3/2008 R E V I S T Å C R E Ç T I N Å copiilor

26_33_rum.qxd 08.04.2008 12:25 Uhr Seite 33

Vreau så-ñi povestesc despre

un båiat pe care-l cheamå Paul.

Paul are o måmicå, un tåtic çi

o surioarå pe care o cheamå

Mia. Dar fiindcå Mia este încå

foarte micå, toñi îi spun

doar „Micuña”.

Çi atunci a fåcut ceva nepermis: a tras de

crengi în dreapta çi în stânga, lårgind gaura...

A, încå un pic... Çi încå un pic... pânå s-a fåcut

o gaurå mare de tot.

– Hei, strigå deodatå cineva de cealaltå parte

a gardului viu.

– Salut! råspunse Paul surprins. Hm, se pare cå

dincolo e un båiat, se gândi el.

POVESTEA 1

Kari VINJE

Ce ai face dacå ai descoperi o gaurå în gardul viudin gradinå? Ai trece prin ea? Ei, tocmai asta a fåcut çi Paul. Çi apoi... Nu, nu-ñi spun mai multeacum. Ce i s-a întâmplat lui Paul de cealaltå parte a gardului viu, vei afla citind mai departe.

ÇI PRIETENUL INVIZIBILÇI PRIETENUL INVIZIBIL

2

Traducere din limba norvegianå

Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA

Familia lui Paul s-a mutat de numai câteva

såptåmâni în Finkenbull. Ei locuiesc într-o cåsuñå cu

grådinå, în care Paul poate alerga dupå placul inimii.

Între grådina lor çi cea a vecinilor se aflå un gard

viu – foarte înalt çi foarte des. Dar într-o dimineañå,

Paul a descoperit o gaurå în gardul viu.

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:33 Uhr Seite 2

3

Va urma

Çi acolo, la Ionatan, Paul a auzit pentru prima datå

despre Prietenul invizibil.

Poftim? Un prieten invizibil? Precis te gândeçti acum

cå glumesc çi cå vin cu basme. Dar crede-må, totul

este cât se poate de adevårat!

– Vino så ne jucåm, îi strigå vocea.

Hai, treci prin gaura din gard.

Çi Paul nu s-a låsat rugat de douå

ori. Cu grijå, ca så nu rupå crengile,

a trecut prin gaura din gardul viu în

grådina vecinå. Iar acolo s-a trezit

fañå-n fañå cu un båiat, cam cât

el de mare. Ei bine, poate un

pic mai mare.

– Pe mine må cheamå

Ionatan, se prezentå båiatul.

Dar pe tine?

– Pe mine, Paul.

Din ziua aceea, Paul çi Ionatan au

devenit cei mai buni prieteni. Iar prietenii

buni se joacå adesea împreunå. Cum?

Nu çtii de ce? Fiindcå bucuria pe care

o simt e mult mai mare decât dacå s-ar

juca fiecare de unul singur.

Cine-o fi acest Prieten invizibil? Ñi-am trezit cumva curiozitatea? Foarte bine!

În numerele viitoare ale FELINARULUI, vei aflacum a continuat povestea celor doi prieteni,

Paul çi Ionatan.

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:33 Uhr Seite 3

Eu te voi binecuvânta.(Geneza 12:2)

Eu nu te voi påråsi.(Iosua 1:5)

Eu îñi voi ierta nelegiuirea.(Ieremia 31:34)

Eu voi fi Dumnezeul tåu.(Ezechiel 36:28)

Eu te voimângâia.(Isaia 66:13)

Eu nu te voi uita.(Isaia 49:15)

Eu voi puneDuhul Meu întine.(Ezechiel 36:27)

1 5 1 1 7 2 1 2

3. Deasupra unei clådiri(Judecåtori 9:51)

5. Pasåre necuratå în Biblie(Leviticul 11:19)

6. I s-a aråtat în vis lui Iosif(Matei 1:20)

Dacå råspunzi

corect la întrebåri, vei

afla ce litere corespund

diferitelor cifre.

Scrie în

cåsuñe dea-

supra cifrelor

literele cores-

punzåtoare çi

vei afla versetul

biblic.

Magdalena CROVACEK

Eu må voi întoarce.(Ioan 14:3)

Eu te voi salva.(Psalmul 50:15)

Adaptare de Elena BRAUN dupå Vica GARBUS çi Iulia CURACI

Eu te voi izbåvi.(Ezechiel 36:29)

Çtim cum e cu voinña omului çi cu

multele promisiuni pe care le fac

oamenii. Adesea råmânem dezamå-

giñi. Înså la Dumnezeu este altfel.

Eu te voi învåña çite voi sfåtui.(Psalmul 32:8)

„Cåci Cuvântul Domnului este adevårat...„Cåci Cuvântul Domnului este adevårat...

...çi toate lucrårile Lui se împlinesc cu credincioçie.” (Psalmul 33:4)

...çi toate lucrårile Lui se împlinesc cu credincioçie.” (Psalmul 33:4)

4

DUMNEZEU PROMITE SI ÎMPLINESTE!

DUMNEZEU PROMITE SI ÎMPLINESTE!

DUMNEZEU PROMITE SIÎMPLINESTE!

CRIPTOGRAMACRIPTOGRAMACRIPTOGRAMA

1 1 1 1 1 5 7 2 2 7

1. Lucrarea Duhului cu suspine

(Romani 8:26)

1 6 7 2 2 2 2 1

2. Opusul minciunii(Geneza 42:16)

1 2 3 7 2 2 7

-

1 2 6 2 1 1 7 3 7 2 1 7 5 2 5 1 1 1 2 1 1 7 1 2 1 5 2 7 6

4. Cuvântul lui DumnezeuSfânta Scripturå

4 1 4 1 1 1 1 2 1 2 3 1

1 1 9 7 2

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:33 Uhr Seite 4

5

Într-o çcoalå din New York, sirena care avertizeazå încazuri de incendii a început dintr-odatå så sune. Toñi s-ausperiat çi au intrat în panicå. Copii çi adulñi au încercatdisperañi så ajungå cât mai repede la ieçirea din clådire. Uniicopii s-au lovit de alñii çi s-au rånit uçor. Pentru a se salva,un profesor a sårit pe geam de la etajul întâi.

Cu toate acestea, o fetiñå a råmas liniçtitå în banca ei. Edrept cå faña ei era palidå, buzele îi tremurau uçor çi în ochiavea lacrimi. Înså ea nu s-a miçcat de la locul ei.

Din fericire, s-a constatat curând cå a fost doar o alarmåfalså. În çcoalå s-a reinstalat în scurt timp ordinea.

Revenind în claså, copiii au våzut-o pe fetiña care nu semiçcase de la locul ei çi au întrebat-o cum de a putut såråmânå atât de calmå, atunci când toñi – atât adulñii, cât çicopiii – intraserå în panicå. Fetiña a råspuns:

– Tatål meu este pompier çi mi-a spus aça: Când începeså sune alarma de incendiu la çcoalå, så råmâi pe loc çi sånu te sperii.

Ce mare încredere a avut fetiña aceasta în tatål ei!Poate cå çi tu te-ai aflat vreodatå într-o situañie pericu-

loaså, în care viaña ñi-a fost în primejdie çi abia dacå a maiexistat vreo speranñå de salvare. Vreau så çtii înså un lucru:

dacå îñi încredinñezi viaña în mâna lui Dumnezeu, Tatålceresc, El te va ocroti. El a promis cå îi va ajuta pe

copiii Såi çi cå nu-i va låsa niciodatå singuri. Crezitu în promisiunile Lui, aça cum a crezut fetiña de

mai sus în vorbele tatålui ei? Psalmistul Davidspune în Psalmul 37: „Încredinñeazå-ñi soarta înmâna Domnului, încrede-te în El, çi El va lucra.”

Andrea BLANC

Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA ARDE s,COALA!

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:33 Uhr Seite 5

În Biblie, în cartea prorocului Ieremia, gåsim scrise exact cuvintele lui Dumnezeu: „Bine-cuvântat så fie omul care se încrede în Domnul çi a cårui nådejde este Domnul!” Poñi så-ñiimaginezi ce a însemnat pentru prorocul Ieremia så audå aceste cuvinte, venind de la ÎnsuçiDumnezeu, çi så le scrie într-o carte, ca ele så se påstreze pentru generañiile urmåtoare?!Ieremia nu a avut o viañå prea uçoarå. El a fost deseori flåmând, båtut, aruncat în închisoareçi zvârlit într-o groapå adâncå, plinå cu noroi. Oamenii nu l-au ascultat çi au râs de vorbelelui. Împåratul din vremea lui Ieremia a cerut så i se citeascå prorociile scrise de Ieremia, iarapoi a poruncit ca sulul de carte pe care erau scrise acestea så fie ars în public.

