunt utilizate de guverne pentru

a-și elabora abordarea generală și intervențiile specifice

pentru diversele dimensiuni sociale, de sănătate și de

securitate ale problemei drogurilor. Politica națională în

materie de droguri a Danemarcei se regăsește într-o serie

de documente strategice, acte legislative și acțiuni

concrete, în timp ce toate celelalte țări au un document

strategic național în materie de droguri. În 14 țări, politicile

au un domeniu de aplicare mai amplu, acordând atenție și

altor substanțe și comportamente care provoacă

dependență (vezi figura 3.1). De asemenea, în Regatul Unit

administrațiile descentralizate ale Scoției, Țării Galilor și

Irlandei de Nord au documente strategice cu domeniu

amplu. Numărând și aceste trei documente, numărul total

al strategiilor cu caracter amplu în materie de droguri

ilegale ajunge la 17. Aceste documente se referă în general

la drogurile ilegale, prezentând diferențe în modul de

abordare a altor substanțe și dependențe. Toate

documentele abordează alcoolul, 10 dintre ele iau în

considerare tutunul, 9 includ medicamentele, 8 includ și

alte comportamente care provoacă dependență, cum ar fi

jocurile de noroc. Indiferent de domeniul de aplicare, toate

strategiile naționale în materie de droguri susțin explicit

abordarea echilibrată a politicii în domeniul drogurilor

prezentată în Strategia UE în materie de droguri (2013-

2020) și în planul de acțiune aferent (2017-2020), care

Domeniul documentelor strategice naționale în materie de droguri (stânga) și metoda de evaluare (dreapta) în 2018

Evaluare cu criterii multipleAnaliză a stadiului punerii în aplicareEvaluare pe teme specificeAlte abordări

Axate pe drogurile ilegaleDomeniu mai amplu

NB: Strategiile cu domeniu mai amplu pot să includă, de exemplu, drogurile legale și alte dependenţe. Regatul Unit are o strategie privind drogurile ilegale, iar Scoţia, Ţara Galilor și Irlanda de Nord au documente strategice mai ample, care includ și alcoolul.

FIGURA 3.1

67

Capitolul 3 I Efectele nocive ale drogurilor și intervențiile conexe

pun accentul atât pe reducerea cererii, cât și pe reducerea

ofertei de droguri. Domeniul extins de aplicare al acestor

strategii aduce cu sine posibilitatea unei abordări mai

integrate a sănătății publice, dar și dificultăți legate de

coordonarea punerii în aplicare, a monitorizării și

a evaluării.

Toate țările europene își evaluează strategiile naționale în

materie de droguri, dar folosesc în acest scop o serie de

abordări diferite. În general, evaluările au scopul de

a estima nivelul atins în punerea în aplicare a strategiei și

schimbările intervenite în timp în ceea ce privește situația

generală a drogurilor. În 2018 s-a raportat realizarea

recentă a 13 evaluări cu criterii multiple, a 9 analize ale

stadiului punerii în aplicare și a 3 evaluări pe teme

specifice, iar 5 țări au folosit alte abordări, de exemplu

o combinație de evaluări pe bază de indicatori și proiecte

de cercetare (vezi figura 3.1). Tendința către utilizarea unor

strategii cu caracter amplu se reflectă din ce în ce mai

mult și în realizarea de evaluări cu un domeniu la fel de

amplu. În prezent, Franța, Luxemburg, Suedia și Norvegia

au publicat evaluări ale unor strategii cu caracter amplu.

Prevenirea consumului de substanțe: abordări axate pe context

Prevenirea consumului de droguri și a problemelor

asociate cu drogurile în rândul tinerilor reprezintă

obiectivul principal al strategiilor naționale în materie de

droguri ale statelor Europei și se poate realiza printr-o

gamă largă de metode. Strategiile universale și cele axate

pe context vizează populația în ansamblu, prevenirea

selectivă se adresează categoriilor vulnerabile care pot fi

mai susceptibile de a se confrunta cu probleme asociate

consumului de droguri, iar prevenirea indicată se axează

pe persoanele cu risc.

„Modelul islandez” de prevenire, care presupune aplicarea

consecventă a unei combinații de principii de prevenire

eficace la nivelul populației, a beneficiat în ultima perioadă

de o atenție sporită pe plan internațional. Această

abordare presupune petrecerea timpului liber de după

școală în mod supravegheat, cu acces universal la

activități sportive și culturale pentru tineri, precum și

monitorizare parentală și ore-limită de stat afară pentru cei

mai mici de 18 ani. În Europa, modelul islandez a fost

implementat în unele localități din Spania, Țările de Jos și

România. Vor fi necesare evaluări suplimentare pentru

a clarifica dacă scăderea semnificativă a consumului de

substanțe observată în Islanda în ultimul deceniu, care

oglindește scăderea consumului de substanțe în rândul

adolescenților din câteva alte țări europene, este legată în

primul rând de strategia de prevenire a țării și de politica

acesteia privind alcoolul sau dacă alți factori sunt

importanți.

Modelul islandez se bazează pe abordarea prevenirii prin

prisma contextului, promovând ideea că este posibilă

schimbarea unui comportament nedorit prin modificarea

acelor aspecte fizice, economice și normative ale

contextului care creează ocazia apariției

comportamentului respectiv sau, dimpotrivă, îl

descurajează. Acest lucru, la rândul său, poate duce la

o scădere a acceptabilității, a normalității și a vizibilității

ocaziilor respective. Reglementarea disponibilității și

a prețului substanțelor, reducerea porțiilor de alcool și

reducerea densității punctelor de distribuție reprezintă

exemple de măsuri în acest sens.

Principiile prevenirii axate pe context reprezintă o idee

centrală și în cazul Jocului comportamentului bun (Good

Behavior Game), un program însoțit de un manual destinat

copiilor din ciclul primar, despre care unele studii de

cercetare au demonstrat că are efecte benefice. Acesta are

scopul de a reduce comportamentele de risc prin utilizarea

de stimulente comportamentale la nivel de grup pentru

a consolida normele și regulile pozitive. La un nivel mai

larg, schimbarea statutului țigărilor și reducerea fumatului

în multe state ale UE poate fi indicată ca exemplu practic

al unei abordări de prevenire axată pe context.

Și formarea profesională are un rol important în

introducerea cu succes a abordărilor preventive.

O inițiativă recentă a dus la lansarea unei programe

școlare europene de prevenire universală, bazată pe dovezi

și pe standardele internaționale și destinată factorilor de

decizie și formatorilor de opinie de la nivel local sau

regional. În 2018, programa se aplica la diferite niveluri

într-o treime din statele membre ale UE.

Toate țările europene își evaluează strategiile naționale în materie de droguri

68


Intervențiile pentru consum de droguri: noi tehnologii

Intervențiile pentru prevenirea și tratamentul consumului de

droguri sunt în continuă evoluție și se constată o creștere

a utilizării de noi soluții digitale care presupun folosirea

tehnologiilor informatice. Intervențiile digitale („aplicațiile”)

pot utiliza dispozitive variate, de la computerele de birou la

dispozitive mobile și, din ce în ce mai mult, telefoane

inteligente. Aceste aplicații mobile sau de „m-sănătate” se

folosesc pentru o gamă largă de scopuri, printre care

prevenirea consumului de droguri, reducerea efectelor

nocive, intervenții de proximitate digitale pe platformele de

comunicare socială, monitorizarea și supravegherea

pacienților și furnizarea tratamentului (figura 3.2). Unele

aplicații oferă asistență practică, de exemplu glosare privind

drogurile, informații și recomandări. Un exemplu inovator

este utilizarea geolocalizării pentru a ajuta persoanele care

consumă droguri injectabile să găsească puncte de schimb

de ace și seringi. Alte aplicații se bazează pe tehnici eficace

de prevenire, de exemplu metode bazate pe normele sociale

și combaterea impresiilor eronate privind consumul de

droguri de către persoanele de aceeași vârstă. Deși există în

prezent multe aplicații de m-sănătate la dispoziția

publicului, un studiu recent al EMCDDA a constatat faptul

că puține au fost evaluate științific, standardele de calitate

lipsesc și există motive de îngrijorare legate de protecția

datelor.

O altă posibilitate aflată în curs de investigare este aceea

de a aplica tehnologia realității virtuale și mediu de

furnizare a terapiei prin expunere. Folosind ochelari pentru

realitatea virtuală, se creează în mod realist și imersiv

medii asociate consumului de droguri, care induc pofta de

a consuma, iar pacienții sunt învățați tehnici prin care să

reziste tentației.

Tratamentul pentru consum de droguri: predomină serviciile în regim ambulatoriu

Tratamentul pentru consum de droguri rămâne principala

intervenție utilizată în cazul persoanelor care se confruntă

cu probleme legate de consumul de droguri, inclusiv cu

dependență. Prin urmare, asigurarea unui acces

corespunzător la servicii de tratament adecvate reprezintă

un obiectiv de politică esențial.

În Europa, majoritatea tratamentelor pentru consum de

droguri sunt furnizate în regim ambulatoriu, centrele

specializate de tratament constituind cel mai mare furnizor

de servicii de acest tip din punctul de vedere al numărului

de consumatori tratați (figura 3.3). Agențiile cu acces

necondiționat reprezintă al doilea mare furnizor de

tratament, fiind urmate de centrele medicale primare și de

centrele generale de îngrijire a sănătății mintale. În această

ultimă categorie intră și cabinetele medicilor generaliști,

prescriptori importanți ai tratamentelor de substituție

pentru opioide în unele țări mari precum Franța și

Germania. În alte zone, de exemplu în Polonia și Slovenia,

administrarea tratamentului are loc și în centre de îngrijire

a sănătății mintale cu regim ambulatoriu.

Un procentaj mai mic de tratamente sunt furnizate în

Europa în regim de internare, în special în centre

rezidențiale din cadrul spitalelor (de exemplu, spitale de

psihiatrie), dar și în comunități terapeutice și în centre

specializate de tratament rezidențial. Importanța relativă

a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și în regim de

internare în cadrul sistemelor naționale de tratament

variază foarte mult de la o țară la alta.

Accesarea serviciilor de tratament pentru consum de droguri: cel mai frecvent din proprie inițiativă

Se estimează că aproximativ 1,2 milioane de persoane au

primit tratament pentru consumul de droguri ilegale în

Uniunea Europeană în 2017 (1,5 milioane dacă se includ

Gama aplicațiilor de tip m-sănătate bazate pe obiectivele lor principale

Diseminarea de informaţii

Intervenţii Consolidarea capacităţilor

Glosare generice privind drogurile și profilurile drogurilor

Informaţii și recomandări ţintite privind reducerea efectelor negative

Punere în legătură cu servicii și specialiști în materie de droguri

Feedback personalizat automat

Metode și jurnale de monitorizare a consumului de droguri

Aplicaţii de autoajutorare destinate recuperării

Aplicaţii de asistenţă pentru recuperare bazate pe reţele sociale

Aplicaţii pentru specialiști

FIGURA 3.2

69


Norvegia și Turcia). Cel mai frecvent, persoanele apelează

din proprie inițiativă la serviciile de tratament specializat

pentru consum de droguri. Aproape jumătate (54 %) dintre

persoanele admise la tratament specializat pentru consum

de droguri în Europa în 2017 s-au adresat acestor servicii

din proprie inițiativă, incluzându-se aici și recomandarea

din partea membrilor familiei sau prietenilor. Aproximativ

17 % dintre pacienți au fost trimiși de sistemul de justiție

penală, iar 15 % au fost trimiși de servicii medicale,

educaționale și sociale, inclusiv de alte centre de

tratament pentru consum de droguri. În mai multe țări au

fost instituite sisteme de tipul justiției terapeutice pentru

persoanele care comit infracțiuni la regimul drogurilor,

acestea nemaifiind trimise în sistemul judiciar penal, ci

către programe de tratament. Acest lucru se poate face

printr-o hotărâre judecătorească care prevede frecventarea

unui tratament sau suspendarea condiționată a pedepsei

și frecventarea programului de tratament.

În 2017, în țările cu peste 100 de persoane trimise la

tratament prin sistemul judiciar penal, procentajul

pacienților admiși la tratament prin această modalitate

a variat de la mai puțin de 5 % în Cehia, Grecia, Țările de

Jos și Polonia până la aproximativ 70 % în Ungaria. Per

ansamblu, consumatorii de canabis ca drog principal au

cele mai mari șanse de a fi trimiși la tratament prin

sistemul judiciar penal, iar consumatorii de opioide ca drog

principal au cele mai mici șanse în acest sens.

Parcursul urmat de consumatorii de droguri de-a lungul

tratamentului este adesea caracterizat de frecventarea

unor servicii diferite, de admiteri multiple la tratament și de

o durată variabilă a tratamentului. Consumatorii de opioide

reprezintă cel mai mare grup de persoane care sunt

admise la tratament specializat și consumă cea mai mare

parte a resurselor de tratament disponibile, în special sub

forma tratamentului de substituție. În ordinea

descrescătoare a mărimii, următoarele grupuri admise la

tratament sunt formate din consumatorii de canabis și de

cocaină (figura 3.4). Serviciile oferite acestor pacienți sunt

de regulă mai diverse, dar de obicei se bazează pe o formă

de intervenție psihosocială. O perspectivă asupra acestui

parcurs este oferită de rezultatele unei analize a datelor

privind tratamentul specializat, efectuată în perioada

2014-2017 în 10 țări europene. Dintre cei 300 000 de

pacienți menționați ca fiind sub tratament în aceste țări,

mai mult de jumătate se aflau sub tratament continuu de

peste 1 an, mulți dintre ei având probleme legate de

consumul de opioide, în special de heroină. Restul

Tendințe privind procentajul consumatorilor admiși la tratament specializat pentru consumul de droguri, după drogul principal

Procentaj

2007 2008 2009 2011 2017201620152014

60

50

40

30

20

0

10

60

50

40

30

20

0

10

201320122010

Opioide Canabis Cocaină

AmfetamineAlte droguri

Numărul persoanelor tratate pentru consumul de droguri în Europa în 2017, după cadrul în care are loc tratamentul

Alt cadru(9 000)

În regim ambulatoriu

În regim de internare

Închisori

Centre rezidenţiale care nu au sediul în spitale(16 000)

Comunităţi terapeutice

(26 000)

Centre de tratament specializate(973 000)

Centre generale/primare de îngrijire a sănătăţii mintale(180 000)

Agenţii cu acces necondiţionat

Alt cadru(88 000)

(18 000)

Tratament rezidenţial în spital(64 000)

(81 000)

FIGURA 3.4FIGURA 3.3

70


fuseseră admiși la tratament în anul respectiv. Dintre

aceștia, 16 % fuseseră admiși la tratament pentru prima

dată în viață, iar 28 % fuseseră readmiși, după ce

beneficiaseră de tratament într-un alt an. Aceste date

reflectă natura recurentă și îndelungată a multor tulburări

legate de consumul de droguri.

