raport de mediu - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/apm hunedoara... · cauzată, în...
TRANSCRIPT
PFA Kovacs Ladislau Consult
Petroşani, Str. Ion Creangă, Bl. 16, Sc. 2, Ap. 3
Tel. (0726)-009-048, (0723)-635-353 e-mail: [email protected]
RAPORT DE MEDIU Conform H.G.R. nr.1076/2004 – Anexa 2
„PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONA
TURISTICĂ PASUL VÎLCAN”.
-Noiembrie 2011-
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
2
OBIECTIV: RAPORT DE MEDIU
„PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN”.
Beneficiar: Primăria Municipiului Vulcan, jud. Hunedoara
Elaborator Raport de mediu: dr. ing Kovacs Ladislau - Persoană fizică
autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii de protecţia mediului la poziţia 343. Colectiv de redactare:
dr. ing. Kovacs Ladislau – atestat MMP
ing. Kovacs L. Oskar
CUPRINS
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
3
Legislaţie specifică şi glosar de termeni 5
Generalităţi 13
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum
şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante
18
1.1. Sinteza Memoriului General al Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul
Vîlcan
18
1.1.1. Stadiul actual al dezvoltării 21
1.1.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică 26
1.2. Sinteza Regulamentului Local de Urbanism pentru Zona Turistică Pasul Vîlcan 36
1.3. Relaţia cu alte programe relevante 39
2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi al evoluţiei sale
probabile în situaţia neimplementării programului
45
2.1. Cadrul natural. Aşezarea geografică 45
2.2. Elemente ale cadrului natural 46
2.2.1.Relieful 46
2.2.2. Geologia, seismicitatea 47
2.2.3. Resursele naturale 47
2.2.4. Date climatice 52
2.2.5. Flora şi fauna 53
2.3. Situri arheologice 59
2.3.1. Drumul roman Drobeta-Bumbeşti-Pasul Vîlcan-Ulpia Traiana 59
2.3.2. Pasul Vîlcan – La Vamă 59
2.3.3. Pasul Vîlcan – poalele Vulcanului 59
2.4. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării PUZ 60
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 64 3.1. Calitatea factorilor de mediu 64
3.1.1. Calitatea aerului 64
3.1.2. Calitatea apelor 64
3.1.3. Calitatea solurilor 65
3.1.4. Calitatea vegetaţiei şi faunei 65
3.1.5. Gestionarea deşeurilor 65
4. Probleme de mediu existente relevante pentru planul de urbanism 67
5. Obiectivele de protecţie a mediului care sunt relevante pentru puz-zona
turistică pasul Vîlcan
70
5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori 70
6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului generate de puz-zona
turistică pasul Vîlcan
76
6.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului 76
6.2. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate planului 82
7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii,
în context transfrontier
88
8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet
posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului
89
8.1. Măsuri de limitare a poluării aerului 89
8.2. Măsuri de limitare a poluării apei 89
8.3. Măsuri de limitare a poluării solului 90
8.4. Măsuri de limitare a poluării florei şi faunei 90
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
4
8.5. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilor 91
8.6. Măsuri de diminuare ale radiaţiilor 91
8.7. Măsuri de limitare a poluării fondului forestier 91
8.8. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional 91
8.9.Măsuri de diminuare a deşeurilor 91
8.10 Măsuri de diminuare a substanţelor toxice şi periculoase 91
8.11. Diminuarea impactului turismului asupra mediului 91
8.12. Protecţia sănătăţii şi al aşezărilor umane 92
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi a
modului în care s-a efectuat evaluarea
93
10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
al implementării planului
96
10.1. Monitorizarea calităţii apei 96
10.2. Monitorizarea calităţii aerului 96
10.3. Monitorizarea calităţii solului 96
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei 97
Concluzii generale 99
Anexe: 100 1. PUZ-Zona Turistică Vîlcan- Situaţia existentă planşa1
2. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Organizarea circulaţiilor planşa2
3. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Reglementări edilitare planşa3
4. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Amplasare UTR în zona studiată planşa4
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
5
Legislaţie specifică şi glosar de termeni
A. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru
planuri/programe/proiecte de urbanism, stabilirea ariilor naturale protejate,
scoaterea din circuitul forestier, amenajarea pârtiilor de schi OUG nr. 195/2005
aprobată cu modificăari şi completări prin Legea nr. 265 /2006 cu modificările şi completările
ulterioare privind protecţia mediului;
Ordin nr. 995 din 21/09/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub
incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe, Publicat in Monitorul Oficial nr. 812 din 03/10/2006:
HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de mediu pentru planuri şi
programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună
cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004);
Lege nr. 18 din 19/02/1991, Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial
nr. 1 din 05/01/1998;
Lege nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Sectiunea a III-a - zone protejate. Publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din 12/04/2000;
Lege nr. 526 din 11/12/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului
montan "Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial nr. 901 din 16/12/2003;
Lege nr. 418 din 16/11/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru
aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi", publicată în
Monitorul Oficial nr. 961 din 29/11/2006;
Ordonanţa nr. 3 din 30/01/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru
aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", publicată în Monitorul
Oficial nr. 73 din 31/01/2008;
Lege nr. 271 din 07/07/2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2008 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a
turismului "Schi în România";
Lege nr. 46 din 19/03/2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din
27/03/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 193 din 25/11/2008 privind modificarea şi completarea art.
37 si 39 din legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul oficial nr. 825 din 08/12/2008;
Lege nr. 193 din 27/05/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2008
privind modificarea şi completarea art. 37 si 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în
Monitorul Oficial nr. 365 din 01/06/2009;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
6
Ordin nr. 25 din 4 februarie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire al echivalenţei
valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea
temporară a terenurilor din fondul forestier naţional;
Hotărâre nr. 229 din 04/03/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi
Regulamentul din 04/03/2009 de organizare şi funcţionare a Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva,
publicat în Monitorul Oficial nr. 162 din 16/03/2009;
Lege nr. 347 din 14/07/2004 - Legea muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 670 din
26/07/2004;
Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27/02/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004,
publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 06/03/2008;
Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, publicată în Monitorul Oficial
nr. 739 din 31/10/2007;
Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor
de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07/02/2008;
Ordin nr. 1338 din 23/10/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000, publicat în
Monitorul Oficial nr. 738 din 31/10/2008;
Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006,
publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 25/11/2008;
Ordin nr. 491 din 05/10/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea,
întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement publicat în Monitorul Oficial
nr. 736 din 19/11/2001 şi Norma din 05/10/2001 privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi
exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din
19/11/2001;
Hotarâre nr. 263 din 22/02/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea
pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial nr. 649 din 12/09/2008;
Ordin nr. 1170 din 29/09/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele
schimbărilor climatice – GASC si Ghid din 29/09/2008 privind adaptarea la efectele schimbărilor
climatice – GASC;
B. Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:
Planuri, programe şi proiecte – planurile, programele şi proiectele, inclusiv cele cofinanţate de
Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
7
- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care
sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau
Guvern;
- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului, programului, proiectului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană
fizică sau juridică ce promovează un plan, un program sau un proiect;
Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită
potrivit competenţelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului,
apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre;
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice şi, în concordanţă cu legislaţia sau cu
practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;
SEA- Evaluare strategică de mediu - Evaluarea de mediu pentru politici, planuri şi programe;
Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi
evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor
raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor
publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a
raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării
asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea
competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în
planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi
structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;
modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea
echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate,
cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale,
gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact
poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată
inacceptabilă de către autorităţile competente;
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de
alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul
poluării la care autorităţile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra
mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de
poluanţi în emisii/evacuări;
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie
prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
8
Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competentă, privind
reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor din sol după
operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau intervenţie ale
agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului;
Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla
problema analizată şi a efectelor acesteia, indicându-se metoda de reducere;
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în
spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;
Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionare
sau mobile;
Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fi
traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor
uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice
iniţiale ale apei utilizate, precum şi ale apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate;
Receptori acvatici - ape de suprafaţă interioare, de frontieră sau costiere, precum şi ape subterane,
în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influenţă directă sau de amestec ale acestor
evacuări;
C. Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (Legea 350/2001
actualizată, Legea 168/2007)
Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor
cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin
actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se
conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării
programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de
execuţie a obiectivelor de investiţii;
Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori
a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se
concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu;
Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a
teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul
director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri
soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
9
Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra
terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.
Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică
de a emite avize/aprobări;
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite dreptul
generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare;
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectorială pe arii
geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de sprijinul Guvernului, al
Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale interesate;
Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate,
referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc
obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor
pe o perioadă determinată;
Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în
scopul realizării unei strategii;
Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de
dezvoltare;
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi
obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor;
Structura urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se constituie
organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă configuraţia lor spaţială;
Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt,
mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană;
Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a
teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună);
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun
unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul
cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din
mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază
(municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan;
Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională
poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activitatilor
industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în
zone funcţionale;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
10
Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia
zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci,
cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.);
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de
producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul
natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane;
Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a
unor resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin
distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie;
D. Glosar de termeni conform Codului Silvic (Legea 46/2008 actualizată, Legea
193/2009)
Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic
desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor
Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic;
Amenajament silvic - documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-
organizatoric şi economic, fundamentat ecologic;
Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi
păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi
sociale pe care acestea le îndeplinesc;
Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de arbori, cât şi al
condiţiilor staţionale;
Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa, în funcţie de gradul
de dezvoltare a arboretului, se exprimă prin următorii indici: indicele de desime, indicele de densitate
şi indicele de închidere a coronamentului;
Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea
acesteia, incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi arbuştilor, cu schimbarea folosinţei
şi/sau a destinaţiei terenului;
Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul,
depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de
fond forestier sau de materiale lemnoase;
Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul
predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta;
Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în
condiţiile prevăzute de regimul silvic;
Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină
şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
11
în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice,
economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor
ecosisteme;
Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor
silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având suprafaţa minimă de
constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier;
Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie
forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii;
Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită
distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor
factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor;
Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate
prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al
regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice;
Prejudiciu adus pădurii - efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii
şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta pădurea în
mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal şi în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii
poate fi cuantificat în timp;
Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind
amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării
durabile;
Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei
forestiere, determinată de modificarea prevederilor amenajamentului silvic în scopul executării de
lucrări, instalaţii şi construcţii necesare gestionării pădurilor;
Scoatere definitivă din fondul forestier - schimbarea definitivă a destinaţiei forestiere a unui teren
în altă destinaţie, în condiţiile legii;
Sezon de vegetaţie - perioada din an de la intrarea in vegetaţie a unui arboret până la repaosul
vegetativ;
Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale
care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere;
Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori
antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
12
E. Glosar de termeni conform Natura 2000
Arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes
comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în
conformitate cu reglementările comunitare
Arie de protecţie specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări
sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare.
Stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când:
- arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în
creştere;
- are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung;
- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;
Stare de conservare favorabilă a unei specii - se consideră atunci când:
- specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a
habitatului său natural;
- aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor;
- există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
Habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:
-sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
- au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă
restrânsă;
- reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre
următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică;
Habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui conservare există o
responsabilitate deosebită;
Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate,
vulnerabile, rare sau endemice:
- periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici
periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
- vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă într-un viitor
apropiat, în caz de persistenţă a factorilor cauzali;
- rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt periclitate sau
vulnerabile, riscă să devină, aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar
dispersate pe suprafeţe largi;
- endemice şi necesită o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului lor şi/sau a
impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.
Specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare sunt necesare
măsuri urgente.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
13
Generalităţi
1. Denumirea proiectului
Plan Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, Jud. Hunedoara
2. Titularul proiectului
Primăria Municipiului Vulcan
Bd. Mihai Viteazu nr. 31, Vulcan, Judeţul Hunedoara, Tel. 0254 570340, 0254 570011, Fax
0254571910, Mobil 0372733044, E-mail: [email protected], Web: www.e-vulcan.ro
Persoană de contact – Tănăsescu Daniela
3. Proiectant PUZ- Zona Turistică Pasul Vîlcan
S.C. Alpin Construct S.R.L
Str. N. Titulescu, Nr.20, bl.A53/3/1, Cod. 336200, Vulcan, România
Tel/Fax 0254 / 570973, [email protected]
4. Autorul Raportului de mediu
dr. ing Kovacs Ladislau– persoană fizică autorizată, înscrisă în Registrul
Naţional al elaboratorilor de studii de protecţia mediului la poziţia 343,
Tel. 0726-009048
5. Amplasament
Având în vedere amploarea zonei care este studiată, s-a propus o limită imaginară a acestei zone,
care va cuprinde doar o parte din parcelele domeniului public şi a Composesoratului Straja Gruniu
Zănoaga Sterminos, astfel:
- la nord – limita teritoriului administrativ (vecinătate cu judeţul Gorj), care coincide cu limita
sudică a parcelei 2042-2077, proprietar Composesorat Straja Gruniu Zănoaga Sterminos;
- la vest – de la vârful Straja spre lacul de acumulare Valea Baleii şi zona Pasul Vîlcan (se include
parţial parcela 2042-2077 şi complet parcela 2032-2039, proprietar Composesorat Straja Gruniu
Zănoaga Sterminos), limita vestică a domeniului public – tarla 45, parcela 1559; 1561/1; 1560, limita
sud-vestică intravilan PUG 2006;
-la sud – trupul intravilan principal al municipiului Vulcan, până la limita cimitirelor;
-la est – strada Morii (axul drumului), limita intravilan, apoi spre sud limita domeniului public –
tarla 64, parcela 2015/8, şi parţial tarla 64, parcelele 2044/1; 2040/1; 2039/1 unindu-se cu limita
teritoriului administrativ judeţean prin parcela 2041.
Limita zonei studiate delimitează o suprafaţă de 958,63 ha şi în perimetrul acesteia vor fi cuprinse
toate propunerile din Planul Urbanistic Zonal.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
14
6. Scurt istoric
Oraşul Vulcan face parte din reţeaua centrelor miniere situate în cadrul depresiunii Petroşani, în
bazinul carbonifer al Văii Jiului.
Pasul Vîlcan, situat în partea sudică a teritoriului administrativ, este situat în masivul Godeanu şi a
fost locul de intrare a trupelor romane în Dacia, cât şi locul de desfăşurare a unor lupte cu armatele
imperiului otoman.
Prin aceeaşi trecătoare, cunoscută şi sub denumirea de „drumul carelor‖, au trecut oştile lui Mihai
Viteazu. În amintirea acestui eveniment istoric, a fost ridicat un monument în zonă.
Drumul care trece prin pasul Vîlcan (astăzi D.J.664), face legătura dintre sudul Ardealului şi
nordul Olteniei (judeţele Hunedoara şi Gorj).
7. Surse documentare
În scopul întocmirii prezentului Raport de Mediu au fost colectate informaţii din următoarele
surse documentare:
PLANURI
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean 2009 - PATJ
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal 2004 - PATZ
Planul National de Gestiune a Deşeurilor 2004 - PNGD
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor 2007 - PRGD
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2008 - PJGD
Planul National de Acţiune pentru Mediu 2008 - PNAM
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu 2006 - PRAM
Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2006 - PLAM
STRATEGII
Strategia de Dezvoltare Regională 2007 - 2013
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 - Microregiunea Valea Jiului
Planul Strategic de Dezvoltare Socio - Economică 2007 - 2013 - Municipiul Vulcan
STUDII DE FUNDAMENTARE
Studiu topografic 2011 - SC Alpin SRL
Studiu geotehnic 2011 - SC Alpin SRL
Memoriu Tehnic - Plan Urbanistic Zonal - SC Alpin SRL
RLU - Plan Urbanistic Zonal Pasul Vîlcan - SC Alpin SRL
ALTE SURSE DE INFORMAŢII
Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara - Raport Starea Mediului www.apmhd.ro
Reţeaua Natura 2000 - www.apm.ro
Agenţia Regională pentru Proiecţia Mediului
Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Vulcan
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
15
Descrierea unor aspecte de mediu identificate pe teren
Planul Urbanistic Zonal realizat pentru Pasul Vîlcan, va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului
Local şi va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de dezvoltare din
Municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara.
Memoriul Tehnic, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare pentru realizarea
Planului Urbanistic Zonal - Zona Turistică Pasul Vîlcan sunt elaborate de către SC Alpin SRL, în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în domeniu:
Legea Nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, Legea Nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV - a - Reţeaua de localităţi, cu
modificările şi completările ulterioare
Ordinul Nr. 13/N/l 999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de
elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic".
8. Metodologia elaborării Raportului de Mediu
Scopul evaluării strategice de mediu ( SEA ) este acela de a contribui la integrarea
consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Urbanistic Zonal- Zona
Turistică Pasul Vîlcan.
Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva
Consiliului European Nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe
asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern Nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri sau programe (Monitorul Oficial Nr. 707/05.08.2004), care
transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.
Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus
amintite, precum şi recomandările metodologice din:
Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul Nr. 117/2006;
Ghid generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe şi Ghid privind Evaluarea
de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborate în cadrul
proiectului Europe Aid/121491/D/SER/RO ( PHARE 2004/016 - 772.04.03.03).
Procedura SEA (conform HG Nr. 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape:
a. Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;
b. Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de Mediu;
c. Etapa de analiză a calităţii Raportului de Mediu.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
16
8.1. Etapa de încadrare
In conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG Nr. 1076/2004, Primăria Municipiului
Vulcan, în calitate de titular al Planului Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, a notificat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara este autoritatea competentă pentru supravegherea
procedurii de încadrare şi decizie asupra emiterii Avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal-
Zona Turistică Pasul Vîlcan.
În urma analizei PUZ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara va hotărî următoarele:
Dacă planul se supune procedurii de realizare a evaluării de mediu, conform prevederilor HG
Nr. 1076/2004;
Completarea primei versiuni a PUZ cu Raportul de Mediu;
Constituirea grupului de lucru în vederea parcurgerii etapelor pentru obţinerea avizului de
mediu.
Titularul Planului Urbanistic Zonal – Primăria Municipiului Vulcan a respectat solicitările
exprimate prin adresa APM Hunedoara şi a constituit grupul de lucru în cadrul căruia s-a realizat
stabilirea domeniului şi a nivelului de detaliu a informaţiilor ce trebuie incluse în Raportul de Mediu,
precum şi analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului.
8.2. Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a Raportului de Mediu
În etapa de definitivare a Planului Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, Municipiul
Vulcan, judeţul Hunedoara, vor avea loc întâlnirile grupului de lucru SEA, precum şi elaborarea
Raportului de Mediu.
Modul de lucru în cadrul grupului de lucru va fi următorul:
Reprezentanţii Primăriei Municipiului Vulcan vor propune dezbaterea Planului
Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, prin prezentarea obiectivelor şi măsurilor
planului;
Reprezentanţii APM Hunedoara vor prezenta cerinţele legate de procedura SEA cât
şi de conţinutul şi calitatea Raportului de Mediu;
Expertul de mediu va prezenta metodologia de lucru şi principalii paşi de urmat
pentru întocmirea Raportului de Mediu;
Expertul de mediu va propune grupului de lucru dezbaterea următoarelor aspecte:
Nivelul la care se va face analiza efectelor asupra mediului;
Modalitatea de evaluare şi scala de evaluare adecvată;
Obiectivele relevante de mediu;
Alternativa "0";
Elaborarea Raportului de Mediu presupune parcurgerea următoarelor etape:
Analiza stării mediului în zona Pasului Vîlcan, luând în considerare datele şi
informaţiile existente;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
17
Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate
obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;
A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în zona propusă spre
studiu (al acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării
prevederilor PUZ (Alternativa „0");
Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea P.U.Z prin
analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea obiectivelor de mediu
relevante;
Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să
poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în
condiţiile implementării PUZ;
A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor
PUZ asupra mediului;
Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea,
reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării
PUZ;
După parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului de
Mediu.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
18
1. Expunerea conţinutului şi al obiectivelor principale ale planului, precum şi a
relaţiei cu alte planuri şi programe relevante
1.1 Sinteza Memoriului General al Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan
Planul Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan urmăreşte, prin introducerea în cadrul
documentaţiei de urbanism existente, a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de
zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea
premiselor pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale şi turistice în acord cu obiectivele de
dezvoltare judeţene.
Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta a fost desemnată
staţiune turistică de interes naţional care trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura
tehnico-edilitară precum şi prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se
are în vedere, de asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi
valorificate prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare urbanistică.
PUZ-Zona Turistică Pasul Vîlcan cuprinde seturi de reglementări bazate pe analize atente ale
direcţiilor de dezvoltare, în principal turistică şi servicii, zone protejate, circulaţie şi trafic, urmărindu-
se:
stabilirea planificării şi a programelor de dezvoltare turistică la nivel local;
inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;
realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază a localităţii (de transport, de apă şi
canalizare, etc);
realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de turism, de utilitate publică (căi de acces la
obiective turistice, instalaţii de iluminat, etc. aferente obiectivelor turistice);
stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea anumitor
atracţii turistice;
stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.
De asemenea, PUZ Pasul Vîlcan identifică:
• oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;
• oportunităţile de dezvoltare datorate programelor de echipare guvernamentale şi
regionale, inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.
Memoriul Tehnic al Planului Urbanistic Zonal este structurat astfel:
Introducere;
Stadiul actual al dezvoltării localităţii;
Propuneri de organizare urbanistică şi reglemetări;
Concluzii;
Anexe.
Primul capitol, cuprinde trei subcapitole:
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
19
Date de recunoaştere
Obiectivele lucrării
Surse documentare
Cel de al doilea capitol şi cel mai extins al Memoriului Tehnic, cuprinde 11 subcapitole, acestea
la rândul lor fiind structurate pe alte subtitluri relevante.
Cel de-al treilea capitol, Propuneri de organizare urbanistică şi reglementări, este structurat pe 10
subcapitole:
Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Dezvoltarea activităţilor economice
Evoluţia populaţiei
Organizarea circulaţiei
Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial.
Dezvoltarea echipării edilitare
Protecţia mediului
Obiective de utilitate publică
Concluzii
Ultimul capitol al Planului Urbanistic Zonal este intitulat Concluzii.
Planul Urbanistic Zonal – Pasul Vîlcan, împreună cu Regulamentul de urbanism aferent, capătă
odată cu aprobarea lor, valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale ce
vor urmări aplicarea lor, autorizaţiile de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în
baza acestor documente.
Conform HG 852/2008 privind criteriile de atestare a staţiunilor turistice, staţiunea nou înfiinţată
Pasul Vîlcan trebuie să-şi îmbunătăţească condiţiile de acces în zonă prin modernizarea DN 66A şi
prin realizarea unei instalaţii de transport cu telogondole între staţiunea Pasul Vîlcan şi domeniul
schiabil, să realizeze infrastructura tehnico-edilitară pentru întreaga zonă propusă. Pentru ambele
probleme există studii tehnice realizate. De asemenea, staţiunea ar trebui să-şi extindă suprafaţa de
spaţii verzi şi să-şi diversifice activităţile de agrement şi sport.
Judeţul Hunedoara, în general, şi îndeosebi Valea Jiului cu munţii care o flanchează, oferă un
potenţial deosebit de bogat şi de preţios pentru turismul românesc, prin diversitatea şi frumuseţea,
virginitatea sălbatică şi blând primitoare a peisajului natural.
Salba de oraşe "miniere" existente pe Valea Jiului, împreună cu infrastructura aferentă acestora,
adică reţeaua de drumuri, reţelele de apă, canalizare, electrice, gaze, etc., favorizează exploatarea zonei
în beneficiul turismului şi al comunităţilor locale, cu atât mai mult cu cât industria minieră s-a
diminuat şi va continua să se reducă în anii ce urmează. Ar fi păcat ca din cauza amânării sau neglijării
investiţiilor pentru turism, să fie lăsată pradă degradării infrastructura preţioasă existentă.
Munţii Vâlcan, la poalele cărora se află municipiul Vulcan, sunt traversaţi de un drum străvechi,
(astăzi DJ 664) pietruit care, înainte vreme, lega Roma antică de cetatea romană de la Sarmizegetusa,
prin Pasul Vâlcan geografic. Cam la jumătatea distanţei dintre centrul municipiului Vulcan şi Pasul
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
20
Vâlcan geografic, se află cabana "Pasul Vîlcan". Pe traseul vechiului drum (astăzi DJ 664), de-o parte
şi de cealaltă, există câteva locuri propice realizării unor sate de vacanţă, legate între ele prin linii de
transport aerian şi a altor dotări şi obiective turistice, fără a crea aglomerări deranjante. Aproximativ
paralelă cu drumul, există o linie electrică aeriană de 220 kV, şi una de 20 kV, care deja a început a fi
dezafectată din cauza dificultăţilor de întreţinere. O grăbire a investiţiilor în zonă ar salva această linie
electrică, care oricum va fi necesară în viitor.
Vechiul drum existent, este greu practicabil în starea în care se află, deci se cere recondiţionarea şi
modernizarea lui, atât pentru rezolvarea prevederilor prezentului plan cât şi pentru joncţiunea cu zona
STRAJA, respectiv crearea unei alternative de legătură cu judeţul Gorj.
Teritoriul care face obiectul prezentului plan, se doreşte a fi o zonă turistică cu un accentuat
caracter tematic, dezvoltat pe scheletul compoziţional al romanului „Castelul din Carpaţi‖, scris în
urma unei şederi prelungite în România, de către cunoscutul scriitor francez Jules Verne, şi presărată
cu obiective care evocă diferite evenimente, locuri şi personaje petrecute şi existente în bogata istorie a
acestor meleaguri. Astfel sunt menţionate cetatea dacică de pe Dealul Bolii de lângă comuna Băniţa,
cetate datând de pe vremea lui Burebista, întărită sub Decebal şi distrusă de Traian în primul război
contra Daciei (101 - 102 dC), continuând cu cel de-al doilea război al Romei contra dacilor (105 - 106
dC), când romanii pătrund în Dacia prin Tapae, pasul Vîlcan şi pasul Oituz, asediază Sarmizegetusa, o
cuceresc şi transformă Dacia în provincie romană.
Un alt moment important petrecut în perioada de formare a poporului român prin Revoluţia de la
1848, îl constituie trecea prin Pasul Vâlcan a lui N. Bălcescu, să se întâlnească cu Avram Iancu pentru
sfaturi de taină.
OBIECTUL LUCRĂRII
Prezenta documentaţie a fost întocmită la cererea beneficiarului PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
VULCAN, fiind solicitată prin Certificatul de Urbanism nr 31/17695 din 11.05.2011 în vederea
înfiinţării unei staţiuni turistice de interes naţional în zona Pasul Vîlcan.
Zona turistică Pasul Vîlcan a fost constituită prin PUZ Pasul Vîlcan în anul 2005, elaborat de SC
I.P.H. Deva S.A prin extinderea intravilanului din jurul cabanei Pasul Vîlcan şi crearea unor trupuri
intravilan pe traseul drumului judeţean DJ 664 Schela - Vulcan precum şi prin propunerea unui traseu
de transport pe cablu care să facă legătura între cabană şi zona joasă a municipiului.
Ca investiţie, în 2010 a fost realizată o instalaţie de transport pe cablu cu telegondole pentru
transportul turiştilor şi a fost iniţiat un studiu de fundamentare pentru construirea unei a doua ramuri a
instalaţiei de transport cu telegondole, pentru accesarea domeniului schiabil de pe vârful Straja.
Această iniţiativă a dus la necesitatea unui nou Plan Urbanistic Zonal, care să integreze armonios noua
ramură a instalaţiei în propunerile deja elaborate în vechiul PUZ.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
21
SURSE DOCUMENTARE
Planul Urbanistic General al municipiului Vulcan – 2006, elaborat de INCD
Urbanproiect Bucureşti;
Plan Urbanistic Zonal - Pasul Vîlcan, 2005, elaborat de SC I.P.H. Deva S.A;
Modernizarea zonei turistice Pasul Vîlcan, Pr nr. 50-440/H, elaborat de SC
Institutul de Cercetări şi Proiectări miniere SA;
PATJ Hunedoara - 2008;
PATN Secţiunea III – Zone protejate aprobat prin Legea nr. 5/2000;
Plan topo-cadastral întocmit de inginer topograf autorizat Talpai Csaba;
Popescu N, 1979 - Munţii Vîlcan, Colecţia Munţii Noştrii, Bucureşti;
Mutihac I. ş.a , 1990 – Structura geologică a teritoriului României, Editura
Tehnică, Bucureşti;
Mircea Săndulescu, 1984 – Geotectonica României, Bucureşti.
1.1.1. Stadiul actual al dezvoltării
Depresiunea Valea Jiului este situată în sudul judeţului Hunedoara şi în sud-vestul Transilvaniei.
Valea Jiului are în compunere mai multe oraşe: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi
Uricani dispuse în lungul celor doua Jiuri, străjuită fiind de cele patru masive muntoase - Parâng,
Straja, Retezat şi Şureanu.
Municipiul Vulcan este un centru monoindustrial, principala activitate economică a zonei fiind
extracţia huilei. După cel de-al doilea război mondial, această activitate a avut o dezvoltare din ce în ce
mai pronunţată, ceea ce a dus la o puternică urbanizare a localităţii. Cartierele de locuinţe colective au
înlocuit fondul existent de locuinţe unifamiliale, în anii 1960 având loc o imigraţie masivă de forţă de
muncă din afara zonei.
După 1990, activitatea minieră a cunoscut un declin care s-a manifestat prin reducerea activităţilor
economice pe ansamblu, dar şi prin scăderea nivelului de trai a populaţiei, micşorarea investiţiilor şi
migrarea populaţiei apte de muncă spre zone mai dezvoltate.
Exploatarea turistică a acestei zonei a început în anii ’70, când s-a început construirea unei cabane
aparţinând Combinatului Minier din Valea Jiului lângă care, ulterior, au fost construite un grup de
cabane apaţinând angajaţilor combinatului. După 1990, zona a avut o dezvoltare lentă, autorităţile
locale având o atitudine de conservare a acesteia până la realizarea infrastructurii de transport şi a celei
edilitare.
În anul 2010 a fost construită instalaţia de transport cu telegondole, ce uneşte sudul municipiului
cu zona cabanei Pasul Vîlcan, proiect cuprins într-o strategie de dezvoltare turistică promovată prin
documentaţii de urbanism de tip PUZ şi PUG.
Teritoriul administrativ al municipiului Vulcan deţine în zona sudică câte o mică parte din două
zone naturale protejate:
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
22
- Situl ecologic „Natura 2000 - Nordul Gorjului de Vest şi
- Parcul naţional şi situl ecologic „Natura 2000 – Defileul Jiului
a. Situaţia existentă în extravilan
Suprafaţa totală a zonei studiate este de 958,63 ha.
Cea mai mare suprafaţă din extravilan este ocupată de păduri – 496,03 ha, ce aparţin: o parte
Romsilva – Ocolul silvic Lupeni şi o parte Composesoratului Straja Gruniu Zănoaga Sterminos. Pe
zona de traseu a telegondolei, pădurea a fost defrişată, iar în schimb primăria a realizat împăduriri pe
alte terenuri.
A doua categorie de folosinţă ce ocupă o suprafaţă mare din extravilan cu un procent de 35,29%,
este cea a păşunilor, 337,95 ha. Suprafaţa de păşune din partea sudică, din golul alpin aparţine
Composesoratului Straja Gruniu Zănoaga Sterminos, iar restul aparţine domeniului public de interes
local.
Fâneţele ocupă un procent destul de mic, 1,31%, ele întâlnindu-se doar în partea de nord, partea
mai joasă a zonei studiate.
Apele întâlnite pornesc din golul alpin, străbat văile şi coboară, deversând în Râul Jiul de Vest.
Menţionăm Pârâul Baleia care culege apele din pâraiele Izvorul, Diului, şi Căprişoara. Suprafaţa
ocupată este de 16,09 ha.
Căile de comunicaţie şi transport din zonă sunt: drumul judeţean DJ 664 care pleacă din
Municipiul Vulcan, de la intersecţia dintre DN 66A şi Bulevardul Mihai Viteazu, numită Intersecţia
Dincă, străbate zona studiată şi trece în judeţul Gorj, în localitatea Schela, făcând legătura între cele
două localităţi. Din zona studiată mai fac parte strada Morii până în axul ei, pe porţiuni mici drumul ce
duce la Cabana Căprişoara şi drumul ce duce la haldele de cenuşă.
Procentul ocupat de drumuri este de 0,81% din suprafaţa extravilan.
Suprafaţa ocupată de traseul instalaţiei cu telegondole, staţia de întoarcere a acesteia, pârtii schi şi
teleschi este de 12,97 ha.
În zona de extravilan mai întâlnim o zonă a construcţiilor aferente lucărilor tehnico-edilitare
(CAT), care ocupă o suprafaţă de 12,98 ha, şi care se desfăşoară de-a lungul reţelelor magistrale din
zona studiată.
Aproape de acumularea de apă „Valea Baleii‖ se întâlneşte o suprafaţă de 0,29 ha de teren
neproductiv.
Suprafaţa totală a extravilanului din zona de studiu este de 896,59 ha.
b. Situaţia existentă în intravilan. Municipiul Vulcan
Zona din intravilanul Municipiului Vulcan, care intră în zona de studiu este „dominată‖ de păşuni,
în procent de 41,68%, ce aparţin în cea mai mare parte domeniului privat.
Fâneţele ocupă un procent de 23,98% din suprafaţa intravilan şi sunt întâlnite în partea dreapată a
drumului judeţean DJ 664.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
23
Pădurea ocupă un procent de 10,29% din intravilan şi aparţine primăriei.
În acest trup de intravilan există şi o zonă de locuinţe individuale, în procent de 9.41%, situate pe
strada Morii şi pe partea stângă a drumului judeţean DJ 664.
Pe o suprafaţă de 0,15 ha se află un atelier de confecţii mobilier.
În partea stângă a drumului judeţean DJ 664 se găseşte, pe o suprafaţă de 0,74 ha, fosta fermă de
porci (Porcăria).
În cadrul zonei de gospodărire comunală întâlnim două rezervoare de apă şi staţia de tratare a
apei. Ele ocupă un procent de 0,70% din suprafaţa acestui trup intravilan.
Apa care traversează acest trup intravilan, de la sud la nord cu vărsare în Râul Jiul de Vest este
Pârâul Morişoara, şi ocupă un procent de 1,36%.
Căile de comunicaţie şi transport întâlnite sunt: drumul judeţean DJ 664, drumul care duce la
cabana Căprişoara; drumul care duce la haldele de cenuşă şi strada Morii. Ca şi construcţii aferente
căilor de comunicaţie şi transport, inclusiv parcarea de 146 locuri, ocupă 3,59 ha.
Instalaţiile de transport pe cablu şi staţia de plecare a telegondolei ocupă un procent de 1.41% din
suprafaţa intravilanului.
c. Satul Vereşti
Suprafaţa măsurată a trupului Satul Vereşti este de 3,70 ha.
Acest trup de intravilan este ocupat în procent de 71,35% de păşune. Terenul aparţine în cea mai
mare parte persoanelor fizice şi în procent mai mic primăriei.
Drumul care traversează această zonă este drumul judeţean DJ 664, cu un procent de 18,65%.
d. Trecătoarea Lupilor (La Lespede)
Şi acest trup de intravilan prezintă diferenţe de suprafaţă faţă de PUZ Pasul Vîlcan şi PUG 2006.
Suprafaţa măsurată a acestuia este de 0,46 ha.
În procent de 51,09% intravilanul este acoperit de păşune, ce aparţine domeniului public de
interes local. Este traversat de drumul judeţean DJ 664 în procent de 45,65%. În procent de 1,09%
suprafaţa mai este ocupată de culoarul şi zona de protecţie a instalaţiei telegondolelor.
Pe o suprafaţă de 0,01 ha în partea de nord a intravilanului este situat un cămin de apă. Aici în
partea de sud, se pot vedea urmele unui turn de pază dacic.
e. Popasul turistic „La Trei Fagi”
Acest trup intravilan este situat de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 664, şi se desfăşoară
pe o suprafaţă de 0,46 ha. Funcţiunea dominantă este cea a păşunilor, în procent de 71,74%. Drumul
judeţean ocupă un procent de 28,26%.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
24
f. Zona Cabana Pasul Vîlcan
Zona Cabana Pasul Vîlcan este singura porţiune ocupată cu construcţii a zonei studiate şi mai
dezvoltată din punct de vedere turistic. Suprafaţa existentă ocupată cu construcţii este de 4,06 ha şi
cuprinde un număr de 51 de cabane private (case de vacanţă), cabana Transelectrica şi cabana Pasul
Vîlcan.
Suprafaţa ocupată de păşune se regăseşte în procent de 42,60% şi oferă o posibilitate de
dezvoltare a turismului în zonă.
Zona de construcţii cu case de vacanţă şi unităţi de cazare este delimitată de zona de păşune, de
către drumul judeţean DJ 664 care ocupă o suprafaţă de 0,77ha.
Instalaţiile de transport pe cablu se întâlnesc pe o suprafaţă de 0,13ha.
g. Şaua lui Crai
Acest trup este ocupat aproximativ în totalitate de pădure, în procent de 99,26%. Pârâul care îl
străbate este Pârâul Baleia pe o suprafaţă de 0,06ha.
Trupurile de intravilan situate în vecinătatea zonei studiate sunt:
Cabana Căprişoara. Suprafaţa aferentă acestui trup este de 1,3ha.
Zona de agrement „Valea Baleii‖ cu o suprafaţă de 11,08 ha.
Bazinul de captare apă „La Bomboane ― cu o suprafaţă de 0,34 ha.
OCUPAREA TERENURILOR
Terenul studiat este construit în partea nordică cu locuinţe individuale, iar în partea sudică cu case
de vacanţă, cabane turistice şi reţele tehnico-edilitare, căi de comunicaţie şi construcţii aferente.
Fondul construit este reprezentat de clădiri rezidenţiale cu maximum două niveluri, cabanele din
pasul Vîlcan fiind în cea mai mare parte construcţii cu parter şi mansardă, amplasate aleatoriu pe teren
şi fără să respecte o linie arhitecturală unitară. Materialele folosite la construcţii şi finisaje sunt în
general de calitate slabă şi crează impresia de provizoriu şi destructurat.
ECHIPAREA EDILITARĂ
a. Alimentarea cu apă
Pentru întreaga zonă studiată, alimentarea cu apă este realizată doar la cabanele existente pe
suprafaţa trupului intravilan Pasul Vîlcan. Acestea sunt deservite de două două conducte principale
existente:
- o aducţiune prin conductă care vine de la bazinul de captare numit „La Bomboane‖ şi
- un izvor captat în zona staţiei de sosire a telegondolelor şi pompat la un rezervor situat pe zona
sudică (cea mai înaltă), de unde este distribuit printr-o reţea subterană.
Prima conductă care aduce apa de la captarea din afara zonei, deserveşte la alimentarea cu apă a
cabanei Pasul Vîlcan, iar cea de a doua conductă, deserveşte la acumularea apei într-un rezervor.
Niciuna dintre aceste reţele nu este legată la o staţie de tratare a apei. Zona studiată este traversată de
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
25
una dintre aducţiunile care alimentează municipiul Vulcan. Captarea pârâului Morişoara este
canalizată spre zona Trecătoarea Lupilor, unde este amplasat un cămin. Conducta coboară până în
apropierea staţiei de plecare telegondole, unde este amplasat un rezervor de acumulare. Apoi, de-a
lungul DJ 664 ajunge în staţia de tratare, de unde traversează direct strada Morii.
b. Alimentarea cu energie electrică
Zona Pasului Vîlcan este străbătută de două linii electrice de înaltă tensiune, o linie de 110 kV, care în
prezent este scoasă din uz şi o linie de 220 kV. Pe traseul liniei de 220 kV este prezentă şi fibra optică.
Reţelele de 20 kV sunt reprezentate de cele ce servesc la alimentarea instalaţiei de transport pe
cablu cu telegondole.
Obiectivele existente (cabane, case de vacanţă, teleschi, stâlpi iluminat, etc) sunt alimentate cu
energie electrică dintr-un post de transformare propriu (750 kVA / 6 kV / 0,4 kV).
c. Alimentarea cu gaz
În zona studiată nu există imobile alimentate cu gaze naturale.