Timp de patruzeci de ani, prorocul Ieremia a avertizat poporul så-çi punå speranña numaiîn Dumnezeu çi nu în propria lui putere. El i-a îndemnat pe oameni så nu se bazeze peputerea cailor çi a carelor, ci pe puterea Duhului Sfânt; nu pe Egipt çi nici pe armata egip-teanå, mare çi puternicå, ci numai pe puterea lui Dumnezeu. Poporul înså nu l-a ascultat çica urmare a acestui fapt, a ajuns în robie. Prorocul Ieremia a fost omorât cu pietre în Egipt.Da, el s-a încrezut mereu în Domnul çi a chemat poporul så facå la fel, înså oamenii l-auucis. A fost oare speranña lui zadarnicå? Nu! Ieremia L-a cunoscut pe Domnul çi s-a încrezutîn El în toate situañiile din viaña lui.

Tu ce crezi? Este mai important så fii ca toñi ceilalñi sau så fii de partea lui Dumnezeu,chiar çi atunci când pare a fi în dezavantajul tåu? Så îñi pui toatå speranña în Domnulînseamnå så te încrezi în Dumnezeu în toate situañiile, så-I spui Lui tot ce te fråmântå çi så-Iceri sfatul în orice problemå. Cu ajutorul lui Dumnezeu, Ieremia a putut så-I råmânåcredincios toatå viaña. Prorocul Ieremia este acum în cer, la Domnul. Poate så existe un locmai bun? Dar oare unde sunt cei care s-au bazat pe ei înçiçi? Este îngrozitor så ne imagi-nåm unde sunt ei acum!

Biblia este plinå de exemple de oameni care, în loc så se încreadå în Dumnezeu, s-audus la vråjitori çi la prezicåtori. Ei s-au încrezut în ei înçiçi sau în alñi oameni. Mai târziu le-apårut råu çi au vårsat lacrimi amare. În Biblie ni se relateazå înså çi despre mulñioameni care pe parcursul vieñii lor s-au bazat întotdeauna peDumnezeu. Un astfel de om a fost Ieremia. La fel a fåcutçi împåratul David, despre a cårui viañå putem citi înBiblie. El l-a învins pe uriaçul Goliat, a fost prigonit deîmpåratul Saul, çi-a biruit duçmanii çi a trebuit så seprefacå în faña altor oameni cå este nebun, ca så-çisalveze viaña. Înså în toate situañiile, David s-a încre-zut în Domnul. Citeçte Psalmul 23, scris de el. Câtåîncredere în Dumnezeu exprimå David în acestpsalm!

Ai vrea så tråieçti çi tu sub ocrotirea Domnului?Atunci ia hotårârea de a te încrede numai în El, açacum au fåcut David çi Ieremia. Poñi så iei aziaceastå decizie. Spune-I lui Dumnezeu în rugå-ciune cå vrei så-ñi pui speranña numai în El. Dum-nezeu îñi vede inima çi Se va bucura de hotårâreata. Fii sigur cå El te va ocroti toatå viaña.

Waldemar ZORN6

Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

DUMNEZEU ESTE SPERANTA MEA – DOAR ÎN EL MA ÎNCRED

DUMNEZEU ESTE SPERANTA MEA – DOAR ÎN EL MA ÎNCRED

02_9_rum.qxd 08.04.2008 17:22 Uhr Seite 6

UN SFAT BUNÎnçirå iniñialele urmåtoarelor imagini în cåsuñele albe

çi vei obñine un verset biblic.

Ilustrañii de Elena MICULA Paginå adaptatå din limba germanå de Elena BRAUN

Å -

R

=

1

4

7

2

5

3

6

8 9

#0*SEKR

Â

R

=

1

4

7

2

5

3

6

8 9

#0*SEKR

7

(Psalmul 55:22)

UN SFAT BUN

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:33 Uhr Seite 7

8

Ilustrañii de Ina COZINA

„Încredeñi-vå în Domnul pe vecie, cåci DomnulDumnezeu este Stânca veacurilor.”Isaia 26:4

Pe când era încå påstor la oi, David a fost uns ca împårat de cåtre prorocul Samuel. Asta s-aîntâmplat când în Israel domnea încå împåratul Saul, aça cå ciobånaçul David nu a ajunsimediat så împåråñeascå.

Dupå ce l-a învins pe uriaçul Goliat, David a devenit conducåtorul armatei împåratului Saulçi omul lui de încredere. Apoi a devenit chiar ginerele împåratului, cåsåtorindu-se cu fiicaîmpåratului, prinñesa Mical. Împåratul Saul l-a invidiat înså mult pe David pentru cå eraîndrågit de popor çi pentru cå era foarte talentat, puternic çi îndemânatic. Socotindu-l unadversar, Saul a luat hotårârea så scape de el, aça cå într-o bunå zi l-a invitat la cinå, cu gândså-l omoare. David a aflat înså despre intenñia împåratului çi a fugit în pustiu. Saul a pornitdupå el, ca så-l prindå. Deçi l-a cåutat cu-nverçunare, nu l-a putut gåsi nicåieri, cåci David seascundea în munñii greu accesibili din En-Ghedi.

Dupå o vreme, Saul a aflat cå David este în En-Ghedi, a luat cu el trei mii de soldañi çi aplecat în cåutarea lui. Spre searå, împåratul Saul a vrut så se odihneascå. A våzut lângå drumniçte stâne de oi çi în apropiere o peçterå. A intrat în peçterå, fårå så çtie cå David se ascundeaçi el acolo. Când prietenii lui David au våzut cå Saul era singur çi fårå apårare, i-au çoptit luiDavid:

– Omoarå-l! Iatå cå Domnul îl då pe vråjmaçul tåu în mâinile tale.

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:34 Uhr Seite 8

9

Dar David a råspuns:– Cum pot så ridic mâna asupra celui pe care Dumnezeu Însuçi l-a fåcut împårat? Nu voi

face acest lucru.David s-a furiçat pânå la Saul çi i-a tåiat cu sabia un colñ din mantie.Spre dimineañå, Saul a ieçit din peçterå pentru a-çi continua drumul. Când a fost suficient de

departe, a ieçit çi David din peçterå çi i-a strigat lui Saul:– Uitå-te la mantia ta. Vezi bucata asta din mâna mea? Dacå aç avea ceva împotriva ta, nu

ai mai fi acum în viañå. De ce må urmåreçti? Så judece Dumnezeu între noi doi, dar eu nu voiridica mâna împotriva ta.

Îngrozit de cuvintele lui David, Saul a început så plângå. El i-a spus lui David:– Eçti mai drept decât mine, cåci tu mi-ai fåcut bine, dar eu ñi-am råsplåtit binele cu råu.

Domnul este de partea ta. Înñeleg acum cå tu va trebui så fii cu adevårat împåratul lui Israel.Împåratul David nu s-a bazat pe sine însuçi, ci çi-a pus speranña în Domnul, iar Domnul l-a

ocrotit. El a spus despre David cå este un om dupå inima Lui. Dumnezeu îi preñuieçte foartemult pe oamenii care-çi pun toatå încrederea în El.

Împåratul David a fost cel mai cunoscut împårat al poporului Israel. Poñi citi despre viaña luiDavid în Biblie, în cartea 1 Samuel.

Waldemar ZORN

02_9_rum.qxd 08.04.2008 10:34 Uhr Seite 9

10

Stå fråmântat, cuprins de-ngrijorareLa vârsta lui, de tânår teolog……Tot ce-nvåñase-n clasele primare,Dar mai ales în cele superioare,Nu se-mpåcau cu sine chiar deloc.

În suflet, luptå mare se-nteñeçte:Cu cât tradiñia pare-a-l liniçti,Cu-atât adâncu-n marea-i deznådejdeÇi Adevårul care încolñeçteStârnesc în sine mari nedumeriri.

S-a pus pe studii; multe ipotezeSå îl convingå tot nu reuçeauÇi fost-a nevoit curând så conturezeAcele nouåzeci çi cinci de teze,Gândind: „În timp scurt le voi afiça...”

Urmarea? Cum çi cine-o poate spune?Ce controverse, câte fråmântåri!„Recent” fusese „uns” de preoñime,Dar care dintre preoñi çtiut-a spuneCe chinuri îndurase, ce mustråri,

Martin Luther (10 noiembrie 1483 – 18 februarie 1546), preot çi doctor în teologie,

cunoscut ca „pårintele Reformei”, a fost primul reformator protestant. În data de

31 octombrie 1517 a afiçat pe uça principalå a bisericii din Wittenberg o listå cu 95

de teze care l-au adus în conflict cu papa, acesta cerând în 1521 împåratului Carol

al V-lea så-l execute. Ca så scape de pedeapså, guvernatorul Saxoniei l-a ascuns în

castelul din Wartburg, unde Luther a început så traducå Noul Testament în limba

germanå.

