funcionarea domeniului schiabil - alpin concept · structurile de cazare sunt compuse din vile,...

Func�ionarea

domeniului schiabil

Masterplan - ghidaprilie 2013

Brasov - sta�unea Poiana Brasov

Sezonul 2012-2013

Cuprins pagina

Poiana Brașov – stațiunea si domeniul schiabil 2

1. Context general si scurt istoric 2

2. Stațiunea montana Poiana Brașov si domeniul schiabil 9

Analiza funcționarii domeniului schiabil din Poiana Brașov 20

1. Oferta 20

2. Funcționarea instalațiilor 25

3. Frecventarea si durata sezonului 29

4. Promovarea si modul de comercializare 33

5. Gestiunea 38

Recomandări 41

1. Propuneri si recomandări pentru optimizarea 41

domeniului schiabil existent

2. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea 50

stațiunii si extinderea domeniului schiabil

3. Recomandări pentru dezvoltarea pe termen lung a 52

turismului in zona Brașovului

Concluzii 56

Referințe 57

IV.

V.

II.

III.

I.

2 m a s t e r p l a n

Funcționarea domeniului schiabil din Poiana Brașov in sezonul 2012-2013

Poiana Brașov – stațiunea si domeniul schiabil.

Informații generale

Context general si scurt istoric

La nivel mondial, indicatorul valoarea exportului plasează turismul pe locul 4, după:

carburant

produse chimice

automobile

Cifra de afaceri obținuta la nivel global din turism a

urmat o creștere constanta, atingând peste 800

miliarde € in prezent.

In 2012, numărul de sosiri la nivel mondial a depășit

pragul istoric de 1 miliard (1,035 miliarde de sosiri) si

a înregistrat o creștere de 4% fata de anul precedent.

Pentru anul 2013, Organizația Mondiala a

Turismului (OMT) estimează o creștere fata de 2012

in procent de 3-4%, iar pana in 2030 tendința

rămâne de creștere cu 3,5%/an.

Europa absoarbe mai mult de jumătate din turiști si

cea mai mare parte din veniturile provenite din

turism, adică 45% sau 333 miliarde euro.

Europa centrala si orientala reprezintă 10,5% din

piața mondiala.

In clasamentul efectuat de World Economic Forum

(WEF), din 140 tari evaluate din punct de vedere al

competitivității turismului,

Romania se clasează pe locul 68 in lume si pe locul

35 din 42 de tari in Europa,

Bulgaria situându-se pe locul 31 din 42 in Europa si

pe locul 50 la nivel mondial.

Acest clasament este realizat luând in calcul 14 indicatori printre care:

calitatea infrastructurii,

calitatea mediului înconjurător,

preturile,

siguranța publica,

igiena,

sistemul de sănătate.

Primele poziții sunt ocupate de către: Elveția, Germania si Austria, in aceasta ordine.

I.

1.

1

Turismul poate fi identificat drept sectorul economic cu cel mai mare potențial de dezvoltare in zona

Brașovului.

Diversitatea ofertei - schi si alte activități sportive de munte, natura, cultura, tradițiile, evenimente,

medical…- justifica atractivitatea zonei atât in raport cu o clientela naționala, cat si cu una internaționala.

Din datele statistice de mai jos se observa o creștere constanta a frecventării turistice a zonei, in special a

stațiunilor montane din județul Brașov (Poiana Brașov si Predeal).

1.

m a s t e r p l a n 3


In ce privește veniturile obținute din turism si contribuția acestora la produsul intern brut (PIB) național, potrivit

unui studiu efectuat de către WTTC, Romania sa clasează pe locul 170 in lume, cu o contribuție de sub 1% la PIB,

adică aprox. 1 miliard euro, in timp ce Bulgaria are venituri din turism care contribuie cu 5% la PIB, = 3 miliarde

Euro (sursa: Buletin OMT 2012).

Importanța economică a turismului se menține la un nivel foarte redus in Romania, atât in plan regional cât și in

plan național, înregistrându-se în ultimii ani chiar o tendință de scădere a ponderii turismului în Produsul Intern

Brut.

Astfel, ponderea turismului în valoarea adăugată brută regională, pentru Regiunea Centru, a scăzut de la 3,6% în

1998 la 2,3% în 2008, în timp ce la nivel național ponderea turismului în valoarea adăugată brută a coborât, în

aceeași perioadă, de la 2,6% la 1,9%.

La nivelul anului 2011, capacitatea de cazare totala in Romania este de 311.698 locuri cu indice de ocupare ce

variază intre 16,9% la structurile neclasificate si 34,9% la hotelurile clasate de 5 stele.

Câteva date statistice privind turismul in Județul Brașov – Direcția Județeana de Statistica Brașov:



Numărul total de turiști înregistrați in Romania in 2011 a fost de 7.031.606 din care 1,5 milioane au fost străini

(potrivit I.N.S. si O.M.T.).

Județul Brașov are o capacitate de cazare de 17.795 de locuri, reprezentând 5,7% din totalul național, in timp ce

Regiunea Centru din care face parte si județul Brașov este a doua regiune din tara ca număr de locuri de cazare

(42.029 locuri, adică 13,5% din capacitatea de cazare la nivel național) .

In Regiunea Centru, rețeaua unităților de primire turistică este neuniform răspândită, concentrarea cea mai mare

înregistrându-se în județul Brașov (474 unități, reprezentând 39,9% din totalul pe regiune al unităților turistice), la

polul opus situându-se județul Alba cu doar 67 unități (5,6% din total).

Din totalul capacității de cazare turistică, hotelurile dețin o pondere de 40,6%.

Sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov în luna februarie 2013,

comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere de 42,0 %.

Principalele tari de proveniență ale turiștilor străini – februarie 2013 comparativ cu februarie 2012

- număr - Sosiri Total Români Străini

Februarie 2013 (turiști) 64.986 58.764 6.222

Februarie 2012 (turiști) 45.765 41.734 4.031

Februarie 2013 fată de Februarie 2012 (%) 142,0 140,8 154,4

Dintre turiștii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din județul Brașov, 87,5% sunt din Europa,

urmați de cei din Asia (7,4%), America de Nord (2,7%).

Februarie 2013 Februarie 2012

Germania 823 830

Franța 447 331

Italia 415 246

Israel 372 277

Regatul Unit 337 230

Republica Moldova 315 231

Turcia 239 96

Federația Rusă 226 61

Austria 222 105

Ucraina 174 68

S.U.A. 139 113



Distribuția sosirilor/înnoptărilor turiștilor romani in

structurile de cazare in februarie 2013- %

Distribuția sosirilor/înnoptărilor turiștilor străini in

structurile de cazare in februarie 2013 - %

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare turistică din județul

Brașov în luna februarie 2013, a fost de 21,6%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale fată de luna ianuarie 2013 și

în creștere cu 3,5 puncte procentuale fată de luna februarie 2012.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in funcțiune in Județul Brașov - %



Poiana Brașov

Primii schiori au urcat in vârful masivului Postăvarul

in 1895, iar prima construcție a fost făcută in anul

1904.

In 1906, Poiana Brașov a devenit stațiune turistica de

schi si, trei ani mai târziu, a avut loc prima competiție

de schi din Romania.

In anul 1951, Poiana Brașov a găzduit Jocurile Studențești Internaționale de Iarna.

In 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European s-a desfășurat în Brașov, Râșnov si Predeal, între 17 și 22

februarie 2013.



Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România, stațiune situată la poalele

versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de orașul Brașov; beneficiază de cel mai mare

domeniu schiabil din tara si de o dotare moderna in raport cu alte stațiuni.

Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni si hoteluri de 2,3,4 și 5 stele, cu piscină, săli de spectacole și

de conferințe.

Temperatura medie anuală de 5°C.

Precipitațiile depășesc 900mm anual.

Stratul de zăpadă durează intre 100 si 120 de zile pe an.

Accesul principal în Poiana Brașov se realizează din zona

centrală a municipiului Brașov pe drumul național DN

1H.

O rută secundară de acces este reprezentată de DJ

101H (Râșnov-Brașov ).

Domeniul schiabil din Poiana Brașov aparține

municipiului Brașov, din patrimoniul sau făcând parte:

pârtiile,

instalații de transport pe cablu,

instalația de fabricare a zăpezii artificiale,

lacul de acumulare,

alte echipamente, materiale si dotări.



S.C. Ana Teleferic S.A. deține, in perimetrul

domeniului schiabil al Poienii Brașov:

doua telecabine,

telegondola,

5 teleschiuri,

3 mașini de bătut zăpadă,

3 tunuri de zăpadă artificiala.

Ana Teleferic se exprima atât ca proprietar de

instalații, cat si ca operator - asociat al domeniului

schiabil.

Pârtiile însumează o suprafața de aproximativ 80 ha

si, in 2011-2012, au fost reamenajate si extinse in

cadrul unui demers de modernizare a domeniului

schiabil care a adăugat echipamentelor de transport

pe cablu existente, doua telescaune noi.



Stațiunea montana Poiana Brașov si domeniul schiabil

Scurta punere in tema cu privire la poziționarea stațiunii

Stațiunile montane - clasificări:

A. Clasificarea in funcție de oferta turistica:

Stațiunile mici si mijlocii - cu mai puțin 100 ha de pârtii

Țintesc o clientela familiala.

In ceea ce privește schiul: dezvoltarea unei oferte de

învățare (scoli de schi) si crearea de pârtii de nivel

ușor si mediu.

Accesul ușor la diversele tipuri de activități si la alte

servicii este un criteriu de mare importanta:

deplasarea in stațiune, funcționalitatea pârtiilor.

Investițiile in infrastructurile anexe dar si accesul

trebuie sa fie proporționale cu dimensiunea

domeniului.

Căderile de zăpadă, inclusiv producția de zăpadă

artificiala trebuie sa garanteze o funcționare pe timp

de iarna de minimum 90 zile pe an.

In alte anotimpuri, activitățile trebuie sa cuprindă

week-end-urile, vacanta de primăvara si perioada

estivala (de vara) (60 - 70 zile).

Oferta de divertisment este asociata cu o dezvoltare

limitata a capacitaților de cazare.

Oferta de cazare trebuie sa plece de la o rețea

urbana locala (gestionata de către localnici), in mare

parte.

2.

A. in funcție de oferta de schi:

- Stațiuni mici spre mijlocii: cu mai

puțin de 100 ha de pârtii –

destinate clientelei locale, dar si

naționale;

- Stațiuni mijlocii spre mari: cu

pârtii intre 100 si 250 ha –

destinate clientelei locale,

regionale si naționale;

- Stațiuni mari: cu peste 250 ha de

pârtii – destinate clientelei

naționale si internaționale.

B. in funcție de data creării lor sunt clasificate in stațiuni aparținând

a patru generații:

- Stațiuni din prima generație: dezvoltate in apropierea unui sat;

neechipate si nepregătite pentru o frecventare crescuta;

- Stațiuni din generația a doua: poziționate la marginea unui

domeniu schiabil, alături de un oraș sau sit natural existent; create

special pentru practicarea schiului; cu dezvoltare haotica;

- Stațiuni din generația a treia: au apărut la începutul anilor 1960; se

constata intervenția unui promotor unic si a unui arhitect șef al

stațiunii = amenajare omogena = spatii mari de parcare = „uzine de

schi”;

- Stațiuni din generația a patra: abordarea unei dezvoltării

controlate, aspect rustic, multiple activități de iarna si estivale.