Tratamentul de substituție pentru opioide: nivelurile de acoperire variază

Tratamentul de substituție, combinat adesea cu intervenții

psihosociale, reprezintă cea mai răspândită formă de

tratament pentru dependența de opioide. Această

abordare este susținută de dovezile existente, fiind

constatate rezultate pozitive în ceea ce privește

continuarea tratamentului, consumul de opioide ilegale,

comportamentul de risc semnalat, efectele nocive și

mortalitatea asociate consumului de droguri.

Se estimează că, în 2017, aproximativ 654 000 de

consumatori de opioide au beneficiat de tratament de

substituție în Uniunea Europeană (662 000 dacă se

include și Norvegia). După o scădere continuă între 2010

și 2015, numărul total de persoane tratate în UE în 2017

prezintă o creștere cu 4 % față de anul precedent. Între

2015 și 2017 s-au înregistrat creșteri în 17 țări, printre care

Suedia (21 %), România (21 %) și Italia (16 %), iar pentru 9

țări s-au raportat scăderi, printre acestea numărându-se

Lituania (18 %) și Cipru (17 %).

O comparație cu estimările actuale ale numărului de

consumatori de opioide predispuși unui risc ridicat arată

că, per total, aproximativ jumătate dintre aceștia primesc

tratament de substituție, dar există diferențe între țări în

ceea ce privește acoperirea (figura 3.5), unele

menținându-se sub nivelurile recomandate. Per ansamblu,

dacă se iau în considerare țările pentru care sunt

disponibile date comparabile din 2007 sau din 2008, în

general s-a înregistrat o creștere a gradului de acoperire.

Drogul de substituție prescris cel mai frecvent pentru

opioide este metadona, pe care o primesc aproape două

treimi (63 %) dintre pacienții care urmează tratament de

substituție în Europa. Alți 34 % sunt tratați cu

medicamente pe bază de buprenorfină, în 8 țări acesta

fiind principalul medicament utilizat în tratamentul de

substituție (figura 3.6). Alte substanțe, precum morfina cu

eliberare lentă sau diacetilmorfina (heroina), sunt prescrise

doar ocazional și se estimează că sunt primite de doar 3 %

din pacienții care primesc tratament de substituție în

Europa. Cohorta de pacienți europeni care primesc

tratament de substituție îmbătrânește, majoritatea

pacienților având în prezent peste 40 de ani și primind de

regulă tratament de peste 2 ani. În toate țările europene

sunt disponibile opțiuni de tratament alternative pentru

consumatorii de opioide, însă acestea se folosesc mai

puțin frecvent. În cele 11 țări pentru care sunt disponibile

date, între 2 % și 17 % din consumatorii de opioide care

urmează tratament primesc intervenții care nu implică

tratament de substituție.

Gradul de acoperire al tratamentului de substituție pentru opioide (procentul consumatorilor de opioide cu risc ridicat care beneficiază de intervenție) în 2017 sau în cel mai recent an și în 2007-2008

9

4

5

12Fra

nţa

Portugalia

Luxem

burg

Regatul U

nit (Anglia

)

Croaţia

Austria

Malta

Irlanda

Slove

nia

Grecia

CehiaIta

lia

Germania

Cipru

Lituania

Letonia

Polonia

România

30

50

Procent

NB: Datele sunt afișate ca estimări punctuale și intervale de incertitudine.

Mare (> 50 %)

Mediu (30-50 %)

Mic (< 30 %)

Gradul de acoperire nu poate fi calculat

Numărul ţărilor în funcţie de gradul de acoperire (2017)

100

90Date din 2007-2008

80

70

60

40

20

10

0

Date din 2017

FIGURA 3.5

71


Proporția consumatorilor care primesc diverse tipuri de medicamente de substituție pentru opioide prescrise în țările europene

Metadonă Buprenorfină Morfină orală cu eliberare lentă Diacetilmorfină Altele

Procentaj

100

90

80

70

60

40

50

30

20

10

0

Estonia

Irlanda

Ţările d

e Jos

România

Bulgaria

Luxem

burg

Polonia

Malta

Spania

Belgia

Italia

Danemarc

a

Ungaria

Letonia

Germania

Portugalia

Regatul U

nit

Slova

cia

Slove

nia

Lituania

Croaţia

Suedia

Franţa

Norvegia

Finlanda

Cehia

Grecia

Austria

Cipru

NB: În Ţările de Jos, aproximativ 10 % din pacienţii cărora li se prescrie metadonă primesc și diacetilmorfină. În Finlanda, buprenorfina se prescrie în monoterapie sau în combinaţie cu naloxonă. Datele pentru Regatul Unit provin doar din Ţara Galilor.

FIGURA 3.6

Tipul de medicament

Tendinţe privind numărul persoanelor care urmează un tratament de substituţie

Durata tratamentului

Populaţia

CONSUMATORI AFLAŢI ÎN TRATAMENT DE SUBSTITUŢIE PENTRU OPIOIDE

25 % 75 %654 000662 000

13 %

14 %

17 %

28 %

29 %

<12

12−24

25−60

61−120

>120

Luni

Distribuţia pe vârste

Spania Italia Germania

Regatul Unit Franţa Alte ţări

0

150 000

300 000

450 000

600 000

750 000

2006 2008 2010 2012 2014 2017

0

5

10

15

20

25

<15 15−19 20−24 25−29 30−34 35−39 40−44 45−49 50−54 55−59 60−64 >64

%

NB: Graficul privind tendinţele cuprinde doar ţările pentru care există date referitoare la cel puţin 8 din cei 11 ani. Valorile lipsă sunt interpolate din anii adiacenţi.

Metadonă63 %

2 %Morfină orală cu eliberare lentă

<1 %Diacetilmorfină

1 %Altele

Buprenorfină34 %

UE + Norvegia

UE

72


Intervențiile pentru probleme asociate drogurilor: cheltuieli și mecanisme de implementare

Atât pentru elaborarea politicilor, cât și pentru evaluarea

lor, este important să se înțeleagă costurile acțiunilor de

combatere a consumului de droguri. Cu toate acestea,

informațiile disponibile privind cheltuielile publice în

domeniu efectuate în Europa, atât la nivel local, cât și

național, sunt în continuare insuficiente și eterogene. În

ultimul deceniu, 26 de țări au realizat estimări ale

cheltuielilor publice în materie de droguri. Estimările

variază ca sferă de cuprindere și se situează între 0,01 % și

0,5 % din produsul intern brut (PIB), aproximativ jumătate

dintre estimări situându-se între 0,05 % și 0,2 % din PIB.

Între 2006 și 2017, 19 țări au elaborat o estimare

a cheltuielilor destinate inițiativelor de reducere a cererii,

ca procentaj din cheltuielile generale legate de politicile

privind drogurile. Estimările variază substanțial între țări,

situându-se între 8 % și 80 % (figura 3.7). În cazul în care

sunt cunoscute, cheltuielile pentru tratarea dependenței

de droguri reprezintă o mare parte din cheltuielile

estimative privind reducerea cererii.

Pentru implementarea reușită a programelor este necesar

ca intervențiile să se concentreze, printre altele, pe costuri,

standarde și formare. Analiza cost-eficacitate

a intervențiilor de tratament pentru dependența de droguri

poate contribui la optimizarea alocării resurselor

financiare. Chiar și luând în considerare costurile regimului

ambulatoriu și ale prescripțiilor asociate cu farmacoterapia

pentru dependența de opioide, tot se înregistrează

o scădere a costurilor totale cu asistența medicală. Acest

lucru se datorează faptului că beneficiarii tratamentului

recurg mai rar la servicii cu costuri ridicate cum ar fi

asistența medicală de urgență și spitalizarea.

O anchetă recentă a EMCDDA a constatat că, cel puțin

80 % dintre țările raportoare au publicat ghiduri de diverse

tipuri pentru a sprijini punerea în aplicare a intervențiilor

de reducere a cererii, iar 60 % menționează utilizarea

standardelor de calitate. Existența unor sisteme de

acreditare care condiționează autorizarea furnizării de

servicii în cadrul sistemelor finanțate din fonduri publice

de punerea în aplicare a standardelor de calitate este

raportată de 70 % din țări. În plus, majoritatea țărilor (80 %)

declară că este disponibilă formare pentru profesioniști.

Sunt menționate, mai puțin frecvent, registrele sau

inventarele programelor bazate pe dovezi sau cele de bune

practici, însă acestea există într-un sfert din țările incluse

în anchetă. Pe o notă pozitivă, în comparație cu anii

precedenți s-a înregistrat o creștere substanțială

a proporției țărilor care raportează în prezent că au

publicat ghiduri și standarde pentru intervenții și că au

instituit diverse tipuri de sisteme de acreditare pentru

furnizarea serviciilor. În general, se pare că se înmulțesc

posibilitățile de formare pentru profesioniștii care lucrează

în domeniul drogurilor, deși este recunoscut ca un

domeniu în care ar fi benefice investiții suplimentare.

Cheltuieli publice în materie de droguri: defalcare estimativă între reducerea cererii și reducerea ofertei

1000 20 40 60 80

Reducerea ofertei Activităţi transversale Reducerea cererii

Procentaj

Croaţia (2017)

Ungaria (2007)

Slovacia (2006)

Germania (2006)

Regatul Unit (2010)

Lituania (2016)

Cehia (2017)

Luxemburg (2009)

Cipru (2017)

Finlanda (2016)

Portugalia (2013-16)

Franţa (2016)

Italia (2012)

Spania (2012)

Letonia (2008)

Austria (2013)

Irlanda (2017)

Estonia (2011)

Slovenia (2016)

FIGURA 3.7

73


Efectele nocive acute ale drogurilor: cocaina este în creștere, iar heroina în scădere

Datele referitoare la urgențele spitalicești pot oferi

o perspectivă asupra efectelor nocive acute ale drogurilor

și asupra impactului pe care îl are consumul lor pentru

sănătatea publică din Europa. În 26 de spitale (santinelă)

din 18 țări europene, prezentările la urgențe pentru

intoxicație acută asociată consumului de droguri sunt

monitorizate de Rețeaua europeană privind urgențele

cauzate de consumul de droguri (Euro-DEN Plus). În 2017,

spitalele au înregistrat 7 267 de prezentări la urgențe,

majoritatea bărbați (76 %). Aproape trei sferturi din

pacienții prezentați au fost aduși la spital de ambulanță,

iar majoritatea (78 %) au fost externați în mai puțin de 12

ore. O mică parte au fost internați în secția de terapie

intensivă (6 %) sau într-o secție de psihiatrie (4 %). În

cadrul eșantionului s-au înregistrat 30 de decese în spital,

din care 17 cauzate de opioide.

Cocaina a fost drogul cel mai frecvent implicat în

prezentările la urgențe din 2017, urmată de heroină și de

canabis (figura 3.8). Aproape un sfert din prezentările la

urgențe au fost cauzate de abuzul de medicamente

eliberate pe bază de prescripție sau fără prescripție

medicală (cel mai adesea benzodiazepine și opioide),

peste 10 % au fost legate de GHB/GBL, iar 4 % au implicat

noi substanțe psihoactive.

Diferențele dintre drogurile care au determinat prezentarea

la urgență în diversele spitale par să reflecte diferențele

dintre zonele deservite de spital și dintre modelele locale

de consum. De exemplu, urgențele care au implicat

amfetamine au fost înregistrate cel mai frecvent în nordul

și estul Europei, în timp ce prezentările asociate

consumului de cocaină au fost predominante în sudul și

vestul Europei.

Top 25 droguri înregistrate în urma prezentărilor de urgență la spitale santinelă în 2017 (stânga) și frecvența prezentărilor asociate consumului de cocaină și amfetamine (procentajul prezentărilor), date agregate pe țări (dreapta)

MetamfetaminăAmfetaminăCocaină

Franţa

Malta

Italia

Spania

Belgia

Irlanda

Regatul Unit

Slovenia

Norvegia Finlanda

Estonia

Letonia

Lituania

Germania

Polonia

Cehia

Slovacia

Bulgaria

0 500 1000 1500

Fentanil

Poppers

Morfină

Agent psihotrop necunoscut

LSD

Zopiclonă

Buprenorfină

Pregabalină

Ketamină

Alprazolam

Diazepam

Crack

Opioid necunoscut

Benzodiazepină necunoscută

Metadonă

Clonazepam

Canabinoizi sintetici

Metamfetamină

Necunoscut

MDMA

Amfetamină

GHB/GBL

Canabis

Heroină

Cocaină

Număr de prezentări

0 10 403020 50 60 %

0 10 403020 50 60 %

NB: Rezultate obţinute în urma a 7 267 de prezentări la 26 de spitale (santinelă) Euro-Den Plus din 18 ţări europene.Sursa: Reţeaua europeană privind urgenţele cauzate de consumul de droguri (Euro-DEN Plus).

FIGURA 3.8

74


Tendința generală constatată în cele 15 centre care au

raportat date pentru perioada 2014-2017 indică o scădere

a numărului de prezentări legate de heroină și o creștere

a celor legate de cocaina pudră și crack (figura 3.9). În

aceeași perioadă s-a înregistrat o scădere generală

a prezentărilor asociate consumului de catinone sintetice

și o creștere a celor asociate consumului de canabinoizi

sintetici.