Ceta

tea W

art

burg

, T

uring

ia

Învañå teza a nouåzeci çi çasea,Cum Martin Luther, iatå, a-nvåñat!

Învañå teza a nouåzeci çi çasea,Cum Martin Luther, iatå, a-nvåñat!

10_12_rum.qxd 11.04.2008 16:26 Uhr Seite 10

11

„Uitañi-vå la påsårilecerului: ele nici nu seamånå,

nici nu secerå, [...] çi totuçi Tatålvostru cel ceresc le hråneçte. Oarenu sunteñi voi cu mult mai de preñdecât ele? [...] Nu vå îngrijorañi,

dar, de ziua de mâine; [...]Ajunge zilei necazul ei.”

(Matei 6:26, 34)

Ilus

trañ

ii de

Iul

ia P

ravd

ochi

na

Când Adevårul Veçnic çi tradiñiaÎn cugetu-i ajuns ArmaghedonSe råzboiau çi-i distrugeau fiinña:S-accepte indulgenñele-ori credinña,S-accepte „falsul” sau pe al såu Domn?

Nedumerit, continuå så ofteze…Ar fi dorit o PACE-n ABSOLUT…Prin minte i se perindau doar „teze”,Pe-o „uçå”-ar fi dorit så le fixeze……Çi totul reluå de la-nceput…

Dar cum ståtea el abåtut çi jalnicLângå fereastra din chilia lui,Când tot ce cugeta pårea zadarnicÇi-n loc de pace, suflet mai amarnicÎl chinuia ca focul iadului,

O påsåricå dând din aripioarePe-o råmuricå, într-un cuibuçor,Din cioculeñu-i – cât fu el de „mare” –C-un gråuncior, o porñie de mâncare,Hråni gingaçii, dragii-i puiçori.

Apoi prea ostenitå, dar zglobie,Ea ciocul în aripå-çi adânciÇi ciripitu-i plin de måiestrie– Când ziua-i duså çi vremea-i târzie –Se stinse-n liniçtire… çi-adormi…

Dar cui i-a dat prin gând ori så visezeC-o påsåricå-n cuibu-i liniçtit,Pe lângå nouåzeci çi cinci de tezeCu fråmântåri ce-aveau så mai dureze,Pe-a nouåzeci çi çasea i-o va låmuri?

Petricå PLEÇA

10_12_rum.qxd 08.04.2008 10:56 Uhr Seite 11

1. Isus a spus cå o våduvå såracå poate så aducåo jertfå mai mare decât un om bogat. Oare cuma ajuns El la aceastå concluzie?Våduva avea cu mult mai puñin decât omul celbogat, dar I-a dat tot ce a avut lui Dumnezeu. Ast-fel, jertfa pe care a dat-o ea a fost mult mai maredecât jertfa omului bogat. (Luca 21:1-4)

2. Care oraç a fost „încålñat” de Dum-nezeu?Ierusalimul. Dumnezeu a purtat de grijåacestui oraç. (Ezechiel 16:10)

3. Întristarea Mariei çi a Martei a fost schim-batå în bucurie atunci când L-au primit în vi-zitå pe Isus. Oare de ce?Când a ajuns Isus la Maria çi Marta, ele I-aupovestit cå fratele lor, Lazår, murise în urmå cupatru zile. Atunci, Isus S-a dus la mormânt çi l-aînviat pe Lazår! (Ioan 11:17-44)

4. De câtå mâncare era nevoie pentru asåtura toñi oamenii din palatul împåratuluiSolomon?Printre altele, era nevoie zilnic de 90 de sacide fåinå (aproximativ 12 tone) çi se tåiau 30 deboi çi 100 de oi. (1 Împårañi 4: 22-23)

DDAARR AADDEEVVAARRAATT !!II LL,,BBIIDDRRII CCNN EE

Ilustrañii de Elena MICULA12

10_12_rum.qxd 08.04.2008 10:56 Uhr Seite 12

unetul puternic al tobei l-a trezit pe Runtarambi dintr-unsomn adânc. Ar fi vrut så mai doarmå puñin, cåci era unbåieñel doar de çapte ani, dar aça era obiceiul în parteaaceea a Indoneziei (în nordul insulei Celebes, ñinut numit

Minahasa). Oamenii se trezeau cel târziu la ora patru çi jumåtate, iar unsfert de orå mai târziu plecau deja la câmp. Dimineaña era încå råcoare çise putea lucra mai bine. La fel a fost çi când bunicul çi stråbunicul luiRuntarambi au fost de vârsta lui. Dintotdeauna oamenii fuseserå treziñidin somn aça de devreme. Ei nu au avut niciodatå destul timp pentru a sespåla liniçtiñi. Timpul le ajungea numai pentru a se çterge la ochi, a-çitrage cåmaça pe ei, pentru a-çi lua sapa sau cuñitul çi pentru a intra în çirullung de oameni care mårçåluiau în ritmul båtåilor de tobå.

13

Bertold DOWERK

RUNTARAMBIRUNTARAMBIRUNTARAMBI

SS

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 13

Runtarambi çtia cå mama lui împreunå cu toate celelalte mame sesculaserå çi mai devreme decât el. Ele au fiert orezul, au fript peçtele çi auîmpachetat mâncarea în frunze de bananier.

Pe jumåtate încå adormit, Runtarambi a plecat cu adulñii çi cu alñi copiispre câmp. Nu a reuçit så vadå prea multe pe drum, deoarece mai era încåo orå bunå pânå la råsåritul soarelui. Înså cunoçtea drumul cu ochiiînchiçi. Pårinñii lui, la fel ca çi ceilalñi såteni, aveau un ogor pe dealul de lapoalele unuia dintre cei doi vulcani învecinañi. Oamenii mergeau întot-deauna împreunå la câmp çi se întorceau tot împreunå acaså. Cu toñiilucrau împreunå un ogor, apoi treceau la urmåtorul. Astfel se împårñeaoboseala muncii câmpului çi era mai plåcut aça, decât dacå fiecare çi-ar fifåcut treaba de unul singur pe ogorul lui.

Runtarambi nu trebuia încå så lucreze cu sapa cea grea, înså çtia dejadestul de bine så lucreze cu cuñitul. El tåia iarba, tufiçurile, rådåcinile çi lecåra pe toate într-o gråmadå, la uscat, pentru ca mai târziu så fie arse. Da,båieñelul de çapte ani putea deja så ajute mult.

Dupå câteva ore, toba råsuna pentru a doua oarå. De data aceasta,oamenii reacñionau cu bucurie la sunetele ei. Toba anunña ora mesei.Fiecare îçi lua din coç o porñie de orez în frunzå de bananier çi dintr-un altcoç o bucatå de peçte fript. Copiii aveau pregåtitå apå proaspåtå çi bunåde båut în tulpini de bambus.

Dupå ce mâncau, båieñii çi fetele intonau un cântec. Cântau despre ceidoi vulcani care încadrau satul. Cuvintele cântecului spuneau ceva despre

teama cå muntele ar putea så erupå çi cå lava încinså arputea så cadå peste sat. În acelaçi timp înså, cântecul

glorifica munñii a cåror cenuçå fierbinte îngråçapåmântul, fåcându-l foarte bun çi roditor. Cân-

tecele intonate de copii erau açadar un amestecciudat de teamå çi speranñå, de bucurie çisuferinñå.

Copiii cântau pânå la pauza de prânz,iar pårinñii lor, în måsura în care muncanu-i låsa fårå suflu, îi însoñeau cu drag.La prânz mâncau din nou orez cu peçte çiceva legume, dupå care urma multaçteptata pauzå de dupå-amiazå. Copiii se

14

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 14

15

mai jucau un timp cu mingile pe care çi le împletiserå singuri, în timp ceadulñii moñåiau la umbra colibelor improvizate din bambus. Abia spresearå se întorceau cu toñii în sat. Copiii dådeau fuga så se scalde la râu, întimp ce pårinñii spålau rufe çi pregåteau cina.