Reglementările urbanistice actuale denota o voința reala de

dezvoltare durabila.



Stațiunile mijlocii spre mari – cu suprafața de pârtii

intre 100 si 250 ha

Țintesc o clientela mixta, familiala dar si sportiva.

In ceea ce privește schiul: dezvoltarea unei oferte de

învățare si a unor pârtii de nivel ușor si mijlociu,

asociate cu o oferta mai sportiva (nivel dificil).

Dimensiunea domeniului justifica investiții mai

importante in infrastructuri anexe.

Dezvoltarea sitului in materie de divertisment si

recreere este asociata cu o dezvoltare a structurilor

de cazare la capătul inferior al pârtiilor sau in vale, in

cazul existentei unor mijloace de transport pe cablu

adecvate.

Dezvoltarea reședințelor secundare trebuie bine

controlata: minimum 70% din capacitatea de cazare

trebuie sa fie exploatata comercial. (hoteluri,

pensiuni, cabane/chalet-uri aflate in circuit turistic).



de iarna de minim 120 zile pe an.

In ceea ce privește celelalte anotimpuri, activitățile

trebuie sa acopere week-end-urile, vacanta de

primăvară si perioada estivala (60 - 70 zile)

Stațiuni mari - cu peste 250 ha de pârtii

Trebuie sa răspundă nevoilor unei clientele foarte

largi: începători, familii, sportivi; schiori si persoane

care nu schiază.

Oferta de divertisment si recreere trebuie sa fie

bogata si diversificata cu componenta «outdoor/de

exterior» si «indoor/de interior» care trebuie sa

meargă pana la posibilitatea efectuării de

cumpărături.

In ceea ce privește schiul: este indispensabila

dezvoltarea unei oferte de învățare si a unor pârtii

de nivel ușor si mediu. O oferta mai sportiva, de

amploare, este necesara pentru satisfacerea

nevoilor schiorilor buni (nivel dificil si foarte dificil).

Posibilitatea de deplasare pe întreg domeniul si de a

descoperi diverse zone pe parcursul întregului sejur

fac parte din atractivitatea marilor domenii; de

asemenea accesibilitatea zonelor neamenajate (in

afara pârtiilor).

Marile stațiuni cuprind si stațiuni interconectate.

Amploarea domeniului justifica investiții foarte

importante in infrastructuri anexe.



Dezvoltarea siturilor de divertisment si recreere este

asociata cu structuri profesioniste de cazare situate

la capătul inferior al pârtiilor si/sau in vale, in cazul in

care exista instalații de transport pe cablu.

Dezvoltarea de reședințe secundare trebuie

descurajata. Proprietățile individuale pot fi admise

doar pentru rezidenții permanenți.



de iarna de minim 120 zile pe an.

In ceea ce privește celelalte anotimpuri, activitățile

trebuie sa acopere perioada estivala (60 - 70 zile).

Accesibilitatea sitului de la aeroporturi

internaționale este un criteriu major de reușita.



B. Clasificarea in funcție de data creării stațiunilor:

Stațiuni din prima generație

Stațiunile s-au dezvoltat în apropierea unui sat

montan, pe terenuri care până atunci erau terenuri

agricole. Schiul este o activitate curenta. Altitudinea

medie nu permite un strat de zăpadă constant.

Practicarea schiului atrage un public din ce în ce mai

larg, iar aceste stațiuni nu sunt echipate si pregătite

pentru a primi si a răspunde așteptărilor acestui

număr mare de clienți. Stațiunile din a doua

generație sunt create pentru a compensa aceasta

problema.

Stațiuni din generația a doua

Aceste stațiuni se poziționează la marginea

domeniului schiabil, alături de un oraș/sat existent

sau de un sit natural. Ele sunt create pentru

practicarea schiului. Structurile de cazare se

poziționează în funcție de oportunitățile funciare.

Aceste stațiuni nu au un caracter urban specific.

Putem întâlni toate stilurile de clădiri si de amenajări,

între satele locale si « orașele montane » din a treia

generație.

Dezvoltarea necontrolata a primelor doua generații a condus la un peisaj montan haotic, unde tot versantul

muntelui a fost colonizat de un ansamblu haotic de cabane sau de construcții disproporționate.



Stațiuni din generația a treia

Aceste stațiuni au apărut la începutul anilor '60

atunci când schiul atingea apogeul dezvoltării sale.

Intervenția unui promotor unic si prezenta unui

arhitect șef al stațiunii asigura omogenitatea

amenajării, ceea ce permite rezervarea prealabila a

terenului necesar construcției clădirilor si crearea

domeniului schiabil.

Modelul stațiunilor din generația a treia era

următorul: un singur drum de acces care deservește

stațiunea, stabilit pe un teren viran, care urca la

peste 1.500 m altitudine. Spatii ample de parcare

periferice, dispozitive pietonale, care separa

circulația pietonilor, schiorilor si a mașinilor. Foarte

repede criticate, aceste stațiuni sunt considerate a fi

„uzine de schi”.

Stațiuni din generația a patra

Acestea încearcă sa integreze aspectele pozitive ale

celor din prima si a treia generație:

dezvoltare controlata;

aspect de sat (rustic);

multiple activități de iarna si estivale.

Localnicii doresc sa profite mai bine de turism si

aspira la o dezvoltare diferita: menținerea si

diversificarea activităților, management al

facilitaților turistice, echilibru intre dezvoltare si

protecția mediului montan.

Statul pune in aplicare o politica de dezvoltare si proceduri corective de autorizare si control, stabilește

angajamentele constructorilor si limitează construcțiile la altitudine.



Proiectele concepute pe o scara mai mica adopta principiul de urbanizare in continuarea satelor existente.

Este sfârșitul dezvoltării stațiunilor montane numai pe produsul „schi”. Acestea trebuie sa diversifice oferta lor.

Reglementările urbanistice actuale pentru stațiunile montane europene denota o voința reala de dezvoltare

durabila.

Epoca practicării schiului intensiv este pe cale sa apună. Ținta clientelei actuale, deși foarte diversificata, sunt

vacantele « soft » si descoperirea patrimoniului natural al munților – un atu de care Munții Carpați se bucura din

plin.

Exemple de dezvoltare durabila in Europa:

Construcții după normele de performanta energetica si cu limitarea coeficientului de ocupare a solului –

COS/CUT=20%.

O stațiune din 5 privilegiază renovarea sau reabilitarea construcțiilor vechi, in locul construcțiilor noi.

Se prefigurează apariția unei noi certificări/labelizari a stațiunilor care adopta dezvoltarea durabila «Fulg Verde».

TENNA (Elveția) – primul teleschi solar din lume a fost inaugurat in decembrie 2011.

SALZSTIEGL (Austria) – a fost instalata o centrala eoliana de 105 m înălțime care alimentează 5 instalații de

transport pe cablu, un hotel si cabane.

Germania – tunurile de zăpadă au fost deturnate de la scopul lor inițial: apa care alimentează bazinele de

acumulare, trece printr-o denivelare de 200 m, ceea ce ii permite sa pună in mișcare 16 turbine care produc

electricitatea necesara alimentarii unei pârtii.



Un domeniu schiabil este teritoriul ocupat de următoarele zone si echipamente:

pârtiile de schi si bretelele de legătura intre pârtii

spatiile pentru inițiere (pârtii pentru începători)

locurile special amenajate pentru copiii intre 2 si 5 ani

zona de acces pe domeniul schiabil (zona de trecere din stațiune in perimetrul schiabil)

spatiile de acces la instalațiile de transport pe cablu

snowparcuri (zone amenajate pentru practicarea de activități ludice pe zăpadă)

spatiile unde se practica schiul in afara pârtiilor (Hors pistes = back country ski)

spațiul ocupat de instalațiile de transport pe cablu

spatiile de vânzare a ski-pass-urilor

restaurantele/cabanele de altitudine

pârtiile de sanie

traseele pentru pietoni

Stațiunea Poiana Brașov prezinta atuuri obiective care pot fi rezumate in maniera următoare si care justifica

importantele mijloace materiale si umane care au fost investite, precum si continuarea demersului de dezvoltare:

Orașul Brașov; amplasarea sa, talia orașului, organizarea sa, vecinătatea reprezintă avantaje

incontestabile.

Stațiunea Poiana Brașov; Situl si morfologia terenului sunt perfect adaptate la organizarea unei oferte de

turism structurate atât pe iarna cat si pe sezonul de vara.

Existenta unei culturi turistice locale; Calitatea hotelurilor si restaurantelor precum si a complexei oferte

turistice regionale permit sa se aprecieze nivelul ridicat de cultura turistica locala, care constituie un

factor de succes important.

Contextul economic; Dezvoltarea turismului in Romania si in Europa de Est, legat de existenta fondurilor

europene destinate finanțării infrastructurilor sunt importante in acest stadiu de dezvoltare si de

concepere de instrumente turistice.

Voința actorilor locali; Niciun proiect nu poate fi realizat fără voința si implicarea puternica a actorilor

locali. Mobilizarea, calitatea schimburilor si disponibilitatea celor mai importante foruri este semnul cel

mai edificator al voinței actorilor locali.

Domeniul schiabil

Oferta domeniului schiabil se bazează in principal pe:

rețeaua de pârtii si pe

instalațiile de transport pe cablu.

Cele doua componente principale trebuie sa contribuie la îndeplinirea a doua obiective:

a) obiectivul calitativ: sa satisfacă dorințele clienților, asigurând confortul utilizării lor in bune condiții;

b) obiectivul cantitativ: sa fie in mod judicios preconizate pentru a permite un anumit nivel de frecventare

fluida, fără supradimensionări.



Domeniul schiabil din Poiana Brașov este cel mai mare domeniu schiabil din Romania si cu potențialul de

dezvoltare cel mai bun, in ciuda altitudinii.

Stațiuni montane Lungimea pârtiilor Instalații de transport pe cablu Oferta de cazare (nr. locuri) -2008

Azuga 6.100 m telegondola

400 4 teleschiuri

Bușteni 1.500 m telescaun 3.200

Poiana Brașov 25.000 m

2 telecabine

3.200 2 telescaune

1 telegondola 5 teleschiuri

Predeal 11.590 m 1 telescaun

4.700 2 teleschiuri

Sinaia 18.800 m

2 telecabine

5.000 3 telescaune 1 telegondola

2 teleschiuri



In urma investițiilor efectuate in 2010-2011, suprafața schiabila din Poiana Brașov a crescut cu aproximativ 35 de

hectare fata de 2010, ajungând la 80 de hectare.

Lungimea pârtiilor înainte de amenajare era de 16,4 km, iar acum este de 25 km.

Lățimea medie a pârtiilor, care era de maximum 20 m, a ajuns după amenajare la 35 m.

Gradul de dificultate al pârtiilor a fost păstrat, dar a suferit modificări prin corecții de panta, prin crearea de

variante ocolitoare a zonelor mai dificile (astfel încât schiorii sa poată trece ușor de pe o pârtie pe alta).

Principala activitate practicata in Poiana Brașov este schiul alpin.

Stațiunea funcționează, in principal, in sezonul de iarna, nefiind dezvoltata, pentru moment o oferta turistica

diversificata pentru „4 sezoane”.