Urgențele acute cauzate de consumul de droguri sunt

monitorizate la nivel național în doar câteva țări. Dintre

acestea, Cehia, Danemarca, Lituania și Slovenia au

raportat o tendință descendentă a numărului de urgențe

asociate consumului de heroină. Între 2013 și 2017,

Danemarca a raportat o creștere a numărului de intoxicații

asociate consumului de opioide (altele decât heroina și

metadona) și o dublare a numărului de intoxicații asociate

consumului de cocaină. În Spania, cocaina a fost implicată

în aproape jumătate din urgențele cauzate de consum de

droguri raportate în 2016, în timp ce raportarea regională

santinelă din Țările de Jos a constatat o scădere

a numărului de urgențe asociate consumului de MDMA și

de substanța stimulantă 4-fluoroamfetamină (4-FA) la

posturile de prim ajutor în 2016 și 2017. Aproape o treime

din apelurile la ambulanță pentru consum de droguri din

Țările de Jos au fost legate de consumul de GHB.

Cocaina și cocaina crack: răspunsuri în domeniul sănătății

Sunt disponibile intervenții pentru tratarea persoanelor

care consumă cocaină sau cocaină crack. În Europa,

aceste măsuri tind să se axeze pe intervenții psihosociale,

care cuprind terapie comportamentală cognitivă, interviuri

motivaționale, intervenții de scurtă durată, managementul

contingențelor și tratament farmacologic simptomatic. Alte

opțiuni de tratament care sunt în prezent explorate

constau în folosirea unor medicamente stimulante, de

exemplu modafinil și lisdexamfetamină, pentru a reduce

dorința de consum și simptomele de sevraj și a unui vaccin

pentru cocaină în scopul reducerii efectelor euforice și

plăcute conferite de consumul de cocaină.

În prezent, baza de dovezi privind intervențiile care

constituie opțiuni de tratament eficace pentru problemele

legate de consumul de cocaină rămâne relativ slabă,

acesta fiind un domeniu în care este nevoie de mai multă

cercetare și dezvoltare. În consecință, există

o disponibilitate redusă de programe specializate care să

se adreseze în mod specific consumatorilor de cocaină din

Europa, însă ca răspuns la creșterea numărului de

persoane care solicită tratament pentru probleme asociate

consumului de cocaină, unele țări declară că elaborează

intervenții adaptate. Printre acestea se numără programe

care combină metode de consolidare a comunității cu

managementul contingențelor (Belgia) și adaptarea orelor

de program la nevoile consumatorilor de cocaină

(Luxemburg, Austria).

În unele țări sunt disponibile și intervenții de reducere

a efectelor nocive ale consumului de cocaină și cocaină

crack, care vizează riscurile pentru sănătate asociate

injectării de cocaină, fumatului de crack și

comportamentelor sexuale riscante. Printre aceste

intervenții se numără camere pentru consum de droguri

sub supraveghere în Danemarca, Germania, Franța,

Luxemburg și Țările de Jos, precum și furnizarea de truse

pentru consumul de cocaină crack (pipe și filtre în Franța

și Portugalia). În unele țări din UE există servicii de

verificare a drogurilor, menite să reducă riscurile aferente

cocainei de mare puritate sau adulterate.

Tendințe privind numărul de prezentări la spitale santinelă din cauza consumului anumitor droguri

Număr de prezentări

2014 201720162015

1 400

1 200

1 000

800

600

400

0

200

Heroină Cocaină Canabis

Canabinoizi sintetici Cocaină crack

Catinone

NB: Date obţinute de la 15 spitale santinelă Euro-Den Plus, care au transmis raportări anuale în perioada 2014-2017.Sursa: Euro-Den Plus.

FIGURA 3.9

75


Investigații comune și evaluarea riscurilor

În 2017, Comitetul științific al EMCDDA a efectuat analiza de risc oficială a 9 substanțe psihoactive noi, din care 5

derivați de fentanil (acriloilfentanil, furanilfentanil, 4-fluoroisobutrilfentanil, tetrahidrofuranilfentanil și carfentanil). De

atunci sunt controlate la nivel internațional conform convenției ONU din 1961.

În urma investigațiilor comune EMCDDA-Europol lansate în 2017 cu privire la ciclopropilfentanil și

metoxiacetilfentanil, EMCDDA a efectuat în cursul anului 2018 (tabelul 1) analiza de risc oficială a acestor doi

derivați ai fentanilului, implicați în peste 90 de decese. Pe baza concluziilor rapoartelor de evaluare a riscurilor și la

inițiativa Comisiei Europene, Consiliul UE și Parlamentul European au decis ca aceste două substanțe să fie supuse

unor măsuri de control în toată Europa.

Tabelul 1. Principalele constatări rezultate din evaluarea riscurilor efectuată în 2018 pentru doi derivați de fentanil

Denumirea comună Ciclopropilfentanil Metoxiacetilfentanil

Denumirea chimică N-fenil-N-[1-(2-feniletil)piperidin-4-il]ciclopropancarboxamidă

2-metoxi-N-fenil-N-[1-(2-feniletil)piperidin-4-il]acetamidă

Structura chimică

Notificarea oficială către sistemul de alertă timpurie al UE

4 august 2017 9 decembrie 2016

Numărul raportat de decese asociate cu consumul

78 13

Numărul țărilor în care au avut loc decese asociate

3 4

Numărul capturilor realizate de autoritățile de aplicare a legii

144 48

Numărul țărilor în care a fost capturată substanța (UE, Turcia și Norvegia)

6 10

Cantitatea totală capturată 1,76 kg de pudră;772 ml de lichid;

329 de comprimate

180 g de pudră;352 ml de lichid;119 comprimate

Drogurile noi: opioide sintetice cu potență ridicată

Noile substanțe psihoactive, printre care se numără

opioidele sintetice, canabinoizii sintetici și catinonele

sintetice, continuă să fie asociate cu decese și intoxicații

acute în Europa și, în pofida unei serii de măsuri noi

introduse în acest domeniu, rămân o provocare pentru

modelele actuale de politici în materie de droguri.

Chiar dacă joacă un rol minor pe piața europeană

a drogurilor, noile opioide prezintă o amenințare gravă la

adresa sănătății personale și publice. Derivații fentanilului

sunt un motiv de îngrijorare deosebită, aceștia

reprezentând majoritatea opioidelor noi raportate la

EMCDDA. Aceste substanțe pot fi extrem de puternice,

putând să provoace în cantități minuscule o intoxicație

potențial letală provocând rapid o depresie respiratorie

severă. Printre cazurile de supradoze raportate se regăsesc

persoane care credeau că au cumpărat heroină, alte

droguri ilicite sau analgezice. În plus față de riscul acut de

supradoză, în cazul căreia poate fi indicată utilizarea

naloxonei, s-a mai semnalat că derivații de fentanil creează

o puternică predispoziție pentru abuz și au potențialul de

a da dependență.

Noile opioide prezintă o amenințare gravă la adresa sănătății personale și publice

76


Efectele nocive cronice ale drogurilor: focare locale de HIV, diagnosticare tardivă

Pe lângă riscurile legate de contactul sexual neprotejat,

persoanele care consumă droguri, în special prin injectare,

sunt expuse riscului de a contracta infecții, de exemplu cu

virusul hepatitei C (VHC) și virusul imunodeficienței umane

(HIV), ca urmare a folosirii în comun a materialelor

necesare consumului de droguri. În consecință, prevalența

HIV în rândul persoanelor care consumă droguri injectabile

este mai mare decât în rândul populației generale.

Potrivit estimărilor, în 2017 în Uniunea Europeană au fost

notificate 1 046 de noi diagnosticări cu HIV care pot fi

atribuite consumului de droguri injectabile, 83 % din

persoanele diagnosticate fiind bărbați, majoritatea în

vârstă de peste 35 de ani. Numărul reprezintă 5 % din

totalul diagnosticărilor cu HIV pentru care se cunoaște

calea de transmitere. Această proporție s-a menținut

scăzută și stabilă în ultimul deceniu. Numărul notificărilor

privind infecțiile cu HIV nou diagnosticate în rândul

consumatorilor de droguri injectabile a scăzut în

majoritatea țărilor europene între 2008 și 2017, însă

consumul de droguri injectabile rămâne o modalitate

importantă de transmitere în unele țări (figura 3.10). În

2017, conform datelor raportate Centrului European de

Prevenire și Control al Bolilor, 62 % din cazurile de HIV

recent diagnosticate în Lituania și 33 % în Letonia au fost

asociate consumului de droguri prin injectare. Studiile de

seroprevalență – bazate pe probe de sânge de la

persoanele care își injectează droguri– efectuate în

Estonia, Letonia și Polonia în anii 2016-2017 au constatat

că peste 10 % din cei testați erau HIV-pozitivi.

Au fost documentate focare de HIV localizate în cadrul

unor populații marginalizate de consumatori de droguri

injectabile din Dublin (2014-2015), Luxemburg (2014-

2016), Munchen (2015-2016) și Glasgow (2015-2018).

Toate cele patru focare au fost asociate cu injectarea de

substanțe stimulante.

Potrivit informațiilor disponibile, jumătate din cazurile de

HIV nou diagnosticate atribuite consumului de droguri prin

injectare din Uniunea Europeană în 2017 au fost

diagnosticate tardiv –când virusul începuse deja să

afecteze sistemul imunitar. Diagnosticarea tardivă

a infecției cu HIV este asociată cu întârzieri în inițierea

terapiei antiretrovirale și rată mare a morbidității și

mortalității. Politica de testare și tratament pentru HIV

(„test-and-treat”), prin care terapia antiretrovirală este

inițiată imediat după diagnosticarea cu HIV, poate avea ca

rezultat reducerea numărului de transmiteri și este

Cazuri de HIV nou diagnosticate, asociate consumului de droguri injectabile: tendințe generale și specifice și cele mai recente date

<3 3,1–6 6,1–9 9,1–12 > 12

Număr de cazuri la un milion de persoane

Sursa: ECDC. Datele se referă la anul 2017.

LuxemburgLetoniaLituania Estonia

Grecia

Număr de cazuri la un milion de persoane (Uniunea Europeană)


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2016 20172015

100

60

70

80

50

40

30

02014

90

20

10

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2016 20172015

5

0

1

2

2014

4

3

FIGURA 3.10

77


deosebit de importantă în rândul grupurilor cu

comportament mai riscant, de exemplu al persoanelor care

își injectează drogurile. Diagnosticarea timpurie și inițierea

imediată a terapiei antiretrovirale le oferă celor infectați

o speranță de viață normală.

În 2017, 14 % din noile cazuri de SIDA raportate în

Uniunea Europeană a căror cale de transmitere este

cunoscută au fost atribuite consumului de droguri

injectabile. Aceste 379 de cazuri notificate asociate cu

consumul de droguri injectabile reprezintă mai puțin de un

sfert din numărul raportat cu un deceniu în urmă.

Prevalența VHC: tendințele variază de la o țară la alta

Hepatita virală, în special infecția cauzată de virusul

hepatitei C (VHC), este extrem de frecventă în rândul

persoanelor care își injectează droguri din Europa. Din 100

de persoane infectate cu VHC, în 75-80 de cazuri infecția

se va croniciza. Acest lucru are consecințe importante pe

termen lung, deoarece infecția cronică cu VHC, adesea

agravată de consumul mare de alcool, va determina un

număr tot mai mare de decese și boli grave de ficat,

inclusiv ciroză și cancer, în rândul unei populații de

consumatori la risc crescut și în curs de îmbătrânire.

Prevalența anticorpilor la VHC constatată în rândul

persoanelor care își injectează droguri, care indică

o infecție prezentă sau trecută, se estimează pe baza

studiilor de seroprevalență sau a analizelor de

diagnosticare de rutină oferite de serviciile de tratament

pentru consumul de droguri. În perioada 2016-2017,

prevalența anticorpilor la VHC înregistrată în eșantioanele

naționale de persoane care își injectează droguri a variat

între 15 % și 82 %, 8 din cele 14 țări care dispun de date

naționale raportând o rată a prevalenței de peste 50 %

(figura 3.11). Dintre țările care dispun de date naționale

privind tendințele pentru perioada 2011-2017, 6 țări au

raportat scăderea prevalenței VHC în rândul persoanelor

care își injectează droguri, iar 3 țări au raportat o creștere.

În rândul persoanelor care își injectează droguri, infecția cu

virusul hepatitei B (VHB) este mai puțin răspândită decât

infecția cu VHC, fiind totuși mai des întâlnită decât în

populația generală, în pofida disponibilității unui vaccin

eficace. Prezența antigenului de suprafață al VHB indică

prezența infecției, care poate fi acută sau cronică. În cele

7 țări care dispun de date naționale pentru perioada

2016-2017, s-a estimat că între 1 % și 9 % din persoanele

care își injectează droguri sunt în prezent infectați cu VHB.

Consumul de droguri injectabile constituie un factor de

risc și pentru alte boli infecțioase; în Cehia și Germania

s-au raportat în 2016 focare de hepatită A asociate

consumului de droguri. În Regatul Unit, numărul notificat al

cazurilor de streptococi din grupa A asociat cu consumul

de droguri injectabile a crescut din 2013 și se raportează

în continuare cazuri de botulism al plăgilor în Europa.

Prevalența anticorpilor VHC în rândul consumatorilor de droguri injectabile: studii de seroprevalență (SP) și rezultate ale testelor de diagnostic (TD) cu acoperire națională și subnațională, 2016-2017

Procent

Estonia

Norvegia

Cehia

Belgia

Regatul U

nit

Slova

cia

Slove

nia

Malta

Turcia

Ţările d

e Jos

Polonia

Cipru

Italia

Spania

Austria

Grecia

Letonia

Bulgaria

Luxem

burg

Portugalia

Studii de seroprevalenţă Eșantioane cu acoperire naţională

Eșantioane cu acoperire la scarămai mică decât cea naţională

Eșantioane cu acoperire naţională

Rezultate ale testelor de diagnostic

Eșantioane cu acoperire la scarămai mică decât cea naţională

90

30

100

40

50

60

70

20

10

0

80

90

80

0

10

20

30

40

50

60

70

100

FIGURA 3.11

78


Prevenirea bolilor infecțioase: disponibilitatea măsurilor eficace este inegală

Pentru reducerea bolilor infecțioase asociate consumului

de droguri în rândul persoanelor care le consumă prin

injectare se recomandă o serie de măsuri. Printre acestea

se numără tratamentul de substituție pentru opioide,

distribuirea de seringi și ace sterile și de alte echipamente

sterile de injectare, vaccinarea, testarea și tratamentul

pentru hepatitele virale și HIV, precum și intervențiile de

promovare a sănătății axate pe reducerea consumului prin

injectare și a comportamentelor sexuale de risc.