Înså Runtarambi voia så fie singur çi nu s-a dus la râu, ci s-a îndepårtatde grup. Îi încolñise un gând important în minte. Çi-a ridicat privirea sprecei doi vulcani çi a continuat så fredoneze cântecul pe care îl cântaseråcopiii mai devreme. Povestea lui era legatå de aceçti doi vulcani, çi anumede perioada dinaintea ultimei erupñii a vulcanilor. Zile în çir se auziseråatunci zgomote din interiorul muntelui. Såtenii s-au adunat pentru a se sfåtui împreunå. Unul dintre ei a afirmat cå spiritele munteluiar fi fost supårate çi cå din aceastå cauzå tot muntele era neli-niçtit. Dar cum puteau oare så îmbuneze spiritele muntelui? Ce-i drept, aproape toñi fåceau parte din biserica creçtinå, darse alåturaserå acesteia abia de curând çi nu erau siguridacå trebuiau acum så apeleze la Dumnezeu sau laspiritele muntelui. În cele din urmå, au hotårât såle facå pe amândouå: så le aducå spiritelor o jertfåçi så se roage la Dumnezeu. Înainte de a devenicreçtini, obiçnuiserå så jertfeascå o fatå frumoaså.Acum înså nu mai voiau så facå lucrul acesta. Însåtrebuia totuçi jertfit ceva viu, cel mai bine unporc sau o caprå.

Tatål lui Runtarambi refuzase atunci såparticipe la acea jertfå.

– Eu vreau doar så må rog la Dumnezeu,spusese el.

Ceilalñi l-au certat çi l-au ameninñat,dar tatål lui Runtarambi nu s-a låsat in-fluenñat. În final, a reuçit så-i convingå petoñi så fie de aceeaçi pårere cu el. Însådacå lucrurile nu aveau så meargå bine,era numai din vina lui.

Din nefericire, lucrurile nu au ieçitbine. Marea nenorocire nu s-a låsat preamult açteptatå. Mama lui Runtarambi

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 15

a fost prima care a observat petele apårute pe spatele fiului ei. Ea cunoçteaacest gen de pete. Erau semne clare cå båiatul se îmbolnåvise de leprå.Mama çtia exact ce va urma. Curând vor apårea pete asemånåtoare çi înalte pårñi ale corpului. Nervii din regiunile respective vor deveni in-sensibili, iar în cele din urmå, båiatul nu va mai simñi nicio durere la acelnivel, în ciuda nenumåratelor infecñii de pe tot corpul.

Mama lui Runtarambi mai çtia înså ceva: såtenii vor asocia aceastånenorocire cu refuzul tatålui de a aduce o jertfå spiritelor muntelui. Ei vorconsidera îmbolnåvirea båiatului o pedeapså din partea spiritelor çi îl voralunga din sat. Nimeni care suferea de leprå nu avea voie så råmânå în sat.Dar båiatul ei era încå atât de mic! Cum ar fi putut el så tråiascå singur,departe de pårinñii lui?

Mama lui Runtarambi discutå atunci situañia cu soñul ei. Båiatul nu çtiaîncå nimic despre boala lui. În aceeaçi searå, tatål s-a uitat la semnele depe spatele fiului såu, dându-çi seama imediat cât de îngrijoråtoare era situ-añia lor. Oare era aceasta cu adevårat pedeapsa spiritelor cårora lerefuzase jertfa? Era Dumnezeul, în care-çi pusese încrederea çi desprecare çtia cå îi iubea pe toñi oamenii în Isus Cristos, cu adevårat mai slabdecât spiritele? Nu, el nu putea crede asta, dar nu voia nici så tråiascå ziuaîn care fiul lui avea så fie alungat din sat.

În ziua urmåtoare, Runtarambi se trezi mai devreme decât de obicei.De data aceasta, nu sunetele tobei i-au speriat somnul, ci glasul tatålui.Acesta era deja îmbråcat çi pregåtise provizii pentru o cålåtorie lungå.Fårå prea multe explicañii, îi ceru fiului så se îmbrace çi så ia în spatebocceaua pregåtitå de mama. Nu îçi luarå råmas-bun la despårñire, ci

plecarå fårå så spunå un cuvânt.Tatål çi fiul merserå toatå ziua. Peste noapte dormiråundeva în pådure, iar ziua urmåtoare merserå mai

departe, pânå când ajunserå la un izvor cu apåfierbinte. Era un izvor cu apå sulfuroaså, care

ñâçnea fierbinte din interiorul unuia dintre vul-cani. Tatål fåcu acolo o colibå micuñå dinbambus. Båiatul trebuia så facå zilnic maimulte båi în apa sulfuroaså, dupå care tatål îlfricñiona cu sucul unor frunze çi rådåcini.Båiatul nu înñelegea rostul acelor proceduri, dar

16

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 16

17

nici nu îndråznea så întrebe. Seara, când Runtarambi se culca într-un colñal colibei, putea så-l observe pe tatål lui care îngenunchea în celålalt colñçi se ruga. Adesea îl auzea gemând çi o datå îl våzu chiar çi plângând. Cemult ar fi vrut så çtie ce-l întrista atât de mult pe tata! Aflå la scurt timp,când într-o noapte se trezi speriat de glasul tatålui såu care se ruga aça:„O, Doamne, salveazå-mi fiul de leprå. Salveazå-l çi nu låsa så fie alungatdin sat.” Runtarambi înñelese atunci de ce-l adusese tatål lui în acel loc.Acum çtia de ce era tatål lui atât de trist çi îl cuprinse çi pe el aceeaçitristeñe. Auzise deja despre leproçi, cât tråiau de singuri çi ce multsufereau. Îl mai auzi pe tatål såu spunându-I lui Dumnezeu: „Doamne,dacå îmi vei vindeca fiul, atunci Ñi-l voi închina Ñie. Dacå ne iubeçti, nu-Ñi lua mâna de peste noi çi nu låsa så devenim de batjocura oamenilor,ci fii alåturi de noi. Îñi mulñumesc, Doamne, din toatå inima!” De atunciîncolo, Runtarambi a avut coçmaruri în fiecare noapte.

Råmase multe såptåmâni împreunå cu tatål lui însinguråtate. Îi era dor de mama çi de frañii lui.Dacå nu se vindeca, nu avea så-i mai vadåniciodatå, pentru cå urma så fie alungat dinsat. Curând va trebui så-l påråseascå pânå çitatål lui, ca så nu se molipseascå çi el de

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 17

leprå. În tot acest timp, îçi våzu tatål mereu concentrat, de parcå s-ar firugat necurmat. Ce tatå bun avea Runtarambi!

Çi într-o zi s-a produs minunea! Când tatål vru så fricñioneze din nouspatele fiului såu cu sucul frunzelor çi al rådåcinilor, petele dispåruserå.Nu mai apårurå nici a doua zi, nici a treia zi! Oare cum era posibil açaceva? Tatål înñelese primul çi recunoscu cå Dumnezeu folosise izvorulfierbinte çi plantele ca så-i ajute çi så-i vindece fiul. Cåzu în genunchi,proslåvindu-L pe Dumnezeu, iar Runtarambi i se alåturå cu mulñumire.Bucuroçi, pornirå spre caså. În seara în care ajunserå în sat, tatål îi adunåpe toñi båtrânii satului. Le povesti despre îmbolnåvirea fiului såu çi desprevindecarea lui miraculoaså. Le aråtå spatele lui çi le spuse despre pro-misiunea pe care el, ca tatå, I-o fåcuse lui Dumnezeu.

– De azi înainte, zise el, fiul meu se va numi We-Enas, care înseamnå„adu o jertfå”. Voi çtiñi cå eu nu am vrut så le aduc nicio jertfå spiritelormuntelui, ci am vrut så-I råmân credincios lui Dumnezeu. Aståzi Îi aduc ojertfå lui Dumnezeu, care mi-a vindecat fiul. I-L predau Lui pe fiul meu,

så fie un slujitor al Dumnezeului viu çi adevårat.

We-Enas sau Wenas, aça cum a fost numit maitârziu, a devenit un slujitor al lui Dumnezeu.

Ca pastor, el a fåcut mult bine oamenilor dinñara lui. Dragostea lui Dumnezeu îl însoñiseprin våile întunecate ale vieñii, ajutându-lså devinå luminå. Båieñelul de odinioaråsimñise într-un mod atât de real dragos-tea lui Dumnezeu, încât acum le puteamårturisi tuturor cu putere despre aceas-tå dragoste nemårginitå çi statornicå.

Ilustrañii de Alexandru BASS18

13_18_rum.qxd 08.04.2008 11:40 Uhr Seite 18

Când împåratul Nebucadneñar a våzut cå prietenii lui Daniel, care se încrezuserå în Domnul, au fostocrotiñi de Dumnezeu în mijlocul focului, a trebuit så recunoascå: „Binecuvântat så fie Dumnezeul luiÇadrac, Meçac çi Abed-Nego, care I-a trimis pe îngerul Såu çi i-a izbåvit pe slujitorii Såi care s-auîncrezut în El, au încålcat porunca împåratului çi çi-au dat mai degrabå trupurile lor, decât så-islujeascå çi så i se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!”