Actuala configurație a domeniului schiabil:

Pârtiile de schi

Nume pârtie Grad de

dificultate

Altitudine

plecare (m)

Altitudine

sosire (m)

Lungime

(m)

Diferența

de nivel (m)

Suprafața

aproximativa (ha)

LUPULUI dificil 1710 945 2860 765 13

SULINAR mediu 1690 1050 2500 640 12

DRUMUL ROSU ușor 1690 1050 4600 640 18

KANZEL dificil 1765 1655 450 110 4

RUIA dificil 1690 1495 540 195 3

SUBTELEFERIC dificil 1326 1156 495 170 2

BRADUL ușor 1115 1035 465 80 3

STADION ușor 1040 1005 325 32 1

KANZEL mediu 1765 1655 450 110 4

SUBTELEFERIC mediu 1690 1050 2220 640 20



Instalații si echipamente pentru amenajarea

pârtiilor:

Mașini de amenajat zăpada: 7 (aparținând: 4

Municipiului Brașov si 3 societății Ana

Teleferic);

Instalația de înzăpezire; sistemul de

producere a zăpezii artificiale este format

din:

lacul de acumulare situat în platoul Ruia,

la altitudinea de 1.490 m fata de nivelul

mării, care se întinde pe o suprafață de

1,40 ha, cu o adâncime de 15 m și un

volumul de apă stocat de 120.000 mc.

120 lăncii pentru zăpadă amplasate pe

toate pârtiile

10 tunuri fixe

14 tunuri mobile



Transportul pe cablu

Capacitatea de transport pe cablu in Poiana Brașov:

Instalație Lungime

(m) Diferența de

nivel (m) Altitudine stație superioara (m)

Capacitate vehicul - pers. -

Capacitate de transport - per./h -

Capra Neagra 2809 737 1775 60 500

Telecabina

Kanzel 2449 693 1727 43 350

Telecabina

Postăvarul Expres 2140 670 1710 8 2400

Telegondola

Bradul 455 77 1114 1 900

Teleschi

Kanzel 314 128 1783 1 900

Teleschi

Ruia 502 197 1704 1 720

Teleschi

Subteleferic 492 169 1326 1 500

Teleschi

Stadion 301 32 1039 1 900

Teleschi

Ruia 1135 371 1709 6 2400

Telescaun

Lupului 824 232 1194 4 1800

Telescaun



Analiza funcționarii domeniului schiabil din Poiana Brașov

Oferta

II.

In ce tip/categorie de stațiune se încadrează sau vrem sa încadram Poiana Brașov?

Luând in considerare clasificările internaționale enumerate anterior, Poiana Brașov face parte din categoria

stațiunilor mici spre mijlocii, ținând seama de suprafața domeniului schiabil (80 Ha de pârtii) si din categoria

stațiunilor de generația a doua, cu oferta nediversificata.

Dezvoltarea coerenta si durabila a stațiunii va depinde de răspunsul pe care populația si autoritățile locale îl vor

da întrebării de mai sus si de strategia adoptata in acest sens.

1.

In Poiana Brașov din punct de vedere al ofertei

domeniului schiabil s-a observat ca:

pârtiile sunt într-o proporție de 43%, pârtii

dificile (negre), in timp ce spațiul ocupat de

pârtiile ușoare este de doar 15%, restul fiind

pârtii roșii (medii ca dificultate).

suprafața de pârtii este încă redusa in raport

cu capacitatea instalațiilor de transport pe

cablu, comparativ cu alte domenii schiabile.

confortul pe pârtii este redus in perioadele de

mare frecventare; raportul dintre suprafața

de pârtii si numărul de schiori care accesează

pârtiile este crescut la sfârșit de săptămâna si

de sărbători si foarte scăzut in rest. Acest

lucru ne arata ca, deși Poiana Brașov are unul

dintre cele mai mari domenii schiabile din

Romania, nu este o stațiune care beneficiază

de frecventare de lung sejur, rămânând in

categoria celor frecventate „cu ziua” sau de

week-end.

prestațiile oferite de infrastructura domeniului

schiabil nu sunt corelate si coordonate cu

prestațiile oferite de structurile de cazare.

activitatea principala din Poiana Brașov este

schiul alpin, oferta nu este DIVERSIFICATA,

lipsind:

frontul de acces la domeniul schiabil cu

activitățile specifice

pârtii de sanie

snowpark

trasee pe zăpadă

cabanele de altitudine sunt insuficiente si de

calitate scăzută.

oferta insuficienta pentru copii si începători.



Un anumit număr de parametri sunt luați in considerare de către operatori pentru a adapta oferta domeniilor

schiabile la nivelul tehnic al utilizatorilor si la nivelul de frecventare, ținând seama si de vârfurile de frecventare

din week-end-uri si vacante.

Studii realizate in zonele alpine arata ca stațiunile de schi din Austria, Franța si Elveția, unele mai rapid decât altele,

sunt intr-un proces de diversificare a ofertei turistice, completând-o cu alte activități decât schiul si activități pentru

după-schi (trasee pentru pietoni, pârtii de sanie, alte instalații sportive, SPA etc.). Aceste tendințe au apărut ca sa

răspundă așteptărilor clienților si pentru creșterea renumelui stațiunii prin calitatea primirii, convivialitate,

autenticitate si bineînțeles, prin punerea in valoare a mediului înconjurător, specific zonelor montane.

Amenajarea domeniului schiabil trebuie sa plece de la analiza așteptărilor clienților.

Oferta de schi se bazează pe nivelul de tehnicitate al practicanților, dar si pe motivația lor.

Relativ ușor de urmărit si măsurat, comportamentul clientelei pe domeniile schiabile, face obiectul a numeroase

studii recente.

Comportamentul clienților poate fi înțeles ca o reacție la oferta unui mediu care prezinta constrângeri

(constrângeri topografice, meteorologice, tarifare etc.). A determina care sunt așteptările unei clientele intr-un

mediu constrângător, este o analiza destul de dificila, dar care poate aduce foarte multe avantaje pe termen lung.

Studiile efectuate arata ca stațiunile unde se practica schi „cu ziua” sau de sfârșit de săptămâna sunt frecventate

de clienți mai sportivi, atrași de pârtiile mai dificile, pe când clientela stațiunilor de lung sejur caută sa se relaxeze.

Supremația in preferințele clienților, o dețin pârtiile care au o panta inferioara la 30%. Astfel ca, pârtiile albastre

spre roșu deschis constituie atuul major pentru obținerea satisfacției clienților.

O destinație turistica funcționează corect in situația in care infrastructura domeniului schiabil este corelata si

coordonata cu prestațiile oferite de structurile de cazare.

Capacitatea de cazare a stațiunii Poiana Brașov este de aproximativ 3.200 locuri.

Capacitatea de cazare din Brașov si Poiana Brașov este mai mare de 6.000 locuri.

Daca se iau in calcul toate locurile de cazare pe o raza de 30 km in jurul Poienii Brașov, dezechilibrul dintre

capacitatea domeniului schiabil si capacitățile de cazare este relevant.



In Poiana Brașov nu se practica in acest moment alta

activitate in afara de schiul alpin sau practicarea altor

activități este limitata.

Poiana Brașov nu are un centru al stațiunii, un nucleu

vital, „inima stațiunii”.

Nu exista, de asemenea, o platforma de recepție si

distribuție a schiorilor, un front de acces la domeniul

schiabil.

Absenta unui adevărat front de acces la pârtii cu

toate amenajările specifice lui, insuficienta caselor

de bilete, a parcărilor, lipsa toaletelor publice,

insuficienta prestațiilor de închiriere de

echipamente si a diferitelor comerțuri specifice,

sunt tot atâtea surse de inconfort pentru clienți.

Accesul la casele de bilete si la instalațiile de transport lasă de dorit. Ele reprezintă primul contact cu personalul

care deservește domeniul schiabil, iar calitatea acestui prim contact este un factor foarte important in percepția

clientului.

Pârtiile de sanie, deși constituie un serviciu bazic,

sunt foarte apreciate de clienți daca sunt bine

echipate, protejate, reglementate, bine întreținute si

semnalizate.

Aceste spatii sunt destinate in special

acompaniatorilor (bunicii sau părinți) care pot

petrece momente ludice împreună cu copii. In

general accesul la aceste spatii este gratuit, dar

poate fi si cu plata daca este foarte bine echipat.



Exista si versiuni mai sofisticate ale acestor spatii, destinate tinerilor si adolescenților, cum ar fi pârtiile cu

denivelări sau cu viraje – Snowpark.

Cele doua produse sunt quasiabsente din oferta domeniului schiabil Poiana Brașov.

Traseele pentru pietoni (alt produs insuficient valorificat), cu zăpadă bătuta, dar destinat plimbărilor fără

echipament specific, au fost bine dezvoltate in stațiunile elvețiene si austriece si au foarte mult succes. Pot fi

amenajate fie lângă un ansamblu urbanistic, fie in vârful unui masiv muntos, după stația de sosire a unei instalații

de transport pe cablu; pot fi panoramice sau sa ofere posibilitatea clienților care nu schiază de a beneficia de

altitudine; creează, in același timp, venituri pentru instalațiile de transport pe cablu.

Restaurantele (cabanele) de altitudine, in afara de a

face parte din oferta de recreere (panorama, soare,

terasa, confort, arhitectura), au un rol important in

gestiunea fluxului de clienți – permit reținerea unei

parți din clientela si evita congestionarea returului in

stațiune. Alegerea implantării lor si a arhitecturii lor

pot constitui factori de atracție foarte importanți.



Domeniul schiabil Poiana Brașov nu deține in oferta sa un restaurant/cabana de altitudine. Produsul „Cabana

Postăvaru” nu face parte din oferta domeniului schiabil, ci doar este situat in perimetrul acestuia si profita de

amplasament. De altfel, se si remarca o discrepanta intre calitatea prestațiilor cabanei Postăvaru si calitatea

domeniului schiabil.

Nu este suficient tratata oferta special dedicata copiilor si debutanților. Trebuie dezvoltate zonele special

amenajate pentru copii si debutanți. Debutanții sunt foarte importanți pentru domeniul schiabil, deoarece ei

reprezintă viitorii clienți ai stațiunii.

Pârtii si spatii pentru începători si copii:

Nume pârtie Grad de

dificultate

Altitudine

plecare (m)

Altitudine

sosire (m)

Lungime

(m)

Diferența

de nivel (m)

Suprafața aproximativa

(ha)

BRADUL ușor 1115 1035 465 80 3

STADION Foarte ușor 1040 1005 325 32 1

Exemplu: frecventare copii in Poiana Brașov

Din numărul total de urcări cu instalațiile de transport pe cablu, copiii au o pondere importanta: 22%.

Adulti ; 78%

Copii ; 22%

PONDERE COPII IN POIANA BRASOV



Funcționarea instalațiilor

A. Funcționarea instalațiilor de transport pe cablu

Instalațiile de transport pe cablu in Poiana Brașov au proprietari diferiți si au putut funcționa in mod coordonat

prin contractul de asociere intre Municipiul Brașov si societatea Ana Teleferic, cu o cartela unica de acces pe toate

instalațiile, asigurând accesul schiorilor pe întreg domeniul schiabil.

Prioritatea operatorului domeniului schiabil este sa întrețină si sa renoveze instalațiile existente de transport pe

cablu.

Durata de viată a unei instalații este relativ lunga, mergând la 30–40 de ani sau mai mult. Datorita durabilității

instalațiilor, exista o preocupare continua pentru întreținere, renovare, modificări si adaptări necesare pentru

exploatare, confort si securitate. Serviciul de transport pe cablu este, in general, reglementat ca fiind un serviciu

public de transport in comun.