Pentru cei care își injectează opioide, tratamentul de

substituție reduce considerabil riscul de infectare, iar

unele analize indică creșterea efectului de protecție atunci

când unui tratament larg răspândit i se alătură furnizarea

unui număr mare de seringi. Dovezile arată că programele

de distribuire de ace și seringi sunt eficace în privința

reducerii transmiterii HIV în rândul persoanelor care își

injectează droguri. Toate cele 30 de țări monitorizate de

EMCDDA, cu excepția Turciei, furnizează gratuit

echipamente sterile de injectare la puncte de distribuție

specializate. Pentru 25 de țări sunt disponibile informații

privind furnizarea de seringi prin programe specializate, în

total raportându-se distribuirea a 53 milioane de seringi în

cel mai recent an pentru care există date (2015-2017).

Această cifră reprezintă o subestimare majoră, deoarece

o serie de țări mari, cum ar fi Germania, Italia și Regatul

Unit, nu raportează date naționale complete cu privire la

furnizarea seringilor. În plus, în unele țări seringile pot fi

achiziționate de la farmacie. Se pare, că există însă variații

mari în ceea ce privește acoperirea sistemelor de

distribuție a seringilor în cele 15 țări pentru care sunt

disponibile datecare să permită o comparație cu estimările

recente ale numărului de persoane care își injectează

droguri (figura 3.12).

Pe lângă seringi și ace sterile, în multe țări serviciile de

reducere a riscurilor distribuie adesea sau în mod curent

tampoane pentru dezinfectarea pielii, apă pentru

dizolvarea drogurilor și recipiente curate pentru

amestecare (figura 3.13), iar mai puțin frecvent accesorii

pentru consumul de droguri neinjectabile, de exemplu foițe

și pipe. Trusele de testare HIV la domiciliu pot ajuta

persoanele care își injectează droguri să realizeze

o diagnosticare timpurie a infecției. Trusele sunt

disponibile pentru cumpărare din farmacii într-un număr

tot mai mare de țări europene, iar în unele țări sunt

furnizate de serviciile de reducere a riscurilor.

Gradul de acoperire al programelor specializate de schimb de seringi: estimarea numărului de seringi distribuite pentru fiecare persoan[ care își injectează droguri

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Seringi

Finlanda

Cipru

Ungaria

Lituania

Belgia

Grecia

Franţa

Portugalia

Letonia

Spania

Cehia

Croaţia

Estonia

Luxem

burg

Norvegia

Pentru 2030

Pentru 2020

Obiective OMS

NB: Datele sunt afișate ca estimări punctuale și intervale de incertitudine. Obiectivele sunt cele definite în Strategia globală a OMS pentru sectorul sănătăţii privind hepatita virală 2016-2021

FIGURA 3.12

79


Eliminarea VHC: îmbunătățirea accesului la analize și tratament

Europa și-a propus să elimine hepatita virală ca

amenințare la adresa sănătății publice, în conformitate cu

Agenda globală 2030 pentru dezvoltare durabilă. Sporirea

accesului persoanelor care își injectează drogurile la

prevenire, analize și tratament pentru VHB și VHC este

esențială pentru atingerea acestui obiectiv. În 2018, 17

state ale UE și Norvegia aveau strategii sau planuri de

acțiune naționale pentru hepatită.

Analizele pentru depistarea VHC reprezintă punctul de

acces la serviciile de îngrijire și tratament eficace al

hepatitei pentru persoanele testate și au un rol crucial în

prevenirea transmiterii. Există și obstacole care

îngreunează efectuarea analizelor și acceptarea

tratamentului, atât la nivel de sistem, cât și la nivelul

furnizorilor de servicii și al pacienților, printre acestea

putându-se număra factori precum constrângerile

financiare, cunoștințele reduse despre tratamentul VHC,

precum și stigmatizarea și marginalizarea consumatorilor

de droguri. Pentru a depăși aceste dificultăți sunt necesare

metode inovatoare, iar agențiile pentru medicamente

disponibile la nivelul comunității reprezintă locul ideal

pentru testarea și trimiterea către serviciile de îngrijire

a persoanelor care își injectează droguri.

Ghidurile experților europeni recomandă oferirea fără

întârziere a tratamentului împotriva VHC acelor persoane

la risc mare de transmitere a virusului, printre care se

numără deținuții și persoanelor active care își injectează

droguri. Noile scheme de tratament cu administrare orală

de agenți antivirali cu acțiune directă determină vindecare

în 8-12 săptămâni în 95 % din cazuri. După ce prețul

acestor medicamente s-a redus, numărul țărilor europene

care oferă în prezent acces nerestricționat la antivirale cu

acțiune directă pentru toate categoriile de pacienți și toate

genotipurile virusului, indiferent de stadiul infecției, este în

creștere.

Disponibilitatea echipamentelor pentru consum/sex în condiții mai sigure în 30 de țări europene

0 5 10 15 20 25 30

Seringi/ace

Tampoane pentru dezinfectarea pielii

Lubrifianţi

Acid citric/ascorbic

Șerveţele uscate

Recipiente sterile pentru amestecat

Apă pentru dizolvarea drogurilor

Filtre

Prezervative

Accesorii pentru droguri neinjectabile: foiţe, pipe, paie

Seringi cu spaţiu mort redus

Truse de testare pentru HIV la domiciliu

Număr de ţări

În mod curent deseori Rar Niciodată Necunoscut

Articolul este pus la dispoziţie:

NB: Pe baza avizelor experţilor.

FIGURA 3.13

80


Intervențiile în penitenciare: disponibilitatea la nivel național este diferită

Deținuții menționează rate mai mari ale consumului de

droguri de-a lungul vieții și modele de consum mai

dăunătoare (de exemplu, prin injectare) decât populația

generală, de aceea penitenciarele reprezintă un mediu

important pentru intervențiile care vizează consumul de

droguri. O analiză recentă a EMCDDA a depistat consumul

de noi substanțe psihoactive în închisorile din 22 de țări

(figura 3.14), canabinoizii sintetici fiind identificați ca fiind

cele mai periculoase. Noile substanțe psihoactive au fost

asociate unei mari varietăți de efecte nocive asupra

sănătății fizice și psihice, fie prin intoxicație acută, fie prin

consum cronic. În Letonia, consumul noilor opioide

sintetice în penitenciare a avut ca efect creșterea

numărului de supradoze, precum și de cazuri de injectare

și folosire în comun a acelor.

Testarea pentru boli infecțioase (HIV, VHB, VHC și

tuberculoză) este disponibilă în penitenciare în majoritatea

țărilor, dar ea poate fi limitată la efectuarea de analize la

momentul intrării în închisoare sau doar pentru persoanele

care prezintă simptome. Furnizarea tratamentului pentru

hepatita C este raportată în 24 de țări, dar numai în 5 țări

beneficiază de tratament peste 60 % din cei care au nevoie

de el. În 16 țări se raportează existența unor programe de

vaccinare împotriva hepatitei B. Furnizarea de echipament

steril de injectare este mai puțin frecventă, doar 3 țări

raportând punerea în aplicare a unor programe de

distribuire de seringi. O analiză a prevalenței virusurilor HIV

și VHC în rândul persoanelor care își injectează droguri din

17 țări europene, efectuată pentru perioada 2006-2017,

a indicat rate de prevalență semnificativ mai mari în rândul

foștilor deținuți.

Acoperirea intervențiilor de tratament oferite deținuților

variază considerabil de la o țară la alta, printre ele

putându-se număra dezintoxicarea, consilierea individuală

și de grup, tratamentul în comunități terapeutice și în secții

speciale în regim de internare. Unele țări europene au

instituit parteneriate între agenții, la care participă servicii

medicale din penitenciare și furnizori din cadrul

comunității, facilitând astfel furnizarea de educație pentru

sănătate și de intervenții de tratament în închisoare și

asigurând continuitatea asistenței după intrarea în arest și

după eliberare. Pregătirea pentru eliberarea din închisoare,

care include și reintegrarea socială, este raportată de toate

țările. În 5 țări sunt raportate programe de prevenire

a riscului de supradoză, care este deosebit de mare în

rândul persoanelor care își injectează opioide în perioada

de după ieșirea din închisoare; deținuții sunt instruiți să

recunoască și să reacționeze în cazuri de supradoză și

primesc naloxonă la eliberare.

În 2017, 28 de țări au raportat că permit asigurarea

tratamentului de substituție pentru opioide în închisori; cu

toate acestea, acoperirea este adesea scăzută.

Tratamentul de substituție pentru opioide poate fi inițiat în

detenție în 24 de țări, iar în 5 țări este posibilă doar

continuarea tratamentului inițiat în comunitate.

Deținuții menționează rate mai mari ale consumului de droguri de-a lungul vieții și modele de consum mai dăunătoare

Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul deținuților

Consumul de noi substanţe psihoactive în penitenciare

Reprezintă o problemă

Sunt raportate câteva semne

Nu s-a raportat consumul

NB: Pe baza rapoartelor întocmite de experţii naţionali.

FIGURA 3.14

81


Supradoza: o cauză principală de deces în rândul persoanelor care își injectează droguri de mare risc

Consumul de droguri este recunoscut ca fiind o cauză

evitabilă de mortalitate în rândul adulților europeni. În

general, persoanele care consumă opioide din Europa au

un risc de deces de 5-10 ori mai mare decât alte persoane

de aceeași vârstă și de același sex. Importanța reducerii

mortalității asociate supradozelor în rândul celor care

consumă opioide este recunoscută pe scară largă, însă

există și alte cauze de deces legate indirect de consumul

de droguri, de exemplu infecții, accidente, violență –

inclusiv omuciderea și sinuciderea –, care sunt factori

majori ai mortalității în această categorie. Sunt frecvente

afecțiunile pulmonare și hepatice cronice, precum și

problemele cardiovasculare, care determină în prezent

o proporție din ce în ce mai mare din numărul deceselor

înregistrate în rândul consumatorilor cronici de vârstă mai

înaintată.

Datele privind supradozele, în special totalul cumulativ la

nivelul Europei, trebuie interpretate cu precauție dintr-o

serie de motive, cum ar fi subraportarea sistematică în

anumite țări, diferențele în ceea ce privește realizarea

examenelor toxicologice și procedurile de înregistrare care

pot determina întârzieri în raportare. Prin urmare,

estimările anuale reprezintă o valoare minimă provizorie.

Se estimează că, în 2017, în Uniunea Europeană s-au

produs cel puțin 8 238 de decese prin supradoză în care

a fost implicat cel puțin un drog ilegal. Numărul deceselor

crește la aproximativ 9 461 dacă se includ cele din

Norvegia și Turcia, indicând o situație stabilă în raport cu

numărul estimat în 2016, care a fost revizuit la 9 397.

Totalul general în UE este, de asemenea, stabil comparativ

cu anul 2016. Ca și în anii precedenți, Regatul Unit (34 %)

și Germania (13 %) însumează aproape jumătate din

decesele prin supradoză raportate în UE, Norvegia și

Turcia. Această cifră trebuie interpretată în contextul

dimensiunii populațiilor cu risc din aceste țări, dar și în

contextul subraportării din alte țări. Peste trei sferturi din

persoanele care decedează în urma unei supradoze sunt

bărbați (78 %).

Vârsta medie la momentul decesului a continuat să

crească, ajungând la 39,4 de ani în 2017, ea fiind cu 2 ani

mai mică în cazul bărbaților decât al femeilor. Aceasta

reflectă îmbătrânirea populației europene care consumă

opioide cu risc maxim de deces din cauza supradozei de

droguri. În unele țări, o parte din decesele asociate

opioidelor pot fi cazuri în care acestea au fost consumate

pentru controlul durerii, pe termen lung.

Număr de decese

8 238

39

9 461

Vârsta medie la momentul decesului de ani

Tendinţele deceselor cauzate de supradoze

Vârsta la momentul decesului

9 %

41 %

45 %

5 %

Decese la care s-a înregistrat prezenţa opioidelor

>64

40–64

25–39

<25

Caracteristici

DECESE INDUSE DE DROGURI

2007 2009 2011 2013 2015 2017

Turcia Spania Suedia GermaniaRegatul Unit Alte ţări

0

1 000

2 000

3 000

4 000

5 000

6 000

7 000

8 000

9 000

10 00022 % 78 % 78 %

NB: Datele se referă la statele membre ale UE, Turcia și Norvegia (UE + 2).

UE + 2UE

82


În perioada 2012-2017, numărul deceselor prin supradoză

din Uniunea Europeană a crescut la toate categoriile de

vârstă peste 30 de ani (figura 3.15). Numărul deceselor la

grupele de vârstă de peste 50 de ani a crescut în ansamblu

cu 62 %, în timp ce numărul deceselor la grupele de vârstă

mai mici s-a menținut în general stabil. O analiză

a supradozelor fatale raportate de Turcia în 2017 arată un

profil de vârstă mai mică decât media Uniunii Europene, cu

o vârstă medie de 32 de ani (figura 3.16).

Mortalitatea indusă de consumul de droguri: în nordul Europei se raportează rate peste medie

În 2017, rata medie a mortalității cauzate de supradoze în

Europa a fost estimată la 22,6 decese la un milion de

persoane în vârstă de 15-64 de ani. La bărbați (35,8 cazuri

la un milion de bărbați), rata este aproape de patru ori mai

mare decât la femei (9,3 cazuri la un milion de femei).

Ratele naționale ale mortalității și tendințele naționale

variază în mod considerabil (figura 3.17), fiind influențate

de factori cum ar fi prevalența și modelele consumului de

droguri, în special consumul de opioide injectabile, factorii

de risc și de protecție, cum ar fi disponibilitatea

tratamentului, precum și de practicile naționale de

raportare, înregistrare a informațiilor și codificare

a cazurilor de supradoză în bazele de date naționale

privind mortalitatea (incluzându-se aici nivelurile variate de

subraportare). Potrivit celor mai recente date disponibile,

în 8 țări nord-europene s-au raportat rate de peste 40 de

decese la un milion de persoane, cele mai mari rate fiind

înregistrate în Estonia (130 la un milion) și Suedia (92 la

un milion) (figura 3.17).