Poñi citi despre cei trei prieteni în cartea prorocului Daniel, în capitolul 3.

PR

IET

EN

II L

UI D

AN

IEL

Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

Paginå de

coloratPaginå de

colorat

PR

IET

EN

II L

UI D

AN

IEL

19

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:13 Uhr Seite 19

O tragedie de neuitat– Artur, hai, trezeçte-te! strigå mama pentru a

treia oarå. Peste douåzeci de minute plecåm toñi laçcoalå. Este 1 septembrie, ziua în care începi clasa atreia. Nu avem voie så întârziem la serbarea deînceput de an.

Artur ar fi vrut så mai doarmå, dar trebuia så sescoale. Soarele strålucea pe cer çi razele lui cådeaupe munñii maiestuoçi ai marelui Caucaz. În timpulvacanñei de varå, Artur se trezise adesea foartedevreme. Pentru a nu trezi pe nimeni, se ducea încetîn camera bunicii, care çedea deja la maså. Ea citeadin Noul Testament, care fusese tradus de curând înosetå, limba lor maternå. Deseori, atunci când plouaafarå çi nu putea så îçi ajute tatål la lucrurilegospodåreçti, ståtea cu bunica çi o asculta citindu-iistorisiri biblice. Personajul lui preferat din Biblieera tânårul çi curajosul David. Dupå ce îi citise dejade patru ori la rând întâmplårile celor doi prieteniDavid çi Ionatan, bunica îi fåcu într-o zi o propunerelui Artur.

– Hai så citim azi despre Lazår, cel pe care Isusl-a înviat din morñi!

Artur n-a prea fost de acord, dar el era osetin, iarun tânår osetin nu contrazice niciodatå o persoanåmai în vârstå. Se açezå açadar mai aproape de bunicalui, care îçi puse brañul în jurul lui çi începu såciteascå din Noul Testament istorisirea despre Lazårçi cele douå surori ale acestuia.

– Bunico, o întrerupse Artur, dacå Isus l-a înviatpe Lazår, poate så må ajute çi pe mine la ceva? Çi euam douå surori, exact ca Lazår, doar cå eu sunt celmai mare. Probabil cå sunt ca Marta. Ea a fost ceamai mare din caså çi a trebuit mereu så munceascå,la fel ca mine, sublinie Artur cu voce gravå çiserioaså.

Într-adevår, acest båiat de nouå ani ducea peumeri povara întâiului nåscut din familie. Tatål luiapela întotdeauna la el, când avea nevoie de ajutor.

De câñiva ani, familia construia o cåsuñå nouå.Artur îçi întreba adesea tatål de ce vecinii înaintea-zå mult mai repede cu construcñia lor.

– Am açteptat pânå ce ai mai crescut, îiråspundea mereu tatål.

Båiatul era un ajutor de nådejde pentru tatål lui.Uneori i-ar fi plåcut så se plimbe cu bicicleta sau såse joace cu båieñii din vecini, dar familia lui nu aveanicio bicicletå pentru copii. Çi ei nu aveau nicimaterialele necesare ca så termine cåsuña. Acesta eramotivul pentru care construcñia dura atât de mult. Deobicei, familiile numeroase abia se ajung cu banii,iar familia lui Artur nu era o excepñie în aceaståprivinñå. Çi totuçi, ei erau cei mai bogañi oameni dinBeslan çi ar fi vrut atât de mult så-çi împartå bogåñiacu cât mai mulñi oameni. Comoara lor era påstratå încer pentru ei. Din nefericire înså, mulñi dintre cei cucare ei ståteau de vorbå doreau mai degrabå så aibåbogåñie påmânteascå, decât bogåñia cereascå desprecare le povestea cu atâta înflåcårare familia luiArtur.

În casa încå neterminatå era cald çi toñi se simñeaubine. Chiar dacå vacanña se sfârçise, Artur îi pro-misese tatålui såu så-l ajute în fiecare zi, dupå orelede çcoalå. Iar când casa va fi gata, întreaga familieva pleca în concediu la mare.

Înså aceste planuri au råmas neîmplinite. Pe datade 3 septembrie 2008 vor fi patru ani de când Arturs-a mutat în locuinña cereascå. În acea zi însoritå deseptembrie, în care ar fi preferat så råmânå culcat înpat, el, mama lui çi fratele lui Marc au fost luañiostatici. Niçte teroriçti au nåvålit în çcoala lui Artur çiau luat ostatici 1230 de persoane. Timp de trei zile,teroriçtii nu le-au dat nici apå, nici mâncare. Artur,Marc çi mama lor, Irina, çi-au pus speranña înDumnezeu. Pe toatå perioada cât au fost ñinuñi osta-

UN POPOR DIN NORDUL MUNÑILOR CAUCAZ

DESPRE OSETINIDESPRE OSETINI

20

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:13 Uhr Seite 20

tici, au cântat împreunå cântåri creçtine – cu vocescåzutå, ca så nu fie auziñi de cel care îi supraveghea.În ziua în care au fost eliberañi, Artur a fost rånitmortal la cap. A murit în brañele mamei lui. Acumeste la Domnul, Cel despre care bunica îi povestiseatât de des.

Viaña familiei lui Artur merge mai departe. Marc,fratele mai mic, îl ajutå acum pe tata så termine deconstruit casa. Da, viaña este durå în Oseñia, iar copiiisunt obiçnuiñi încå de mici så munceascå çi så-çi ajutepårinñii.

Poporul „Iron”Osetia de Nord sau Alania se aflå în partea nor-

dicå a Munñilor Caucaz. Ea face parte din FederañiaRuså. Natura este aici nespus de frumoaså. MunñiiDigoria, valea îngustå a râului Ardon, defileul Zeisscu gheñarii lui, pådurile de pin, cascadele çi vârfurileacoperite cu zåpadå ale impunåtorilor GimaraiChoch, Adai-Choch, Uilpata çi Tepli atrag prinfrumuseñea lor neatinså çi sålbaticå.

Limba osetå face parte din familia de limbi indo-germanice. Osetinii s-au autodenumit cu mult timp

în urmå „Iron Adam”, care înseamnå „poporul

iron”, iar ñara lor o numeau „Iriston”.În prezent, în Osetia de Nord tråiesc aproximativ

100 de nañionalitåñi diferite cu religii diferite. Celemai importante religii sunt creçtinismul çi islamul,dar existå çi adepñi ai obiceiurilor locale, tradiñionale.În Osetia de Nord tråiesc 445 000 de osetini (2002),în toatå Rusia existå în jur de 515 000.

Petru LUNICICHIN

Osetia

POÑI SÅ TE ROGI PENTRU OSETINI

Doamne Isuse!

1 Te rog, få så fie pace în aceastå micå republicå, în caretråiesc atâtea nañionalitåñi.

2 Te rog, mângâie inimile celor care au avut de suferit dincauza teroriçtilor.

3 Te rog, ajutå-i pe copiii din Osetia de Nord, care ausupravieñuit atacului, så-çi depåçeascå frica datoratåincidentului prin care au trecut.

4 Te rog, binecuvânteazå-i pe cei 5000 de copii, care s-audecis så participe la cursul pentru copii „Urmeazå-må”al Çcolii Biblice „Felinarul” din Rusia.

5 Te rog, ajutå-i pe toñi osetinii så Te primeascå în vieñilelor pe Tine, singurul Dumnezeu adevårat çi veçnic.

6 Te rog, binecuvânteazå bisericile creçtine din Osetia deNord çi då-le putere så vesteascå Evanghelia cu multcuraj.

7 Te rog, binecuvânteazå conducerea acestei republici çidå-i înñelepciune så ducå o politicå de pace.

21

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:13 Uhr Seite 21

Sub forma cårui animal a venit Satan,

când a amågit-o pe Eva?

Paginå realizatå de Liliana SUÇCOVA (11 ani)

Ce fel de pasåre a låsat Noe de trei ori

så zboare din arcå?

Pentru care animale a scos Rebeca

apå din fântânå?

Cu pielea cårui animal çi-a acoperit

Iacov brañele çi gâtul când a vrut så fie

binecuvântat de tatål lui, Isaac?

Ce fel de animale au apårut în primul

vis al Faraonului Egiptului?

Ce animale a påzit tânårul ciobånaç

David?

Ce fel de påsåri i-au adus lui Ilie

carne çi pâine la pârâul Cherit?