27,75%

33,19%

39,61%

25,54%

2,63%

18,26%

15,47%

9,49%

21,10%

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%

TELECABINA KANZEL

TELEGONDOLA ANA EXPRESS

TELESCHI BRADUL

TELECABINA CAPRA NEAGRA

TELESCHI RUIA

TELESCHI STADION

TELESCAUN RUIA

TELESCAUN LUPULUI

INCARCARE MEDIE SEZON

Incarcarea instalatiilor de transport pe cablu in sezonul 2012-2013

2.

In Poiana Brașov, in funcționarea instalațiilor de transport pe cablu s-a observat ca:

gradul de încărcare in sezonul trecut a fost de 21,10% in timp ce pragul de rentabilitate se atinge la o

încărcare de 30%.

exista o problema de supradimensionare a capacitații de transport in raport cu suprafața pârtiilor ori

de subdimensionare a suprafeței schiabile!



Instalație Nr. urcări Capacitate sezon Încărcare

Telecabina Kanzel 67,984 245,000 27.75%

Telegondola Ana Express 557,625 1,680,000 33.19%

Teleschi Bradul 249,557 630,000 39.61%

Telecabina Capra Neagra 89,380 350,000 25.54%

Teleschi Ruia 13,266 504,000 2.63%

Teleschi Stadion 115,045 630,000 18.26%

Telescaun Ruia 259,939 1,680,000 15.47%

Telescaun Lupului 119,635 1,260,000 9.49%

Medie sezon 1,472,431 6,979,000 21.10%

Gradul de încărcare mediu pe sezon si pe toate instalațiile de transport pe cablu, din domeniul schiabil, pentru ca

domeniul respectiv sa fie performant, trebuie sa se situeze la nivelul de 30%. Sub încărcarea de 25% se poate

considera ca investițiile făcute in instalațiile respective nu își ating obiectivul.

Din tabelul de mai sus se observa ca, in Poiana Brașov, gradul mediu de încărcare a instalațiilor de transport, in

sezonul 2012-2013, a fost de 21,1 %.

Pentru rentabilizarea investițiilor in instalații de transport pe cablu, trebuie țintite grade de ocupare mai mari

pentru fiecare categorie in parte.

Debitul instalațiilor se poate ameliora si prin:

buna organizare a șirului de persoane la îmbarcare

motivarea si formarea personalului responsabil cu îmbarcarea

Toate aceste elemente sunt esențiale in exploatarea parcului de instalații existent si in preconizările de dezvoltare

ulterioare.



B. Funcționarea echipamentelor de întreținere pârtii in sezonul 2012-2013

Mașini de amenajat pârtiile/zăpada: in număr de 7 (aparținând: 4 Municipiul Brașov si 3 societății Ana Teleferic)

Contractul de asociere nu precizează clar modul in care se face întreținerea pârtiilor cu cele 7 mașini de bătut

zăpadă, nepronunțându-se nici asupra modului de repartizare a obligațiilor respective intre cele doua pârtii.

Număr de ore de funcționare:

Municipiul Brașov: 2.062 ore,

Mașina 1: 623 ore

Mașina 2: 631 ore

Mașina 3: 406 ore

Mașina 4: 402 ore

Ana Teleferic: 1.250 ore

Mașina 1: 600 ore

Mașina 2: 400 ore

Mașina 3: 250 ore

Total: 3.312 ore

Consum estimat de carburant in sezon (20 litri/ora X 3300 ore) = 66.000 litri

Nota: numărul de ore de funcționare a putut fi influențat si de organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului

European in februarie 2013

Observație:

Ghidul de Inginerie Turistica editat de ODIT France, in nr. 27, indica o medie de 3,6 mașini necesare pentru

amenajarea a 100 de ha, in ipoteza unei funcționari de 800 de ore/sezon/mașina.

Pentru amenajarea pârtiilor din Poiana Brașov ar fi trebuit avut in vedere un total de 2.300 de ore.

In Poiana Brașov au funcționat 7 mașini de bătut zăpadă, 3.300 de ore pentru o suprafața de pârtii de 80 ha.

Ghidurile internaționale de operare a domeniilor schiabile prevăd o medie de: 3,6 mașini la 100 ha si 2.300 ore.

S-au observat o lipsa de proceduri de lucru pentru integrarea celor 4 mașini aparținând Municipiului Brașov cu

cele 3 aparținând la Ana Teleferic si lipsa a unor spatii de stocare si garare a acestor echipamente.



C. Funcționarea sistemului de înzăpezire in sezonul 2012-2013

Volum apa lac – început sezon: 120.000 mc

Volum apa lac – sfârșit sezon: 28.000 mc

Volum de apa pompata in timpul sezonului: 41.000 mc

Consum de apa in sezonul 2012-2013: 135.000

Volum zăpada produsa: ~ 300.000 mc

Stratul mediu de zăpada produsa: aproximativ 50 cm

Ore de funcționare total: 27.000 ore

Consum de energie electrica: ~ 1400 MWh

Aceeași publicație a ODIT France, deja menționata, indica un nivel de cost estimat la 5.600 Euro pentru un hectar

înzăpezit cu un strat mediu de 70 cm de zăpada si un cost mediu de 0,8 euro/m3 de zăpadă produsa (fiind vorba

doar de costuri de exploatare in care intra: personalul, alimentarea cu apa, consum de curent, întreținere

echipamente).

Trebuie evaluata posibilitatea recuperării in cat mai mare măsura a apelor pluviale, din topirea zăpezii, pentru a

reduce costurile de producție a zăpezii.

Potrivit datelor primite, in perioada 1-15 aprilie s-au pompat in lac 3.400 mc de apa din topirea zăpezii; in cursul

lunii martie s-au pompat încă 2.250 mc.

Fata de capacitatea lacului (120.000 mc) este absolut insuficient.

Alimentarea cu apa a lacului; modul de alimentare cu apa din rețeaua publica este costisitor, trebuie identificate

noi surse.

Producția de zăpadă nu este raționalizata si organizata.

Cost total estimat pentru producție zăpada si amenajat pârtii: 450.000 Euro

Estimare cost direct producție zăpada: 250.000 Euro

Estimare cost direct amenajare pârtii: 200.000 Euro



Durata sezonului si frecventarea

Deschiderea sezonului de schi in Poiana Brașov: 14 decembrie 2012

Închiderea sezonului de schi: 31 martie 2013

Durata sezonului 2012-2013: 106 zile

Durata sezonului este un factor esențial pentru echilibrul financiar al domeniului schiabil, din cauza costurilor fixe

foarte ridicate.

O durata redusa poate amplifica vulnerabilitatea datorita condițiilor meteorologice.

Durata sezonului este, in principal, legata de vacantele școlare si de numărul de săptămâni in raport cu condițiile

de înzăpezire, elemente care vor decide momentul deschiderii sezonului.

Obiectivul comercial pentru domeniile de talie mai mica (sub 100 Ha) este asigurat prin deschiderea sezonului

înainte de sărbătorile de iarna si pana la finalul lunii februarie, adică o durata medie de 80 de zile.

Relația dintre sezonul turistic de iarna si vacantele școlare. Este recomandabila o acțiune sinergetica de lobby

național si inițiativa legislativa in vederea obținerii unor acorduri cu Ministerul de resort privind repartizarea si

zonificarea vacantelor școlare. A se vedea exemplul vest european.

In acest an, Poiana Brașov a beneficiat de condiții meteo foarte bune, in special in lunile ianuarie, februarie si

martie si din acest motiv sezonul a fost prelungit pana in 15 aprilie, fără ca aceasta perioada sa producă vreun

beneficiu, frecventarea, chiar si de week-end scăzând vertiginos după 15 martie. Astfel, prelungirea sezonului pare

sa fi fost inutila, ducând la creșterea costurilor de exploatare.

Frecventarea este o componenta esențiala a analizei economice a funcționarii domeniului schiabil.

3.

Frecventarea in Poiana Brașov:

prag de confort asigurat la 3.500 schiori/zi; media înregistrata in acest sezon a fost de 2.300 schiori/zi;

patologia domeniilor schiabile se exprima in termeni de saturare si de disconfort;

domeniul schiabil din Poiana Brașov este: suprafrecventat in week-end = disconfort si subfrecventat

in timpul săptămânii = ineficienta;

in configurarea actuala (preponderenta pârtiilor dificile si medii) domeniul este atractiv pentru clienți

cu nivel mediu si ridicat de sportivitate = clientela care, per ansamblu, cheltuie mai puțin, comparativ

cu o clientela familiala;

in sezon, frecventarea este mare:

de sărbători,

in vacantele școlare din ianuarie,

in week-end-uri;

frecventarea neregulata afectează negativ ansamblul economiei stațiunii (domeniul schiabil, cazare,

comerț, servicii);

din graficele privind evoluția frecventării stațiunii Poiana Brașov se observa clar încadrarea sa in

categoria stațiunilor frecventate „cu ziua”.



Domeniile schiabile pot fi victimele diferitelor patologii cum ar fi:

saturarea anumitor echipamente in zilele de vârf (spre exemplu, Telegondola Ana) si, din contra,

subutilizarea anumitor sectoare (Zona Telescaun Lupului );

gestiunea vârfurilor de frecventare alternate cu perioadele cu frecventare foarte mica. (a se vedea graficul

cu evoluția frecventării in domeniul schiabil din Poiana Brașov).

Capacitatea de primire a domeniului schiabil Poiana Brașov este estimata la 3.500 de schiori. Aceasta cifra este

raportata la gradul de confort al schiorilor (in funcție de gradul de dificultate si de suprafața fiecărei pârtii, se are

in vedere un număr diferit de schiori pe suprafața unei pârtii ușoare fata de numărul de schiori raportat la aceeași

suprafața a unei pârtii dificile).

Aceasta cifra include:

schiorii aflați pe pârtii,

schiorii care așteaptă sau sunt într-o instalație de transport pe cablu,

schiorii opriți la cabane.

Depășirea acestei capacitați teoretice de primire a domeniului generează un disconfort pentru cei aflați pe pârtii:

timp de așteptare prelungit la instalațiile de urcare si un risc sporit de producere de accidente.

Acest ultim efect trebuie corelat cu sistemele de siguranța montate pe pârtii si cu o politica de comunicare

adecvata, deoarece poate genera o teama in rândul clientelei si, pe termen lung, poate alunga in special clientela

constituita din familii de schiori cu copii si începători.

Analizând cifrele pe care sistemul de acces Ski Data le oferă, putem observa ca pentru sezonul 2012-2013, in

perioada 14 decembrie 2012 - 31 martie 2013:

media întregului sezon, de 2.347 schiori zilnic, nu depășește acest prag de confort, menționat mai sus.

Vom observa, însă, ca media in zilele săptămânii este mai mica, de 1.734 schiori, in timp ce in perioadele de sfârșit

de săptămâna aceasta medie depășește pragul de confort (3.806 schiori), iar frecvent apar vârfuri care depășesc cu

mult acest prag, spre exemplu 9 februarie 2013: 6.166 schiori, 37.593 treceri prin porți, o medie de 6,4 urcări pentru

fiecare schior.