Numărul deceselor induse de droguri raportate în Uniunea Europeană în 2012 și 2017 sau în cel mai recent an, pe grupe de vârstă

Număr de decese

Vârsta

1 400

15–19 20–24 25–29 30–34 35–39 40–44 45–49 50–54 55–59 60–64

1 200

1 000

800

0

600

400

200

Legendă

2012 2017

1 600

FIGURA 3.15

Răspândirea deceselor induse de droguri raportate în 2017 sau în cel mai recent an, pe intervale de vârstă de câte 10 ani

> 59 50–59 40–49 30–39 20–29 < 20

Procentaj

100

90

80

70

60

40

50

30

20

10

0

Turcia

Ungaria

Malta

România

Cipru

Finlanda

Austria

Suedia

Slova

cia

Estonia

Luxem

burg

Polonia

Slove

nia

Belgia

Irlanda

Italia

Germania

Letonia

Danemarc

a

Bulgaria

Lituania

Regatul U

nit

Ţările d

e Jos

Norvegia

Franţa

Cehia

Spania

Portugalia

Croaţia

FIGURA 3.16

83


Supradozele fatale: în majoritatea deceselor sunt implicate opioide

Opioidele, în principal heroina sau metaboliții ei, deseori în

combinație cu alte substanțe, apar în majoritatea cazurilor

de supradoze fatale raportate în Europa. Cele mai recente

date arată o creștere a numărului de decese asociate

consumului de opioide în unele țări europene, de exemplu

în Regatul Unit, unde 9 decese din 10 (89 %) implică

o formă sau alta de opioide.

În Franța, heroina a fost implicată în 26 % din decesele

cauzate de supradoze în 2016, față de 15 % în 2012, în

timp ce metadona a fost prezentă în peste o treime (36 %)

din decese. În buletinele de analiză toxicologică figurează

regulat și alte opioide. Aceste substanțe, în principal

metadona, dar și buprenorfina (Finlanda), fentanilul și

derivații săi (în special în Estonia) și tramadolul, sunt

asociate cu o proporție substanțială din decesele prin

supradoză în unele țări. Creșterea numărului de decese

prin supradoză raportate în Cehia în 2017 s-a datorat în

principal creșterii numărului de cazuri asociate unor

substanțe asemănătoare fentanilului, morfinei și codeinei;

creșterea înregistrată în Slovacia a implicat în cea mai

mare parte tramadolul.

Drogurile stimulante, cum ar fi cocaina, amfetaminele,

MDMA și catinonele, sunt implicate într-un număr mai mic

de decese prin supradoză în Europa, cu toate că

importanța lor variază de la o țară la alta. În Franța,

o cincime din decese au fost asociate consumului de

cocaină, iar în jumătate au fost implicate și opioide. În

Slovenia, unde în majoritatea deceselor a fost implicată

heroina, s-a depistată cocaină în aproximativ o treime din

cazuri. În 2017, Turcia a raportat 185 de decese asociate

consumului de MDMA, în scădere față de 2016.

Tot în Turcia s-a raportat o creștere mare a numărului de

decese asociate consumului de canabinoizi sintetici: de la

137 în 2015 la 563 în 2017. Canabinoizii sintetici au fost

prezenți în 60 % din decesele asociate consumului de

droguri raportate în această țară, majoritatea persoanelor

decedate fiind bărbați tineri cu vârsta cuprinsă între 20 și

30 de ani. În peste un sfert din cazuri s-a depistat și

canabis. În Regatul Unit, în special în Scoția, s-a raportat

creșterea numărului de decese care au implicat noi

substanțe psihoactive de tipul benzodiazepinelor.

Ratele mortalității induse de droguri în rândul adulților (15-64 de ani): tendințe selectate și cele mai recente date

UE + 2

Regatul Unit

Danemarca Finlanda Lituania

NB: Tendinţele din cele opt ţări care au raportat cele mai mari valori în 2017 sau 2016 și tendinţa generală la nivel european. UE + 2 cuprinde statele membre ale UE împreună cu Turcia și Norvegia.

Estonia Suedia

Irlanda

Norvegia


2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 20162014

200

160

120

80

40

180

140

100

60

20

0


<10 10–40 >40 Nu există date

FIGURA 3.17

84


Prevenirea supradozelor și a deceselor asociate consumului de droguri: abordări esențiale

Reducerea morbidității și a mortalității cauzate de

supradoze constituie o provocare majoră în domeniul

sănătății publice în Europa. În această privință, se

urmărește ca printr-un răspuns mai amplu în domeniul

sănătății publice să se reducă vulnerabilitatea persoanelor

care consumă droguri, mai ales prin înlăturarea

obstacolelor și prin accesibilizarea serviciilor, precum și

prin încurajarea acestor persoane să-și asume mai puține

riscuri (figura 3.18). Evaluarea riscului de supradoză în

rândul persoanelor care consumă droguri și sensibilizarea

lor cu privire la acest risc, în combinație cu un tratament

eficace pentru consumul de droguri, contribuie la

prevenirea cazurilor de supradoză. Perioadele de timp

cunoscute ca fiind de mare risc, de exemplu cele ulterioare

eliberării din închisoare și externării sau renunțării la

tratament, necesită o atenție specială. Crearea unor

camere de consum de droguri sub supraveghere și

programele de distribuire a naloxonei pentru administrare

la domiciliu reprezintă intervenții specifice care au ca scop

creșterea probabilității de supraviețuire în caz de

supradoză. Importanța tratamentului de substituție pentru

opioide ca instrument de reducere a mortalității reiese în

mod evident dintr-o metaanaliză din 2018 a studiilor

efectuate în acest domeniu.

Camerele de consum de droguri sub supraveghere sunt

spații în care consumatorii pot consuma droguri în condiții

igienice și mai sigure. Această intervenție are ca scop atât

prevenirea supradozelor, cât și asigurarea unui sprijin de

specialitate în cazul în care intervine o supradoză. Unitățile

respective oferă și ocazia de a interacționa cu populații

deseori marginalizate și greu accesibile de persoane care

consumă droguri, cărora li se oferă asistență și consiliere

cu privire la droguri și la sănătate în general. De regulă,

camerele de consum constituie și un punct de acces și de

trimitere către alte servicii medicale și sociale, inclusiv

către serviciile de tratament pentru dependența de droguri.

De asemenea, s-a adus argumentul că, prin reducerea

consumului de droguri în spațiul public, ele contribuie la

îmbunătățirea mediului social în zonele caracterizate de

consum, de exemplu în piețele de droguri ale orașelor.

Unitățile individuale pot supraveghea un număr mare de

acte de consum – unele dintre unitățile mari raportează

80 000 de acte de consum pe an – care, în lipsa lor, ar fi

avut loc pe stradă sau în alt cadru riscant. Prima generație

de camere pentru consum de droguri, înființate în anii

1980 și 1990, s-a concentrat în principal pe supravegherea

consumului de heroină prin injectare. În prezent însă,

aceste unități pot supraveghea și persoanele care

prizează, fumează sau inhalează droguri. În Uniunea

Europeană și în Norvegia funcționează camere de consum

supravegheat în 51 de orașe, în total fiind funcționale 72

de astfel de unități.

Principalele metode de reducere a deceselor asociate consumului de opioide

Consum de droguri

supravegheatOferirea imediată de

prim ajutor în urgenţele legate de

droguri

Reacţie îmbunătăţită a

persoanelor din jur

Programe de distribuire a naloxonei la

domiciliu

Continuarea tratamentului de

substituţie pentru opioide

Reducerea consumului de

droguri și a injectării

Evaluarea riscului de supradoză

În centre de tratament și în penitenciare

Conștientizare privind

supradozeleCunoașterea riscurilor și

consumul în condiţii mai sigure

Servicii de intervenţie de

proximitate și cu acces

necondiţionat

Servicii accesibile

Mediu favorabil

Înlăturarea obstacolelor din

calea furnizării de servicii

Capacitarea consumatorilor

de droguriPosibilitatea

consumatorilor de droguri de a se

proteja

Abordare din prisma sănătăţii

publice

Recunoașterea impactului extins

Reducerea numărului de rezultate fatale ale supradozelor

Reducerea riscului de supradoză

Reducerea vulnerabilităţii

FIGURA 3.18

85


Anihilarea efectelor supradozei de opioide: naloxona distribuită pentru administrare la domiciliu

Naloxona este un medicament antagonist al opioidelor

utilizat în unitățile de urgență din spitale și de către

personalul ambulanțelor pentru a anihila efectele

supradozei de opioide. În ultimii ani s-a produs o extindere

a programelor de distribuire a naloxonei pentru

administrare la domiciliu, care oferă instruire pentru

gestionarea cazurilor de supradoză și asigură

disponibilitatea medicației pentru posibilii martori ai unei

supradoze cu opioide.

În urma unor analize sistematice recente cu privire la

eficacitatea programelor de furnizare a naloxonei pentru

administrare la domiciliu s-a constatat că aceasta reduce

mortalitatea asociată supradozelor dacă este însoțită de

intervenții educative și de instructaje specifice.

În 2018, în 10 țări europene existau programe comunitare

de distribuire a naloxonei pentru administrare la domiciliu.

Aceste programe sunt gestionate în mod obișnuit de

serviciile de sănătate și de asistență pentru persoanele

care consumă droguri, cu excepția Italiei, unde naloxona

este un medicament care nu necesită prescripție

medicală. Deținuții sunt incluși ca populație țintă în

programele de furnizare a naloxonei pentru administrare la

domiciliu în Estonia, Franța, Regatul Unit și Norvegia.

Reducerea morbidității și a mortalității cauzate de supradoze constituie o provocare majoră în domeniul sănătății publice în Europa

86



Publicații EMCDDA

2019


Drug prevention: exploring a systems perspective,

Technical reports.

An analysis of practices of post-mortem toxicology

practices in drug-related deaths cases in Europe,

Technical reports.

2018

Recent changes in Europe’s cocaine market: results

from an EMCDDA trendspotter study, Rapid

communications.

m-Health applications for responding to drug use and

associated harms, EMCDDA Papers.

New psychoactive substances in prison, Rapid

communications.

Drug consumption rooms: an overview of provision

and evidence, Perspectives on Drugs.

Environmental substance use prevention interventions

in Europe, Technical reports.

Preventing overdose deaths in Europe, Perspectives

on Drugs.

Report on the risk assessment of CUMYL-4CN-

BINACA, Risk assessments.

Report on the risk assessment of ADB-CHMINACA,

Risk assessments.

Report on the risk assessment of THF-F, Risk

assessments.

Report on the risk assessment of 4F-iBF, Risk

assessments.

Report on the risk assessment of AB-CHMINACA, Risk

assessments.

Report on the risk assessment of 5F-MDMB-PINACA,

Risk assessments.

Report on the risk assessment of carfentanil, Risk

assessments.

Report on the risk assessment of cyclopropylfentanyl,

Risk assessments.

Report on the risk assessment of

methoxyacetylfentanyl, Risk assessments.

2017

Drug supply reduction: an overview of EU policies and

measures, EMCDDA Papers.

Drug-related infectious diseases in Europe. Update

from the EMCDDA expert network, Rapid

communications.

Evaluating drug policy: A seven-step guide to support

the commissioning and managing of evaluations,

Manuals.

New developments in national drug strategies

in Europe, EMCDDA Papers.

2016

Health responses to new psychoactive substances,


Hepatitis C among drug users in Europe:

epidemiology, treatment and prevention, Insights.

Hospital emergency presentations and acute drug

toxicity in Europe: update from the Euro-DEN Plus

research group and the EMCDDA, Rapid

communications.

Preventing opioid overdose deaths with take-home

naloxone, Insights.

Strategies to prevent diversion of opioid substitution

treatment medications, Perspectives on Drugs.

The role of psychosocial interventions in drug

treatment, Perspectives on Drugs.

2015

Comorbidity of substance use and mental disorders in

Europe, Insights.

Drugs policy and the city in Europe, EMCDDA Papers.

Mortality among drug users in Europe: new and old

challenges for public health, EMCDDA Papers.

Prevention of addictive behaviours, Insights.

Treatment of cannabis-related disorders in Europe,

Insights.

Publicații comune EMCDDA și ECDC

2018

Public health guidance on active case finding of

communicable diseases in prison settings.

Public health guidance on prevention and control of

blood-borne viruses in prison settings.

Systematic review on the prevention and control of

blood-borne viruses in prison settings.

Guidance in brief: prevention and control of blood-

borne viruses in prison settings.




http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/drug-prevention-exploring-systems-perspective_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/analysis-post-mortem-toxicology-practices-drug-related-death-cases-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/analysis-post-mortem-toxicology-practices-drug-related-death-cases-europe_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/recent-changes-in-europes-cocaine-market_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/recent-changes-in-europes-cocaine-market_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/m-health-applications-for-responding-to-drug-use_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/m-health-applications-for-responding-to-drug-use_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/nps-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/consumption-rooms

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/consumption-rooms

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/environmental-substance-use-prevention-interventions-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/technical-reports/environmental-substance-use-prevention-interventions-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/pods/preventing-overdose-deaths_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/cumyl-4cn-binaca_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/cumyl-4cn-binaca_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/adb-chminaca_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/thf-f_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/4f-ibf_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/ab-chminaca_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/5f-mdmb-pinaca_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/carfentanil_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/cyclopropylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/methoxyacetylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/methoxyacetylfentanyl_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/drug-supply-reduction-an-overview-of-eu-policies-measures

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/drug-supply-reduction-an-overview-of-eu-policies-measures

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/2017/drug-related-infectious-diseases-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/2017/drug-related-infectious-diseases-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4680/td0417390enn.pdf_en

http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4680/td0417390enn.pdf_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/nps-responses

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/hepatitis-c-among-drug-users-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/hepatitis-c-among-drug-users-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/rapid-communications/2016/hospital-emergencies



http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/take-home-naloxone

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/take-home-naloxone

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/preventing-diversion-of-opioid-substitution-treatment

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/preventing-diversion-of-opioid-substitution-treatment

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/psychosocial-interventions

http://www.emcdda.europa.eu/topics/pods/psychosocial-interventions

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/comorbidity-substance-use-mental-disorders-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/comorbidity-substance-use-mental-disorders-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/city-drug-policies

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/mortality-among-drug-users-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/emcdda-papers/mortality-among-drug-users-in-europe

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/preventing-addictive-behaviours

http://www.emcdda.europa.eu/publications/insights/cannabis-treatment

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/public-health-guidance-communicable-diseases-prison-settings_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/public-health-guidance-communicable-diseases-prison-settings_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/guidance-blood-borne-viruses-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/guidance-blood-borne-viruses-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/systematic-review-blood-borne-viruses-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/systematic-review-blood-borne-viruses-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/brief-guidance-blood-borne-viruses-in-prison_en

http://www.emcdda.europa.eu/publications/joint-publications/ecdc/brief-guidance-blood-borne-viruses-in-prison_en


Anexă

Datele naționale care estimează prevalența consumului de droguri vizează consumul problematic de opioide, tratamentul de substituție, numărul total al consumatorilor aflați sub tratament, admiterile la tratament, consumul de droguri injectabile, decesele cauzate de consumul de droguri, bolile infecțioase asociate consumului de droguri, distribuția de seringi și capturile. Datele naționale prezentate aici sunt extrase din Buletinul statistic pentru 2019 al EMCDDA și reprezintă un subset al acestuia. Buletinul mai conține note și metadate. Sunt indicați și anii la care se referă datele.