Ce fel de animale erau în groapa

în care a fost aruncat Daniel?

Din pieile cåror animale era

confecñionatå îmbråcåmintea

lui Ioan Botezåtorul?

Pe spinarea cårui animal a încålecat

Domnul Isus înainte de Paçte,

în drum spre Ierusalim?

22

Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA

a) vulpe b) çarpe

a) ulii b) corbi

a) tigri b) lei a) cåmile b) oi a) mågar b) cal

a) oi b) capre a) bivoli b) vaci

a) corb b) porumbel a) cåmile b) oi

a) ied b) viñel

1 2 3

4

567

8 9 10

CARE ESTE RASPUNSUL CORECT?

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:13 Uhr Seite 22

Ruinele porñii vestice

SIHEMSIHEMORAÇUL PATRIARHILOR

Au trecut aproape 4000 de ani, de când un grup mare de

oameni, cålare pe cåmile, mågari sau mergând pe jos, s-a

apropiat de un oraç înconjurat de un zid de piatrå. Påstorii

veneau mai în urmå çi mânau turme mari de oi. Conducåtorul

era Iacov, unul dintre patriarhii lui Israel, poporul lui Dumnezeu.

El s-a stabilit în apropiere de Sihem. Pentru turmele lui uriaçe a

cumpårat un ogor, pe care a såpat o fântânå çi a ridicat un altar

pentru Dumnezeu, în semn de mulñumire.

De-a lungul anilor, în oraçul Sihem s-au întâmplat multe.

Zidurile oraçului au fost asaltate de filistenii råzboinici, de

soldañii egipteni çi asirieni, de trupele babilonienilor, ale grecilor

çi ale romanilor. Împåratul Hyrkanos I. a fost cel care a distrus

definitiv Sihemul.

Sihem se aflå la 65 km nord de Ierusalim, în valea dintre

Muntele Garizim çi Ebal. În drumul nostru de la Ierusalim la

Sihem, ajungem în oraçul palestinian Nablus.

Apoi, dupå aproximativ un kilometru, ajungem în Balata,

nume care în limba arabå înseamnå ghindå. Tabåra de refugiañi

Balata se aflå la poalele unui deal, care aratå de parcå sute de

oameni ar fi cåutat acolo cine çtie ce comori. Acest deal

ascunde de fapt stråvechiul oraç biblic Sihem. Arheologii au

dezgropat stråzile çi zidul vechiului oraç, zid care a fost

construit din pietre uriaçe çi necioplite. Dacå ne cåñåråm pe

una dintre aceste pietre, putem vedea în apropiere mormântul

lui Iosif. Este vorba de locul în care Iosif i-a rugat pe frañii lui så-l

îngroape în Ñara Promiså, imediat ce Dumnezeu îi va scoate din

Egipt. La o oarecare depårtare se aflå o bisericå. Ea a fost

ziditå exact deasupra unei fântâni. Este vorba de fântâna la

care S-a odihnit Isus çi unde a întâlnit-o pe femeia samaritean-

cå. Numele fântânii a råmas pânå în ziua de azi „Fântâna lui

Iacov” (în arabå – Bir Jakub). Ea are o adâncime de 32 m çi apa

ei este curatå, rece çi proaspåtå.

Pentru a asculta în liniçte dialogul pe care l-a purtat Domnul

Isus cu femeia samariteancå, pe care ni-l citeçte ghidul din

capitolul 4 al Evangheliei dupå Ioan, ne açezåm pe niçte trepte

vechi. Cuvintele Evangheliei sunt la fel de curate çi de

învioråtoare ca apa din fântânå. Mie unul mi s-a pårut cå aud

vocea blândå a Domnului Isus: „Oricui bea din apa aceasta îi va

fi iaråçi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu,

niciodatå nu-i va fi sete; ba încå apa pe care i-o voi da Eu se va

preface în el într-un izvor de apå care va ñâçni în viaña eternå.”

Waldemar ZORNLa „Fântâna lui Iacov”

Ruinele oraçului Sihem

23

açezarea actualå

poartanordicå

LaculGhenezaret

Iord

an

Nazaret

Sihem

templul

poartaesticå

19_25_rum.qxd 08.04.2008 17:35 Uhr Seite 23

1. Unde vom tråi veçnic, pe påmânt sau în cer?(Ania G., 10 ani, Ucraina)

Biblia ne învañå cå adevårata patrie, patria copiilor luiDumnezeu, este în cer, acolo unde este Tatål lor ceresc. Cerul

este locul unde tråieçte Domnul Isus Cristos. De acolo, din cer, Ela venit pe påmânt, ca så-i mântuiascå pe påcåtoçi. Dupå învierea Sa,

El S-a întors din nou în cer. Isus S-a rugat astfel pentru oamenii care cred în El: „Tatå,vreau ca acolo unde sunt Eu så fie împreunå cu Mine çi aceia pe care Mi i-ai dat Tu,ca så vadå gloria Mea.” Prin urmare, Isus doreçte så fim cu El în cer (Ioan 17:24 çi14:3). „Cetåñenia noastrå este în ceruri”, le scrie apostolul Pavel credincioçilor (Filipeni3:20). Într-un alt pasaj biblic, el scrie: „Çtim, într-adevår, cå dacå se desface casapåmânteascå a cortului nostru trupesc [adicå, corpul nostru], avem o clådire în cer dela Dumnezeu, o caså care nu este fåcutå de mânå, ci este eternå” (2 Corinteni 5:1).

Cerul este locul unde tråieçte çi domneçte Dumnezeu, dar cerul acesta nu este celpe care-l vedem noi, ci este o lume care încå nu este vizibilå pentru ochii noçtri çi pecare noi nu o putem concepe deocamdatå. În Biblie este scris cå Dumnezeu vanimici cu foc påmântul çi cerul pe care le vedem noi acum. El vrea så creeze un locnou, unde så poatå tråi toñi cei care cred în Cristos. El va face „ceruri noi çi unpåmânt nou” (2 Petru 3:10-13; Revelañia 21:1). Acesta este locul în care toñi cei carecred în Domnul Isus Cristos îçi vor petrece veçnicia împreunå cu El.

2. De ce uneori Îi cerem ceva lui Dumnezeu, iar El nu ne råspunde? (Liuda S., 13 ani, Ucraina)

Dumnezeu çtie întotdeauna ce este cel mai bine pentru noi. El are un plan pentrufiecare dintre noi. Uneori ne vine greu så tråim dupå acest plan, dar planul luiDumnezeu este foarte bun pentru noi çi El vrea så ne binecuvânteze în fiecare clipådin viaña noastrå. Noi trebuie doar så ne încredem în Domnul çi så-I ceremînñelepciune çi råbdare. „Cåci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre çi cåilevoastre nu sunt cåile Mele”, ne spune Dumnezeu prin prorocul Isaia (Isaia 55:8).

Rugåciunile noastre sunt adesea cam egoiste. Noi vrem binele în primul rândpentru noi înçine. Înså Dumnezeu vrea så ne înveñe så-L slujim çi så ne bucuråm în El,atât în momentele de bucurie, cât çi în momentele de suferinñå din viaña noastrå.Dacå ne smerim çi ne încredem în Dumnezeu, atunci El ne dåruieçte cu mult mai multçi ceva mult mai bun decât ceea ce I-am cerut noi. Dumnezeu Se îngrijeçte de noi, Ellucreazå la formarea caracterului nostru çi çtie când avem nevoie de ceva. ÎnRomani 8:28, Cuvântul lui Dumnezeu ne spune: „Çtim cå toate lucrurilelucreazå împreunå spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu, çianume spre binele celor care sunt chemañi dupå planul Såu.”

Rås

puns

uri de Marina CUZNEÑO

VA

Ilustrañii de Elena CARTÇENCO

24

ÎNTRE

BARE

– RA˘ SPUNS

?!

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:14 Uhr Seite 24

Sunt un gândac de 7-8 mm lungime. Am un corp rotund çi uçor

bombat. Creatorul meu mi-a dat o culoare care iese în evidenñå.

Pe partea din fañå a capului meu mic se aflå 10 sau 11 antene.

Dacå sunt în pericol, îmi retrag antenele çi må prefac cå sunt mort.

În acelaçi timp, elimin un lichid galben çi iute. Pe vremuri, acest

lichid era folosit de oameni împotriva durerilor de dinñi. Partea

dorsalå a corpului meu este formatå din cinci membre pe care le

pot miçca liber. Pe corpul meu roçu (sau galben la unele dintre

suratele mele) am aproximativ 7 puncte negre.