Frecventare - cifre importante 2012-2013 Poiana Brașov:

Număr de schiori in sezon peste 200.000

Număr de urcări cu instalațiile de transport pe cablu 1,4 milioane

Număr de urcări zilnic maxim 37.593, in data de 9 februarie 2013

Număr de urcări zilnic minim 1.255, in data de 26 martie 2013

Număr de schiori zilnic maxim 6.166, in data de 9 februarie 2013

Număr de schiori zilnic minim 232, in data de 26 martie 2013

Media zilnica in week-end 19.792 urcări

Media zilnica in timpul săptămânii 8.738 urcări

Număr mediu zilnic de schiori in

Decembrie 2012 2.600

Ianuarie 2013 3.200

Februarie 2013 2.400

Martie 2013 1.100

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

14

/12

/20

12

21

/12

/20

12

28

/12

/20

12

04

/01

/20

13

11

/01

/20

13

18

/01

/20

13

25

/01

/20

13

01

/02

/20

13

08

/02

/20

13

15

/02

/20

13

22

/02

/20

13

01

/03

/20

13

08

/03

/20

13

15

/03

/20

13

22

/03

/20

13

29

/03

/20

13

Numar zilnic de schiori in sezonul 2012-2013

Numar Schiori Prag confort Media



Din datele de mai sus putem observa ca perioada cu frecventare peste limita de confort, a fost perioada

sărbătorilor de iarna si a vacantei școlare din ianuarie (22.12.2012 si 13.01.2013).

Vârfurile de maxima frecventare s-au înregistrat apoi in sfârșiturile de săptămâna, culminând cu data 9.02.2013

(week-end din februarie).

Pentru a putea aprecia corelarea intre capacitatea de primire a domeniului schiabil si frecventarea sa, abordarea

principala consista in verificarea daca într-o zi de vârf, domeniul schiabil este capabil sa absoarbă un nivel de

frecventare ridicat. Din efectuarea acestei verificări rezulta 2 întrebări distincte:

Presupunând ca prezenta clienților pe domeniul

schiabil este bine repartizata, suprafața pentru

schi este suficienta ca sa satisfacă nevoia de schi

a fiecărui client?

La orele speciale de urcare, instalațiile de

transport pe cablu, la plecare, permit difuzarea

clientelei pe ansamblul domeniului schiabil in

bune condiții de confort?

67984

557625

249557

89380

13266

115045

259939

119635

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

TelecabinaKanzel

TelegondolaAna Express

TeleschiBradul

TelecabinaCapra Neagra

Teleschi Ruia TeleschiStadion

TelescaunRuia

TelescaunLupului

NUMAR URCARI PE INSTALATIILE DE TRANSPORT PE CABLU IN SEZONUL 2012 -

2013



Având in vedere datele prelevate in graficele de mai sus, răspunsul la cele doua întrebări, este mai degrabă

negativ, observându-se ca unele instalații de transport pe cablu sunt supradimensionate, in timp ce diferența de

nivel si suprafața pârtiilor este redusa.

Daca toate stațiunile sunt pline in perioada sărbătorilor de iarna si a vacantelor școlare, unde cererea satisface

oferta de schi, o stațiune care dispune de atractivitate suficienta pentru a atrage clientela de sejur si in lunile

februarie si martie, își va dubla frecventarea fata de o stațiune care este vizitata doar la sfârșit de săptămâna si va

asigura o creștere considerabila a capacitații de amortizare a cheltuielilor fixe.

Frecventarea neregulata afectează in aceeași măsura ansamblul economiei stațiunii

(cazarea, comerțul, serviciile etc.).

Promovarea si modul de comercializare

A. Promovarea

Promovarea destinațiilor (prin broșuri sau pe internet) se axează in general pe doua direcții:

Promovarea bazata pe atracția teritoriului (a

zonei) cu o declinare a ofertei globale către

stațiunea de munte.

Promovarea « atomizata » in care destinațiile

sunt in competiție unele cu altele, fără sa se

facă vreo referire explicita la teritoriu.

In Poiana Brașov s-au constatat următoarele:

demersul de marketing este insuficient organizat la ora actuala;

promovare „atomizata” in defavoarea promovării teritoriului si a destinației;

insuficienta preocupare pentru:

stabilirea noilor tarife;

noi formule de abonament adaptate segmentelor de clientela;

un sistem de vânzare eficace.

fructificarea insuficienta a evenimentelor – insuficienta propagare a informațiilor privind evoluția

domeniului schiabil;

dificultăți in reunirea (sinergia) actorilor interesați si implicați in funcționarea stațiunii;

insuficienta promovare si informare pe internet = lipsa concept;

comercializarea cartelelor: pondere mare a cartelelor cu puncte si ore in defavoarea sejururilor de schi

= nu este încurajata frecventarea constanta a domeniului;

nu exista oferta de pachete „cazare + schi” = frecventare lung sejur;

nu exista un sistem de informare in timp real asupra stării pârtiilor si funcționarii instalațiilor.

4.



Pentru a capta atenția utilizatorilor de internet, site-ul internet local trebuie sa propună un design atractiv si sa

respecte câteva criterii de eficacitate: sa retina atenția vizitatorului in maximum 3 click-uri, sa beneficieze de

viteza de transfer a informației de la ofertantul de locuri de cazare către vizitator.

Exemple de site-uri de promovare domenii schiabile din Europa:

http://www.s3v.com/

http://www.grandvalira.com/

http://www.hintertuxergletscher.at/en/home.html

http://www.kitzbuehel.com/en

http://www.banskoski.com/en/services/

O alta forma de promovare a destinației – stațiune de munte – este:

Turismul de evenimente = un domeniu prin excelenta dinamic in toata lumea. In ultimii 15-20 de ani, circulația

turistica mondiala are din ce in ce mai des drept motivație deplasarea individuala sau de grup, in scopul participării

la competiții, congrese si conferințe internaționale, expoziții si târguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni

de training si programe de Team Building sau calatorii de stimulare a angajaților. Organizarea profesionista de

evenimente reprezintă o componenta a industriei ospitalității si este generatoare de imagine pozitiva si venituri

substanțiale pentru destinația in care se desfășoară.

Ea poate fi considerata, pe drept cuvânt, ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism.

Sursa: Managementul operațiunilor in turismul de evenimente, Gabriela Stanciulescu

Un prim si cel mai mare eveniment sportiv pentru

tineret din România, Festivalul Olimpic al Tineretului

European, s-a desfășurat în Brașov și în alte două

orașe din județul Brașov, Râșnov și Predeal, între 17

și 22 februarie 2013.

Au participat 910 sportivi din 44 de tari prezenți la

FOTE au concurat la probe de: schi alpin, biatlon, schi

fond, sărituri cu schiurile, snowboarding, patinaj

artistic, short track, hochei pe gheață.

Organizatorii acestui eveniment au fost:

Comitetul Olimpic Roman

Guvernul României

Primăriile Brașov, Predeal si Râșnov

Cheile Grădiștei



Unul din principalele obiective ale acestui eveniment este si prezentarea la nivel european a destinației Poiana

Brașov, a Brașovului și a României; promovarea turismului local si național.

Dar acum o data încheiat, trebuie intens utilizat ca argument comercial si trebuie demarate alte acțiuni care sa

atragă organizarea de alte evenimente fie din domeniul sportiv fie din alte domenii, care sa confirme eforturile

deja făcute si sa permită dezvoltarea pe plan internațional a destinației Poiana Brașov.

*** Munca de pregătire si elaborare a ofertei comerciale a domeniului schiabil se face in cooperare cu ceilalți

parteneri din stațiune (oficii de turism, scoli de schi, deținători de spatii de cazare).



B. Modul de comercializare

Adaptarea politicii tarifare la comportamentul schiorilor care frecventează domeniul schiabil este o prioritate

pentru operatori.

Un număr mare de parametri sunt luați in considerare pentru a adapta grila tarifara la obișnuințele clientelei,

indiferent ca este individuala sau in grup.

Vânzarea sejururilor de lunga durata ar putea evolua într-o maniera pozitiva, mai ales prin vânzarea pe internet,

care este foarte apreciata de către clienți.

In Poiana Brașov, in sezonul 2012-2013 nu a existat o strategie de comercializare a unui produs compus din servicii

de cazare si acces la domeniul schiabil.

Primăria Brașov a pus in vânzare cartelele de acces, iar hotelierii au comercializat capacitatea lor de cazare

disponibila pe canalele clasice.

Tarifele aplicate in Poiana Brașov in sezonul 2012-2013 pentru schi au fost împărțite in următoarele categorii:

Pentru carduri cu puncte:

Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani

6 puncte 30 LEI 15 LEI









Pentru carduri cu ore si zile de schi

Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani

De la ora 11:00 100 LEI 60 LEI



4 ore 90 LEI 55 LEI

1 zi 135 LEI 75 LEI

2 zile 215 LEI 115 LEI





10 zile din sezon (consecutive sau nu) 960 LEI 580 LEI

20 de ore din sezon (timp minim 1 h ) 400 LEI 210 LEI



Observație:

Ponderea de peste 50% a cartelelor cu puncte, la care se adaugă si ponderea mare a cartelelor cu ore de schi

vândute, nu sunt compatibile cu obiectivul de a obține o frecventare constanta, atât in timpul săptămânii, cat si

in week-end.

Desigur, având in vedere condițiile foarte bune pentru practicarea schiului in Poiana Brașov, in sezonul 2012-2013

s-a putut remarca o creștere a gradului de ocupare a instalațiilor in comparație cu alți ani, însă disproporția dintre

ocuparea in timpul săptămânii si cea de week-end, tot mai accentuata in ultimii ani, a făcut ca si in acest sezon

numărul de turiști prezenți in Poiana Brașov in timpul săptămânii sa fie insuficient, atât din punctul de vedere al

hotelierilor, cat si din punctul de vedere al rentabilității operării unui domeniul schiabil.

Pentru ca un domeniu schiabil cu un sezon de 100 de zile, cum este cel din Poiana Brașov, sa poată obține rezultate

corecte, trebuie asigurata o frecventare cat mai constanta si sa evite, daca se poate, încărcări in week-end de

natura sa reducă gradul de confort al schiorilor. Acest obiectiv poate fi atins prin promovarea unor pachete turistice

care sa conțină cel puțin serviciile de cazare si accesul la schi, pentru 3 pana la 7 zile, cu un accent pentru cele care

promovează o săptămâna la schi.

> 3 zile ; 4,13%

1-2 zile; 7,56%

cartela ore ; 28,58%

cartela puncte ; 51,64%

o urcare si coborare; 7,27%

sezon ; 0,81%

PONDERE TIPURI DE CARTELE VANDUTE



Gestiunea

Exploatarea domeniului schiabil reprezintă un sector economic semnificativ pentru un număr mic de tari din lume

(cele care beneficiază de condiții geografice si meteo favorabile practicării sporturilor de iarna), atât in ce privește

ocuparea forței de munca, cat si vitalitatea teritoriilor de munte.

Pornind de la constatarea ca gestiunea domeniilor schiabile trebuie sa fie o activitate economica profitabila si

utilizând date ușor accesibile, se pot elabora indicatori ce permit aprecierea pertinentei tehnice si a performantelor

economice ale domeniului schiabil.

Acești indicatori pot fi utilizați:

pentru a urmări durata funcționarii domeniului schiabil si, in special, pentru a aprecia impactul proiectelor

realizate;

ca instrumente de „benchmarking” permițând compararea cu alte întreprinderi din același sector de

activitate;

pentru colectivitățile locale sunt instrumente obiective de apreciere care sa le permită ajustarea

strategiilor de poziționare si a schemelor de restructurare a domeniilor schiabile din perimetrul lor.