Anexă: Tabele cu date naționale

89

TABELUL A1

OPIOIDE

Estimarea consumului de

opioide de mare risc

Persoane admise la tratament în cursul anului

Consumatori care

urmează un tratament

de substituție

Consumatorii de opioide ca procentaj din persoanele admise la tratament

Procentajul beneficiarilor care au consumat opioide prin injectare

(ca principală cale de administrare)

Total persoane admise la tratament


pentru prima dată

Persoane care au primit tratament și

anterior



pentru prima dată

Persoane care au primit tratament și

anterior

ȚaraAnul estimării

cazuri la 1 000

de per

soane

% (total) % (total) % (total) % (total) % (total) % (total) total

Belgia – – 22,5 (2 493) 8,2 (345) 32 (2 048) 14,1 (309) 9 (28) 15,2 (272) 16 546

Bulgaria – – 67,8 (1 136) 55,9 (100) 89,7 (600) 64,4 (437) 53,8 (50) 66,7 (377) 3 247

Cehia 2017 1,8-2,0 19,1 (799) 10,9 (192) 25,6 (565) 63,9 (470) 57,4 (101) 66,1 (347) 5 000

Danemarca – – 12 (587) 7,5 (170) 16,5 (399) 17,5 (94) 5,6 (9) 22 (80) 7 050

Germania (1) 2016-17 0,9-3,0 29,9 (–) 9,6 (–) – 20,1 (–) 17,9 (–) – 78 800

Estonia – – 93,4 (271) 87,4 (76) 95,5 (150) 69,3 (187) 72 (54) 80,7 (121) 1 186

Irlanda 2014 6,1-7,0 44,9 (3 837) 24,8 (807) 58,8 (2 860) 31,7 (1 180) 23 (184) 33,6 (930) 10 316

Grecia 2017 1,8-2,5 60,9 (2 593) 38,9 (652) 74,8 (1 892) 28,7 (733) 22,2 (143) 31 (581) 9 388

Spania 2016 1,5-2,9 26,8 (12 235) 13,3 (3 043) 42,6 (8 573) 14,9 (1 796) 7 (212) 17,2 (1 454) 58 749

Franța 2017 4,5-5,9 27,3 (12 899) 13,7 (1 813) 44 (8 039) 16,4 (1 842) 10,4 (174) 19,3 (1 360) 178 665

Croația 2015 2,5-4,0 – 21,2 (203) – – 30,9 (56) – 4 792

Italia 2017 5,7-6,4 43,1 (20 095) 28,3 (5 921) 55,3 (14 174) 40,9 (7 137) 28,4 (1 395) 45,8 (5 742) 69 642

Cipru 2017 1,6-2,6 25,2 (212) 13,8 (58) 41,8 (137) 50,5 (104) 40,4 (23) 56 (75) 209

Letonia 2017 4,7-7,0 49,4 (399) 28,7 (123) 72,8 (276) 82,8 (323) 73,8 (90) 86,9 (233) 669

Lituania 2016 2,7-6,5 85,3 (1 448) 57 (138) 91,1 (1 298) 85,5 (1 236) 86,9 (119) 85,4 (1 108) 1 136

Luxemburg 2015 4,5 60,9 (109) 60,4 (29) 59,5 (47) 41,7 (43) 50 (14) 41,9 (18) 1 142

Ungaria 2010-11 0,4-0,5 4 (192) 1,8 (61) 9,4 (104) 40,5 (66) 36,2 (21) 43,9 (43) 669

Malta 2017 4,2-4,9 69,7 (1 274) 32,8 (76) 75,1 (1 198) 55,2 (690) 21,1 (16) 57,5 (674) 1 025

Țările de Jos 2012 1,1-1,5 11,5 (1 262) 6,2 (402) 19,3 (860) 6,1 (39) 7,6 (13) 5,6 (26) 5 241

Austria 2017 6,1-6,5 48,7 (1 793) 27,8 (432) 63,8 (1 361) 37,7 (529) 21,8 (70) 42,5 (459) 18 632

Polonia 2014 0,4-0,7 15,8 (1 122) 5,9 (211) 26,2 (898) 57,4 (636) 37,4 (79) 62,2 (550) 2 685

Portugalia 2015 3,8-7,6 41,4 (1 247) 23 (376) 63,3 (871) 13,1 (155) 9,3 (33) 14,7 (122) 16 888

România 2017 0,8-2,9 25,7 (918) 14,1 (359) 56,9 (551) 84,7 (729) 83,3 (295) 85,8 (429) 1 530

Slovenia 2017 3,2-4,2 86,5 (211) 67,7 (42) 93,4 (169) 44,1 (93) 21,4 (9) 49,7 (84) 3 042

Slovacia – – 26,3 (760) 12 (154) 39,5 (601) 70,7 (525) 53,6 (81) 75,2 (442) 620

Finlanda 2012 3,8-4,5 51,1 (363) 36,5 (92) 59,2 (271) 76 (275) 66,3 (61) 79,3 (214) 3 329

Suedia (2) – – 24,2 (9 387) 15,5 (2 140) 29 (7 247) – – – 4 468

Regatul Unit (3) 2014-15 8,3-8,7 49,8 (57 430) 21,8 (8 051) 63,1 (49 252) 31,8 (12 407) 16,5 (746) 33,9 (11 633) 149 420

Turcia 2011 0,2-0,5 58,6 (6 817) 43,4 (2 451) 72,9 (4 366) 27,3 (1 858) 17,8 (437) 32,5 (1 421) –

Norvegia (4) 2013 2,0-4,2 17 (973) 11,2 (302) 22,1 (672) – – – 7 622

Uniunea Europeană

– – 35,1 (163 557) 16,6 (28 845) 47,9 (129 944) 29,1 (38 450) 20,8 (4 988) 31,3 (32 839) 654 086

UE, Turcia și Norvegia

– – 35,4 (171 347) 17,4 (31 598) 48,2 (134 982) 29,0 (40 308) 20,5 (5 425) 31,4 (34 260) 661 708

Datele cu privire la persoanele admise la tratament se referă la anul 2017 sau la cel mai recent an disponibil: Estonia și Spania – 2016; Țările de Jos – 2015.Datele cu privire la consumatorii care urmează un tratament de substituție sunt pentru anul 2017 sau cel mai recent an disponibil: Spania și Slovenia – 2016; Danemarca, Ungaria, Țările de Jos și Finlanda – 2015. Numărul menționat pentru Suedia nu indică numărul total de consumatori.(1) Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare a admiterilor la tratament, sunt prezentate doar procentajele.(2) Datele privind consumatorii admiși la tratament se referă la îngrijirea spitalicească și la centrele specializate cu regim ambulatoriu. Datele indicate nu reprezintă tabloul național complet.(3) În estimarea consumului de opioide de mare risc nu este inclusă Irlanda de Nord. Numărul de consumatori care urmează un tratament de substituție se referă la Anglia și Țara Galilor.(4) Procentul de consumatori care urmează tratament pentru probleme asociate consumului de opioide reprezintă o valoare minimă, care nu cuprinde și consumatorii de opioide înregistrați ca policonsumatori de droguri.

90


TABELUL A2

COCAINĂ

Estimări privind prevalența Persoane admise la tratament în cursul anului

Populația generală Populația școlară

Consumatorii de cocaină ca procent din numărul persoanelor admise la tratament

Procentul beneficiarilor care au consumat cocaină prin injectare

(ca principală cale de administrare)

Anul anche

tei

Dea lungul vieții, adulți

(1564)

Ultimele 12 luni,

adulți tineri (1534)

Dea lungul vieții, elevi

(1516)



pentru prima dată

Persoane care au primit

tratament și anterior

Total consuma

tori


pentru prima dată



Țara % % % % (total) % (total) % (total) % (total) % (total) % (total)

Belgia 2013 – 0,9 1 24,3 (2 690) 23,9 (1 007) 24,2 (1 552) 6,2 (124) 1,4 (11) 8,6 (97)

Bulgaria 2016 0,9 0,5 2 2,7 (46) 3,9 (7) 1,6 (11) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Cehia 2017 2,4 0,2 1 0,7 (28) 0,7 (12) 0,7 (15) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Danemarca 2017 6,4 3,9 2 15,9 (776) 17,9 (407) 14 (338) 2,1 (15) 0,3 (1) 4,1 (13)

Germania (1) 2015 3,8 1,2 3 4,8 (–) 6,4 (–) – 1,5 (–) 0,8 (–) –

Estonia 2008 – 1,3 1 0,3 (1) 1,1 (1) – – – –

Irlanda 2015 7,8 2,9 3 16,8 (1 431) 23 (748) 12,8 (623) 1,3 (18) 0 (0) 2,6 (16)

Grecia 2015 1,3 0,6 1 8,1 (345) 10,3 (172) 6,8 (172) 9,9 (34) 4,7 (8) 15,2 (26)

Spania 2017 10,3 2,8 3 39,2 (17 889) 39,7 (9 052) 38,2 (7 678) 0,8 (134) 0,4 (33) 1,3 (98)

Franța 2017 5,6 3,2 4 8,4 (3 988) 7,8 (1 035) 9,8 (1 801) 8,8 (324) 3,8 (37) 13,6 (229)

Croația 2015 2,7 1,6 2 – 3,2 (31) – – 3,2 (1) –

Italia 2017 6,9 1,7 2 33 (15 394) 38,1 (7 993) 28,9 (7 401) 2 (299) 1,1 (86) 3 (213)

Cipru 2016 1,4 0,4 3 14,7 (124) 12,1 (51) 19,8 (65) 5 (6) 2 (1) 7,9 (5)

Letonia 2015 1,5 1,2 2 0,5 (4) 0,7 (3) 0,3 (1) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Lituania 2016 0,7 0,3 2 0,8 (13) 2,1 (5) 0,5 (7) 11,1 (1) 33,3 (1) 0 (0)

Luxemburg 2014 2,5 0,6 2 21,8 (39) 14,6 (7) 25,3 (20) 40,5 (15) 57,1 (4) 42,1 (8)

Ungaria 2015 1,2 0,9 2 3,5 (167) 3,9 (132) 2,4 (26) 2,5 (4) 2,3 (3) 4 (1)

Malta 2013 0,5 – 3 18,6 (340) 41,8 (97) 15,2 (243) 13,4 (43) 4,1 (4) 17,5 (39)

Țările de Jos 2017 6,2 4,5 2 24,3 (2 675) 20,8 (1 357) 29,6 (1 318) 0,4 (5) 0,1 (1) 0,6 (4)

Austria 2015 3,0 0,4 2 9,2 (339) 10,1 (156) 8,6 (183) 9,3 (30) 5,4 (8) 12,6 (22)

Polonia 2014 1,3 0,4 4 2,3 (163) 2,5 (88) 2,1 (72) 2,5 (4) 1,2 (1) 2,9 (2)

Portugalia 2016 1,2 0,3 2 17,3 (522) 20,8 (341) 13,2 (181) 2,6 (13) 0,6 (2) 6,3 (11)

România 2016 0,7 0,2 3 1,2 (44) 1,4 (36) 0,6 (6) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Slovenia 2012 2,1 1,2 2 4,5 (11) 6,5 (4) 3,9 (7) 45,5 (5) 25 (1) 57,1 (4)

Slovacia 2015 0,7 0,3 2 1,1 (31) 1,9 (24) 0,3 (5) 3,3 (1) – 25 (1)

Finlanda 2014 1,9 1,0 1 0,1 (1) 0 (0) 0,2 (1) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Suedia (2) 2017 – 2,5 1 1,4 (552) 2,7 (371) 0,7 (181) – – –

Regatul Unit 2017 10,7 4,7 3 17,6 (20 290) 22,1 (8 185) 15,4 (12 054) 1,9 (259) 0,5 (31) 2,9 (226)

Turcia 2017 0,2 0,1 – 3,9 (456) 4,4 (247) 3,5 (209) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Norvegia 2017 5,1 2,1 1 1,8 (102) 2,7 (72) 1 (30) – – –

Uniunea Europeană

– 5,4 2,1 – 15,5 (72 424) 19,1 (33 178) 16,5 (36 594) 2,1 (1 550) 0,8 (259) 3,1 (1 241)


– – – – 15,1 (72 982) 18,4 (33 497) 15,9 (36 833) 2,1 (1 550) 0,8 (259) 3,1 (1 241)

Estimările privind prevalența în rândul populației școlare sunt extrase din ancheta ESPAD 2015, exceptând Belgia (2017, doar Flandra), Bulgaria (2017), Germania (2011), Italia (2017), Luxemburg (2014, vârsta 15 ani), Spania (2016), Suedia (2017) și Regatul Unit (2016, doar Anglia, vârsta 15 ani). Din cauza lipsei de siguranță privind procedurile de culegere a datelor, este posibil ca datele din Letonia să nu fie comparabile.Estimările privind prevalența în rândul populației generale din Regatul Unit se referă doar la Anglia și Țara Galilor. Interval de vârstă pentru ratele prevalenței în rândul populației generale: Franța, Germania, Grecia și Ungaria – 18-64, 18-34; Danemarca și Norvegia – 16-64, 16-34; Malta – 18-65; Suedia – 17-34; Regatul Unit – 16-59, 16-34.Datele pentru persoanele admise la tratament sunt pentru anul 2017 sau cel mai recent an disponibil: Estonia și Spania – 2016; Țările de Jos – 2015.(1) Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare a admiterilor la tratament, sunt prezentate doar procente.(2) Datele privind consumatorii admiși la tratament se referă la îngrijirea spitalicească și la centrele specializate cu regim ambulatoriu. Datele indicate nu reprezintă tabloul național complet.