Rudele mele sunt råspândite peste tot în lume, în peste o mie

de specii. Unele dintre ele tråiesc pe plantele pe care miçunå aça-

numiñii påduchi de frunze, altele tråiesc doar pe copaci, altele

numai pe plantele de câmpie çi un alt grup tråieçte pe stuf sau pe

alte plante acvatice. Atât eu, cât çi rudele mele suntem conside-

rate insecte foarte folositoare, fiindcå ne hrånim cu påduchii de

frunze çi cu alte insecte dåunåtoare plantelor. Ouåle le depunem

în locuri unde existå mulñi påduchi. Dupå o såptåmânå, larvele

proaspåt eclozate (adicå proaspåt „ieçite din ou”) încep imediat så

se hråneascå. Pentru a se putea dezvolta complet, o larvå trebuie

så månânce aproximativ o mie de insecte. La o lunå dupå ce a

eclozat, larva se transformå în cocon, iar din acesta iese apoi

insecta maturå. Çtii acum cine sunt eu?

Copiilor nu le este fricå de mine, deoarece sunt o insectå

paçnicå, micuñå çi foarte frumoaså. Nici nu muçc, nici nu înñep.

Uneori, când copiii îçi întind degetul aråtåtor în aer, eu aterizez

pe el. Îmi place så må cañår apoi pe degetul lor întins pânå sus

de tot, unde îmi întind aripile çi-mi iau zborul.

În mod sigur ai ghicit acum cine sunt! Sunt o

Elvira ZORN

CINE SUNT EU?CINE SUNT EU?

.buburuzå

Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA

25

19_25_rum.qxd 08.04.2008 12:14 Uhr Seite 25

– Bine ai venit în cåminul nostrumodest, zise Ariciul. Numele meu esteErinaceus Europeus, dar poñi så-mi spuisimplu Erinaceus.

De undeva de sus, påtrundea o razå deluminå. Aici, în peçtera aceasta, locuiaumama Arici împreunå cu copiii ei, caretocmai se ospåtau cu ciuperci aromate.

– Numele meu este Fips çi sunt dinspecia maimuñelor Rhesus, spuse Fips.

– Eçti un tip ciudat, murmuråErinaceus. Pe de-o parte, urli prin pådure

ca cel mai mare prost, pe de altåparte eçti capabil så astupi gâtulvulpii cu un con de brad.

Se aude cå l-ai biruit pe båtrânul Martes,dar çi cå eçti un lacheu al regelui Cerb.Cine te poate înñelege? Ai blanå ca anima-lele, dar çi urechi çi mâini ca oamenii çipoñi så mergi pe douå picioare. Cine eçtitu, de fapt?

Într-adevår, dupå un timp Fips reuçi såvadå prin întuneric coridorul subteran dinvizuina Ariciului. Merse în patru labe înurma Ariciului, pânå când, dupå multecotituri, ajunserå într-o peçterå spañioaså.

Fips îçi povesti întreaga istorie çi spuse în final:

– Nu çtiu ce se va întâmpla cu minemai departe. Locul meu nu este în aceaståpådure. Iar fårå corbul Kolk, prietenulmeu, sunt pierdut.

Puiul

de

maim

uñå,

car

e

reuç

ise så

scap

e din

cuçc

a în c

are

erau

trans

porta

te a

nim

alele

din A

frica

,

se a

flå a

cum

într-

o påd

ure

strå

inå

din

Europ

a. C

orbul

Kol

k l-a

luat

la e

l, pe

Mar

ele

Mol

id. C

erbul

, reg

ele

pådur

ii, i-a

fåcu

t puiului d

e

maim

uñå

ofer

ta d

e a

locu

i împre

unå

cu e

l, dre

pt rås

platå

cå

îi salva

se viaña

. Dez

amåg

it înså

de

mod

ul n

edre

pt în

care

se

purta

Cerbul

cu

anim

alele

slabe

din p

ådur

e, F

ips a

fugi

t de

la re

ge çi s

-a

înto

rs p

e M

arele

Mol

id. Î

nså

corb

ul n

u er

a ac

olo.

Bot

gros

l-a

sfåt

uit s

å se

duc

å

la A

rici, ca

re l-

a luat

în b

ârlo

gul lu

i…

26

de Werner LUTZIlustrañii de Iulia PRAVDOCHINAPoveste-serial începutå în nr. 1/06

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPSPOVESTEA 15

26_33_rum.qxd 08.04.2008 17:38 Uhr Seite 26

Nici în specia påsårilor çi nici în speciaanimalelor de pradå, nici în specia anima-lelor care fug çi nici în specia animalelorcare se apårå. Eçti o fiinñå care sare dintr-o lume într-alta.

Erinaceus clåtinå din cap çi dupå untimp, spuse:

– Exact asta este problema ta. Nu teîncadrezi în nicio specie.

Çi nu te încadrezi absolut deloc nici înmediul acestei påduri, având în vedere cåaici vine iarna.

– Ce este iarna? întrebå Fips îngrijorat.Parcå i se fåcea fricå la auzul acestuicuvânt.

Iarba veçtejitå îngheañå çi îñi înñeapå limbadacå încerci så o muçti. Ploaia setransformå în zåpadå rece, care îngroapåtotul sub mantia ei.

– Soarele se retrage spre sud, explicåErinaceus. Se face frig. Copacii îçi scuturåfrunzele çi încremenesc, iar påmântuldevine tare ca piatra.

Este perioada de foame çi frig, în caresupravieñuiesc doar cei mai puternici çi ceimai deçtepñi, care au învåñat så seadapteze. Nouå, aricilor, ne este uçor.

În timp ce crivåñul face ravagii prin pådureçi påsårile cad îngheñate de pe crengi, noidormim pânå când vremea se încålzeçtedin nou çi ne trezesc cântecele deprimåvarå ale påsårilor.

Da, da. Noi nu ne împotrivim iernii.Dormim çi iar dormim toatå iarna. Asta secheamå cå hibernåm...

Ochii ageri ai lui Erinaceus sclipeaucu mândrie în timp ce îi povestea luiFips toate aceste lucruri.

Noi ne hrånim cu fructele de toamnå dinpådure, iar când vine frigul, ne retragem înadâncul peçterii çi dormim pe tot timpuliernii.

27

26_33_rum.qxd 08.04.2008 12:23 Uhr Seite 27

La noi ai muri din lipså de spañiu. Çi nicinu poñi så dormi pe tot parcursul iernii.

– Mai este mult pânå atunci? întrebåFips, cu teamå.

– Nu, zise Erinaceus.

– Crezi cå aç putea råmâne la voi?întrebå Fips.

– Din partea mea, cu plåcere, ziseErinaceus. Dar nu vei rezista mult aici. Tuai nevoie de libertatea ce ñi-o oferå coroa-nele copacilor, ca så te cañeri çi så sari.

În curând vine echinocñiul, când cadeprima frunzå galbenå de pe arñar, dupåcare urmeazå o perioadå dulce, plinå defructe çi mure. Apoi pådurea se coloreazåminunat. Pe urmå începe så cadå zåpada.

Dacå poate. Dacå vrea. Dar pânå vineiarna mai este un pic. Hai acum mai bineså vedem ce face micuñul cu o ureche!

Çi Erinaceus îl conduse pe Fips prinalte coridoare subterane, pânå la loculunde zåcea bolnav iepuraçul negru.

„Atunci va trebui så mor”, se gândi Fips.– Da, nu-i exclus så mori, spuse

Erinaceus, de parcå i-ar fi citit gândurile.Doar dacå nu-ñi vine vreo idee, cum såråmâi în viañå. Sau poate i se face milåcorbului de tine çi te duce înapoi, înpådurea ta.

Acesta zåcea tåcut pe un pat dinfrunze moi. Sub botiçor avea trifoiproaspåt çi påpådie înfloritå, dar fiindbolnåvior, nu se putea bucura de nimic.

– Stai liniçtit, îi çopti Fips. Aici eçti însiguranñå. Regele cel råu nu poate så intreaici. Eu sunt Fips.

– Numele meu este Bumb, spuse încetiepuraçul. Aça îmi zicea mama, înainte såvinå ceilalñi çi så må alunge.

Fips se açezå lângå iepuraç çi-l mân-gâie cu låbuña pe cap çi pe urecheaneagrå. Când iepuraçul simñi blana caldå amaimuñei, se lipi de ea çi începu så

scânceascå.

– Fii liniçtit, zise din nou Fips çi seîntinse lângå iepuraç. Bumb avea câtevacoaste rupte çi orice miçcare îi provocadureri foarte mari.