In general, cadrul juridic in care se desfășoară aceste activități, este conceput ca sa fie cat mai favorabil dezvoltării,

eficacității si perenității domeniilor schiabile.

Unul dintre sistemele de gestiune/exploatare adoptat, este acela al „delegării de serviciu public”, (de exemplu, in

Alpii francezi) si care, chiar daca se bazează pe principii generale si valori colective, daca nu se adaptează si nu

evoluează in același ritm cu concurenta privata, poate reprezenta un obstacol pentru competitivitatea domeniului

schiabil si poate îngreuna inițiativa si atragerea de investiții private.

Cu toate acestea „Delegarea de serviciu public” permite îmbinarea in mod eficace a mobilizării capitalului cu know-

how-ul privat pe de o parte, si fixarea unor obiective de serviciu public cu controlul exercitat de autoritatea locala,

pe de alta parte.

5.

Modelul de gestiune aplicat in Poiana Brașov, in sezonul 2012-2013 poate fi considerat ca fiind impropriu;

motive:

2 operatori cu atribuții incomplete.

Abandonarea operării domeniului schiabil la terminarea sezonului de iarna.

Securitatea schiorilor si riscul de accidente – insuficienta competenta si preocupare (416 accidente in

sezonul trecut).

Diferitele lipsuri observate in ceea ce privește diversitatea ofertei, funcționarea instalațiilor de

transport, de întreținere si de înzăpezire a pârtiilor si gestiunea riscurilor justifica constatarea lipsei

unui model de exploatare.



Context local:

Domeniul schiabil din Poiana Brașov a funcționat in

sezonul de schi 2012-2013, in baza contractului de

asociere dintre Municipiul Brașov si Ana Teleferic, nr.

87367/2012, anexa la HCL 491/2012, in perioada 15

decembrie 2012 – 31 martie 2013, cu o cartela de

acces valabila pe toate instalațiile, care a permis

accesul schiorilor pe întregul domeniu.

Primăria Brașov, conform prevederilor contractului

de asociere sus-menționat, a asigurat vânzarea

cartelelor de acces si repartizarea încasărilor, dar si

„administrarea si întreținerea domeniului schiabil” si

„operarea instalațiilor de transport pe cablu aflate in

proprietatea sa”.

Pentru realizarea activităților asumate de Municipiul

Brașov, acesta a încredințat, prin delegare, sarcinile

sale, societății Vectra Service, prin contractele de

prestări servicii nr. 374 si 373 din 7.12.2012, pentru

„întreținerea pârtiilor de schi din Poiana Brașov”

(punând la dispoziția prestatorului instalațiile de

înzăpezire, lacul de acumulare plin, energia electrica

necesara si 4 mașini de bătut zăpada, combustibilul

necesar), respectiv pentru „întreținerea instalațiilor

de transport pe cablu din Poiana Brașov” (punând la

dispoziția prestatorului instalațiile de transport pe

cablu telescaun 6CLD Ruia si 4CLF Lupului).

Conform contractului de asociere menționat mai

sus, Ana Teleferic a asigurat spatiile pentru vânzarea

cartelelor, operarea instalațiilor de transport pe

cablu care ii aparțin, înzăpezirea si întreținerea

pârtiei Bradul si Stadion, a participat la întreținerea

pârtiilor din domeniul schiabil cu 3 mașini de bătut

zăpada – aflate in proprietatea sa.

Nu a fost asigurata operarea in afara sezonului de

iarna, cu activitățile specifice pregătirii sezonului

următor si desfășurarea de activități de vara si

extrasezon.

* *

*

Abordarea unor probleme ce țin de securitatea schiorilor si de riscul de accidentare a fost, mai curând, de

suprafața.

In sezonul 2012-2013 s-au înregistrat un număr de 416 accidente (cifra comunicata de Primăria Brașov include

toate accidentele înregistrate in Poiana Brașov, inclusive cele înregistrate la săniuș), dintre care un accident a fost

mortal. Printre multiplele cauze si factori favorizanți se pot enumera nivelul slab de tehnicitate si de echipare al

unor schiori, o comunicare insuficienta relativa la riscuri, morfologia pârtiilor in unele sectoare, prezenta in

anumite zone a unor elementele de protecție amplasate neadecvat, insuficienta reglementare din zonele de

intersecție si din zone mixte.

S-a constatat:

existenta unor zone de risc (intersecții de pârtii nereglementate corect si încrucișarea schiorilor ce

coboară in viteza relativ mare din diverse direcții cu traiectorii convergente);

materialele de securitate insuficiente (plase, saltele, zone ramase neprotejate);

alt factor de pericol este mixajul de schiori de diferite niveluri de tehnica si practica, pe aceeași pârtie

(Bradul), de la copii/debutanți pana la schiori de performanta care se antrenează (Pârtia Lupului).



Concluzie generala a capitolului II - Analiza funcționarii domeniului schiabil din Poiana Brașov

In contextul economiei globale a turismului montan brașovean se constata:

absenta unui concept unic,

absenta unei scheme directive,

absenta unei strategii pentru stațiune „4 sezoane”.

Logica economica, economia globala a proiectului de dezvoltare nu sunt ușor identificabile.

Produsul turistic al Poienii Brașov pare a fi abordat doar din perspectiva investiției si nu in raport cu

ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global si de calitate.

Gestiunea globala a domeniului schiabil va trebui sa asigure coordonarea diferitelor activități propuse,

atât in sezonul de iarna cat si in sezonul de vara.

Trebuie definite:

formele de gestiune a activităților,

criteriile pe baza cărora se va alege o forma sau alta de gestiune si

obiectivele in materie de rezultat pentru clienți, pentru investitori si pentru colectivitate.



Recomandări

Propuneri si recomandări pentru optimizarea domeniului schiabil existent

1.1. Oferta

In contextul actual de dinamica pozitiva a sectorului turism, se impune analiza condițiilor in care funcționează

stațiunea Poiana Brașov si stabilirea unor obiective precise pentru a o face cat mai atractiva atât pentru turiștii

romani, cat si pentru clientela internaționala.

In viitorul demers de marketing al Poienii Brașov se recomanda o poziționare pe conceptul de «munte» cu activități

in cele ”4 sezoane”.

Dinamica poziționării unei oferte clare, lizibile privind toate componentele turismului montan, trebuie sa se bazeze

pe percepția consumatorilor.

In acest scop va trebui sa se aibă in vedere:

amenajarea de teritorii mai largi,

sprijinirea dezvoltării si crearea imaginii produsului turistic bazat pe « locomotive » (zone de atracție

puternica), integrând atât teritoriile vârfurilor cat si teritoriile din vai si dezvoltarea ofertei de servicii

(navete, cai de acces, circulație lejera) la dispoziția clienților, atât iarna cat si vara.

1.

III.

Oferta domeniului schiabil se va ameliora prin:

rețea de pârtii ușoare, de calitate si omogene in dificultate;

optimizarea utilizării instalațiilor pe cablu;

corelarea ofertei de schi cu oferta de cazare;

crearea unei „inimi a stațiunii” si a unui spațiu/front de acces la domeniul schiabil;

crearea de spatii tematice: snowpark, sanie;

oferta special dedicata copiilor si începătorilor;

soluții pentru a rezolva problematica parcării in stațiune;

masuri necesare pentru asigurarea securității pârtiilor si eliminarea riscurilor de accidentare.



Recomandări privind oferta domeniului schiabil in calitate si diversitate:

Un domeniu schiabil comercial trebuie sa conțină in rețeaua de pârtii o oferta de pârtii ușoare, de calitate,

accesibile, bine înzăpezite si omogene in ce privește dificultatea; Trebuie extinsa rețeaua de pârtii, in

special cea de pârtii ușoare pentru a atrage clientela familiala, de lung sejur.

Ameliorarea continuă a stării pârtiilor si diminuarea riscului de accidente:

Pentru pârtiile existente trebuie continuate lucrările de înierbare prin aport de pământ vegetal, drenuri si

însămânțare, pe pârtia Sulinar, pe breteaua de legătura din baza Sulinarului cu pârtia Bradul. Trebuie

continuate lucrările de montaj de plase pentru reținerea pietrelor dizlocate prin eroziune in zonele cu

taluzuri înalte, in toate zonele vulnerabile.

Se observa ca s-au instalat un număr mare de echipamente de securitate, in timp ce unele probleme ar fi

putut fi soluționate prin amenajare, evitându-se unele costuri de investiție si de mentenanța. Se

recomanda restudierea unor porțiuni de pârtii in vederea reamenajării inclinațiilor si reamplasarea unor

cămine din beton ale lăncilor de zăpadă, situate actualmente in perimetrul pârtiilor si protejate cu saltele,

in exteriorul pârtiilor de schi.

Este necesar sa se facă montajul de plase de protecție de tipul celor de la pilonul II al cabinei Kanzel "A

netz" in zonele de mare risc si cu valente sportive, respectiv pe: pârtia Sub teleferic, curba la dreapta de

sub pilonul II al cabinei, desprinderea bretelei de legătura din Sulinar, Sub teleferic si pârtia Bradul precum

si in imediata vecinătate din aval unde se desprinde „Zidul mic”.

Este necesara suplimentarea semnalizării pe pârtie si a plaselor de diminuare a regimului de viteza, vizând

in special zonele de intersecție.

Trebuie optimizata utilizarea instalațiilor de transport pe cablu existente in același timp cu prevederea si

proiectarea unor noi suprafețe de pârtii pentru respectarea principiului « o cat mai mare suprafața de

pârtii la un cat mai mic număr de instalații de transport pe cablu dar cu debit cat mai mare » = confort

crescut pentru clienți + eficienta economica.

Trebuie corelata oferta de schi cu oferta structurilor de cazare existente.

Oferta trebuie DIVERSIFICATA prin:

a) Conceperea si definirea « inimii stațiunii » - centrul stațiunii Poiana Brașov

Consultarea unor experți si urbaniști de talie internaționala se face necesara, având in vedere impactul in timp

al unei astfel de intervenții. Trebuie prezentata in detaliu amenajarea unei zone principale pentru

funcționarea, in cele mai bune condiții, a ofertei turistice, in toate anotimpurile.



Se poate presupune ca acest ansamblu mixt alcătuit dintr-un proiect de dezvoltare urbana, echipamente si

amenajări destinate activităților si recreerii, va fi compus din:

un spațiu de activități,

zona urbana care va cuprinde, in special, serviciile vândute clienților.

Aceasta amenajare este absolut necesara pentru corecta funcționare a stațiunii. Zona centrala trebuie sa fie

foarte ușor de identificat si de accesat, trebuie sa fie spațioasa si sa aibă capacitatea de a suporta evenimente,

animații. ( detalierea se va face in studiul de Concept)

b) Definirea si crearea unui front de acces in domeniul schiabil - spațiu dedicat pentru platforma de recepție

si distribuție a schiorilor.

Condițiile de acces trebuie sa fie ușoare pentru un pieton care își duce echipamentul de schi.

Toate serviciile trebuie sa fie in proximitate:

casele de bilete,

magazinele pentru vândut si închiriat

echipamente,

restaurantele,

grupurile sanitare,

punctele de îmbarcare pentru principalele

instalații de transport pe cablu,

școala de schi,

locul de joaca supravegheat pentru copii,

spatiile special destinate începătorilor,

stația de sosire a telegondolei care leagă

Brașovul de Poiana Brașov.