Trupul Pasul Vîlcan este traversat de magistrala de gaze naturale de înaltă presiune, care face
legătura între Paroşeni şi Tg-Jiu, dar nu există racordare la această reţea. Pentru o ulterioară racordare,
s-a prevăzut un punct de conexiune la aceasta în zona cabanei Transelectrica.
d. Alimentarea cu energie termică
Toate construcţiile din zona studiată sunt încălzite cu combustibil solid, în general lemn.
e. Canalizarea
Canalizarea este inexistentă, iar evacuarea apelor menajere în zona construită se realizează prin
utilizarea unor fose, care nu îndeplinesc caracteristicile unei fose ecologice şi a căror vidanjare este
greu de realizat.
f. Telefonie
Prin zona studiată, în imediata vecinătate a reţelelor magistrale ce traversează trupul intravilan
Pasul Vîlcan, avem şi o reţea magistrală subterană de fibră optică. De asemenea, pentru deservirea
staţiilor telegondolelor a fost pozată subteran o reţea de fibră optică de-a lungul traseului acesteia.
Zona prezintă acoperire GSM pentru principalii operatori ce activează în România.
Principalele disfuncţionalităţi:
- în afară de reţelele principale, racordurile la acestea pentru alimentarea construcţiilor apărute s-
au efectuat din aproape în aproape, fără a se ţine cont de reglementările în vigoare prevăzute de lege,
rezultând astfel o oarecare dezordine în gospodăria subteran-edilitară;
- nu există hidranţi de incendiu;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
26
- iluminatul drumului cât şi a pârtiilor nu îndeplineşte condiţiile necesarului de lumină care
serveşte la buna desfăşurare a activităţii pe timp de noapte;
- la ridicarea construcţiilor nu s-a ţinut cont de respectarea zonelor de protecţie specifice fiecărui
tip de magistrală edilitară.
1.1.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică
1.1.2.1. Prevederi ale Planului Urbanistic General
Prin aprobarea prezentului Plan Urbansitic Zonal, s-au operat modificări asupra trupurilor
intravilan existente şi asupra funcţiunilor delimitate în PUZ Pasul Vîlcan şi PUG 2006 şi s-au setat noi
trupuri pentru prelungirea instalaţiilor de transport pe cablu şi a pârtiilor de schi.
Circulaţii rutiere
Principala cale de acces rutier în municipiul Vulcan este drumul naţional DN 66A Petroşani- DN
67D.
Din drumul naţional DN 66A se desprind 2 drumuri judeţene:
- DJ 666 DN 66 – Merişor – Vulcan spre nord, şi
- DJ 664 Schela – Vulcan spre sud.
DJ 664 uneşte localitatea Schela din judeţul Gorj cu Vulcanul.
Din zona cabanei Pasul Vîlcan, DJ 664 este cuprins într-un proiect de modernizare în curs de
realizare, ceea ce impune ca în această lucrare modernizarea lui să fie considerată ca existentă.
În zona de studiu mai este cuprinsă strada Morii pe o distanţă de aproximativ 1,3 km, paralelă cu
drumul judeţean DJ 664 şi cu pârâul Valea Morişoara.
Lângă staţia de plecare a telegondolelor este amenajată o parcare publică de 146 locuri. În zona
cabanei Pasul Vîlcan nu sunt amenajate parcări, autoturismele proprietarilor de cabane fiind parcate
lângă construcţii.
Staţia de sosire a telegondolelor este legată de zona cabanelor printr-un drum de pământ realizat
odată cu construcţia staţiei şi intersectează DJ 664.
Circulaţii feroviare
Valea Jiului este accesibilă pe calea ferată printr-o linie feroviară între Petroşani şi Lupeni.
Cursele au caracter local şi regim de tren personal. Vulcanul are o gară situată în apropierea
intersecţiei Dincă şi o haltă situată în cealaltă parte a municipiului.
Circulaţii aeriene – transport pe cablu
În anul 2010 a fost construită instalaţia nr.1 de transport cu telegondole, ce leagă zona joasă a
municipiului Vulcan cu zona cabanei Pasul Vîlcan. Are o lungime de 3,087 km şi o capacitate de
transport de 1800 persoane pe oră. Staţia de plecare a telegondolelor este amplasată la cota +770 m iar
staţia de sosire la cota +1310 m.
Trasee turistice
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
27
Munţii Vîlcan sunt înconjuraţi pe trei laturi de drumuri naţionale. Centrele de unde este dirijată
întreaga circulaţie au fost modernizate: Tîrgu Jiu - Tismana — Baia de Aramă (DN 67 D), Tîrgu Jiu —
Petroşani (DN 66) şi Petroşani - Lupeni — Cîmpu lui Neag (DN 66 A).
Pentru localităţile de plecare în masiv, din sud, se pot folosi cursele auto din Tîrgu Jiu, care
circulă în direcţiile: Schela, Curpen, Vaidei, Runcu, Peştişani şi Tismana.
Pentru localităţile de pornire în traseu, din nord, turiştii pot folosi cursele auto Petroşani - Uricani
şi cursele locale Lupeni - Cîmpu lui Neag.
Calea ferată Filiaşi - Tîrgu Jiu - Petroşani - Simeria serveşte, pe porţiunea Tîrgu Jiu - Petroşani,
traseelor de pe latura estică prin staţiile: Valea Sadului, Meri, Lainici, Pietrele Albe, Strîmbuţa (halta),
Livezeni, Petroşani, prin combinarea transportului pe cale ferată cu cel asigurat de cursele auto se
poate ajunge în toate localităţile de plecare în traseu din sudul munţilor. De asemenea, calea ferată
Petroşani - Lupeni serveşte traseelor din partea de nord a masivului prin staţiile Livezeni, Iscroni,
Vulcan şi Lupeni.
1.1.2.2. Modernizarea circulaţiilor
a. Circulaţii rutiere
Principalul drum de acces în zona turistică Pasul Vîlcan va rămâne DJ 664. Pentru fluidizarea
circulaţiilor în zona turistică se propune reabilitarea tuturor străzilor şi aleilor de acces din zona
studiată precum şi înfiinţarea unor străzi noi în zonele lotizate. Aceste străzi vor avea profil carosabil
de 7 m cu 1 m trotuar de-o parte şi alta. De asemenea s-au prevăzut parcări noi pe toate suprafeţele
care permit parcarea maşinilor (teren cu pantă mică).
Pentru trupul intravilan Satul Vereşti se propune modernizarea drumului judeţean DJ 664 cu
următorul profil transversal: carosabil 7m, două benzi de circulaţie, acostament 0,75 m de ambele părţi
şi trotuare de 1 m de ambele părţi.
Pentru strada Morii se propune un profil transversal de 9 m dintre care 7 m carosabil şi către 1 m
trotuar pe ambele părţi.
Dintre traseele turistice propuse se vor amenja cu dalaje pietonale Traseele 5 şi 6 de la telegondola
1 spre cabana Căprişoara şi spre strada Morii.
Pentru trupurile Pasul Vîlcan şi Castelul din Carpaţi sunt prevăzute străzi noi astfel:
- un inel de circulaţii carosabile interioare care intersectează drumul judeţean în 2 puncte. Din
acest inel se desprinde o stradă care face legătura cu DJ 664 la intrarea în acest trup intravilan;
- drumul de exploatare pentru construcţia staţiei de telegondole va fi folosit după terminarea
construcţiei staţiei de plecare a telegondolei 2 pentru trasarea unei noi străzi;
- accesul la hotelul Castelul din Carpaţi se va rezolva prin PUZ în momentul începerii acestei
investiţii.
b. Circulaţii aeriene – transport pe cablu
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
28
Din punct de vedere al circulaţiilor pe cablu a fost propusă realizarea unei noi ramuri a instalaţiei
deja existente, care să transporte turiştii din imediata apropiere a staţiei de sosire a instalaţiei nr. 1 până
aproape de vârful Straja.
De aici mai sunt propuse două instalaţii de transport pe cablu: un teleschi şi un telescaun care vor
face accesibil domeniul schiabil chiar de pe vârful Straja.
Lungimi aproximative ale instalaţiilor propuse:
- instalaţia de transport cu telegondole nr. 2 – 1,5 km,
- Tescaun - 1,4 km,
- Teleschi - 0,5 km
Domeniul schiabil ocupă întreg golul alpin al zonei studiate, adică o suprafaţă de 314,07 ha.
Valorificarea domeniului schiabil se va face în această etapă prin amenajarea a aproximativ 4,6 km
pârtii.
O altă pârtie propusă va lega staţia de sosire a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2 de staţia
de plecare. Această pârtie va fi folosită în perioadele fără zăpadă ca traseu pentru biciclişti. Lungimea
acestei pârtii este de aproximativ 3 km.
1.1.2.3. Zonificarea funcţională, reglementări, bilanţ teritorial
Comparativ cu intravilanului existent, s-au operat următoarele modificări:
- Schimbarea denumirii unor trupuri, şi anume,
Municipiul Vulcan trup propriu-zis a fost redenumit Satul Vereşti şi el va fi parte integrantă a
staţiunii turistice,
Trupul Pensiuni agroturism, Staţie telescaun (denumire din PUG 2006) sau Satul Vereşti
(denumire din PUZ 2005) se va numi Crucea lui Bogdan
- Modificări ale suprafeţei intravilan la trupurile Satul Vereşti, Crucea lui Bogdan şi Pasul Vîlcan,
- Introducerea în intravilan a unor noi suprafeţe destinate construirii instalaţiilor de transport pe
cablu şi a refugiilor turistice, trupurile T1, T2, T3, R1 şi R2.
Din punct de vedere al zonificării teritoriului, intravilanul cuprins în zona de studiu are
următoarele funcţiuni:
- locuinţe unifamiliale, locuinţe permanente sau case de vacanţă;
- instituţii publice şi servicii reprezentate de unităţi turistice şi alte dotări aferente activităţilor
turistice;
- căi de comunicaţie şi amenajări aferente, rutiere şi aeriene pe cablu, pârtii de schi;
- parc, agrement, cuprinzând parcuri, terenuri sportive, amenajări pietonale;
- plantaţii de protecţie şi decorative;
- gospodărie comunală, rezervoare de apă;
- reţele tehnico-edilitare şi amenajări aferente;
- unităţi industriale şi agro-zootehnice, stâne;
- păduri în intravilan;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
29
- ape de suprafaţă.
a. Suprafaţa extravilan a zonei studiate
Cea mai mare suprafaţă din extravilanul zonei studiate este acoperită cu păduri, în procent de
50,74% din zona studiată. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin acest PUZ va fi defrişată o
suprafaţă de pădure de aproximativ 9,66 ha, iar un alt teren va fi împădurit, în schimb. Cea mai mare
parte a despăduririlor este cerută de traseul instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2. De asemenea,
de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan până la trupul Satul Vereşti, la staţia de plecare a instalaţiei de
transport cu telegondole nr.1 se va realiza o pârtie de schi. Şi pentru aceasta se vor realiza lucrări de
defrişare a pădurii, urmate de împăduriri ale altor suprafeţe. Suprafeţele exacte ale defrişărilor precum
şi locul şi dimensiunile împăduririlor se vor detalia în expertiza forestieră.
Faţă de situaţia existentă, suprafeţele ocupate de păşuni se diminuează cu 27,43 ha. În partea de
sud, în golul alpin se vor crea trei trupuri de intravilan ce vor aparţine instalaţiilor de transport pe cablu
(staţia de întoarcere a telegondolei 2, teleschi, telescaun). Tot pe o parte din păşune vor mai fi
amenajate 4 pârtii de schi precum şi două refugii turistice.
Fâneţele ocupă o suprafaţă de 6,29 ha şi se regăsesc în partea de nord a zonei. Apele, reprezentate
de pârâul Diului, pârâul Izvor care împreună cu alte pârâiaşe alcătuiesc Pârâul Baleia şi Pârâul
Căprişoara, şi care ocupă un procent de 1,68 % din totalul zonei.
Căile de comunicaţie şi transport rutier reprezentate de drumul judeţean DJ 664 ocupă un procent
de 0,81%. Căile de comunicaţie şi transport aerian – instalaţiile de transport pe cablu reprezentate de
culoarul celor două telegondole şi pârtiile de schi ocupă un procent de 5,00%. Construcţiile aferente
lucrărilor tehnico-edilitare (CAT), mai exact zonele de protecţie a magistralei de gaz şi a liniilor de
înaltă tensiune ocupă un procent de 1,34% din suprafaţa zonei studiate.
Terenul neproductiv din apropierea bazinului de acumulare Valea Baleii ocupă un procent de
0,03%. Suprafaţa totală a extravilanului se desfăşoară pe 888,12 ha, fiind mai mică decât cea existentă
cu 8,47 ha.
b. Trupul Satul Vereşti
Satul Vereşti ocupă o suprafaţă totală de 38,86 ha, şi este format din mai multe zone funcţionale.
La acest trup se constată o uşoară mărire de la 39,76 ha la 45, 85 ha.
Este cea mai mare zonă funcţională din cadrul trupului intravilan, ocupând un procent de 77,84%.
Prin această funcţiune se înţeleg atât instituţii publice, construcţii pentru servicii şi unităţi de cazare cât
şi case de vacanţă şi locuinţe propriu-zise.
Instituţiile publice şi serviciile vor ocupa un procent de 0,22% şi reprezintă strict amplasarea
dotărilor obligatorii pentru deservirea staţiunii turistice în zona de plecare a instalaţiei nr.1, adică
centru de informare turistică, vestiarele sportive şi unităţile comerciale cu specific turistic.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
30
Pentru crearea unei zone turistice, parcurile şi zona de agrement sunt obligatorii, astfel că un
procent de 5,95% din suprafaţă este ocupată cu această funcţiune. De asemenea cuprinde şi zona de
pădure în intravilan care va fi amenajată cu alei pietonale şi locuri de odihnă.
Pârâul Morişoara este singura apă de suprafaţă care traversează intravilanul şi ocupă un procent de
1,18%.
Din cadrul funcţiunii gospodărie comunală fac parte staţia de clorinare şi rezervoarele de apă, cu
un procent de ocupare de 0,61%.
În apropierea staţiei de pornire a instalaţiei de transport nr.1 cu telegondole, se va realiza o zonă
de 0,47 ha de plantaţii de protecţie şi decorative care vor delimita parcările.
Pădurile, în procent de 2,44% din suprafaţă sunt propuse pentru conservare / amenajare şi
plimbări.
Căile de comunicaţie şi transport rutier, reprezentate de drumul judeţean DJ 664, strada Morii,
parcările şi drumurile ce fac parte din acest trup intravilan se regăsesc într-un procent de 4,22%. În
apropierea staţiei de pornire a telegondolei 1 se mai propune realizarea unei parcări de 400 de locuri
(propunere din PUZ 2005).
c. Trupul Crucea lui Bogdan
Acest trup intravilan are o suprafaţă de 3,63 ha. El a fost parcelat şi au fost prevăzute parcări şi
drumuri noi de acces la loturi. Faţă de existent, suprafaţa se micşorează prin scoaterea din intravilan a
unei porţiuni ce a fost împădurită.
Zona cu cea mai mare suprafaţă propusă pentru dezvoltarea acestui trup este cea mixtă, ocupând
un procent de 61,43% din intravilanul acestui trup. Aproape întreaga zonă este destinată concesionării
şi sunt permise toate tipurile de destinaţii turistice, comerciale sau locuinţe de vacanţă sau permanente.
Trupul este traversat de drumul judeţean DJ 664, cu un procent de 38,57%. Au fost propuse trei
zone de parcări şi două intrări carosabile pentru acces la loturi.
d. Trecătoarea lupilor
Acest trup are o suprafaţă de 0,44 ha. Faţă de intravilanul existent, cel propus suferă o uşoară
micşorare, prin scoaterea din intravilan a zonei culoar al instalaţiei de transport nr.1 cu telegondole.
Este traversat de drumul judeţean DJ 664 pe o suprafaţă de 0,30 ha.
Mobilarea acestui trup se face cu locuinţe (case de vacanţă şi unităţi de cazare) pe un procent de
25,00%. Este prevăzută şi o parcare pentru deservirea obiectivului Restaurant Turn dacic.
Pe această suprafaţă este construit un rezervor de apă, care face parte din zona cu funcţiunea
gospodărire comunală, şi care ocupă un procent de 6,82% din suprafaţa intravilan a trupului.
Zona este traversată de culoarul instalaţiei de transport cu telegondole nr. 1 pe o suprafaţă de
0,008 ha.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
31
e. Trupul La Trei Fagi
Este trupul care nu suferă modificări faţă de intravilanul existent, suprafaţa rămânând aceeaşi prin
lotizarea propusă, adică de 0,46 ha.
Zona mixtă (case de vacanţă şi unităţi de cazare) este de 0,33 ha. Trupul este traversat de drumul
judeţean DJ 664 pe o suprafaţă de 0,13 ha.
f. Trupul Zona Pasul Vîlcan
Ca şi celelalte trupuri şi acesta suferă o uşoară micşorare de la 9,53 ha la 8,98ha.
Zona mixtă este formată din locuinţe permanente, case de vacanţă, unităţi de cazare şi dotări
aferente, pe o suprafaţă de 3,08 ha. Ea cuprinde atât zona ocupată actualmente de cabane cât şi
lotizările propuse prin acest proiect.
Trupul este traversat de drumul judeţean DJ 664. Accesul la loturile propuse şi la cabanele
existente în cadrul acestui trup se va realiza pe o serie de străzi noi. Drumul judeţean şi străzile
propuse ocupă un procent de 2,11 % din suprafaţa intravilan. În această categorie intră şi zonele de
parcare.
Pe o suprafaţă de 0,13 ha este prezentă o stână, ce face parte din zona cu funcţiune
agrozootehnică. Stâna existentă va fi păstrată şi dezvoltată cu aceeaşi funcţiune, pentru realizarea unei
zone de interes pentru turişti. În jurul stânei nu vor fi amplasate alte construcţii, ci se vor păstra
actualele plantaţii, pentru punerea în valoare a acestui obiectiv turistc.
Vor fi propuse pentru amenajare parcuri, zone de agrement şi un teren multifuncţional/patinoar,
toate ocupând un procent de 3,79 % din suprafaţă.
Instalaţiile de transport pe cablu din cadrul acestui trup sunt reprezentate de o pârtie de schi pentru
preşcolari şi o pârtie propusă pe actualul loc folosit de schiori şi ocupă un procent de 0,34%.
Pe o suprafaţă de 0,01% sunt amplasate instalaţii tehnico-edilitare reprezentate de posturile trafo
(PT) şi staţia de reglare măsurare, (SRM).
Pe suprafeţele de teren pe care se regăsesc zonele de protecţie a magistralei de gaz şi a liniilor de
înaltă tensiune sunt propuse plantaţii de protecţie şi decorative, suprafeţe ce ocupă un procent de
32,52%.
g. Trupul Castelul din Carpaţi
Acest trup este unul nou propus care va ocupa o suprafaţă de 2,06 ha amplasat în vecinătatea
trupului Pasul Vîlcan. În cadrul acestui trup este „rezervat‖ un teren pentru realizarea unui hotel cu
restaurant numit „Castelul din Carpaţi‖. Acest hotel va reprezenta un punct important de atracţie a
turiştilor.
În cadrul acestui trup sunt propuse instituţii publice şi servicii, cu un procent de 61,17%
reprezentate de apres ski, salvamont / poliţie / punct sanitar.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
32
Din drumul judeţean va fi amenajat un drum până la acest trup pe traseul drumului realizat la
construcţia staţiei de sosire a instalaţiei de transport cu telegondole nr.1. Căile de comunicaţie şi
transport din intravilan ocupă un procent de 2,43%.
Instalaţiile de transport pe cablu ocupă un procent de 34,95%. Aici este inclusă staţia de întoarce a
instalaţiei de transport cu telegondole nr.1, staţia de plecare a instalaţiei de transport cu telegondole nr.
2 şi o mică parte a pârtiilor de schi.
Se mai propune o zonă de plantaţii de protecţie şi decorative pe o suprafaţă de 0,03ha.
h.Trupurile Instalaţii de transport pe cablu
Se vor realiza trei trupuri noi de intravilan în partea de sud a zonei studiate, în golul alpin, a căror
suprafaţă totală va fi de 0,79 ha.