28

26_33_rum.qxd 08.04.2008 12:23 Uhr Seite 28

Va urma

Fips rupse frunzele suculente çi i leîndeså iepuraçului în gurå. Acesta puteaastfel så råmânå întins ca så i se vindececoastele, ronñåind în acelaçi timp frunzelede påpådie, ca så prindå puteri.

Aricii aduserå pe spatele lor ñepospåpådie proaspåtå, pe care o smulseseråcu rådåcini cu tot din påmânt. Asta fiindcålui Fips îi plåceau în mod deosebitrådåcinile galbene ale påpådiei.

Bumb nu apucase så vadå prea multede prin pådure, aça cå asculta cu interescând maimuña îi descria animalele çi îipovestea întâmplårile prin care trecusepânå atunci, fårå så råmânå înså întrutotul fidel adevårului,

Ore în çir mângâie cu låbuña blåniñamoale a noului lui prieten. Îi fåcea çi luibine så simtå blana catifelatå a celuilalt.Se încålzirå reciproc çi, în cele din urmå,adormirå unul în brañele celuilalt.

ci prezentând påñaniile mult mai palpitantdecât se derulaserå în realitate. Bumbadmira mult acest animal ciudat, iar Fipsera fericit cå putea så-l ajute pe iepuraç.

Erinaceus se retrase în vizuinå, la fami-lia lui. Fips çi Bumb aveau deocamdatå totce le trebuie, iar el învåñase demult så nuse îngrijeascå pentru ziua de mâine.

„Ajunge zilei necazul ei”, murmurå elplin de-nñelepciune.

29

1. Ce a aflat maimuñica de la arici?

2. Cum s-a purtat Fips cu iepuraçul?

3. Ce efect a avut asupra lui Fips faptul cå l-a

ajutat pe iepuraç?

4. Ñie îñi place så-i ajuñi pe alñii?

ÎNTREBÅRI

ÎNTREBÅRI

Biblia spune:„Cine are milå de sårac Îl împrumutå

pe Domnul, çi El îi va råsplåti

binefacerea.” (Proverbe 19:17)

„Împarte-ñi pâinea cu cel flåmând çi

adu-i în casa ta pe nenorociñii fårå

adåpost; dacå vezi un om gol,

acoperå-l çi nu-i întoarce spatele

semenului tåu. Atunci lumina ta va

råsåri ca zorile çi vindecarea ta va

încolñi repede; neprihånirea ta îñi va

merge înainte çi slava Domnului

te va însoñi.” (Isaia 58:7-8)

Biblia spune:

26_33_rum.qxd 08.04.2008 12:24 Uhr Seite 29

SO

LU

TII

LE

lj

iS

OL

UT

IIL

El

ji

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

Ramona MANASIA,

14 ani, jud. Vâlcea

Alexandra VITÅRESCU,

Timiçoara

Isus – comoara mea

30

Alex HOLICI, 16 ani, Oradea

Estera SIMINA, 9 ani, jud. Timiç

Diana STINGHE, 10 ani, jud. Sibiu

Alexandra CRIHAN, 13 ani,

jud. Sibiu

...am planificat„contribuñiile”voastre înFELINARUL5/2008, când vomafla câte cevadespre „Dumne-zeu – Creatorul

meu”. Açteptåm cu neråbdare

desenul sau scurta ta poveste!!!

Echipa FELINARUL

Ai un

animal preferat?

Sau poate ai avut

o påñanie cu vreun animal?

Tare ne-am bucura så

aflåm çi noi!

Scrie-ne sau deseneazå

ceva pe tema

„Animalul meu preferat”.

Meritå så te gråbeçti,

fiindcå...

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa noastrå:Asociatia LUMINA LUMIIOP 9 / CP 938550 068 SibiuRomâniaSau poñi comanda FELINARUL direct la:

Tel./Fax: 0269 21 85 11felinarul@luminalumii.rowww.luminalumii.ro

FELINARUL poate fi comandatGRATUIT. Dacå vrei, nepoñi ajuta trimiñându-netimbre poçtale (a câte 0,80 Lei). Mulñumim çi pentru eventualele donañiipentru finanñarea revistei.

Isus må iubeçte!Isus – prietenul copiilor

26_33_rum.qxd 11.04.2008 16:20 Uhr Seite 30

SO

LU

T ,II

LE

la

jocu

ri:

SO

LU

T ,II

LE

la

jocu

ri: Pag. 4: CRIPTOGRAMA: 1. mijloceçte, 2. adevårul, 3. acoperiç,

4. Biblia, 5. pupåza, 6. înger. „Påzeçte-må, Dumnezeule,

cåci în Tine må încred!” (Psalmul 16:1)

Pag. 7: UN SFAT BUN: „Încredinñeazå-ñi soarta în mâna Domnului

çi El te va sprijini.” (Psalmul 55:22)

Pag. 22: CARE ESTE RÅSPUNSUL CORECT? 1b (Geneza 3:1-6),

2b (Geneza 8:6-12), 3a (Geneza 24:10-20), 4a (Geneza

27:15-16), 5b (Geneza 41:1-4), 6a (1 Samuel 16:10-13),

7b (1 Împårañi 17:1-6), 8b (Daniel 6:16-22), 9a (Matei 3-4),

10a (Ioan 12:12-15)

Pag. 32 (copertå spate): GHICITOARE „COMPUTERIZATÅ”: „Celce

stå sub ocrotirea celui Preaînalt çi se odihneçte la umbra

celui Atotputernic zice despre Domnul: El este locul meu

de scåpare çi cetåñuia mea, Dumnezeul meu în care må

încred.” (Psalmul 91:1-2)

FELINARUL copiilor 3/08 (16)Revistå creçtinå pentru copiiApare de çase ori pe anAbonament pe bazå de donañiiTiraj: 12.000

Editor:Asociañia LUMINA LUMIIOP 9, CP 938550068 SibiuTel./Fax: 0269 218511e-mail: felinarul@luminalumii.rowww.luminalumii.ro

Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contulasociañiei:Asociañia LUMINA LUMIIIBAN RO49.RNCB.0227.0360.4006.0001/RONsauRO22.RNCB.0227.0360.4006.0002/EURBanca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, SucursalaSibiu, Cod Swift RNCBROBUCu specificañia „FELINARUL”

Redactori çefi:Elvira çi Waldemar Zorn

Redactor al ediñiei în limba românå:Elena Braun

Colectiv de redacñie voluntar:Petra BåcilåPaula BorugåNarcis Cibu-CarciuMagdalena IacobPaula IsacDoina çi Daniel VasilcaMonica Wetzler

Traducerea textelor din limba germanå:Dorina Schinteie

Tehnoredactare:Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

Copertå:Pozå de Petru Lunicichin

Indice bibliografic:Paginile 2-3: Cu acordul Editurii Luther, Osslo.Pagina 4: Din „Ideen Austausch” (2/96), cu acordul KEB,Breidenbach.Pagina 12: Din „Das Bibelbuch der Rekorde”, cu acordulEditurii Hänssler, Holzgerlingen.Paginile 13-18: Cu acordul Editurii Junge Gemeinde,Leinfelden-Echterdingen.Paginile 26-29: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner FreundFips”, cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart.

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrasedin:Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia adoua, Editura LUMINA LUMII, Korntal, Germania, 2003Biblia, Traducerea D. Cornilescu

© 2007 LUMINA LUMIIISSN 1842 – 5569

Pentru copii peste 6 ani

Victor PÅUN, 11 ani,

sat Sârcova, Rep. MoldovaAndrei LUNGU, 4 ani,

Rep. Moldova

Natalia Veronica BUTURI,

Timiçoara

Må încred în Domnul!

26_33_rum.qxd 11.04.2008 16:20 Uhr Seite 31

Paginå realizatå de Iuliana BURLACOV, 14 ani, GermaniaAdaptatå din limba germanå de Elena BRAUN

Foloseçte tastaturacomputerului çi vei obñine o afirmañie extrem deimportantå! Q

1 W2 E

3 R4 T

5 Z6 U

7 I8 O

9

P10 A

11 S12 D

13 F14 G

15 H16 J

17 K18

L19 :

20 Y21 X

22 C23 V

24 B25 N

26 M27

Ç28 Ñ

29

Å30 Î

31 .32 ,

33

Spañiu liber34

91:1-2

27

8594239342571234305123432319323

34 519112631113410348719323341134

7 3411193435283261681393431234828

435710595113487193233411425

279133434101231334323863423826

3 2734197239193435123341932019726

2930532334828343411103023123431334

7327341973632627713331132734118

1032133423263134302734341123342631

12

7

7

34

32

26_33_rum.qxd 08.04.2008 12:25 Uhr Seite 32