Suprafața necesara: de la 0,5 la peste 1 ha in funcție de suprafață totala a stațiunii.

In preajma frontului de acces, trebuie rezervate spatii strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a

diverselor activități de divertisment si recreere. (detalierea se va face in studiul de Concept)

c) Vara, domeniile schiabile se pot transforma fie in piste pentru VTT sau orice alt mijloc pentru coborâre,

fie in trasee pentru plimbări. Instalațiile de transport pe cablu se adaptează pentru aceasta clientela

particulara, pentru a permite clienților sa se bucure de panorama si de vârfurile masivului.

(detalierea se va face in studiul de Concept).

d) Amenajarea in domeniul schiabil a unor pârtii de sanie, snowpark, trasee pedestre.

e) Amenajarea in domeniul schiabil a propriei cabane de altitudine, care sa corespunda din punctul de

vedere al funcționarii, amplasării, arhitecturii si atractivității.

f) Crearea unui spațiu si o oferta special dedicate copiilor si debutanților.

Morfologia terenului din Poiana este ideala pentru

crearea acestei oferte si acestei zone: exista spațiu

necesar, pantele sunt corespunzătoare, exista

varietate. Copii si debutanții pot fi deplasați ușor prin

instalarea de covoare rulante si alte aparate

adaptate.

Spatiile dedicate copiilor trebuie sa fie

„sanctuarizate”, adică protejate de fluxurile de

schiori.

Oferta generala trebuie diversificata; copii,

debutanți, familie, grupuri, sanie, tubing, oferta

pentru seara si pentru evenimente.

g) Restudierea accesului si a unor noi amplasamente de parcare in Poiana Brașov.

Problematica parcărilor trebuie, in mod necesar,

integrata in tratarea ansamblului, care include si

accesul, extinderile domeniului schiabil, viitoarele

conexiuni prin transport pe cablu cu Brașov, Râșnov,

Timiș, precum si dezvoltările specifice celorlalte

anotimpuri.

Evoluția stațiunii Poiana Brașov, poziționarea ei, relaționarea acesteia cu orașul Brașov si integrarea in zona, in

vederea conturării unei destinații turistice si a unui produs turistic global, trebuie sa facă obiectul unei expertizări

aprofundate, pe baza căreia populația si autoritățile sa adopte strategia si politicile adecvate de dezvoltare.



1.2. Funcționarea instalațiilor

A. In cazul Poienii Brașov, gradul de încărcare (in sezonul trecut: 21,10%) se poate ameliora in special prin

provocarea unei creșteri a frecventării in timpul săptămânii.

Atenție: creșterea frecventării in timpul săptămânii si creșterea gradului de încărcare al instalațiilor de transport

pe cablu pot conduce, in condițiile actuale, la fenomenul de saturare a pârtiilor. Astfel, masurile ce se vor lua

(absolut necesare pentru creșterea frecventării domeniului schiabil si pentru ameliorarea gradului de încărcare al

instalațiilor), trebuie corelate cu efectuarea de noi investiții pentru mărirea suprafeței schiabile.

B. Cei doi proprietari ai echipamentelor de amenajat pârtiile, Municipiul Brașov si Ana Teleferic, trebuie sa

stabilească in mod clar procedura după care vor funcționa aceste echipamente, repartizarea clara a sarcinilor si

recrutarea sau formarea corespunzătoare a personalului care le deservește.

Personalul tehnic însărcinat cu pârtiile - nivocultorii, operatori de ratrac… - necesita instruire, certificare si o

formare continua.

Trebuie găsite soluții pentru gararea tuturor echipamentelor mobile, tunuri, mașini de amenajat pârtia, saltele,

plase de protecție, mijloace de semnalizare cu o dotare minima, spațiu, scule dispozitive, aparataj de control,

pentru efectuarea lucrărilor de service si mentenanța.

C. Trebuie evaluate condițiile utilizării zăpezii artificiale si a instalaților aferente: strategia producției (raționalizarea

producției). De avut in vedere corecta lor utilizare in relație cu condițiile generale de pregătire a pârtiilor si ale

extinderii rețelei de zăpadă pentru a nu neglija bretelele de legătura ca si priorități de înzăpezire, cum ar fi Drumul

Albastru de retragere de la telescaunul Lupului, extrem de important in asigurarea întregului flux de circulație si

transfer. De exemplu breteaua Sulinar – Bradul, scoasa de sub circulație, ea paralizează practic telecabina Capra

Neagra si implicit rațiunea de a parca mașina in parcările din zona, respectiv parcarea Centrala si Hotel Sportul,

iar paralizarea Drumului Albastru blochează telescaunul din zona pârtiei Lupului.

A. Instalațiile de transport pe cablu; ameliorarea gradului de încărcare prin creșterea frecventării in timpul

săptămânii si prin corelarea capacitații de urcare cu suprafața pârtiilor.

B. Echipamentele de întreținere a pârtiilor:

elaborarea unei proceduri de lucru clare si eficiente

instruirea si formarea personalului tehnic

construirea sau amenajarea unor spatii de stocare/garare a echipamentelor

C. Instalațiile de produs zăpadă artificiala:

necesitatea raționalizării producției de zăpadă si stabilirea priorităților de înzăpezire

gestiune informatizata a întreținerii pârtiilor (GIS, GPS etc.)

inventarierea si analizarea posibilităților de umplere a lacului cu costuri cat mai mici, înainte de sezon.



Este necesar sa se asigure o gestiune informatizata a întreținerii pârtiilor (cartografiere, GIS, GPS).

De asemenea, trebuie bine evaluate condițiile alimentarii cu apa a lacului artificial in condițiile in care la ora actuala

costul alimentarii cu apa a lacului este foarte ridicat.

Urmărirea atenta a perioadei de topire a zăpezii pentru captarea unor debite cat mai mari pentru reumplerea

lacului la costuri substanțial inferioare alimentarii din rețea, identificarea de noi surse ce se pot conecta la rețeaua

de pompaj. In același timp, obținerea acceptului proprietarilor din zona limitrofa drumului care leagă teleschiul

Bradul si stația inferioara a telegondolei, pentru montarea a încă 2 hidranți, folosind rețeaua de apa existenta si

forța gravitaționala.

Este important ca, in urma analizării actualului sezon, sa se stabilească o modalitate de lucru, indicatori de eficienta

si calitate concretizate într-o procedura de operare a instalațiilor aplicabila in sezoanele următoare.

1.3. Frecventarea

Durata sezonului si corelarea cu vacantele școlare; lobby pentru vacante școlare diferențiate pe regiuni.

Atragerea clientelei familiale.

Privilegierea sejurului de lunga durata.

Creșterea frecventării in timpul săptămânii = performante economice.

Obiectivul pentru sezoanele următoare trebuie sa fie frecventarea ridicata si constanta, respectând, in același

timp gradul de confort.

Trebuie stimulată frecventarea in timpul săptămânii si trebuie atrasă o clientelă familială = sejururi lungi.

Repartizarea frecventării pe durata sezonului este un factor determinant al performantei economice a unui

domeniu schiabil.

Trebuie făcute demersuri pentru stabilirea vacantelor școlare diferențiate pe regiuni si pe sezon.



1.4. Promovare si mod de comercializare

Promovarea generala va pune accentul pe noțiunea de MUNTE si nu pe cea de schi.

Promovarea stațiunii si a domeniului schiabil va fi corelata cu promovarea destinației Brașov.

Este important sa se promoveze o oferta completa (minim cazare + schi) destinată sa atragă clientela pentru lung

sejur.

Platforma unica de vânzare a produsului global este utila si necesară - site internet atractiv si eficace pentru

promovare si comercializare.

Promovarea - demers comun al tuturor actorilor implicați si interesați in funcționarea stațiunii.

Panouri de informare in timp real – pârtii si instalații – la intrarea in domeniu si la punctele de acces principale

precum si in Brașov + aplicații WEB.

Activitatea de promovare a sezonului de iarna trebuie sa înceapă încă din primăvară prin:

stabilirea noilor tarife, noi formule de

abonament adaptate fiecărui segment de

clientela,

informațiile privind evoluția domeniului

schiabil,

ameliorarea sistemului de vânzare prin:

platforma on-line de vânzare a pachetelor

„cazare + schi”, multiplicarea pachetelor de

vânzare, comunicarea din vara a ofertei

pentru sezonul următor, etc.

Toate aceste elemente trebuie stabilite in așa fel încât sa poată fi comunicate încă din vara in broșurile ce prezinta

oferta pentru sezonul de iarna si prin intermediul unui site internet atractiv si ușor de accesat.

Municipiul Brașov este direct interesat de realizarea acestui obiectiv si trebuie sa preia inițiativa reunirii celor

implicați, sa creeze cadrul, sa promoveze si sa stimuleze inițiativele in acest sens.



1.5. Gestiunea

Elaborarea si implementarea unui model de gestiune confirmat si adaptat la condițiile concrete ale stațiunii Poiana

Brașov este imperativ necesara.

Se impune crearea unei structuri unice de exploatare care sa preia, pe termen mediu sau lung, toate prerogativele

operatorului „clasic”.

Administrarea/exploatarea/operarea stațiunii trebuie

făcută in baza unui contract de operare cu luarea in

considerare a unui număr de parametri, in vederea obținerii

echilibrului economic.

Veniturile obținute pot proveni din surse diferite, astfel încât

sa acopere costurile de exploatare reala pe perioada

desfășurării contractului.

Clienții reprezintă sursa principala de venituri (produse

directe din exploatare).

Autoritatea publica participa prin compensații pentru administrarea activităților necomerciale (culturale,

competiții etc.) dar cu efecte indirecte si prin subvenții destinate menținerii calității produsului.



Obținerea unui rezultat pozitiv din exploatare este o condiție pentru a susține un demers continuu de dezvoltare,

bazat pe o corecta gestionare a patrimoniului actual si pe o politica de investiții periodice in noi obiective menite

sa sporească atractivitatea si frecventarea.

Trebuie avut in vedere, de asemenea, ca si in afara sezonului de iarna este nevoie de un gestionar/operator care

sa dirijeze si sa organizeze operațiunile specifice încheierii sezonului actual si cele pentru pregătirea sezonului

următor.

Pregătirea sezonului de iarna următor începe imediat după terminarea sezonului, in aprilie.

Programul activităților pentru pregătirea sezonului următor:

pregătirea lucrărilor importante si a

viitoarelor investiții;

controlul si ameliorarea tehnica a

instalațiilor de transport pe cablu: înlocuiri,

reamenajări, mentenanța, întreținere;

lucrări pe pârtii: profilarea, îndepărtarea

pietrelor, înierbarea, instalarea si

întreținerea materialului de securizare;

ameliorarea organizării: stabilirea unui

sistem de management eficient, securitatea,

protecția mediului;

formare si angajare de personal;

promovarea comercializarea sezonului

următor.

Viitorul operator poate, folosind formule si indicatori special creați, sa urmărească eficienta si sa preconizeze, prin

proiecții financiare, dezvoltările viitoare sau ameliorările de executat.

Analiza investițiilor realizate si propunerea de soluții de gestiune se fac si pentru a stabili un model economic

susceptibil de a atrage potențiali investitori.

Operatorul va trebui sa:

dezvolte oferta completa a domeniului schiabil;

interfereze pozitiv cu ansamblul actorilor implicați si interesați in turismul din stațiune si din zona, in

scopul de a asigura reușita proiectului de dezvoltare;

organizeze activitățile de pregătire a următorului sezon de iarna, încă din primăvara.