Trupul T1 va cuprinde staţia de întoarcere a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2 şi sosirea
teleschiului, precum şi începutul / sfârşitul unor pârtii de schi, trupul T2 va cuprinde staţia de plecare
telescaun şi plecarea teleschiului iar trupul T3 cuprinde staţia de întoarcere a telescaunului. Procentul
ocupat de instalaţiile de transport pe cablu este de 90,79%.
Este propus un apres ski în cadrul trupului T1, cu o suprafaţă de 0,07 ha.
i. Trupurile Refugiul 1 şi Refugiul 2
Aceste trupuri ocupă o suprafaţă de 0,26 ha. Refugiile sunt propuse în apropierea traseelor
turistice, vor fi independente energetic şi locuite permanent de o persoană din echipa salvamont.
Reglementări Urbanistice
Propunerile vizează rezolvarea disfuncţionalităţilor semnalate în analiza situaţiei existente şi
crează un cadru pentru o dezvoltare optimă din punct de vedere spaţial pentru încadrarea în criteriile de
acreditare ca staţiune turistică montană de interes naţional.
Principalele modificări în ceea ce priveşte trupurile intravilan cuprinse în zona de studiu sunt:
Schimbarea denumirii unor trupuri: Municipiul Vulcan trup propriu-zis a fost redenumit Satul
Vereşti şi trupul Pensiuni agroturism. Staţie telescaun (denumire din PUG 2006) sau Satul Vereşti
(denumire din PUZ 2005) se va numi Crucea lui Bogdan,
Modificări ale suprafeţei intravilan la trupurile: Satul Vereşti, Crucea lui Bogdan şi Pasul
Vîlcan. Acestea sunt impuse de traseul executat al telegondolei, suprafeţele ocupate de păduri sau
pârtiile din zona cabanei Pasul Vîlcan,
Introducerea în intravilan a unor noi suprafeţe destinate construirii instalaţiilor de transport pe
cablu şi a refugiilor turistice: trupurile T1, T2, T3, R1 şi R2.
Reglementările urbanistice propuse pentru fiecare trup intravilan se referă la:
Rezervare de terenuri pentru construirea dotarilor şi echipamentelor publice la nivel de staţiune
montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi, terenuri
sportive, parcuri,
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
33
Rezervare de terenuri pentru construirea de obiective turistice: unităţi de cazare, unităţi de
alimentaţie publică, unităţi comerciale şi de servicii specifice activităţilor turistice montane,
Lotizări ale terenurilor intravilan cu regim de proprietate domeniu public în vederea
concesionării acestora de către investitori privaţi.
Terenurile proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice cuprinse în zona de studiu cu
funcţiune mixtă vor fi construite astfel:
Pentru locuinţe unifamiliale şi case de vacanţă se vor respecta regimul de înălţime, aliniera şi
arhitectura construcţiilor învecinate sau propuse pentru loturile noi,
Pentru obiectivele turistice enumerate mai sus sau pentru dezmembrări ale loturilor mari se vor
solicita documentaţii de tip PUD sau PUZ.
Arhitectura construcţiilor noi sau a celor existente care vor fi modernizate va avea următoarele
caracteristici:
Faţadele vor fi tratate în stil arhitectural tradiţional. Nu sunt permise construcţii aparţinând
stilurilor moderne, fiind permise doar inserţii moderniste care să accentueze, completeze sau să să
pună în valoare compoziţia,
Pentru faţade se vor folosi în mod preponderent tencuieli decorative sau placaje de lemn, piatră.
Nu sunt permise balustrade exterioare (la terase, balcoane, scări, etc) din elemente de ipsos, metalice
sau fier forjat ci doar de lemn sau zidărie eventual cu jardiniere,
Se recomandă ferestrele dreptunghiulare sau triunghiulare (în cazul lucarnelor triunghiulare). Se
vor evita formele de ferestre arcuite şi sunt interzise cele rotunde, hexagonale sau alte tipuri.
Sunt permise numai acoperişuri de tip şarpantă cu pante cuprinse între 57% şi 173% (300 - 600)
cu lucarne sau tabachere. Nu sunt permise acoperişuri tip terasă sau cu rupere de pantă în stilul
mansardelor franţuzeşti. Se vor folosi învelitori de elemente ceramice, lemn (şită, şindrilă) sau
materiale care imită elementele ceramice.
Gama coloristică permisă este următoarea:
- Pereţi: alb sau culori pastel foarte deschise din nuanţe naturale de pământ (crem, bej, castaniu,
maron, arămiu, ocru, cafeniu, etc),
- Tâmplărie alb, culoarea lemnului sau culori asortate cu cele ale pereţilor,
- Elementele de lemn se vor păstra natur sau se vor vopsi în culori naturale de pământ,
- Învelitorile din alte materiale decât lemn sau ceramică vor avea culori apropiate de cele ale
materialelor ceramice: roşu, cărămiziu, maro.
Pentru loturile concesionate nu sunt permise împrejmuiri. Delimitarea loturilor se va face prin
elemente vegetale: plantaţii decorative, garduri vii, arbori sau arbuşti,
Trasarea străzilor noi cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi
aleilor accidental carosabile în conformitate cu Planşele de Reglementări Urbanistice elaborate,
Modernizarea străzilor din zona de studiu şi a drumului judeţean pe porţiunea cuprinsă în trupul
intravilan Satul Vereşti,
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
34
Echiparea edilitară – reabilitare, modernizare, extindere şi înfiinţare de noi reţele pentru
deservirea viitoarelor construcţii,
Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse.
În continuare sunt prezentate în memoriu interdicţiile temporare şi definitive de construire.
1.1.2.4. Dezvoltarea echipării edilitare
a. Alimentarea cu apă
Pentru amenajarea acestei staţiuni turistice se impune un sistem centralizat de alimentare cu apă şi
canalizare menajeră. Actualul sistem de alimentare cu apă nu permite racordarea de noi consumatori.
Alimentarea cu apă a trupurilor intravilan Pasul Vîlcan, Castelul din Carpaţi şi La Trei Fagi se
propune a fi făcută cu o nouă reţea de distribuţie care va deservi viitoarele cabane. Ea va fi racordată la
un rezervor nou ce va fi amplasat lîngă cel vechi. Acesta va fi alimentat din captarea La Bomboane
care are un debit suficient. Rezervorul de acumulare propus va cuprinde atât necesarul de apă pentru
consum, cât şi rezerva de incendiu.
Popasul Trecătoarea Lupilor va fi alimentat cu apă din conducta ce alimentează oraşul, prin
intermediul unui rezervor nou propus în zona căminului de pe aducţiunea existentă. Lângă rezervor se
va monta o staţie de tratare a apei.
Pentru zona satului Vereşti, populată cu pensiuni agroturistice montane, se propune ca alimentarea
cu apă să se realizeze printr-un rezervor alimentat cu apă din conducta existentă a localităţii.
Rezervorul propus va conţine şi rezerva de incendiu.
Pentru Satul Vereşti, obiectivele propuse vor fi alimentate cu apă din reţeaua publică a
municipiului Vulcan prin construirea unei noi ramuri de la staţia de tratare existentă.
Se propun pentru toată zona studiată un număr de 22 hidranţi. Hidranţii de incendiu vor fi hidranţi
exteriori ce vor fi montaţi în zonele populate turistic.
b. Canalizarea
Apele uzate menajere vor fi preluate începând din amonte, zona Pasul Vîlcan (inclusiv Castelul
din Carpaţi), de un colector menajer a cărui traseu străbate spre aval toate celelalte zone construibile:
La Trei Fagi, Trecătoarea Lupilor, Crucea lui Bogdan, Satul Vereşti, descărcând apoi aceste ape în
canalizarea menajeră a oraşului Vulcan.
c. Alimentarea cu energie electrică
Obiectivele existente în zonă (cabane, teleschi, etc) sunt alimentate cu energie electrică de la un
post de transformare propriu (750kVA / 6kV / 0,4kV), ce se propune a se menţine împreună cu liniile
electrice existente (medie, joasă). Se menţionează că nu sunt necesare sistematizări ale acestor linii.
Staţiile de telegondolă au propria linie de alimentare cu energie electrică LES 20KV.
Datorită construcţiilor noi vor apărea consumatori noi ce nu pot fi preluaţi de reţelele existente şi
în consecinţă se propun următoarele soluţii:
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
35
- construirea unor posturi de transformare alimentate de reţelele de medie tensiune proiectate
propuse (20kV);
- construirea unor linii electrice subterane de 0,4kV amplasate de-a lungul străzilor;
- proiectarea unor reţele electrice cu tarifarea energiei electrice consumate la fiecare consumator.
d. Iluminatul stradal
Deoarece este iluminat doar o porţiune din drum, se propune a se avea în vedere montarea de
corpuri de iluminat şi între zona de plecare telegondole şi zona pasului Vîlcan, în acest interval de
drum lipsind iluminatul stradal.
Lucrări energetice necesare
- LES 20 kV
- LES 0,4 kV
- Posturi de transformare în anvelopă de 250 kVA; 400 kVA;630 kVA
- Posturi de transformare aeriene de 63 kVA şi 100 kVA.
Toate reţele electrice noi vor fi proiectate subteran.
Toate instalaţiile pe cablu vor fi alimentate prin reţele LES 20 kV proprii. Refugiile vor fi
independente energetic.
e. Telecomunicaţii
Pentru telefonizarea obiectivelor proiectate se va prevedea un cablu telefonic subteran, cablu
proiectat urmând a fi racordat la Oficiul Telefonic Vulcan.
f. Alimentarea cu căldură
Spaţiile construite vor fi încălzite cu minicentrale termice proprii folosind combustibil gazos - din
reţeaua de alimentare cu gaze naturale sau combustibil solid în zonele în care nu vor fi distribuite gaze
naturale.
g. Alimentare cu gaze naturale
Proiectul tratează alimentarea cu gaze naturale a caselor de vacanţă, obiectivelor existente şi ce
urmează a fi construite în zonă.
În prezent există în zonă o magistrală de gaze naturale de presiune înaltă, ce face legătura între
Paroşeni şi Tg-Jiu. Pentru racordarea la aceasta, trebuie realizată o staţie de predare, în două trepte
înaltă - redusă cu o capacitate de maximum 500mc/h.
Spre zonele Trei Fagi, Trecătoarea Lupilor şi Crucea lui Bogdan nu sunt propuse în prima etapă,
alimentare cu gaze naturale.
Zona Satul Vereşti va fi alimentată din reţeaua municipiului prin prelungirea acesteia până în zona
staţiei de plecare a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 1.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
36
h. Gospodărie comunală
Gunoaiele menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme
betonate, de unde vor fi colectate prin contractarea de servicii cu firmele de salubritate din municipiul
Vulcan. De asemenea, deşeurile rezultate din întreţinerea curăţeniei stradale şi a domeniului public,
vor fi transportate la acelaşi depozit.
1.1.2.5. Obiective de utilitate publică
Prin Planul Urbanistic Zonal s-au propus obiective de utilitate publică care crează oportunităţile
de dezvoltare vizate.
Obiectivele de utilitate publică identificate în zona studiată, în vederea creării condiţiilor de
îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare în plan spaţial a unei staţiuni de interes naţional, implică
implementarea de proiecte cu privire la:
instituţii şi servicii publice
- construirea unui sediu salvamont, poliţie, punct sanitar,
- construirea a două refugii turistice
căi de comunicaţie
- modernizarea drumului judeţean DJ 664 pe porţiunea din Satul Vereşti până la Crucea lui
Bogdan şi de la trup Pasul Vîlcan până la ieşirea din teritoriul administrativ,
- realizarea de străzi noi, intrări şi alei accidental carosabile pentru zonele de lotizare din
intravilan,
- modernizarea străzilor existente în zona de studiu, în special strada Morii,
- extinderea reţelei de transport pe cablu împreună cu pârtiile de schi aferente,
- amenajarea şi marcarea traseelor turistice propuse prin acest PUZ
infrastructura majoră
- realizare de noi reţele edilitare,
- prelungirea reţelelor edilitare existente,
- construcţii tehnico-edilitare anexe funcţionării reţelelor edilitare
salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice
- salvarea, protejarea şi punerea în valoare a siturilor ecologice Natura 2000 Nordul Gorjului de
Vest şi parcul naţional Defileul Jiului,
- protejarea siturilor arheologice şi punerea în valoare prin exploatarea încărcăturii istorice,
tradiţionale şi culturale ale acestora.
1.2 Sinteza Regulamentului Local de Urbanism pentru Zona Turistică Pasul Vîlcan
Regulamentul local de urbanism conţine reglementări referitoare la utilizarea terenurilor şi
realizarea construcţiilor pe teritoriul localităţii, explicitând prevederile documentaţiilor de urbanism şi
cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor .
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
37
Pentru uşurarea aplicabilităţii, terenul studiat în documentaţia de urbanism a fost împărţit în
unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R).
Regulamentul local de urbanism elaborat de S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. are următorul
cuprins:
I. Dispoziţii generale
1. Cadrul legal de elaborare a Regulamentului local de urbanism
2. Rolul Regulamentului de urbanism
3. Domeniul de aplicare al Regulamentului de urbanism
4. Aprobarea Regulamentului de urbanism
5. Autorizarea executării construcţiilor
II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
6. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit
7. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
8. Reguli de amplasare şi retragerile minime obligatorii
9. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
10. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
11. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi al construcţiilor
12. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
13. Dispoziţii finale
III. Zonificarea funcţională
14. Destinaţia terenurilor şi a construcţiilor
15. Zone şi subzone funcţionale
16. Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor
IV. Prevederile Regulamentului la nivelul zonelor şi subzonelor
IV.1. Zona mixtă
IV.2. Zona pentru instituţii şi servicii
IV.3. Zona unităţii agro-zootehnice
IV.4 Zona de parc, sport, turism, recreere, protecţie
IV.5. Gospodărie comunală
IV.6. Zona pentru căi de comunicaţii şi construcţii aferente
IV.7. Zona de trenuri aflate permanent sub ape
V. Reguli privind modul de ocupare a terenurilor din extravilan
V.1. Terenuri agricole
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
38
V.2. Suprafeţe împădurite
V.3. Zona de trenuri aflate permanent sub ape
V.4.Terenuri ocupate cu căi de comunicaţie rutieră, aeriană şi construcţii aferente
VI. Unităţi teritoriale de referinţă
1. UTR 1 – Crucea lui Bogdan
2. UTR 2 – Trecătoarea Lupilor
3. UTR 3 – La Trei Fagi
4. UTR 4 – Zona Pasul Vîlcan
5. UTR 5 – Castelul din Carpaţi
6. UTR 6 – Instalaţii de transport pe cablu: T1, T2, T3
7. UTR 7 – Refugii turistice: R1, R2
8. UTR 8 – Satul Vereşti
Pentru fiecare zonă funcţională, prevederile regulamentului s-au grupat în trei capitole, cuprinzând
reglementări specifice pe articole.
Capitolul I – Generalităţi
Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale
Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei
Art. 3 – Funcţiunile complementare admise ale zonei
Capitolul II – Utilizarea funcţională
Art. 4 – Utilizări permise
Art. 5 – Utilizări permise cu condiţii
Art. 6 – Interdicţii temporare, permanente
Capitolul III – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor
Art. 8 .1 – Orientare faţă de punctele cardinale în completarea art. 17 din R.G.U.
Art. 8.2 – 8.5 – Reguli de amplasare sau retrageri minime obligatorii, în completarea art. 18, 20,
21, 23 şi 24 din R.G.U.
Art. 9 – Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, în completarea art. 25 şi 26 din R.G.U.
Art. 10 – Reguli cu privire la echiparea tehnico – edilitară în completarea art. 27, 28 şi 29 din
R.G.U.
Art. 11 – Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor şi construcţiilor în completarea art.
30, 31 şi 32 din R.G.U.
Art. 12 – Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri în completarea art.
33, 34, 35 şi 36 din R.G.U.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
39
1.3. Relaţia cu alte programe relevante
Un principiu de bază avut în vedere la reactualizarea P.U.Z –Pasul Vîlcan, Municipiul Vulcan,
judeţul Hunedoara - este cel al integrării acestuia în planurile statutare elaborate la niveluri
teritoriale superioare, precum şi corelarea cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate. În
acest sens planul a fost întocmit în conformitate cu :
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - PATJ
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ Valea Jiului
Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor - PNGD
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - PRGD
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - PJGD
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu - PNAM
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - PRAM
Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM Hunedoara
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara (PATJ Hunedoara) are caracter director
şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului.
Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la
nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în
context regional, naţional şi european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă
pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial-
administrative din cadrul judeţului.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele
strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile
dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene. PATN se
elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României.
Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 este un document strategic care prezintă priorităţile
de mediu, de dezvoltare şi de coeziune ale regiunii de dezvoltare, conţine profilul economic şi social
al acesteia, strategia de dezvoltare regională şi programarea financiară multianuală a priorităţilor şi
măsurilor de dezvoltare regională, luând în considerare toate sursele de finanţare: buget de stat,
bugete locale, surse private, sprijinul financiar al UE, precum şi alte fonduri externe rambursabile
sau nerambursabile.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor,
(aprobate prin HG Nr. 1470/2004), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (aprobat prin
Ordinul Nr. 1364/1499/2006) şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul
Hunedoara, sunt documente care abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor
municipale la nivel naţional, regional şi judeţean şi servesc ca bază pentru politica din acest
domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionarii deşeurilor, pentru stabilirea
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan
40
unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii
şi finanţări.
Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM si PLAM) reprezintă strategia
pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel regional şi
judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de
Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locală, Judeţeană şi Regională.
În tabelele Nr. 1.1÷1.4 se prezintă corelarea prezentului plan cu planurile relevante.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 41
CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PATJ HUNEDOARA, PLAM
HUNEDOARA, PRAM REGIONAL ŞI PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI VULCAN
Tabel Nr. 1.1.
DOMENIU/ASPECTE DE
MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Infrastructura/ Echiparea
edilitară
Reabilitarea DJ 664 şi infrastructura rutieră areal Pasul Vîlcan.
Construirea de parcări, drumuri, trotuare, alei pietonale în intravilanul zonei turistice
Construirea de hoteluri, pensiuni, case de vacanţă, etc.
Constituirea centrului pentru schi alpin, obiective pentru servicii publice, etc.
Reabilitarea sistemului de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, iluminat, etc.)
Reabilitarea infrastructurii în zona turistică Pasul
Vîlcan
Modernizarea serviciilor publice
Turism
Construire instalaţie de transport pe cablu cu telegondole
Extinderi, amenajări şi dotări pârtii existente
Modernizare instalaţie existentă în Pasul Vîlcan
Realizare hărţi (inclusiv cele cuprinzând trasee turistice), pliante de
promovare a potenţialului turistic al zonei Pasul Vîlcan.
Realizare panouri publicitare la intrările dinspre Haţeg şi Defileul Jiului.
Prezentare pe pagina web a punctelor de atracţie turistică
Îmbunătăţirea activităţii Centrului de Informare Turistică
Dezvoltarea de activităţi turistice conexe (comerţ, meşteşuguri, alte servicii
aferente acestui domeniu).
Relansarea economică a zonei datorită
multiplelor facilităţi existente.
Mediatizarea potenţialului turistic.
Marketing turistic şi îmbunătăţirea serviciilor.
Calitatea apei
Diminuarea numărului de surse de poluare
Îmbunătăţirea infrastructurii în vederea creşterii calităţii apelor de suprafaţă
(a categoriei emisarului)
Regularizare pârâuri (Morişoara, Baleia,etc.)
CB05<10mg/dm3
N<0,l mg/dm3
P<0,1 mg/dm3
Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă
Deşeuri Crearea unor puncte de colectare selectivă a deşeurilor
Întocmirea unui proiect referitor la ecologizarea zonei montane Pasul Vîlcan.
Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor cu
95 %
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 42
CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PLANURI ŞI PROGRAME
NAŢIONALE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR HUNEDOARA
Tabel nr. 1.2.
PLANUL URBANISTIC
ZONAL–ZONA
TURISTICĂ PASUL
VÎLCAN
OBIECTIVE RELEVANTE INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
1. Aplicarea unui
sistem de management
integrat al deşeurilor
Reducerea impactului
asupra factorilor de mediu
generat de depozitarea
neconformă a diverselor
categorii de deşeuri.
Colectarea selectivă a
deşeurilor
Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordanţă cu politica de gestionare a
deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.
Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor
Creşterea gradului de valorificare a
deşeurilor cu 95 %
Conştientizarea populaţiei asupra faptului că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă
pentru sănătatea publicului (protejarea solului, apei şi pânzei freatice)
Atingerea obiectivului global de
reciclare de 55 %, şi al obiectivului
de valorificare de 60%.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 43
CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PLANURI ŞI PROGRAME
NAŢIONALE DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI
Tabel nr. 1.3.
PLANUL URBANISTIC
ZONAL -ZONA
TURISTICĂ PASUL
VÎLCAN
PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE DE
GESTIONARE A CALITAŢII AERULUI OBIECTIVE PRINCIPALE
INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Ord. Nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de
elaborare si punere în aplicare a planurilor şi programelor
naţionale de gestionare a calităţii aerului
Autorităţile administraţiei publice locale vor
lua măsuri ca documentaţiile de urbanism să fie
elaborate cu respectarea programelor de gestionare,
astfel încât concentraţiile în aerul înconjurător pentru
unul sau mai mulţi poluanţi să nu depăşească valorile
limită
Nici o depăşire a
valorilor limită admise
HG. Nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în
aplicare a planurilor şi programelor naţionale de gestionare
a calităţii aerului
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 44
CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL–ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU LEGEA 24/2007 PRIVIND
REGLEMENTAREA ŞI ADMINISTRAREA SPAŢIILOR VERZI DIN INTRAVILANUL LOCALITĂTILOR
Tabel nr 1.4
PLANUL URBANISTIC ZONAL-
ZONA TURISTICĂ PASUL
VÎLCAN
OBIECTIVE PRINCIPALE INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
Realizarea delimitării şi
respectării zonelor de protecţie a
monumentelor naturii
Protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor
Regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi
Îndeplinirea obiectivelor din
plan la termenele şi bugetul stabilit
Realizarea dotărilor edilitare
corespunzătoare pentru reducerea
poluării aerului, a apei (subterane
şi de suprafaţă), solului şi
peisajului.
Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul,
schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,
protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 45
2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi al evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării planului
În context internaţional, dezvoltarea durabilă a unei zone nu poate avea loc decât prin analiza
problematicii de ordin ecologic. În acest mod, orice localitate indiferent de localizare, mărime etc. este
legată de modul de aplicare a conceptului global de dezvoltare durabilă, prin care aşezările umane sunt
supuse în evoluţia lor la o gestionare riguroasă şi eficientă a mediului natural şi construit, mai ales prin
evaluarea relaţiei cu fiinţa umană.
2.1. Cadrul natural. Aşezarea geografică
Municipiul Vulcan este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, la poalele Munţilor Vâlcan
şi este traversat de drumul naţional DN 66A, care face legătura între Petroşani şi Valea de Brazi. Se
află la o distanţă de circa 18 km de municipiul Petroşani şi de circa 110 km de municipiul Deva
(reşedinţa judeţului Hunedoara). În prezent, Vulcanul se întinde pe o suprafaţă de 8.731 ha şi are două
localităţi componente: Dealu Babii, localitate situată în partea nordică pe DJ 666 Vulcan – Merişor, şi
Paroşeni situată în partea vestică a municipiului pe DN 66A Petroşani - Uricani.
Municipiul Vulcan şi-a luat denumirea de la Pasul Vîlcan, aflat în zona Masivului Godeanu, pas
de trecere între Valea Jiului şi nordul Olteniei. Este mărginit de oraşul Aninoasa la est, municipiul
Lupeni la vest, localitatea Băniţa la nord şi judeţul Gorj la sud. Este a doua localitate a Văii Jiului ca
mărime, după municipiul Petroşani şi este traversat de la vest la est de râul Jiul de Vest.
Circulaţii rutiere
Principala cale de acces rutier în municipiul Vulcan este drumul naţional DN 66A Petroşani- DN
67D, la 17 km aval de Cerna-Sat. Acest drum naţional traversează depresiunea Valea Jiului paralel cu
râul Jiul de Vest. Municipiul Vulcan este traversat de la est spre vest de acest drum naţional în
intravilan, având traseul pe strada N. Titulescu.
Din drumul naţional DN 66A se desprind 2 drumuri judeţene:
- DJ 666 DN 66 – Merişor – Vulcan spre nord şi
- DJ 664 Schela – Vulcan spre sud.
DJ 664 uneşte localitatea Schela din judeţul Gorj cu Vulcanul. Acest drum judeţean, de la intrarea
pe teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara, după ce traversează zona de studiu şi trupurile
intravilan Zona de agrement Pasul Vîlcan, Popasul turistic „La trei fagi‖, „Trecătoarea lupilor‖ şi
Pensiuni agroturistice, se intersectează cu DN 66A – strada N. Titulescu în intersecţia Dincă. Din zona
cimitirelor, DJ 664 se suprapune peste strada Decebal.
Strada Decebal este asfaltată pe o porţiune care deserveşte locuinţele din zona intersecţiei Dincă
după care, pe o porţiune de cca 2,6 km este betonată. Restul drumului judeţean este cu îmbrăcăminte
de pământ. Din zona cabanei Pasul Vîlcan şi până la zona betonată, DJ 664 este cuprins într-un proiect
de modernizare în curs de realizare.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 46
În zona de studiu mai este cuprinsă strada Morii pe o distanţă de aproximativ 1,3 km, paralelă cu
drumul judeţean DJ 664 şi cu pârâul Valea Morişoara. Pe această stradă, limita zonei studiate a fost
trasată pe ax.
Lângă staţia de plecare a telegondolelor, este amenajată o parcare publică de 146 locuri. În zona
cabanei Pasul Vîlcan nu sunt amenajate parcări.
Staţia de sosire a telegondolei este legată de zona cabanelor printr-un drum de pământ realizat
odată cu construcţia staţiei şi care intersectează DJ 664.
Circulaţii feroviare
Valea Jiului este accesibilă pe calea ferată printr-o linie feroviară între Petroşani şi Lupeni.
Cursele au caracter local şi regim de tren personal. Vulcanul are o gară situată în apropierea
intersecţiei Dincă şi o haltă situată în cealaltă parte a municipiului.
Circulaţii aeriene – transport pe cablu
În anul 2010 a fost construită instalaţia de transport pe cablu cu telegondole, ce leagă zona joasă a
municipiului Vulcan cu zona cabanei Pasul Vîlcan.
Munţii Vîlcan sunt cunoscuţi mai puţin de iubitorii munţilor. Ei se situează în sectorul sud-estic al
Carpaţilor Meridionali. Împreună cu munţii Mehedinţi, ei închid la sud arcul carpatic cuprins între Jiu
şi Dunăre. Până acum 8-10 ani ei au fost cutreieraţi mai cu seamă pe flancurile nordice, în preajma
localităţilor miniere din Valea Jiului. Astfel, au devenit cunoscute mai lesne potecile spre cabana Pasul
Vîlcan şi spre cabana şi vârful Straja.
O contribuţie esenţială la dezvoltarea reţelei turistice a Munţilor Vîlcan a avut-o, şi o are şi în
prezent, îmbunătăţirea şi lărgirea substanţială a reţelei de drumuri forestiere, ca şi prezenţa drumului
Schela –Vulcan – DJ 664, care trece prin Pasul Vîlcan.
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.2.1.Relieful
Culmea principală a munţilor Vîlcan se înalţă brusc din defileul Jiului (500-550 m) la 1548 m în
vârful Cîndetu, deci cu circa 1 000 m diferenţă de nivel pe o distanţă de 2,7 km. Din acest vârf golaş cu
stâncărie, culmea principală şerpuieşte spre sud-vest, peste vârfurile Drăgoiu (1690 m), muntele
Dumitra şi vârful Tenia (1671 m), atingând 1621 m în Pasul Vîlcan. Din Pasul Vîlcan coboară în şaua
lui Loghin, urcă lin la Vârful lui Loghin (1560 m) şi vârful Cartianu (1538 m), apoi se înalţă brusc, mai
stâncoasă, la
1868 m, în vârful Straja, al doilea ca mărime din masiv şi care domină Paroşeniul.
În cea mai mare parte, Munţii Vîlcan sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (seria de Lainici-Păiuş),
complexul clorito-sericitos, în care se separă o serie mai puţin metamorfozată, constituită din
conglomerate, cuarţite şi calcare. În zona culmii principale mai apar roci din complexul amfibolitic.
Un loc important îl ocupă granitul (granitoid de tip Tismana, granitoid de tip Frumosu, granitoid de tip
Şuşiţa) întâlnit pe versantul sudic oltean.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 47
Marginea sudică a Munţilor Vîlcan, pe direcţia Vaidei - Dobriţa - Gureni - Tismana - Celei, este
formată din calcar (cretacic superior).
Pietrişurile şi prundişurile torenţiale alcătuiesc un ultim complex, care se dispune în discordanţă
unghiulară peste depozite mai vechi. În baza acestora se întâlnesc nisipuri şi argile cu intercalaţii de
cinerite.
2.2.2. Geologia, seismicitatea
Munţii Vâlcan, din care face parte Pasul Vîlcan, aparţin grupei montane Retezat-Godeanu. Aceşti
munţi au evoluat ca un golf al Bazinului Transilvaniei şi s-a format în Paleogen (probabil în Eocen),
iar umplutura propriu-zisă a depresiunii este formată din depozite de vârstă paleogenă şi neogenă.
Dat fiind caracterul torenţial al formaţiunilor, separarea lor pe vârste este oarecum convenţională.
În suita acestora s-au separat trei complexe litofaciale: inferior, mediu şi superior.
Zonarea seismică: Conform normativului P100–1/2006, Cod de proiectare seismică a
construcţiilor - Partea 1, Prevederi generale de proiectare, zona se încadrează în cea de intensitate
seismică cu acceleraţia, ag = 0.12g (fig. 3.1) şi perioada de control Tc = 0,7s (fig. 3.2), sub influenţa
activităţii seismice VRANCEA, corespunzătoare macrozonei cu intensitatea seismică VII pe scara
M.S.K.
2.2.3. Resursele naturale
2.2.3.1. Reţeaua hidrografică
Jiul drenează Depresiunea Petroşani, formându-se prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de
Vest şi Jiul de Est. Până la localitatea Târgu-Jiu, râul are un regim tipic de munte, caracterizat prin ape
mari de primăvară de lungă durată.
Râul Jiul de Vest (numit în trecut şi Râul Jiul Românesc) este un curs de apă important, unul din
cele două braţe care formează râul Jiu.
Jiul de Vest izvorăşte din Retezatul Mic în Pasul Cerna-Jiu, care separă bazinul Râului Jiu de cel
al Cernei. Cursul superior al râului este cunoscut şi sub denumirea de Râul Câmpuşelu.
Râul curge paralel cu creasta de sud a Munţilor Retezat şi creasta principală de nord a Munţilor
Vîlcan, până la confluenţa cu Jiul de Est.
Spre aval Jiul de Vest urmăreşte liniile tectonice longitudinale care încadrează depresiunea
Petroşani ca o continuare concordantă cu Valea Cernei, având o suprafaţă a bazinului de 534 km2, o
altitudine de 1134 m şi o pantă medie de 35,3 %o. Jiul de Vest, după un parcurs de 51,4 km se uneşte
cu Jiul de Est la Iscroni.
Debitul mediu la confluenţa Jiului de Vest este de 11,5 m3/s.
Principalii săi afluenţi sunt pâraiele Buta, Lazaru, Topliţa, Bilugu, Valea de Peşti, Mierleasa,
Braia, Sohodol, Baleia, Morişoara etc.
Toate apele curgătoare cu obârşia în Munţii Vîlcan sunt tributare Jiului, direct sau indirect.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 48
Jiul cu o lungime de 331 km; se formează la Iscroni, prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest; până
la Isconi, cei mai importanţi afluenţi pe dreapta sunt Sarba, Ştirbul, Ursul, Boul, Garbovul, Rastovanul,
Valea de Peşti, Balomirul, Braia, Baleia şi Morişoara.
Pârârul Morişoara se formează din trei pârâiaşe, în partea de sud, şi coboară până în partea de
nord unde se varsă în Râul Jiul de Vest. Pe el se regăsesc trei camere de captare a apei, ca surse
subterane, ce alimentează o parte din zona Municipiului Vulcan. Trupul de captare a apei se numeşte
„La Bomboane‖.
Pârâul Baleia se formează în partea sudică, în golul alpin, prin unirea mai multor pâraie mai mici,
cum ar fi: Pârâul Diului şi Pârâul Izvor. Pe cursul lui există un bazin de acumulare a apei numit
Bazinul de acumulare „Valea Baleii‖, ce alimentează cu apă o mare parte din Municipiul Vulcan.
Pârâul se varsă în râul Jiul de Vest.
Pârâul Căprişoara este un afluent mai mic al Jiului de Vest.
În zona studiată sunt prezente parţial pâraiele Morişoara şi Baleia.
Pe cursul pârâul Morişoara sunt amplasate 3 camere de captare izvor, ca surse subterane şi o staţie
de tratare a apei.
Toate sursele furnizează apă potabilă încadrându-se în limitele admise de legislaţia în vigoare
privind potabilitatea apei.
În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate
treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată şi apa de reţea livrată consumatorilor.
Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani atât la
staţiile de tratare, cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi reţeaua de distribuţie.
Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului
uman, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei.
2.2.3.2. Fondul Forestier
Având în vedere climatologia zonei, substratul mineral cât şi altitudinea, speciile cel mai des
întâlnite sunt fagul (Fagus silvatica) şi Molidul (Picea abies).
Dintre principalele elemente ce stau la baza stabilirii obiectivelor amenajistice şi de producţie,
cele mai relevante şi importante sunt:
a) Compoziţia – ce reprezintă raportul de participare al speciilor în formarea
arboretului, fiind alcătuită în proporţie de 80% din arborete de fag, 10% arborete de molid,
iar restul de 10% reprezintă diverse specii (brad, mesteacăn, salcâm, diverse tari) ce
participă în amestec cu speciile principale la formarea unităţilor amenajistice (subparcele
silvice).
b) Clasa de producţie – ce reprezintă calitatea materialului lemnos evaluată la masa
lemnoasă aflată în picioare şi care aproximativ 95% este reprezentată de clasa medie III.
c) Consistenţa – element ce caracterizează desimea pădurii şi apreciat prin gradul
de închidere al coronamentului, situat la speciile principale (fag/molid) la valorile 0,75 şi
respectiv 0,86, valoarea 1 reprezentând o închidere de 100% a coronamentului.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 49
d) Creşterea curentă – ce diferă în funcţie de specie, productivitatea arboretului, se
situează la o valoare de 4.6 mc/an/ha la fag, 10.2 mc/an/ha la molid şi 4.2 mc/an/ha la brad.
e) Volumul mediu – este dat de cantitatea de masă lemnoasă produsă într-un an de
o specie pe toată suprafaţa luată în studiu, care în cazul nostru este 248 mc/an la fag şi 186
mc/an la molid.
f) Volumul total – este reprezentat de întreaga cantitate de masă lemnoasă
existentă la momentul dat.
Funcţiile social – economice ale pădurii
Stabilirea funcţiilor social – economice şi a priorităţilor acestora reprezintă baza de amenajare
silvică a acestora. Astfel funcţiile pădurilor din zona Pasul Vîlcan s-au stabilit astfel:
a) Protecţia apelor – pentru protecţia surselor şi a captărilor de apă potabilă;
b) Protecţia terenurilor şi a solurilor – pentru trenurile situate pe stâncării, pe
grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35
grade, terenuri din jurul golurilor alpine;
c) Funcţii de recreare –P.U.Z-Zona Turistică Pasul Vîlcan şi perimetrul construibil
al acestuia;
d) Producţia de masă lemnoasă – lemn pentru cherestea (fag, molid), lemn pentru
foc;
e) Alte produse în afara lemnului–vânat, fructe de pădure, ciuperci, plante
medicinale şi altele.
Planul decenal de recoltare al masei lemnoase incluse în teritoriul administrativ al Municipiului
Vulcan, este gestionat de către Ocolul Silvic, iar modalitatea de recoltare se va face în totalitate prin
tratamentul tăierilor progresive, conform amenajamentului.
Accesul în fondul forestier este asigurat prin drumuri forestiere în unitatea de producţie situată
în sudul municipiului.
Protecţia fondului forestier
a. Protecţia pădurilor împotriva doborâturilor şi a rupturilor de vânt şi zăpadă
Regiunea climatică în care este situat Pasul Vîlcan este caracterizată prin fenomene climatice
normale, cu influenţe mai mult sau mai puţin dăunătoare fondului forestier, cu doborâturi şi rupturi de
vânt şi de zăpadă aproape inexistente sau izolate.
Vânturile din această zonă au o intensitate mijlocie şi nu pot produce doborâturi masive de arbori.
În deceniul trecut s-au înregistrat în această zonă doborâturi pe suprafeţe mici izolate, în arboretele de
fag sau amestecuri de fag cu răşinoase, dar şi în arboretele bătrân de molid situate îndeosebi la limita
cu golul alpin.
Au fost afectaţi în general arborii în vârstă, cei parţial sau total uscaţi, cei depreciaţi, rău
conformaţi, cei situaţi pe soluri superficiale de calitate inferioară şi care au fost puşi urgent în valoare,
inventariaţi şi extraşi.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 50
Rupturile de zăpadă s-au manifestat la nivelul unor arbori de molid, cu vârste între 41-60 ani, al
căror vârf rupt a determinat o scădere a vitalităţii acestora şi a accentuat fenomenul de uscare prin
instalarea speciilor de Ipidae în arborii depreciaţi.
În astfel de cazuri şi acolo unde a fost posibil, aceştia au fost extraşi de urgenţă pentru a nu
favoriza înmulţirea dăunătorilor şi afectarea arboretului.
Recomandări:
- Tăierea arborilor pentru asigurarea culoarului de protecţie necesar sub cablul
instalaţiei nr.2 de transport cu telegondole se va face numai cu avizul Ocolului Silvic, în
baza unei expertize efectuate conform Codului Silvic;
- Executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor ce
contribuie la mărirea rezistenţei acestora împotriva vânturilor şi zăpezii. Aceste lucrări duc
la modificări controlate ale formei şi simetriei coroanei, a tulpinii şi prin acestea la întărirea
sistemului radicelă;
- Compoziţia trebuie să fie apropiată de cea a tipului fundamental de pădure,
incluzând forme şi structuri genetice cu o mare rezistenţă la vânt şi zăpadă;
- Împăduririle - pe suprafeţele de teren date în compensarea celei a culoarului de
protecţie - este recomandat să se realizeze cu puieţi obţinuţi din specii locale ce deţin
informaţia genetică finisată de-a lungul evoluţiei, pentru rezistenţa la adversităţi;
- Marginea masivului păduros trebuie menţinută într-o stare de
semipenetrabilitate la vânt, prin arbori spaţiaţi. Crearea de breşe şi goluri trebuie evitată,
întrucât acestea sunt puncte de origine pentru doborâturi. Spaţierea arborilor trebuie
menţinută pe o distanţă de 1-2 lungimi de arbore şi în interiorul pădurii.
b. Protecţia pădurilor împotriva incendiilor
Datele statistice cu privire la intensitatea şi frecvenţa incendiilor în păduri, arată că acestea se
înregistrează în lunile martie-aprilie, atunci când intensitatea vânturilor este mai mare şi în august-
septembrie, când apare fenomenul de uscăciune, iar căldura solară este mare.
Principalele cauze ce stau la baza declanşării acestor incendii sunt:
- Aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins;
- Aruncarea întâmplătoare, în pădure, a ţigărilor nestinse, ce provoacă foarte uşor
aprinderea lizierei;
- Incendierea voită a păşunilor în scopul de a o curăţa şi scăparea focului de sub
control;
- Trăsnetul, destul de rar.
Având în vedere că Pasul Vîlcan este înconjurat de păduri de răşinoase şi foioase pericolul
izbucnirii incendiilor este mare.