91

Anexă I Tabele cu date naționale

TABELUL A3

AMFETAMINE



Consumatorii de amfetamine ca procent din numărul persoanelor admise la

tratament

Procentajul beneficiarilor care au consumat amfetamine prin injectare (ca principală cale de administrare)

Anul anche

tei


(1564)

Ultimele 12 luni,

adulți tineri (1534)

Dea lungul

vieții, elevi (1516)



pentru prima dată





pentru prima dată



Țara % % % % (total) % (total) % (total) % (total) % (total) % (total)

Belgia 2013 – 0,5 1 9,1 (1 011) 7,5 (315) 10,6 (681) 11,8 (96) 6,2 (16) 14,6 (80)

Bulgaria 2016 1,5 1,8 3 12,6 (211) 12,8 (23) 2,7 (18) 4,9 (2) 0 (0) 11,8 (2)

Cehia 2017 3,3 0,7 1 49,6 (2 078) 52,8 (933) 47,2 (1 041) 62,8 (1 256) 57,6 (520) 67,2 (683)

Danemarca 2017 7,0 1,4 1 6,2 (303) 5,4 (122) 7 (170) 1,8 (5) 0,9 (1) 2,5 (4)

Germania (1) 2015 3,6 1,9 4 14,5 (–) 15,3 (–) – 2,1 (–) 1,9 (–) –

Estonia 2008 – 2,5 2 3,8 (11) 6,9 (6) 2,5 (4) 50 (5) 66,7 (4) 33,3 (1)

Irlanda 2015 4,1 0,6 3 0,4 (38) 0,6 (19) 0,3 (17) – – –

Grecia – – – 2 0,8 (33) 1,3 (22) 0,4 (11) 18,2 (6) 22,7 (5) 9,1 (1)

Spania 2017 4 0,9 2 1,7 (754) 1,9 (431) 1,4 (291) 0,9 (7) 0,9 (4) 1 (3)

Franța 2017 2,2 0,6 2 0,4 (212) 0,5 (63) 0,5 (91) 9,7 (18) 8,5 (5) 10,8 (9)

Croația 2015 3,5 2,3 3 – 3,4 (33) – – 0 (0) –

Italia 2017 2,4 0,3 2 0,2 (93) 0,3 (55) 0,1 (38) 1,2 (1) 2 (1) 0 (0)

Cipru 2016 0,5 0,1 3 6,8 (57) 6,2 (26) 9,5 (31) 9,1 (5) 4 (1) 13,3 (4)

Letonia 2015 1,9 0,7 3 17,5 (141) 22,9 (98) 11,3 (43) 64,1 (84) 54,9 (50) 85 (34)

Lituania 2016 1,2 0,5 1 3,5 (59) 9,9 (24) 2 (29) 29,6 (16) 13,6 (3) 48,1 (13)

Luxemburg 2014 1,6 0,1 1 – – – – – –

Ungaria 2015 1,7 1,4 3 11,1 (534) 11,2 (378) 11,3 (124) 9,7 (51) 4,8 (18) 27 (33)

Malta 2013 0,3 – 2 0,2 (3) 0,4 (1) 0,1 (2) 66,7 (2) 100 (1) 50 (1)

Țările de Jos 2017 5,4 3,9 2 7,4 (817) 7,5 (487) 7,4 (330) 1,3 (4) 1 (2) 1,9 (2)

Austria 2015 2,2 0,9 3 5,5 (203) 7,2 (111) 4,3 (92) 2,2 (4) 1 (1) 3,6 (3)

Polonia 2014 1,7 0,4 4 29,4 (2 085) 31,6 (1 126) 26,9 (924) 2,7 (55) 1,3 (15) 4,3 (39)

Portugalia 2016 0,4 0,0 1 0,1 (3) 0,1 (2) 0,1 (1) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

România 2016 0,3 0,1 1 0,8 (30) 1 (26) 0,4 (4) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Slovenia 2012 0,9 0,8 1 0,8 (2) 3,2 (2) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Slovacia 2015 1,4 0,8 1 40,8 (1 182) 44 (566) 38,1 (580) 30,9 (350) 26,8 (148) 34,9 (192)

Finlanda 2014 3,4 2,4 1 18,9 (134) 20,2 (51) 18,1 (83) 71,2 (94) 52 (26) 82,9 (68)

Suedia (2) 2017 – 1,2 1 5,3 (2 076) 7,3 (1 007) 4,3 (1 069) – – –

Regatul Unit 2017 9,9 1,0 1 2,1 (2 476) 2,7 (1 015) 1,9 (1 450) 18,9 (295) 11,7 (70) 23,6 (225)

Turcia 2017 0,0 – – 6,5 (751) 9,7 (549) 3,4 (202) 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Norvegia 2017 3,9 0,8 1 13 (744) 10,3 (277) 15,4 (467) – – –

Uniunea Europeană

– 3,7 1,0 – 6,1 (28 291) 6,6 (11 393) 5,9 (16 465) 9,4 (2 871) 8,8 (1 015) 9,3 (1 714)


– – – – 6,2 (29 786) 6,7 (12 219) 6,0 (17 134) 9,2 (2 871) 8,4 (1 015) 9,2 (1 714)

Estimările privind prevalența în rândul populației școlare sunt extrase din ancheta ESPAD 2015, exceptând Belgia (2017, doar Flandra), Bulgaria (2017), Germania (2011), Italia (2017), Luxemburg (2014, vârsta 15 ani), Spania (2016), Suedia (2017) și Regatul Unit (2016, doar Anglia, vârsta 15 ani). Din cauza lipsei de siguranță privind procedurile de culegere a datelor, este posibil ca datele din Letonia să nu fie comparabile.Estimările privind prevalența în rândul populației generale din Regatul Unit se referă doar la Anglia și Țara Galilor. Interval de vârstă pentru ratele prevalenței în populația generală: Franța, Germania și Ungaria – 18-64, 18-34; Danemarca și Norvegia – 16-64, 16-34; Malta – 18-65; Suedia – 17-34; Regatul Unit – 16-59, 16-34.Datele pentru persoanele admise la tratament sunt pentru anul 2017 sau cel mai recent an disponibil: Estonia și Spania – 2016; Țările de Jos – 2015. Datele pentru Germania, Suedia și Norvegia se referă la consumatorii de „droguri stimulante diferite de cocaină”.(1) Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare a admiterilor la tratament, sunt prezentate doar procente.(2) Datele privind consumatorii admiși la tratament se referă la îngrijirea spitalicească și la centrele specializate cu regim ambulatoriu. Datele indicate nu reprezintă tabloul național complet.

92


TABELUL A4

MDMA



Consumatorii de MDMA ca procent din numărul persoanelor admise la tratament

Anul anchetei


(1564)

Ultimele 12 luni, adulți tineri

(1534)

Dea lungul




pentru prima dată



Țara % % % % (total) % (total) % (total)

Belgia 2013 – 0,8 2 0,5 (53) 0,8 (32) 0,3 (19)

Bulgaria 2016 2,1 3,1 2 1,7 (29) 1,1 (2) 0 (0)

Cehia 2017 5,8 2,1 3 0,6 (27) 1 (17) 0,4 (9)

Danemarca 2017 3,2 1,5 1 0,3 (16) 0,6 (14) 0,1 (2)

Germania 2015 3,3 1,3 2 – – –

Estonia 2008 – 2,3 3 0,3 (1) – 0,6 (1)

Irlanda 2015 9,2 4,4 4 0,5 (42) 0,9 (29) 0,3 (13)

Grecia 2015 0,6 0,4 1 0,2 (10) 0,4 (7) 0,1 (3)

Spania 2017 3,6 1,2 2 0,2 (89) 0,3 (66) 0,1 (16)

Franța 2017 3,9 1,3 2 0,4 (168) 0,4 (54) 0,3 (56)

Croația 2015 3,0 1,4 2 – 0,8 (8) –

Italia 2017 2,7 0,8 1 0,1 (59) 0,2 (34) 0,1 (25)

Cipru 2016 1,1 0,3 3 0,1 (1) – –

Letonia 2015 2,4 0,8 3 0,4 (3) 0,2 (1) 0,5 (2)

Lituania 2016 1,7 1,0 2 0,1 (2) 0 (0) 0,1 (2)

Luxemburg 2014 1,9 0,4 1 0,6 (1) 2,1 (1) –

Ungaria 2015 4,0 2,1 2 2,3 (111) 1,7 (57) 3,7 (41)

Malta 2013 0,7 – 2 0,7 (12) 0,9 (2) 0,6 (10)

Țările de Jos 2017 9,4 7,1 3 0,7 (80) 1 (67) 0,3 (13)

Austria 2015 2,9 1,1 2 0,9 (32) 1,2 (19) 0,6 (13)

Polonia 2014 1,6 0,9 3 0,3 (23) 0,3 (12) 0,3 (9)

Portugalia 2016 0,7 0,2 2 0,2 (7) 0,2 (3) 0,3 (4)

România 2016 0,5 0,2 2 0,9 (33) 1,2 (30) 0,2 (2)

Slovenia 2012 2,1 0,8 2 0 (0) 0 (0) 0 (0)

Slovacia 2015 3,1 1,2 3 0,1 (4) 0,1 (1) 0,1 (2)

Finlanda 2014 3,0 2,5 1 0,1 (1) 0,4 (1) 0 (0)

Suedia 2017 – 2,0 1 – – –

Regatul Unit 2017 10,0 3,3 4 0,5 (616) 1,1 (415) 0,3 (200)

Turcia 2017 0,4 0,2 – 2 (230) 2,9 (161) 1,2 (69)

Norvegia 2017 4,1 2,2 1 – – –

Uniunea Europeană – 4,1 1,7 – 0,3 (1 428) 0,5 (872) 0,2 (442)

UE, Turcia și Norvegia – – – – 0,3 (1 658) 0,6 (1 033) 0,2 (511)

Estimările privind prevalența în rândul populației școlare sunt extrase din ancheta ESPAD 2015, exceptând Belgia (2017, doar Flandra), Bulgaria (2017), Germania (2011), Italia (2017), Luxemburg (2014, vârsta 15 ani), Spania (2016), Suedia (2017) și Regatul Unit (2016, doar Anglia, vârsta 15 ani). Din cauza lipsei de siguranță privind procedurile de culegere a datelor, este posibil ca datele din Letonia să nu fie comparabile.Estimările privind prevalența în rândul populației generale din Regatul Unit se referă doar la Anglia și Țara Galilor. Interval de vârstă pentru ratele prevalenței în populația generală: Franța, Germania, Grecia și Ungaria – 18-64, 18-34; Danemarca și Norvegia – 16-64, 16-34; Malta – 18-65; Suedia – 17-34; Regatul Unit – 16-59, 16-34.Datele pentru persoanele admise la tratament sunt pentru anul 2017 sau cel mai recent an disponibil: Estonia și Spania – 2016; Țările de Jos – 2015.

93


TABELUL A5

CANABIS



Consumatorii de canabis ca procent din numărul persoanelor admise la tratament

Anul anchetei


(1564)

Ultimele 12 luni, adulți tineri

(1534)

Dea lungul




pentru prima dată



Țara % % % % (total) % (total) % (total)

Belgia 2013 15,0 10,1 18 34,2 (3 786) 50,7 (2 132) 23,2 (1 487)

Bulgaria 2016 8,3 10,3 20 9,9 (166) 5 (9) 2,5 (17)

Cehia 2017 28,6 19,3 37 23,6 (988) 28,4 (501) 19,6 (433)

Danemarca 2017 38,4 15,4 12 62,7 (3 069) 65,9 (1 501) 59,5 (1 435)

Germania (1) 2015 27,2 13,3 19 43,1 (–) 64,1 (–) –

Estonia 2008 – 13,6 25 1 (3) 2,3 (2) 0,6 (1)

Irlanda 2015 27,9 13,8 19 24,6 (2 102) 39 (1 270) 14,6 (712)

Grecia 2015 11,0 4,5 9 26,9 (1 148) 46,1 (773) 14,7 (373)

Spania 2017 35,2 18,3 31 29,2 (13 304) 40,7 (9 278) 15,9 (3 208)

Franța 2017 44,8 21,8 31 59,6 (28 205) 74,4 (9 828) 41,1 (7 517)

Croația 2015 19,4 16,0 21 – 62,9 (602) –

Italia 2017 32,7 20,9 19 21,8 (10 155) 30,9 (6 483) 14,3 (3 672)

Cipru 2016 12,1 4,3 7 52,7 (444) 67,5 (284) 28,4 (93)

Letonia 2015 9,8 10,0 17 24 (194) 36 (154) 10,6 (40)

Lituania 2016 10,8 6,0 18 6,5 (110) 22,7 (55) 3,5 (50)

Luxemburg 2014 23,3 9,8 20 16,2 (29) 22,9 (11) 13,9 (11)

Ungaria 2015 7,4 3,5 13 63 (3 031) 68,2 (2 310) 49,2 (542)

Malta 2013 4,3 – 13 9,1 (167) 19 (44) 7,7 (123)

Țările de Jos 2017 26,6 17,5 22 47,3 (5 202) 55,5 (3 625) 35,4 (1 577)

Austria 2015 23,6 14,1 20 33,2 (1 222) 51,7 (802) 19,7 (420)

Polonia 2014 16,2 9,8 24 31,2 (2 209) 39 (1 390) 23,2 (796)

Portugalia 2016 11,0 8,0 15 37,2 (1 120) 51,8 (848) 19,8 (272)

România 2016 5,8 5,8 8 49,3 (1 764) 62,4 (1 585) 15,8 (153)