Continuarea demersurilor privind dezvoltarea stațiunii si extinderea

domeniului schiabil

2.1. Legătura prin telegondola intre Brașov si Poiana Brașov si direcționarea spre PIETONAL - concept

foarte puternic si actual!

alegerea traseului si definirea

elementelor principale ale studiului

de fezabilitate

restructurarea urbana in gara de

plecare din Brașov, prin construirea

unei parcări si dezvoltarea de

servicii

eventuala gara intermediara in

Poiana Mica + centru spa + hoteluri

+ ansambluri rezidențiale + servicii

+ parcare

gara de sosire trebuie situata intre zona urbanizata denumita mai sus « inima stațiunii » si frontul de acces

la domeniul schiabil, in interfața cu domeniul schiabil si alte activități

2.



2.2. Extinderea domeniului schiabil - orientare:

A. Spre Râșnov cu obiectivele principale:

circuit de schi itinerant Poiana - Râșnov

zona Cheisoara de cca. 15 Km, format din

pârtii si instalații;

extinderea cu cca 30 ha si 15 Km a

suprafeței si lungimii totale a arealului;

legătura directa din zona viitoarei

autostrăzi cu capacitați mari de parcare.

B. spre Timiș

extinderea cu aproximativ 10 km si 20 ha

de pârtii;

posibilitatea de conectare a noii zone cu

domeniul existent prin crearea unui acces

in nord-vestul zonei Hotelului Sportul;

odată cu acest acces pot fi proiectate noi

pârtii in Poiana Brașov.

Realizarea acestor extinderi ar putea conduce la dublarea suprafeței actuale a domeniului schiabil si la

poziționarea si clasificarea Poienii Brașov ca „stațiune internaționala, de talie mijlocie - mare”.

De asemenea, luarea in considerare a centrului stațiunii si a frontului de acces la domeniul schiabil, împreună cu

accesibilitatea, parcările, amenajările de spatii de agrement pentru vara si extrasezon (Aqua Park, centru

multifuncțional si evenimente) vor putea situa Poiana Brașov in rândul stațiunilor moderne si atractive.



Recomandări pentru dezvoltarea pe termen lung a turismului in zona Brașovului

Produsul turistic global, propus de stațiunea Poiana Brașov clienților, trebuie sa conțină următoarele elemente:

O destinație turistică presupune o oferta globală.

Din acest motiv trebuie început prin realizarea si adoptarea unei scheme directoare/concept si strategie pentru

„stațiune turistica de munte” si pentru 4 sezoane, (nu doar pentru stațiune de schi).

Definirea structurala si funcțională, modelul, fac parte integranta din instrumentul numit „Concept”.

In absenta unui concept coerent, riscul unei dezvoltări haotice se menține.

Dezvoltarea turismului montan la Brașov trebuie sa urmărească:

Poiana Brașov sa devina prima stațiune din

Romania din categoria stațiunilor – mijlocii

spre mari;

extinderea si diversificarea ofertei in toate

cele 4 anotimpuri;

crearea unei mărci/brand turistic;

o etapizare si o validare coerenta a

priorităților.

Realizarea acestor obiective va duce la multiplicarea efectelor economice si sociale in zona.

Prin elaborarea conceptului si a planificării strategice se va asigura posibilitatea si eficienta investițiilor, precum si

profesionalizarea gestiunii.

3.



Recomandam si subliniem ca la baza demersului de dezvoltare sa se pună, ca prim element, indispensabil,

efectuarea unei documentații de specialitate, care sa trateze:

Evaluare / caracteristici tehnice / diagnostic

situație actuala;

Evaluare potențial stațiune (analiza morfologii,

pante, expuneri, altitudini etc.);

Raportarea potențialului stațiunii la așteptările

clienților: urmărirea unei poziționări;

Proiectare pârtii de schi si spatii schiabile (alpin

si nordic);

Proiectare alte activități de iarna (sporturi

recreative de alunecare: sanie, tubing, circuite

etc.);

Proiectare activități (alte anotimpuri);

Evaluare capacitate de cazare stațiune;

Definirea amplasării atracțiilor majore ale

stațiunii, a zonelor urbanizabile si a zonelor de

serviciu;

Dimensionare rețea înzăpezire artificiala,

evaluare nevoi apa si ipoteze de amplasare a

unuia sau mai multor rezervoare de apa;

Masuri de reabilitare a stațiunii si masuri

compensatorii;

Clarificare schema directoare instalații de

transport pe cablu (amplasări, tip, debit);

Accesele de serviciu (acces mașini de teren);

Natura si suprafețele spatiilor tehnice;

Evaluare nevoi de alimentare cu energie

electrica pentru rețelele de instalații si

sistemele de înzăpezire artificiala;

Schema directoare a mijloacelor de semnalizare

si a mobilării exterioare;

Încadrarea investițiilor;

Propuneri de programare.



INSTRUMENTE strategice ZONALE si REGIONALE

Începând cu anul 2000, la nivel regional, autoritățile publice au elaborat strategii de dezvoltare a turismului pe

termen mediu și lung si chiar master planuri. Turismul a fost inclus în lista de priorități.

La nivel județean, majoritatea analizelor identifică 4 forme de practicare a turismului - turismul activ (turismul

montan), turismul balnear, turismul cultural și turismul rural - ca având cel mai mare potențial de dezvoltare. În

plus, în județul Brașov turismul de afaceri se profilează ca o formă cu real potențial de creștere.

Strategiile realizate își propun ca obiectiv global creșterea numărului de turiști și dezvoltarea durabilă a turismului.

Punerea în practică a strategiilor este limitată însă de insuficiența mijloacelor de implementare a măsurilor, de

lipsa cadrului instituțional adecvat și a culturii parteneriale.

Instrumentul teritorial de coordonare trebuie sa fie „Platforma strategica pentru turismul din teritoriu”.

Aceasta va asigura:

Rezultatul reflecției diferitelor grupuri de

lucru sau comisii in amonte, permite

elaborarea orientărilor strategice pe termen

mediu;

Elaborarea unui demers colectiv;

Valorizarea principalelor atuuri tematice si

frecventarea potențială;

Identificarea teritoriilor atractive pentru o

mai buna vizibilitate a regiunii;

Propunerea unei liste de acțiuni in

concordanta cu politica locala si așteptările

clientelei;

Corelarea cu strategia naționala si

poziționarea specificului local.

La nivel regional se simte nevoia existentei unei Asociații de Turism a Regiunii Centru, organism ce trebuie să

asigure coagularea intereselor pe care regiunea le are în domeniul turismului și în care vor fi reprezentați

principalii actori implicați în domeniul turismului din toate cele 6 județe componente.

Dezvoltând o viziune regională, un viitor Plan de acțiune pentru turism va pune accentul pe corelarea și

coordonarea unitară a acestui sector economic.

Platforma si Planul vor lua în considerare necesitatea conturării unei identități regionale precum și valorificarea

complementarităților de ordin turistic ale județelor din Regiunea Centru.



Pentru susținerea dezvoltării este necesara urmărirea cu atenție a politicilor de finanțare ce se conturează la

nivelul Comisiei Europene, care a lansat spre dezbatere pachetul legislativ pentru viitoarea perioada de

programare 2014-2020.

Propunerile Comisiei Europene evidențiază o mai mare importanta acordata dimensiunii teritoriale si urmăresc

stimularea politicilor urbane integrate.

Pornind de la contextul general prezentat mai sus, se conturează necesitatea menținerii turismului in rândul

sectoarelor prioritare si strategice și continuarea programelor și acțiunilor de sprijin demarate.

În același timp, se simte nevoia unei corelări mai bune între strategiile existente la nivel local, județean, regional

și național precum și luarea în considerare a tuturor legăturilor și interferențelor turismului cu alte domenii

economice și sociale.

În acest sens, se impune o abordare integrată a dezvoltării și creșterea interoperabilității programelor vizând

turismul cu programele de protecție a mediului, cu programele ce vizează dezvoltarea rurală, cu cele din domeniul

infrastructurii de transport si mobilității in mediul urban si interurban, cu programele de dezvoltare a resurselor

umane și cu cele culturale.



Concluzii

Acest document este un instrument orientativ in abordarea strategica a dezvoltării turismului din zona Brașovului

cu focalizare pe obiectivul Poiana Brașov.

Scopul urmărit: Poiana Brașov sa devină prima stațiune din Romania făcând parte din categoria stațiunilor

internaționale mijlocii spre mari si care a adoptat modelul unei dezvoltări durabile.

Stațiunea Poiana Brașov s-a dezvoltat, in trecut, fără sa aibă la baza un concept unic de dezvoltare pe termen

lung, fără coerenta, fără logica economica si in absenta unui model de gestiune.

Astfel apar ca fiind justificate 2 acțiuni:

Elaborarea conceptului unic si a planificării strategice, care vor permite dezvoltarea

coerenta in etape, precum si stabilirea priorităților.

Elaborarea si adoptarea modelului de gestiune.

IV.



Referințe

Institutul National de Statistica "Turismul României – Breviar Statistic" 2010

Institutul National de Statistica –

Direcția Județeana de Statistica

Brașov

"Capacitatea si activitatea de cazare turistica in perioada 1990-

2011"

Comunicat de presa din 11.04.2013 - "Turismul in luna februarie

2013 in județul Brașov"

Organizația Mondiala a

Turismului – UNWTO

"Les faits saillants 2012"

" Barometrul Turismului Mondial 2012"

ODIT France "Le positionnement de l'offre française de sports d'hiver" 2005

Guide "L’expertise technique et économique des domaines skiables

alpins ", no 27

Domaines Skiables de France "La France, première destination mondiale du ski dans un contexte

économique globalement difficile" 2012

" Economie et gestion des domaines skiables" 2011

"Indicateurs et analyses 2012"

ATOUT France "Plateforme Stratégique 2011-2014 Rhône-Alpes"

Vincent ROLLAND, député de

Savoie

" Rapport au Premier Ministre sur l'Attractivité des Stations de

Sports d'Hiver: Reconquête des clients et compétitivité

internationale" 2006

Veronica TONGE " A Case Study of LECH – Austria – Destination Management

Stratégies in a Ski Resort" 2007

Daniel SCOTT si Geoff MCBOYLE " Climate change adaptation in the ski industry" 2007

ADDJB

" Strategia de dezvoltare a Județului Brașov 2013-2030"

"Turism si Patrimoniu" cap. IV din CDDJB

ADR Centru "Aspecte privind dezvoltarea turismului in Regiunea Centru 2011"

Legislație:

Legea nr. 92 din 2007 – "legea serviciilor de transport public local"

HG nr. 263/2001 si HG nr. 5/2004 – privind amenajarea,

omologarea, întreținerea si exploatarea pârtiilor de schi pentru

agrement"

Ordinul Ministrului Turismului nr 491/2001 – pentru aprobarea

Normelor de aplicare a HG 263/2001

Lege nr. 347 din 14 iulie 2004 – legea muntelui

V

.



NOTE

V

.

Alpin Concept multumeste pentrusustinere primariei Couchevel,

Cluster Motagne si societatii S3V:

multumeste pentru contributiala redactarea acestui materialpartenerilor sai:

funcionarea domeniului schiabil - alpin concept · structurile de cazare sunt compuse din vile,...

Documents