Recomandări:
- Executarea unor lucrări de minim sanitar;
- Efectuarea la timp a lucrărilor de igienă;
- Crearea unor arborete amestecate, mai rezistente la incendii;
- Reglementarea trecerilor prin pădure;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 51
- Amenajarea unor locuri de popas;
- Întocmirea planului de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Organizarea de patrulări intense în perioadele sensibile;
- Amenajarea unor observatoare în puncte mai înalte, pentru depistarea rapidă a
incendiilor;
- Dotarea construcţiilor din interiorul pădurii şi a echipelor de muncitori
forestieri, cu pichete de stingere a incendiilor;
- Intervenţiile pentru stingerea incendiilor să se facă în funcţie de natura acestora.
c. Protecţia pădurilor împotriva poluării industriale
În zona Pasul Vîlcan, principala sursă de poluare o constituie monoxidul şi dioxidul de carbon,
precum şi alte gaze toxice emanate din centralele termice de încălzire pe bază de lemne.
Deşi rareori este menţionată, trebuie să se consemneze şi poluarea cu deşeuri industriale sau
menajere. Acestea se pot constata atât în pădure de-a lungul căilor de acces, cât şi pe malurile râurilor
şi pârârilor din interiorul suprafeţei analizate.
În momentul de faţă, pădurea are un rol preponderent economic, de a produce masă lemnoasă şi
produse accesorii, dar în aceste condiţii ar trebui acordată o mai mare atenţie şi rolului ei de protecţie
şi îmbunătăţire a mediului înconjurător.
Chiar dacă pădurea acţionează ca un filtru pentru aerul poluat, ea trebuie considerată un mijloc
secundar pentru eliminarea noxelor, rolul principal constituindu-l eliminarea / reducerea sursei
acestora.
Astfel pentru a menţine rolul important de purificare al aerului, pădurea trebuie gospodărită
raţional, tăierile să se facă pe suprafeţe reduse (la molid parchete mici de până la 3 ha) iar intervenţiile
să fie uniforme.
d. Protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor
Conservarea şi dezvoltarea fondului forestier sunt obiective ce nu pot fi realizate fără a se lua
măsuri privind prevenirea, limitarea şi combaterea dăunătorilor.
Combaterea dăunătorilor este indicată mai ales ca arboretele artificial de tip echien,
monoculturile, s-au extins crescând astfel vulnerabilitatea acestora la dăunătorii biologici.
Recomandări:
- extragerea permanentă a tuturor exemplarelor uscate, precum şi a celor la care
fenomenul de uscare a început;
- evacuarea în timp scurt a materialului lemnos doborât;
- promovarea de specii forestiere şi forme genetice rezistente;
- menţinerea arboretelor la densităţi normale;
- împădurirea golurilor;
- menţinerea şi promovarea subarboretului;
- protejarea populaţiilor de pasări folositoare.
Se consideră că prin măsurile de prevenire recomandate şi care, în mare sunt de natură
silvotehnică, se asigură de fapt combaterea bolilor şi dăunătorilor.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 52
În situaţiile în care este necesar să se intervină cu substanţe de combatere a dăunătorilor,
acestea vor fi din categoria produselor biodegradabile, biologice, şi cu toxicitate redusă.
2.2.3.3. Resurse de ciuperci
Pe teritoriul analizat, cu întinse păduri de foioase, răşinoase şi de amestec, cu variate condiţii de
relief, climă şi sol, cresc şi se dezvoltă numeroase specii de ciuperci.
O bună parte dintre acestea sunt comestibile şi cu mare valoare alimentară, altele sunt otrăvitoare
şi provoacă intoxicaţii grave, uneori mortale, iar unele sunt xilofage distrugând arborii vii, lemnul
depozitat sau materialul lemnos din construcţii, producând în unii ani, mari pierderi economice.
Fiecare specie de arborete poartă pe lângă sine propriile ciuperci, cu care trăieşte în simbioză; prin
urmare, ele sunt prezente în pădurea în care aceşti arbori sunt predominanţi.
În pădurile de gorun, stejar şi carpen, deseori asociaţi cu alun, se găsesc îndeosebi Leccinum
carpini (buretele de carpen) - specie comestibilă, Boletus edulis (hribi) - specie comestibilă, Lactarius
subdulcis (buretele-vacii) – specie necomestibilă.
În pădurile de gorun puţin degradate, mai uscate şi calde din zona inferioară a pantelor montane se
întâlnesc frecvent:
Amanita caesarea (craitele) - specie comestibilă
Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibilă, cea mai toxică din ţară, provoacă
moartea.
Russula vesca (vinetica) - specie comestibilă
Russula atropurpurea (oite) - specie comestibilă
Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă
Pădurea de fag, are un sol destul de sărac pentru că este foarte umbroasă, cu toate acestea este
favorabilă pentru unele specii de ciuperci:
Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibilă
Russula atropurpurea (oite)- specie comestibilă
Lactarius scrobiculatus - specie toxică
Tricholoma pardinum - specie toxică
Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă
Boletus regius (hrib domnesc) - specie comestibilă
Boletus saranas (hrib tiganesc) - specie toxică
În afară de speciile legate în mod special de anumite esenţe de arbori, trebuie amintite şi cele care,
practic, trăiesc peste tot şi care beneficiază doar de condiţiile specifice pădurii de foioase, cum sunt :
Cantharellus cibarius (gălbiori) - specie comestibilă
Coprinus, Armillaria, Lepiota, Pholiota şi Volvaria.
2.2.4. Date climatice
Fiind situaţi la adapost de principalele mase de aer nord-vestice, nordice şi nord-estice, datorită
prezenţei munţilor Godeanu, Retezat, Şureanu şi Parîng, Munţii Vîlcan sunt sub influenţa circulaţiei de
mase de aer sudic, sud-vestic şi vestic. Temperatura medie anuală la Vulcan este de +10,2°C, mai
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 53
ridicată faţă de media pe ţară. Pe culmea principală media temperaturii anuale este de circa +3 ... 4-
4°C.
Temperatura medie multianuală a lunii iulie variază în funcţie de altitudine. La poalele munţilor
găsim circa +18°C, ca pe culmea principală, mai ales pe Straja şi Arcanu - Nedeia - Oslea să scadă la
+10°C. Temperatura medie multianuală a lunii ianuarie variază, de asemenea, la poalele sudice ale
munţilor este de -2°C, iar pe culmea principala -5°C, inclusiv pe Piatra Boroştenilor.
Primăvara şi toamna cerul acoperit şi ploios este determinat de activitatea ciclonilor mediteraneeni
ce vin din sud-vest. Anual, cantitatea de precipitaţii măsoară în medie circa 900 mm, iar pe culmile
înalte cca 1200 mm.
Zăpada cade de obicei pe culmile înalte formând un strat continuu, mai ales începând din
noiembrie. Ea se menţine în special în lunile februarie—martie, perioada favorabilă practicării
sporturilor de iarnă.
Zonarea climaterică:
- temperatura de calcul pentru vară - zona I (STAS 6472/2-83);
- temperatura de calcul pentru iarnă - zona III (SR 10907/1-97);
- zona încărcărilor din vânt - Uref=31m/s; qref=0.4kPa (NP 082-04 fig.A.1 şi A2);
- zona încărcărilor din zăpadă - s 0,k=2.0kN/m2 (CR 1-1-3-2005 fig. 2.1);
2.2.5. Flora şi fauna
Pe teritoriul administrativ al municipiului Vulcan sunt prezente două mari zone de vegetaţie şi
anume:
- zona pădurilor sau forestiere, şi
- zona subalpină.
2.2.5.1. Zona pădurilor sau forestieră este reprezentată prin subzona stejarului, subzona fagului şi
subzona coniferelor.
Subzona stejarului este prezentă prin pădurile de gorun (Quercus petraea), iar în unele zone se
întâlnesc şi păduri de stejar (Quercus robur).
În pădurile de gorun ca plante lemnoase întâlnim: păducelul (Crategus monogyna), ulmul de
pădure (Ulmus montana), părul pădureţ (Pirus piraster), mărul pădureţ (Malus sylvestris), scoruşul de
munte, măceşul, porumbarul, arţarul, jugastrul, paltinul de munte, alunul, carpenul.
În aceste păduri de gorun vegetează şi înfloresc plante ierboase sau arbuşti cum sunt: guşa
porumbelului, pastişa, untişor, fragi de pădure.
In cursul verii pădurile sunt populate cu specii estivale care înfloresc şi fructifică după cum
urmează : drob de munte, sulfina, trifoiaşul, ghizdeiul, lânăriţa, obsiga.
Păşunile din subzona stejarului sunt sărace în specii de plante vasculare comune, dintre care
amintim : pirul gros, zâzania, ghizdeiul, trifoiul alb.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 54
Fâneţele ocupă suprafeţe însemnate şi sunt dominate în general de păiuş, existând cazuri când
acestea sunt invadate de ţolul lupului, alături de aceste două specii mai întâlnim : obsiga, păiuşul,
golomatul etc.
Subzona fagului este bine reprezentată, întinzându-se ca o bandă destul de lată, cu o mare
amplitudine de altitudine.
Limita inferioară a acestei subzone coboară până la 500 m, existând cazuri când pădurile de fag
ajung până la altitudini mult mai mici, iar limita superioară până la 1500 m. Atât la limita inferioară cât
şi le cea superioară, există interferări cu subzona stejarului, respectiv cu cea a coniferelor.
Ca plante lemnoase în pădurile de fag se întâlnesc : paltinul de munte, carpenul, alunul,
mesteacănul, salcia căprească, scoruş de munte, sorbul, zmeurul, socul.
Primăvara înfloresc în pădurile de fag următoarele specii : Asperula odorata, calcea calului,
spânzul, floarea paştelui, crucea voinicului - endemit carpatic. Dintre speciile estivale întâlnite în
pădurile de fag amintim : brădişorul, pedicuţa, părul porcului, steluţa, nemţişor de munte.
Subzona coniferelor, reprezentată de întinsele păduri de molid şi brad, întrepătrunse uneori de
pădurile de fag, aceste păduri de conifere urcă în unele cazuri până în golul montan.
2.2.5.2. Zona subalpină - Ca şi specii care se găsesc aici amintim : ienupărul comun, ienupărul pitic,
alături de care se întâlnesc şi plante ierboase fructescente ca: afinul, merişorul de munte.
În cadrul acestei zone pajiştile utilizate ca păşuni sunt cele care ocupă suprafeţe întinse, aceste
pajişti sunt dominate de ţepoşica, păiuşul roşu, iarba mieilor, coarna, rugina, genţiana, piciorul
cocoşului, ghinţura galbenă, buruiana cu cinci degete.
Din teritoriul administrativ al Vulcanului un procent destul de redus este inclus în cele doua situri
NATURA 2000 conform Ordinului de Ministru nr. 1964/2000 - privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România şi anume Parcul Naţional Defileul Jiului şi Nordul Gorjului de
Vest.
2.2.5.3. Parcul Naţional Defileul Jiului
Parcul Naţional Defileul Jiului a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2005 prin Hotărârea Guvernului
nr. 1581/08.12.2005 cu o suprafaţă de 11.127 ha, se încadrează în categoria a II-a IUCN – parc
naţional.
Este situat în vestul Carpaţilor Meridionali, pe versantul estic al Munţilor Vâlcan şi pe versantul
vestic al Munţilor Parâng, iar administrativ aparţine judeţului Gorj, cu peste 10.000 de hectare, iar
restul, judeţului Hunedoara.
Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA
2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar.
Parcul prezintă peste nouă mii de hectare, enclave şi alte folosinţe pe o suprafaţă de peste 1500 ha
şi pajişti alpine pe o suprafaţă de 70 de hectare.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 55
Pe teritoriul parcului sunt păduri, pajişti montane, versanţi împăduriţi, abrupţi, acoperiţi cu păduri
naturale compacte, preponderent virgine şi cvasivirgine.
Reţeaua hidrologică a parcului este formată dintr-un sector al râului Jiu, între confluenţa Jiului de
est cu cel de vest şi confluenţa cu pârâul Sadu, spre care converg toate pâraiele aferente. În total
reţeaua hidrologică depăşeşte 300 de kilometri. Sintetizarea principalilor parametrii climatici a permis
diferenţierea pe teritoriul parcului a două zone climatice: una temperat ploioasă şi alta boreal ploioasă.
Fauna de interes cinegetic, reprezentată prin iepure, mistreţ, căprior, cerb, capra neagră, urs, râs,
lup, cocoş de munte, a determinat realizarea a patru fonduri de vânătoare. Conservarea pădurii virgine
cu habitatele ei specifice, a asigurat perpetuarea unei entomofaune specifice, dispărută în Europa.
Parcul Naţional Defileul Jiului impresionează prin sălbăticia şi frumuseţea extraordinară a
locurilor, prin uimitoarea bogăţie a florei şi faunei sălbatice, acestea rezistând cu succes încercărilor de
antropizare efectuate de-a lungul timpului, în acelaşi timp parcul are şi o deosebită încărcătură istorică
şi spirituală.
Din punct de vedere turistic sunt amenajate multe trasee de escaladă sau pentru drumeţie.
Vânătoarea şi pescuitul sunt interzise, iar accesul turiştilor se face doar pe locuri marcate. Sunt permise
activităţile tradiţionale (păşunat, recoltarea plantelor medicinale, a fructelor de pădure şi a ciupercilor)
cu acordul prealabil al administraţiei parcului.
Zona are un mare potenţial turistic, fiind bogată în grote spectaculoase, puţuri naturale sau avene,
precum şi gospodăriile specifice locului, de tip conac, cu model unic în lume, construite de localnici în
inima pădurii.
Specii de mamifere : vidra (Lutra lutra), râs (Lynx lynx), liliac comun mic (Myotis blythii), liliac
comun (Myotis myotis), urs brun (Ursus arctos) - specie prioritară (specie periclitată pe teritoriul
Uniunii Europene pentru a cărei conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate specială
datorită proporţiei reduse a arealului acesteia pe teritoriul Uniunii Europene).
Specii de amfibieni şi reptile : buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), triton cu
creasta (Triturus cristatus).
Specii de nevertebrate : croitor mare (Cerambyx cerdo), rădaşca (Lucanus cervus), croitor cenuşiu
(Morimus funereus), croitor de fag (Rosalia alpina) - specie prioritară.
2.2.5.4. Nordul Gorjului de Vest
Situl de importanţă comunitară ROSCI0129, NORDUL GORJULUI DE VEST se întinde pe o
suprafaţă de 87.321 ha, în 9 comune din judeţul Gorj – Bumbeşti-Jiu, Godineşti, Padeş, Peştişani,
Runcu, Schela, Stăneşti, Tismana şi Turcineşti, precum şi în 2 localităţi din judeţul Hunedoara: Uricani
şi Vulcan.
Cuprinde mare parte din munţii Vîlcan şi o parte mică din Godeanu.
Cea mai mare suprafaţă a teritoriului este acoperită cu păduri formate din: brad, molid, fag, stejar
şi carpen, cer şi gorun, castanea sativa. Pe zonele în care s-au făcut tăieri abuzive, se urmăreşte
reîmpădurirea acestora cu respectarea caracteristicilor de silvo-specii iniţiale.
În hornurile stâncăriilor de calcar se dezvoltă plante de talie mare, printre care specii de Trollius
uropaeus şi Lilium martagom, pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentă floarea de colţ
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 56
(Leontopodium alpinum) şi salcia pitică (Salix retusa), alături de garofiţa albă (Dianthus spiculifolius)
şi clopoţeii de munte (Edraiathus graminifolius).
Terenurile evidenţiate ca pajişti se folosesc în exclusivitate pentru păşunat, fâneaţă, cultivarea
plantelor de nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.
Comunităţile cinegetice întâlnite în cadrul acestui sit sunt: lupul, ursul , râsul, cervide, mistreţ,
vidra, etc.
Administraţia NGV urmăreşte crearea de condiţii mai bune de dezvoltare în habitatele sitului
NORDUL GORJULUI DE VEST, inclusiv prin asigurarea hrănirii pe timp de iarna şi aplicarea unor
acţiuni de eliminare a braconajului.
Reţeaua hidrografică este alcătuită dintr-o serie de pâraie de munte ce coboară din golul alpin spre
Râul Jiu. Administraţia NGV urmăreşte eliberarea cursurilor râurilor de munte de căzătura arboricolă
şi depuneri aluvionare produse prin viituri şi reînfiinţarea vegetaţiei silvice specifică pe maluri, pentru
asigurarea habitatelor naturale şi a ecosistemelor distruse.
În SCI-ul NGV sunt permise activităţi de turism şi de educaţie cu respectarea regulilor de vizitare
a sitului, potrivit Regulamentului. Valorificarea potenţialului turistic în zona prin diferite proiecte de
organizare care să asigure păstrarea şi conservarea mediului natural este un obiectiv important al
administraţiei sitului.
Se face precizarea că investiţiile preconizate a fi implementate în suprafaţa aferentă P.U.Z. Pasul
Vulcan nu vor afecta în nici un fel siturile protejate, distanţa minimă de la acestea la cel mai apropiat
obiect construit fiind de c.c.a. 100 metri.
Flora terestră
Alături de speciile lemnoase (gorun, fag, carpen, paltinul de munte, carpenul, alunul, mesteacănul,
salcia căpreasca, scoruş de munte, sorbul, zmeurul, socul, molid şi brad) şi ierboase (calcea calului,
spânzul, floarea paştelui, crucea voinicului, brădişorul, pedicuţa, părul porcului, steluţa, nemţişor de
munte, guşa porumbelului, păştiţa, untişor, fragi de pădure) care participă la formarea asociaţiilor
vegetale ce definesc principalele habitate existente în zonă, întâlnim numeroase specii protejate la
nivel naţional şi internaţional, prezentate în Tabelul Nr 2.1.
Tabel Nr. 2.1.
Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea
populară
Categoria de
protecţie
Legi naţionale şi
internaţionale de protecţie
1 Abies alba brad specie
periclitată
RRL 1994
2 Aristolochis lutea specie rară RRL1994
3
Asplenium adulterinum specie rară RRL 1994, OUG
57/2007- Anexa 3,4A, DH
4 Botrychium virginianum specie
vulnerabilă
RRL 1994
5 Campanula grossekii specie rară RRL 1994
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 57
Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea
populară
Categoria de
protecţie
Legi naţionale şi
internaţionale de protecţie
6
Campanula serrata specie rară,
prioritară
RRL 1994, OUG
57/2007- Anexa 3, 4A, DH
7 Daphne blagayana specie rară RRL 1994
8 Epipactis heleborine specie rară RRL 1994
9
Galanthus nivalis neameninţată RRL 1994,
OUG 57/2007- Anexa
5A, DH, C
10 Hepatica transsilvanica endemit
carpatic
RRL 1994
11
Linum uninerve rară, endemit
carpatic
RRL 1994
12 Lycopodium clavatum DH, C, OUG 57/
2007- Anexa 5A
13 Saxifraga marginata specie rară RRL 1994
14 Sorbus graeca specie rară RRL 1994
15 Vicia truncatula specie rară RRL 1994
Notă:
RRL 1994 - Lista roşie a plantelor superioare din România (Olteanu M. ş.a. 1994)
OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice.
DH - Directiva Habitate 92/43/EEC
C - Convenţia CITES (Legea 69/1994)
Flora acvatică
În zona studiată sunt pâraie repezi de munte, în care speciile acvatice se fixează cu greu, dintre
aceste specii amintim: Fontinalis antipyretica, Sphagtium cymbifolium şi Salvinia natan (peştişoara) -
în apele mai lin curgătoare.
Pe lângă speciile higrofile mai întâlnim şi specii mezohigrofile care participă la formarea
asociaţiilor vegetale de pe marginea pâraielor.
Dintre speciile de briofite (muşchi vegetali) menţionăm: Atrichum undulatum; Ceratodon
purpureus; Dicranella heteromalla;Hypnum cupressiforme; Isopterigyopsis muelleriana; Lophocolea
heterophylla; Mnium stellare; Orthotrichum affine; Orthotrichum diaphanum; Pogonatum aloides;
Porella platyphylla; Polytrichum formosum; Pteriginandrum filiforme; Racomitrium canescens.
Dintre plantele vasculare menţionăm: Physalis akekengi; Polypodium vulgare; Dryopteris filix-
mas; Salvia glutinosa; Impatiens noli-tangere; Petasites hybridus; Mycelis muralis; Fagus sylvatica;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 58
Urtica dioica; Veronica urticifolia; Sambucus nigra; Cirsium vulgare; Telekia speciosa; Alnus
glutinosa; Athirium filix-femina; Rubus caesius; Campanula patula s.l; Stachys sylvatica;
Brachypodium sylvaticum; Robinia pseudacacia; Lychnis flos-cuculi; Digitalis grandiflora; Atropa
bella-dona; Silene latifolia subsp. alba.