Slovenia 2012 15,8 10,3 25 6,1 (15) 19,4 (12) 1,7 (3)

Slovacia 2015 15,8 9,3 26 25,7 (743) 38,5 (495) 14,3 (218)

Finlanda 2014 21,7 13,5 8 18 (128) 31,3 (79) 10,7 (49)

Suedia (2) 2017 – 9,6 6 10 (3 878) 15,4 (2 125) 7 (1 753)

Regatul Unit 2017 30 12,3 19 24,2 (27 920) 45,3 (16 733) 14,2 (11 114)

Turcia 2017 2,7 1,9 – 6,4 (745) 9,2 (520) 3,8 (225)

Norvegia 2017 24,5 10,1 7 28,8 (1 651) 36,8 (989) 21,8 (662)

Uniunea Europeană – 27,4 14,4 – 32,7 (152 373) 47,0 (81 566) 17,5 (58 103)

UE, Turcia și Norvegia – – – – 32,0 (154 769) 45,7 (83 075) 17,2 (58 990)

Estimările privind prevalența în rândul populației școlare sunt extrase din ancheta ESPAD 2015, exceptând Belgia (2017, doar Flandra), Bulgaria (2017), Germania (2011), Italia (2017), Luxemburg (2014, vârsta 15 ani), Spania (2016), Suedia (2017) și Regatul Unit (2016, doar Anglia, vârsta 15 ani). Din cauza lipsei de siguranță privind procedurile de culegere a datelor, este posibil ca datele din Letonia să nu fie comparabile.Estimările privind prevalența în rândul populației generale din Regatul Unit se referă doar la Anglia și Țara Galilor. Interval de vârstă pentru ratele prevalenței în populația generală: Franța, Germania, Grecia și Ungaria – 18-64, 18-34; Danemarca și Norvegia – 16-64, 16-34; Malta – 18-65; Suedia – 17-34; Regatul Unit – 16-59, 16-34.Datele pentru persoanele admise la tratament sunt pentru anul 2017 sau cel mai recent an disponibil: Estonia și Spania – 2016; Țările de Jos – 2015.(1) Din cauza modificărilor survenite în sistemul de raportare a admiterilor la tratament, sunt prezentate doar procente.(2) Datele privind consumatorii admiși la tratament se referă la îngrijirea spitalicească și la centrele specializate cu regim ambulatoriu. Datele indicate nu reprezintă tabloul național complet.

94


TABELUL A6

ALȚI INDICATORI

Țara

Decese induse de consumul de droguri Diagnosticări cu HIV

asociate consumului de

droguri injectabile

(ECDC)

Estimare privind consumul de droguri injectabile

Seringi distribuite

prin programe specializate

Anul

Toate vârstele 1564 de ani

total

cazuri la un milion de persoane

(total)

cazuri la un milion de persoane

(total)

anul estimăriicazuri la 1 000 de persoane

total

Belgia 2014 61 8 (60) 0,6 (7) 2015 2,32-4,61 1 203 077

Bulgaria 2017 18 4 (18) 4,4 (31) – – 52 927

Cehia 2017 42 5 (35) 0,5 (5) 2017 6,18-6,47 6 409 862

Danemarca (1) 2016 237 55 (202) 1 (6) – – –

Germania (1) (2) 2017 1 272 21 (1 120) 1,5 (127) – – –

Estonia 2017 110 130 (110) 10,6 (14) 2015 9,01-11,25 1 997 158

Irlanda 2015 224 69 (215) 2,9 (14) – – 519 578

Grecia 2017 62 – (–) 8 (86) 2017 0,43-0,68 278 415

Spania (3) 2016 483 16 (482) 2,3 (105) 2016 0,25-0,57 1 503 111

Franța (4) 2015 373 7 (299) 0,6 (43) 2017 2,58-3,29 11 907 416

Croația 2017 65 23 (64) 0 (0) 2015 1,79-2,87 244 299

Italia 2017 294 8 (293) 1,6 (94) – – –

Cipru 2017 16 26 (15) 0 (0) 2017 0,38-0,59 245

Letonia 2017 22 17 (22) 40 (78) 2016 5,31-6,83 833 817

Lituania 2017 83 44 (83) 47,8 (136) 2016 4,37-4,89 251 370

Luxemburg 2017 8 19 (8) 15,2 (9) 2015 3,77 447 681

Ungaria 2017 33 5 (33) 0,1 (1) 2015 0,98 137 580

Malta 2017 5 16 (5) 0 (0) – – 315 541

Țările de Jos 2017 262 22 (243) 0,1 (2) 2015 0,07-0,09 –

Austria 2017 154 26 (151) 1,4 (12) – – 6 293 593

Polonia (1) 2016 204 7 (181) 0,7 (27) – – 59 958

Portugalia 2016 30 4 (30) 1,7 (18) 2015 1,00-4,46 1 421 666

România (5) 2017 32 2 (32) 4,4 (86) – – 1 095 284

Slovenia 2017 47 32 (44) 0 (0) – – 578 926

Slovacia 2017 19 5 (18) 0 (0) – – 395 877

Finlanda 2017 200 55 (189) 1,8 (10) 2012 4,1-6,7 5 824 467

Suedia 2017 626 92 (574) 2 (20) – – 517 381

Regatul Unit (6) 2016 3 256 74 (3 108) 1,7 (115) 2004-11 2,87-3,22 –

Turcia (1) 2017 941 17 (907) 0,2 (14) – – –

Norvegia 2016 282 75 (258) 1,3 (7) 2016 2,15-3,04 2 884 230

Uniunea Europeană

– 8 238 23 (7 634) 2,0 (1 046) – – –


– 9 461 22,6 (8 799) 1,8 (1 067) – – –

(1) În unele cazuri, intervalul de vârstă nu este specificat; aceste cazuri nu au fost luate în calcul la determinarea ratei mortalității: Germania (147), Danemarca (5), Polonia (1), Turcia (22).(2) Datele privind infectările cu HIV în Germania se referă la anul 2016.(3) Datele privind seringile distribuite prin programe specializate se referă la anul 2016.(4) Datele privind seringile distribuite prin programe specializate se referă la anul 2015.(5) Decesele induse de consumul de droguri: acoperire la scară mai mică decât cea națională.(6) Datele din Regatul Unit privind seringile: Anglia – nu există date; Scoția – 4 401 387; Țara Galilor – 2 630 382 (ambele valori din 2017); Irlanda de Nord – 310 005 (2016).

95


TABELUL A7

CAPTURI

Heroină Cocaină Amfetamine MDMA, MDA, MDEA

Cantitate capturată

Număr de capturi


Număr de capturi


Număr de capturi Cantitate capturată

Număr de

capturi

Țara kg total kg total kg total comprimate (kg) total

Belgia 53 1 790 44 752 4 695 163 2 855 491 183 (–) 1 692

Bulgaria 698 32 42 30 406 80 2 335 (322) 41

Cehia 19 90 27 227 95 1 703 15 279 (5) 387

Danemarca 16 561 151 4 786 322 2 244 2 731 476 (34) 933

Germania 298 – 8 166 – 1 784 – 693 668 (–) –

Estonia <0,1 3 17 154 33 454 – (6) 310

Irlanda – 765 – 792 – 91 – (–) 344

Grecia 359 1 952 234 596 164 16 589 (6) 83

Spania 524 7 283 40 960 42 206 272 4 505 363 138 (–) 3 569

Franța 658 4 544 17 500 12 214 405 773 1 130 839 (–) 1 073

Croația 27 140 466 418 38 775 – (9) 743

Italia 610 2 296 4 084 7 812 72 271 10 844 (8) 267

Cipru 0,4 4 8 118 1 73 159 (3) 13

Letonia 0,2 66 2 61 21 502 3 660 (28) 169

Lituania 4 173 623 98 28 278 – (22) 140

Luxemburg 1 69 3 222 0,2 26 956 (<0,1) 25

Ungaria 21 34 6 276 25 973 51 836 (1) 650

Malta 13 25 0,3 232 <0,1 1 405 (<0,1) 99

Țările de Jos (1) 1 110 – 14 629 – 146 – – (1 250) –

Austria 70 967 71 1 571 55 1 488 446 465 (4) 1 183

Polonia 2 2 69 9 608 33 – (–) –

Portugalia 29 492 2 734 816 1 51 1 598 (2) 282

România 4 222 8 169 2 115 18 810 (0,9) 477

Slovenia 11 286 12 277 6 242 1 537 (1) 63

Slovacia 0,6 41 3 42 4 661 2 448 (<0,1) 74

Finlanda 0,4 138 7 383 259 2 263 66 420 (–) 695

Suedia 45 675 162 3 640 770 5 524 34 919 (24) 1 993

Regatul Unit 844 11 075 5 697 18 912 1 356 4 043 513 259 (2) 3 483

Turcia 17 385 12 932 1 476 3 829 7 268 9 405 8 606 765 (–) 6 663

Norvegia 99 628 80 1 185 503 5 734 33 657 (12) 1 122

Uniunea Europeană 5 418 36 786 140 435 104 348 7 037 43 720 6 581 823 (1 727) 22 803

UE, Turcia și Norvegia 22 902 50 346 141 990 109 362 14 808 58 859 15 222 245 (1 739) 30 588

Notă: Grupul „amfetaminelor” cuprinde amfetamina și metamfetamina.Toate datele sunt pentru anul 2017 sau pentru cel mai recent an.(1) Datele privind numărul și cantitatea capturilor nu provin de la toate unitățile relevante de aplicare a legii, deci trebuie considerate cifre minime parțiale. Capturile de cocaină cuprind majoritatea capturilor mari.

96


TABELUL A7

CAPTURI (continuare)

Rășină de canabis Iarbă de canabis Plante de canabis


Număr de capturi


Număr de capturi Cantitate capturată Număr

de capturi

Țara kg total kg total plante (kg) total

Belgia 947 6 133 946 28 519 416 576 (–) 1 234

Bulgaria 0,2 9 1 580 57 16 087 (33 822) 102

Cehia 9 173 1 095 5 369 54 392 (–) 502

Danemarca 6 637 16 678 293 1 803 38 859 (236) 380

Germania 1 295 – 7 731 – 101 598 (–) –

Estonia 80 54 54 823 – (24) 35

Irlanda – 257 – 1 546 – (–) 280

Grecia 6 251 257 24 940 8 866 46 907 (–) 742

Spania 334 919 157 346 34 517 151 968 1 124 674 (–) 3 038

Franța 67 300 82 797 20 200 44 301 137 074 (–) 395

Croația 8 351 2 410 7 057 7 405 (–) 213

Italia 18 755 8 922 90 097 11 253 265 635 (–) 1 545

Cipru 1 8 151 826 161 (–) 23

Letonia 202 36 43 848 – (102) 55

Lituania 2 089 53 124 924 – (–) –

Luxemburg 19 348 113 935 74 (–) 13

Ungaria 114 153 3 674 3 751 5 287 (–) 156

Malta 591 109 0,2 175 11 (–) 5

Țările de Jos (1) 942 – 3 104 – 722 618 (–) –

Austria 100 1 841 1 557 16 969 31 102 (–) 533

Polonia 1 237 18 1 043 93 448 (–) 8

Portugalia 14 790 3 647 410 437 22 910 (–) 158

România 6 185 276 2 861 6 780 (1 540) 179

Slovenia 20 126 838 3 768 13 594 (–) 218

Slovacia 1 26 144 1 115 2 299 (–) 31

Finlanda 693 252 322 1 158 15 200 (–) 1 150

Suedia 2 809 13 140 1 125 8 825 – (–) –

Regatul Unit 6 281 12 093 12 615 103 695 340 531 (–) 9 583

Turcia 81 429 8 718 94 379 41 929 – (–) 3 143

Norvegia 2 035 9 533 385 3 473 – (43) 167

Uniunea Europeană 466 097 311 071 209 401 440 295 3 370 222 (35 725) 22 745

UE, Turcia și Norvegia 549 561 329 322 304 165 485 697 3 370 222 (35 768) 26 055

Notă: Toate datele sunt pentru anul 2017 sau pentru cel mai recent an.(1) Datele privind numărul și cantitatea capturilor nu provin de la toate unitățile relevante de aplicare a legii, deci trebuie considerate cifre minime parțiale.

Contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe

Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la:

https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin email

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările

privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa

aceste apeluri);

— apelând numărul standard: +32 22999696; sau

— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt

disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/

index_ro

Publicații ale UE

Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la

adresa: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe

exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe

Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea

https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul

legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale,

accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă

acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate

gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.



https://europa.eu/european-union/index_ro

https://europa.eu/european-union/index_ro

https://publications.europa.eu/ro/publications


http://eur-lex.europa.eu

http://data.europa.eu/euodp/ro

Despre acest raport

Raportul „Tendințe și evoluții” prezintă o vedere de

ansamblu, de nivel înalt, a fenomenului drogurilor în

Europa, referindu-se la furnizarea de droguri, la consum

și la problemele de sănătate publică asociate, precum

și la politicile și măsurile de combatere a drogurilor.

Prezentul raport, împreună cu Buletinul statistic online

și cu cele 30 de rapoarte de țară privind drogurile,

formează pachetul cunoscut ca Raportul european

privind drogurile 2019.

Despre EMCDDA

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

(EMCDDA) reprezintă sursa centrală de informații și

autoritatea recunoscută în ceea ce privește aspectele

legate de droguri în Europa. De peste 20 de ani, acest

organism culege, analizează și diseminează informații

fundamentate științific în legătură cu drogurile,

dependența de droguri și consecințele acestora, oferind

publicului o imagine bazată pe dovezi privind

fenomenul drogurilor la nivel european.

Publicațiile EMCDDA constituie o sursă esențială de

informații pentru un public variat, care cuprinde factorii

de decizie și consilierii acestora, practicienii și

cercetători din domeniul drogurilor și, la un nivel mai

general, mass-media și publicul larg. Având sediul la

Lisabona, EMCDDA este una dintre agențiile

descentralizate ale Uniunii Europene.


http://www.emcdda.europa.eu/countries

http://www.emcdda.europa.eu/edr2019

http://www.emcdda.europa.eu/edr2019

raportul european drogurile - emcdda.europa.eu · cuprins 5 prefață 9 notă introductivă ......

Documents