Nici una din speciile spontane pe marginea pâraielor nu este ocrotitā la nivel naţional sau
European.
2.2.5.5. Zone de risc natural şi managementul riscurilor
Pe teritoriul zonei analizate s-au semnalat unele fenomene de risc natural şi antropic, dar
nesemnificative.
Risc seismic
Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, zona de amplasament se încadrează în
gradul 6 pe scara MSK, având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani şi o perioadă de control
(colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.
Risc de inundabilitate
Fenomenele de inundabilitate, dar nesemnificative, au fost semnalate pe văile torenţiale precum şi
pe afluenţii principali ai pârâurilor.
Risc de instabilitate
Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, fiind favorizate de panta mare a acestora,
de umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei. În zonele muntoase instabilitatea se manifestă
prin prăbuşiri de roci dezagregate în urma fenomenului de îngheţ-dezgheţ.
Zonele în care există totuşi posibilitatea producerii unor fenomene de instabilitate sunt
următoarele:
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren redus, practic 0 (zero) marcate pe zona
culmilor deluroase şi muntoase, dar şi pe zonele de versant împădurite cu pantă redusă, sub 5 grade;
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mediu, situate pe zonele de la baza
versanţilor unde pantele nu depăşesc 15 grade, împădurite, cu nivel hidrostatic situat la adâncimi mai
mari de 10 m;
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, situate pe zonele de versant cu
pante cuprinse între 15 şi 25 grade, lipsite de vegetaţie arboricolă.
Zonele cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, cuprind zonele cu alunecări
active, sau cu probabilitate de reactivare mare. Sunt în general zonele despădurite, cu pantă mare ce
depăşeşte 20 de grade.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 59
2.3. Situri arheologice
2.3.1. Drumul roman Drobeta-Bumbeşti-Pasul Vîlcan-Ulpia Traiana
Drumul roman este localizat în zona cabanei Pasul Vîlcan. Situl se regăseşte în intravilanul
trupurilor Pasul Vîlcan şi La Trei Fagi pe o porţiune extravilan de-a lungul actualului drum judeţean
DJ 664.
Primul articol care atestă existenţa drumului roman a apărut în 1893, în publicaţia „Revista nouă‖,
fiind publicat de Al. Ştefulescu. Autorul precizează că localnicii încă îşi mai aduc aminte de acest
drum ca „drumul mare, vechiu‖ , care mergea pe la gura plaiului Porceni, prin Vulcan, spre răsărit de
Buliga. Traseul drumului este amintit ca fiind: „Drumul vechi porneşte de la Cetate (castru) pe la gura
plaiului Porcenii, prin comanda Scărişoara, în sus prin muntele Zănoaga, prin dâlma Horezu, muntele
Moiasa, Porcenii, Cărtianu, Bordeiul lui Crăcan, Muntele Nemţesc, Şeaua lui Craiu, Stânele, Lespedea,
Fântâna Ghedy, Alunişiu, Vîlcanu, Crivedia, Murătoarea, Dealu de Babă, Merişor, Bani, Livadia, Puiu,
Băeşti, St. Maria, Haţeg, Toteşti şi ajunge la Grădişte.‖
Drumul roman a mai fost semnalat şi de alţi istorici ai timpului, în documentaţiile lor, cum ar fi:
C. Cichorius, V. Christescu, D. Tudor etc.
Pe baza informaţiilor şi a hărţilor topografice se reconstituie traseul drumului roman între Drobeta
şi Ulpia Traiana Sarmisegetusa ca fiind: Drobeta, Halânga, Puţinei, Malovăţ, Lazu, Cocorova, Şişeşti,
Cărămidaru, Peşteana, Stroieşti, Dealu Viilor, Câmpu Mare, Cătunele, peste Dealul Comorâştea, pe
lângă Valea Şindrilelor, prin Vârtopu, Pinoasa, Bumbeşti-Jiu, Pleşa (peste Culmea Pleşei), pe lângă
Valea Porcului, peste Culmea Scărişoarei, pe lângă Dealul Priporul Mare, pe la est de Vf. Căpăţânii,
peste Şaua lui Crai, pe lângă Dâmbul Caşilor şi Valea Merişoarei, Dâmbul Custurii, Valea Ungurului,
Vulcan. De aici îşi schimbă direcţia şi trece prin localităţile: Dealul Babii, Merişor, Crivadia, Petros,
Baru, Livadia, Pui, Galaţi, Ruşor, Băieşti, Subcetate, Sâtămăria Orlea, Vadu, Pâclişa, Cârneşti, Ostrov
şi ajunge la Sarmizegetusa. De-a lungul drumului există şi câteva aşezări rurale şi fortificaţii.
Drumul are o lungime totală între Drobeta şi Sarmizegetusa, via Pasul Vîlcan de aproximativ 155-
160 km, fiind considerată calea cea mai scurtă de la Dunăre spre capitala Daciei, dar în acelaşi timp şi
cea mai dificilă.
2.3.2. Pasul Vîlcan – La Vamă
În anul 1869 în Pasul Vîlcan a fost descoperit un tezaur de monede romane imperiale, toate lucrate
din bronz.
În anul 1885 un alt tezaur monetar compus din 47 de monede romane de argint, republicane şi 52
monede imperiale au fost găsite de un localnic în locul cunoscut „La Vamă‖.
Situl este amplasat în zona Crucii lui Bogdan, cuprinzând o parte din trupul intravilan Satul
Vereşti.
2.3.3. Pasul Vîlcan – poalele Vulcanului
În anul 1887 s-a descoperit un bust din bronz aurit reprezentându-l pe zeul Marte (aflat în prezent
la Muzeul din Deva).
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 60
Locul descoperirii este situat în apropierea staţiei de transport cu telegondole – plecare.
2.4. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării PUZ
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă atât a
Directivei SEA (art.5 si anexa I-b) cât si a HG Nr. 1076/2004 (art.16).
Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUZ – Zona Turistică Pasul Vîlcan,
răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie.
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului a fost studiată în cadrul
alternativelor posibile avute in vedere la elaborarea PUZ. Conform HG 1076/2004 art.16 se prevede
ca titularul Planului sau Programului să prezinte alternative posibile ale acestuia, pe care apoi grupul
de lucru să le evalueze privind îndeplinirea obiectivelor de mediu.
Criteriile de alegere ale alternativelor pentru P.U.Z. sunt:
- relevanţa-alternativa nu trebuie să contravină realizarea obiectivelor;
- fezabilitatea din perspectiva protecţiei mediului - natura impactului ± şi modalităţile de
diminuare sau întărire (după caz);
- fezabilitatea economică şi socială - bugete financiare/acceptarea sau neacceptarea din partea
publicului.
În consecinţă, proiectantul, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, cu
elaboratorul Raportului de evaluare şi cu aportul Grupului de Lucru au definit trei alternative de
amenajare, având în vedere şi opţiunile relevante identificate, redate în Tab. Nr. 2.2.
Tabel Nr. 2.2.
Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru alegerea
alternativelor PUZ
Amplasament
Ar putea fi ales un alt
amplasament pentru planul propus?
Nu se poate alege alt amplasament deoarece planul
prevede extinderea zonei de agrement existentă din Pasul
Vîlcan
Necesitatea
implementării
planului
Se poate satisface cererea fără
implementarea planului?
(alternativa „zero")
Cererea nu poate fi satisfăcută fără implementarea
planului.
Modalităţi / procese
/ date tehnice
Planul se poate realiza în alt
mod, sau se pot folosi alte variante de
implementare?
Pot apărea variante de implementare legate de
reglementările din cadrul P.U.Z., însă coeficienţii P.O.T.
si C.U.T. trebuie să respecte specificaţiile P.U.G. Pasul
Vîlcan şi cerinţele din Certificatul de Urbanism.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 61
Termene de
implementare
Pentru implementarea planului
se poate aloca un interval mai lung de
timp? Are semnificaţie data de
demarare a planului şi intervalul de
timp alocat pentru implementare?
Se poate aloca un interval mai lung de timp şi se
poate alege alt moment de implementare al planului, dar
nu afectează impacturile potenţiale asupra mediului.
Având în vedere criteriile de alegere şi opţiunile relevante identificate, proiectantul planului a
elaborat trei alternative/variante, după cum urmează:
- Alternativa “0” sau “nici o acţiune”. Prin neimplementarea propunerilor din planul
urbanistic zonal, zona îşi va menţine caracteristicile actuale,
- Alternativa“1” privind implementarea propunerilor P.U.Z. cu realizarea reţelei de
canalizare care preia apa menajeră şi canalizarea de la toate trupurile de intravilan şi
deversează în reţeaua de canalizare a oraşului,
- Alternativa “2” - privind implementarea propunerilor P.U.Z. cu realizarea reţelei de
canalizare de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan, pe marginea drumului judeţean DJ
664, până la trupul Satul Vereşti, unde se uneşte cu reţeaua de canalizare a Municipiului
Vulcan. Pentru trupurile T1,T2,T3, Refugiul 1, Refugiul 2 evacuarea apelor menajere se
va realiza în ministaţii de epurare.
Analiza Alternativei ―0‖ sau ―nici o acţiune‖ s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere
şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale..
Scenariul „Alternativei 0" presupune imposibilitatea realizării planului. Cu privire la această
situaţie ipotetică, se pot face următoarele precizări:
Prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la, regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maxim admisă, coeficientul de utilizare al terenului (CUT),
procentul de ocupare a terenului ( POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă
de limitele lateralei posterioare ale parcelei;
Modificarea pentru unităţile teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul
Urbanistic Zonal trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban. Dacă modificarea este
elaborată pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, coeficientul de utilizare a terenului
(CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%;
În cazul în care, din raţiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară
depăşirea coeficientului de utilizare a terenului cu mai mult de 20%, numai din iniţiativa autorităţii
administraţiei publice locale competente se va proceda la finanţarea şi elaborarea unui plan
urbanistic zonal pentru întreaga unitate teritorială de referinţă în care este inclusă zona. În vederea
elaborării şi finanţării noii documentaţii, autoritatea publică poate asocia persoane fizice şi/ sau
juridice interesate;
Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context local şi
regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei (5-10 ani).
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 62
Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu
aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului.
Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:
O cheltuire ineficientă a fondurilor, prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii
luate de diferite instituţii;
Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;
Lipsa/neimplementarea planului poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de
considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUZ –Zona
Turistică Pasul Vîlcan constituie cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor
privind dezvoltarea zonei.
Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării planului („ Alternativa 0") poate fi
caracterizată ca în Tab. Nr. 2.3.
Tab. Nr. 2.3.
Aspecte de mediu
relevante Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării planului
Aer În cazul neimplementării planului se va menţine acelaşi nivel al calităţii aerului
Apa
Se estimează că se va menţine acelaşi nivel al calităţii apei, respectiv se va atinge un nivel
inferior decât cel din prezent, deoarece odată cu neimplementarea planului nu se vor realiza
obiectivele propuse, obiective benefice pentru protejarea şi îmbunătăţirea calităţii apei din
zonă, respectiv colectarea apelor uzate menajere şi meteorice prin sisteme de canalizare şi
epurare adecvate, colectarea deşeurilor, etc.
Sol/Subsol
Lipsa investiţiilor în managementul apelor uzate şi al deşeurilor va conduce la extinderea
suprafeţelor în care acviferul freatic este poluat. De asemenea exploatările forestiere ilegale
pot cauza eroziuni ale solului, alunecări de teren, întârzierea reîmpăduririlor în zonele cu
pădure defrişată
Biodiversitate
Lipsa unei politici de conservare a elementelor capitalului natural vor face ca acestea să fie
afectate de extinderea activităţilor antropice, în special de defrişări neautorizate.
Valori de patrimoniu
Lipsa unei viziuni integrate privind valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi
protejarea acestora va împiedica dezvoltarea potenţialului de valorificare turistică a
acestora.
Sănătatea umană
Se vor menţine perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de
suprafaţă) ce vor continua să afecteze populaţia rezidentă din cauza lipsei dotării edilitare şi
al activităţilor neconforme de gestiune a deşeurilor.
În concluzie Alternativa „0‖ al neimplementării planului este defavorabilă majorităţii aspectelor relevante de
mediu analizate.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 63
Considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai bună adresare faţă de nevoile de protejare a
mediului înconjurător şi o îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.
Ca urmare, elaboratorul raportului şi proiectantul general nu recomandă pentru nici un motiv această
alternativă.
Principalele elemente care afectează cadrul natural sunt legate de practicarea unui turism necontrolat, care
poate altera atât mediul natural prin apariţia unor depozitări necontrolate de deşeuri, vizibile şi cu efecte
devastatoare pentru toţi factorii de mediu: aer, apă, sol, dar şi apariţia aglomeraţiei, utilizarea până la refuz al
anumitor resurse naturale, schimbarea peisajului zonei. Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului poate
conduce la pierderea uneori ireversibilă a factorilor specifici zonei turistice, a factorilor care atrăgeau turiştii, de
aceea este importantă identificarea componentelor distinctive şi valorificarea acestora într-un mod durabil.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 64
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ
3.1. Calitatea factorilor de mediu
3.1.1. Calitatea aerului
Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante implicaţii
asupra sănătăţii omului.
Anual la nivel judeţean Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, întocmeşte un inventar de
emisii de poluanţi atmosferici, atât de la surse fixe cât şi de la surse mobile (transport rutier).
Monitorizarea calităţii aerului a fost asigurată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului
Hunedoara prin puncte de control, dotate cu pompe de aspiraţie.
Situaţia punctelor de prelevare este redat în Tabelul Nr.3.1.
Tabel Nr.3.1.
Oraş Punct de
prelevare
Tip staţie Tip poluant Nr.
probe
Concentraţia
medie lunară
Număr
de probe
depăşite
Vulcan
Petroşani
Paroşeni
Filiala
Electrică
Industrială Pulberi
sedimentabile
12 12,685
mg/m2lună
0
Vulcan str.
Decebal nr.12
Industrială Pulberi
sedimentabile
12 11,059
mg/m2 lună
0
Petroşani
Universitate
Industrială NO2 250 0,00682mg/m3 0
SO2 250 0,08001mg/m3 0
Pulberi în
suspensie
250 0,08001mg/m3 0
Odată cu diminuarea activităţii miniere din zonă, problemele de poluare s-au redus foarte mult.
S.C. Termoelectrica Paroşeni S.A, ca instalaţie mare de ardere a combustibililor fosili şi care intră sub
incidenţa Directivei 2001/80/EEC, a fost modernizată şi echipată cu electrofiltre performante pentru
reţinerea pulberilor. Totuşi este considerată o sursă de poluare al oraşului Vulcan cu oxizi de azot şi
dioxid de sulf.
O altă unitate industrială importantă din zonă este mina Paroşeni, dar care poluează
nesemnificativ aerul ambiental.
3.1.2. Calitatea apelor
Apele din cadrul zonei studiate izvorăsc din partea de sud şi coboară spre nord, deversându-se în
Râul Jiul de Vest situat în Municipiul Vulcan. Este vorba de următoarele pârâuri: Pârâul Baleia care
captează apa din pâraiele: Izvoru şi Diului; Pârâul Căprişoara şi Pârâul Morişoara.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 65
În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate
treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată şi apa de reţea livrată consumatorilor.
Conform Raportului privind starea mediului, apa potabilă se încadrează în limitele admise de
legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei.
Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani, atât la
staţiile de tratare cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei şi în reţeaua de distribuţie. Conform
rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului uman,
aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei.
3.1.3. Calitatea solurilor
Terenuri degradate există pe unele porţiuni în apropierea drumului actual, DJ 664, rezultate prin
diferite acţiuni antropice sau datorită vânturilor.
Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului sunt reglementate de HG nr.
1408/2007 privind „Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului‖. Aceasta
reglementează pachetul minimal obligatoriu de metode, şi cazurile în care se realizează investigarea şi
evaluarea poluării solului şi subsolului.
Utilizarea gunoiului de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o practică veche.
Utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce
efecte negative asupra solului.
Terenurile ocupate de depozitele necontrolate de deşeuri menajere care sunt depuse direct pe sol
pot afecta atât solul cât şi pânza freatică.
3.1.4. Calitatea vegetaţiei şi faunei
Cea mai mare suprafaţă a zonei este acoperită cu păduri.
La limita superioară a pădurii se întinde domeniul pajiştilor.
Mamiferele trăiesc în special în pădurile întinse. Ursul ocupă un loc de seamă printre vieţuitoarele
acestor munţi. În ultima vreme efectivul de urşi este în creştere şi, în anumite zone, vizitele la stâne au
devenit frecvente, acest animal are condiţii mai propice de dezvoltare.
Ariile naturale din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, care se desfăşoară pe teritoriul
judeţului Hunedoara, au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de
faună sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă acestea, pe suprafeţele hunedorene ale ariilor
naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică de
interes naţional.
Amintim că zona studiată se învecinează cu situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de
Vest şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului.
3.1.5. Gestionarea deşeurilor
Dezvoltarea urbană şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului de trai a
populaţiei, conduce la producerea unor cantităţi importante de reziduuri menajere, stradale şi
industriale.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 66
Gestionarea deşeurilor menajere revine, conform legislaţiei în vigoare, autorităţilor publice locale,
care au obligaţia să respecte şi să aplice prevederile directivelor europene cu privire la documentele
strategice naţionale de gestionare a deşeurilor.
În apropierea zonei studiate, la aproximativ 400 m de zona cimitirelor, se situează rampa de
deşeuri al municipiului Vulcan, cu perioadă maximă de funcţionare până în anul 2016.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 67
4. Probleme de mediu existente relevante pentru planul de urbanism
Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului poate conduce la pierderea uneori ireversibilă a
factorilor specifici zonei turistice, a factorilor care atrag turiştii, de aceea este importantă identificarea
componentelor distinctive şi valorificarea acestora într-un mod durabil.
Investiţia propusă se va încadra armonios în peisajul natural, contribuind la promovarea unui
turism care va aduce venituri, şi care va încorpora valorile naturale, culturale şi tradiţionale a zonei în
circuitul turistic naţional.
În urma finalizării investiţiei, activitatea care se va desfăşura va fi una turistică, care va avea un
impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane. Activitatea turistică se va baza pe trasee turistice,
drumeţii şi „vizitarea‖peisajului montan, schi şi activităţi specifice agro-turismului.
În urma discuţiilor purtate cu consilierii locali şi a consultării populaţiei cu privire la plan, nu s-au
înregistrat obiecţiuni sau observaţii pe această temă.
Prin Planul Urbanistic Zonal s-a creat o strategie spaţială de dezvoltare a unei staţiuni turistice de
interes naţional în zona Pasul Vîlcan.
Obiectivele de utilitate publică propuse în zona studiată, în vederea creării condiţiilor de îndeplinire a
obiectivelor de dezvoltare în plan spaţial a unei staţiuni de interes naţional, implică implementarea de
proiecte cu privire la:
- instituţii şi servicii publice,
- construirea unui sediu salvamont, poliţie, punct sanitar,
- construirea a două refugii turistice,
- căi de comunicaţie,
- modernizarea drumului judeţean DJ 664,
- realizarea de străzi noi şi alei carosabile pentru zonele lotizate din intravilan,
- modernizarea străzilor existente în zona de studiu, în special strada Morii,
- extinderea reţelei de transport pe cablu împreună cu pârtiile de schi aferente,
- amenajarea şi marcarea traseelor turistice,
- realizarea de noi reţele edilitare,
- prelungirea reţelelor edilitare existente,
- construcţii tehnico-edilitare anexe funcţionării reţelelor edilitare,
- protejarea şi punerea în valoare a siturilor ecologice Natura 2000, Nordul Gorjului de Vest şi parcul
naţional Defileul Jiului,
- protejarea siturilor arheologice şi punerea în valoare prin exploatarea încărcăturii istorice,
tradiţionale şi culturale ale acestora.
De asemenea propunerile de amenajare teritorială şi dezvoltare a staţiunii au urmărit:
- optimizarea suprafeţelor intravilan existente şi crearea unor noi trupuri cu destinaţie concretă,
- valorificarea resurselor culturale, ale cadrului natural precum şi a forţei de muncă umană disponibilă
în municipiul Vulcan, în vederea relansării economice a zonei,
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 68
- reactivarea meşteşugurilor tradiţionale, care ar putea fi atât surse de ocupare a forţei de muncă
existente cât şi de susţinere a activităţilor turistice,
- modernizarea străzilor şi a drumului judeţean DJ 664,
- echiparea edilitară, care implică dezvoltări la capitolul reţele de gaze, de distribuţie a apei potabile şi
în special de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere,
- protecţia şi conservarea mediului, care implică în primul rând ecologizarea terenurilor aferente zonei
de agrement, dar şi protecţia terenurilor supuse fenomenelor de degradare.
Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi
problemele relevante de mediu pentru zona de agrement, ce face obiectul planului urbanistic zonal.
Problemele de mediu relevante pentru zona analizată au fost identificate pentru fiecare dintre
factorii/aspectele de mediu. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a
tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona Pasul Vîlcan-
sunt prezentate în tabelul Nr.4.1.
Tabel Nr.4.1.
Aspecte de
mediu Probleme de mediu relevante pentru PUZ
Aer
-surse fixe de emisii de gaze rezultate de la încălzirea locală cu combustibil (lemne
sau păcură)
-surse mobile (autovehicule şi utilaje) de emisii de gaze pe perioada de construcţie
şi exploatare
-starea necorespunzătoare a căilor de acces din zonă poate conduce la emisii
nedirijate de pulberi PM10 şi PM2,5 la transport pe perioada de construcţie şi exploatare
Apa
- nu există reţea centralizată de alimentare cu apă. Hotelurile şi cabanele existente
îşi asigură singure apa.
- canalizarea apelor uzate menajere nu se realizează în sistem centralizat. Aceste
ape sunt evacuate în fose septice sau sunt dirijate către văile din zonă
Sol
- existenţa unui nivel de poluare a solului şi subsolului din cauza lipsei investiţiilor
în managementul apelor uzate şi al deşeurilor
- existenţa unui anumit nivel de risc al apariţiei alunecărilor de teren din cauze
naturale sau antropice
Biodiversitate
- existenţa de păduri în intravilan, ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. În
locul defrişărilor efectuate trebuie împădurite alte suprafeţe
- afectarea în special pe perioada construcţiei a florei şi faunei
Sănătate umană - lipsa unui sistem corespunzător de alimentare cu apă, evacuare al apelor menajere
şi de gestiune a deşeurilor
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 69
Infrastructura rutieră - dezvoltarea necorespunzătoare al infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare
Transport durabil
- zonele funcţionale nu sunt structurate corespunzător din punct de vedere
arhitectural-urbanistic
- lipsa unei legături directe realizată prin transportul aerian pe cablu
- trama stradală din interiorul zonelor construibile nu este suficient dezvoltată
urbanistic, neadaptată zonei montane, în stare proastă şi necorespunzătoare unui trafic
rutier
- lipsa unui număr suficient de locuri de parcare/staţionare
Turism durabil
- lipsa unor pârtii care să corespundă cerinţelor necesare omologării acestora.
Pârtia de schi existentă nu este suficient echipată şi modernizată
- spaţii de agrement insuficiente
Patrimoniul natural
şi cultural
- lipsa delimitării şi respectării zonelor de protecţie a siturilor ecologice şi
arheologice
Managementul
riscurilor de mediu
- existenţa unor zone în care se pot produce alunecări de teren active şi al unor
construcţii amplasate în zone cu declivitate mare
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 70
5. Obiectivele de protecţie a mediului care sunt relevante pentru PUZ-Zona Turistică
Pasul Vîlcan
5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact
semnificativ ale planului asupra mediului.
În acest capitol se prezintă obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii propuşi pentru PUZ-Zona
Turistică Pasul Vîlcan. Structura lor este realizată pe factorii de mediu, în conformitate cu Directiva
SEA.
Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a
ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în
conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în
implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi pentru atingerea obiectivelor, se
utilizează indicatori, care reprezintă de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea
rezultatelor unui plan.
Obiectivele de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I
la Directiva 2001/42/CE.
Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului asupra
mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte
imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.
Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea
efectelor implementării planului asupra mediului.
Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare
factor/aspect de mediu luat în considerare.
Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUZ-
Zona Turistică Pasul Vîlcan au fost selectate şi analizate mai multe obiective, legate de aspectele de
mediu, problemele de mediu relevante, obiectivele şi măsurile propuse.
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a
documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au
fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru.
Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea prezentării
obiectivelor de mediu. Forma finală al acestor obiective este redată în Tabelul Nr.5.1.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 71
Tabel nr.5.1.
Domeniu /
factor
Obiective de mediu
strategice şi specifice Ţinte Indicatori
Mediu social şi
economic
Crearea condiţiilor
pentru dezvoltarea
turistică şi economică a
zonei şi pentru creşterea
şi diversificarea ofertei
de locuri de muncă
- Crearea condiţiilor pentru
dezvoltarea activităţilor de turism,
servicii comerciale şi alte activităţi
- Dezvoltarea infrastructurii şi
facilitarea accesului în această zonă
- Crearea de noi locuri de
muncă, ridicarea standardului de
viaţă a populaţiei, promovarea
investiţiilor şi creşterea numărului
de turişti
- Număr de noi proiecte
implementate pe domenii de
activitate
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ şi a legislaţiei
pentru protecţia mediului
- Număr de case de vacanţă şi
unităţi economice nou apărute în
zonă
- Număr de locuri de muncă
create
- Număr de turişti beneficiari ai
proiectelor
Aer
Limitarea emisiilor de
poluanţi atmosferici în
cadrul dezvoltării
infrastructurii turistice a
zonei
- Reducerea emisiilor de
poluanţi la sursele staţionare dirijate
şi sursele mobile, astfel încât
concentraţiile de poluanţi în zonele
cu receptori sensibili (flora, fauna,
ecosisteme) să nu depăşească
valorile limită admise
- Respectarea prevederilor
privind înălţimea de dispersie a
coşurilor de gaze arse la
construcţiile realizate
- Întreţinerea corespunzătoare
a căilor de transport rutier
- Indicatori pentru
monitorizarea măsurilor tehnice
- Caracteristicile tehnice ale
utilajelor şi echipamentelor
staţionare şi mobile
- Caracteristicile geometrice ale
coşurilor de dispersie
- Concentraţiile de poluanţi la
emisiile de la sursele dirijate şi
nedirijate
- Concentraţii de poluanţi
(imisiile de particule PM10 şi PM2,5,
oxizi de azot, monoxid de carbon) în
aerul ambiental
Apă
Limitarea poluării apei în
cadrul dezvoltării
infrastructurii de
agrement a zonei
- Exploatarea şi întreţinerea
corespunzătoare a instalaţiilor şi
echipamentelor pentru alimentarea
cu apă potabilă, canalizare şi
epurare al apelor uzate menajere (
revizii, decolmatări, etc.)
- Racordarea tuturor
construcţiilor la reţeaua de
- Respectarea prevederilor
legale la evacuarea în emisari
- Evidenţa la evacuare al
depăşirilor concentraţiilor admise la
poluanţii organici
- Asigurarea necesarului de apă
pentru întreaga zonă şi a calităţii apei
potabile
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 72
canalizare al apelor uzate menajere,
pentru evitarea poluării punctiforme
şi difuze al apelor subterane şi de
suprafaţă
- Realizarea colectării şi
evacuării controlate a apelor
pluviale
- Managementul
corespunzător al deşeurilor,
restricţionarea campărilor
dezorganizate şi interzicerea
depozitării necontrolate a deşeurilor
în zonă.
- Obţinerea
avizelor/autorizaţiilor de
gospodărire al apelor
- Indicatorii de calitate al apei
potabile
- Lungimea reţelei edilitare
realizate conform proiectului
- Contorizarea consumurilor de
apă
Deşeuri
- Respectarea
legislaţiei privind
colectarea, tratarea şi
depozitarea deşeurilor
- Limitarea
suprafeţelor ocupate cu
deşeuri
- Diminuarea
poluării solului şi a
apelor prin depozitarea
corespunzătoare a
deşeurilor menajere
- Colectarea,
tratarea şi depozitarea
deşeurilor din construcţii
şi demolări în
conformitate cu
prevederile legale
- Implementarea prevederilor
Planului de gestionare a deşeurilor
industriale şi menajere care ia în
considerare reducerea/eliminarea
efectelor asupra mediului
- Realizarea cantităţilor
minime de deşeuri necesare a fi
eliminate pe cap de locuitor
- Realizarea unei cantităţi
maxime de deşeuri colectate
selectiv şi reciclate
- Cantităţi de deşeuri pe tipuri
Sol
- Reducerea
poluării solului la
implementarea planului
în vederea menţinerii
calităţii acestuia
- Respectarea prevederilor
planului cu privire la zonificarea
teritoriului
- Managementul
corespunzător al deşeurilor
- Indicatori specifici pentru
starea terenurilor şi calitatea solului
- Modul de respectare
a prevederilor PUZ cu privire la
zonificare şi la aplicarea RLU
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 73
menajere şi asimilate,
restricţionarea campărilor
dezorganizate şi dirijarea turiştilor
pe traseele marcate
- Realizarea construcţiilor şi a
reţelelor edilitare cu respectarea
legislaţiei de mediu şi a proiectelor,
şi obţinerea avizelor şi acordurilor
prevăzute în certificatele de
urbanism
- Managementul
corespunzător al deşeurilor de
construcţii în perioada funcţionării
şantierelor şi ecologizarea zonelor
la terminarea lucrărilor
-Realizarea lucrărilor edilitare
de-a lungul drumurilor nou create.
- Racordarea tuturor
construcţiilor la reţeaua de
canalizare
- Realizarea căilor de
circulaţie la parametrii din
proiectele tehnice
- Realizarea lucrărilor de
defrişare şi scoaterea cioatelor în
baza unui proiect tehnic
- Suprafeţe de teren înierbate,
suprafeţe de pârtii realizate şi
întreţinute prin lucrări
- Număr de construcţii realizate
şi racordate la sistemul de canalizare
- Sistemul de management al
deşeurilor din zonă în relaţie cu
prevederile legale ( puncte de
colectare, contracte de salubrizare)
- Lungimi de reţele edilitare
realizate
- Suprafeţe afectate de eroziuni
şi alunecări de teren
- Suprafeţe de teren defrişate,
etc.
Biodiversitate
Limitarea impactului
negativ asupra
biodiversităţii ca urmare
al dezvoltării zonei
- Protejarea speciilor şi
habitatelor
- Eliminarea campărilor
neutorizate
- Avertizarea obligativităţii
turiştilor de a se comporta după
reguli stricte, inclusiv pentru
evitarea pericolului de incendiu
- Respectarea prevederilor
Codului Silvic privind regimul şi
modul de defrişare şi construire
- Planificarea perioadei de
desfăşurare a lucrărilor de defrişare,
astfel încât impactul asupra
- Modificări ale suprafeţelor
habitatelor şi speciilor
- Suprafeţe pentru care s-a
obţinut scoaterea din circuitul
forestier
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 74
mediului să fie cât mai redus
- Managementul
corespunzător al deşeurilor de
construcţii şi menajere în perioada
funcţionării şantierelor şi
ecologizarea zonelor la terminarea
lucrărilor
Populaţia şi
sănătatea
umană
- Menţinerea
calităţii factorilor de
mediu în limite legale
pentru protecţia sănătăţii
populaţiei
- Crearea
condiţiilor de recreare şi
refacere a stării de
sănătate, protejarea
sănătăţii umane
- Amenajarea pârtiilor de schi
cu dotările necesare şi realizarea de
spaţii de agrement complementare
-Realizarea spaţiilor de cazare
şi servicii aferente practicării
schiului
- Asigurarea calitativă şi
cantitativă al apei potabile în toate
perimetrele staţiunii
- Asigurarea colectării apelor
uzate menajere prin reţeaua de
canalizare propusă
- Managementul adecvat al
deşeurilor
- Număr de proiecte noi
implementate, număr de pârtii de schi
realizate
- Lungime reţele edilitare
realizate
- Număr de spaţii de cazare şi
servicii realizate racordate la reţelele
edilitare
- Număr indicatori specifici
pentru calitatea factorilor de mediu
- Număr puncte de colectare
deşeuri
- Mod de respectare perimetre
de protecţie sanitară la instalaţii şi
reţele edilitare
Mediul urban,
inclusiv
infrastructura
rutieră
- Îmbunătăţirea
infrastructurii
rutiere, minimizarea
impactului generat
de transportul
materialelor
- Asigurarea
desfăşurării traficului în
interiorul şi în exteriorul
zonei în condiţii de
siguranţă
- Delimitarea zonelor
funcţionale pentru dezvoltarea
urbană
- Reglementarea utilizării
terenurilor şi a modului de
construire
- Îmbunătăţirea condiţiilor
privind transportul rutier
- Protecţia şi punerea în
valoare a peisajului, dezvoltarea
turismului
- Reducerea emisiilor de
poluanţi generate de traficul rutier
- Număr planuri urbanistice de
detaliu aprobate, obiectivele acestora,
modul de respectare a prevederilor
PUZ si a legislaţiei de protecţia
mediului
- Modul de asigurare a
utilităţilor în perimetrele construite,
număr şi tipuri de echipamente
edilitare
- Modul de respectare al
interdicţiilor de construire
- Indicatori cu privire la starea
drumurilor
Peisajul
- Minimizarea
impactului asupra
peisajului
- Menţinerea, pe cât
- Acţiuni specifice pentru
reducerea impactului asupra
peisajului în etapele de construcţie
şi de operare
- Tipuri şi număr de acţiuni
pentru diminuarea impactului asupra
peisajului în etapele de construcţie şi
operare
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 75
posibil, a trăsăturilor de
continuitate a formei
terenului şi minimizarea
schimbărilor topografice
- Organizarea
sistemelor de spaţii verzi
şi construcţii, astfel încât
să se realizeze
continuitatea cu peisajul
natural şi să se creeze
ansambluri cât mai
estetice
Zgomotul şi
vibraţiile
- Limitarea, la surse
a poluării fonice în
zonele cu receptori
sensibili la zgomot
- Limitarea
nivelurilor de vibraţii
- Respectarea
valorilor limită legale
pentru protejarea
receptorilor sensibili la
poluarea fonică
- Protejarea
receptorilor sensibili la
vibraţii
- Implementarea prevederilor
managementului pentru zgomot şi
vibraţii
- Măsurile pentru reducerea
nivelurilor de zgomot şi de vibraţii
implementate.
- Niveluri de zgomot la
receptori
- Niveluri de vibraţii la
receptori
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 76
6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului generate de PUZ-Zona Turistică
Pasul Vîlcan
6.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact
semnificativ al planului asupra mediului.
Pentru evaluarea gradului de poluare al unui factor de mediu (dacă avem determinaţi prin analize
parametrii fizico-chimici ai acestuia şi pentru care avem reglementate concentraţii maxime admise
prin STAS-uri sau acte normative) se poate aplica " indicele de poluare Ip " ca rezultat al raportului
dintre concentraţia maximă determinată prin analize şi concentraţia maximă admisă:
În baza valorilor acestui raport, cuprinse intre 0 - 20,00, se poate utilizata scara de bonitate
exprimată prin note de la 1 la 10, care pun în evidenţă gradul de poluare al factorului de mediu
analizat şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător, conform tabelului Nr.6.1.
Tabel Nr. 6.1.
Nota de bonitate Valoarea Ip Efectele asupra mediului
10 0,00 Mediu neafectat de activitate
9 0,00-0,25 Fără efecte cuantificabile
8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului, mediu afectat în limite
admisibile, nivel 1
7 0,50-1,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat în limitele admisibile,
nivel 2
6 1,00-2,00 Efectele sunt accentuate, mediu afectat peste limita
admisibilă, nivel 1
5 2,00-4,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat peste limitele
admisibile, nivel 2
4 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate, mediu afectat peste limite
admisibile, nivel 3
3 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1, efectele letale la durate medii de
expunere
2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel 2, efectele letale la durate scurte de
expunere
1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viaţă
CMA
CIp
max
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 77
De asemenea, pentru evaluarea cantitativă al impactului asupra mediului înconjurător creat de
activitatea desfăşurată pe amplasament, se poate utiliza "metoda Rojansky", încadrând indicele de
poluare maximă "Ip max", cu note de bonitate de la 1 la 10, exprimând astfel apropierea/depărtarea
stării de fapt faţă de starea ideală (naturală) a mediului.
Valoarea indicelui de poluare globală (Ipg), este redat de raportul dintre suprafaţa figurii
geometrice considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după marcarea notelor de bonitate Sp:
În situaţia de faţă 1<Ipg<2
Scara privind calitatea mediului indică următoarele aprecieri:
Ipg =1,0- mediu natural neafectat de activitatea umană
Ipg = 1 2 - mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
Ipg = 2 3 - mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort formelor de viaţă
Ipg = 3 4 - mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor de viaţă
Ipg = 4 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
Ipg > 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.
Pentru stabilirea ―calitativă‖ al efectelor activităţilor desfăşurate asupra unui factor de mediu, se
poate utiliza o metodă al aprecierii subiective (neavând parametrii cunoscuţi), metoda determinării
"indicatorului de calitate" Ic calculat cu relaţia:
în care: E - cuantificarea efectelor în mărimi calitative şi ne permit remedierea lor pe o scară de
tipul:
"+" - influenţe şi efecte pozitive
"0" - influenţe şi efecte nule
"-" - influenţe şi efecte negative
Dacă :
Ic = 0 +1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)
Ic = -1 0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)
Ic = 0 factorul de mediu este neafectat
Valoarile indicatorilor de calitate „Ic” pentru cuantificarea efectelor activităţii asupra calităţii
factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în Tabelul Nr.6.2
Sp
SiIpg
EIc
1
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 78
Tabel Nr. 6.2.
Nota de bonitate ; E0
Efectele activităţii asupra mediului
10 0 Mediu neafectat de activitate
9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile, nivel 1, influenţe
pozitive mari
8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile, nivel 2, influenţe
pozitive medii
7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile, nivel 3, influenţe
pozitive mari
6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibilă, nivel 1, efecte
negative
6.1.1. Categorii de impact
Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului
determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în
identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.
In cazul planului ce face obiectul PUZ-Zona Turistică Pasul Vîlcan se va aplica metoda
simplificată, deoarece există forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În
vederea evaluării sintetice al impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost
stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra
mediului generate de implementarea planului.
O clasificare a categoriilor de impact asupra mediului este redată în Tabelul Nr. 6.3.
Tabel Nr.6.3.
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ
Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează, sau nici un efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
EIc
1
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 79
6.1.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului
În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului
au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante.
Criteriile, semnificaţia impactului şi comentariile sunt redate în Tabelul Nr.6.4.
Tabel Nr.6.4.
Factor/aspect
de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului
Populaţia
- Formele de impact socio-
economic pentru următoarele
domenii: forţa de muncă,
calitatea vieţii, acces, siguranţa
şi confortul comunităţii
- Implementarea proiectului
va determina apariţia unor forme
de impact pozitiv sau negativ, pe
durate diferite, asupra vieţii sociale
şi economice din comunitate
- Semnificaţia impactului
socio-economic va fi
determinată pe baza rezultatelor
evaluărilor expert
Managementu
l deşeurilor
- Cantităţile de deşeuri
rezultate
- Prevederi ale planului
privind managementul deşeurilor
menajere şi industriale
- Modul de respectare a
prevederilor legale cu privire la
managementul tuturor
categoriilor de deşeuri
- Localizarea depozitelor de
deşeuri este importantă, deoarece
se elimină utilizarea altor terenuri
- Implementarea planului va
genera deşeuri industriale şi
menajere, care vor necesita un
management corespunzător pentru
a nu afecta mediul şi sănătatea
populaţiei
- Semnificaţia impactului
va fi determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor expert,
luând în considerare prevederile
planului cu privire la soluţiile
constructive, de colectare şi
depozitare a deşeurilor
Apa
- Concentraţiile de poluanţi
în apele uzate evacuate în mediu
în raport cu valorile limită
prevăzute de legislaţie
- Măsurile pentru
reducerea emisiilor de poluanţi
în mediu.
- Activităţile necesită
consumuri de apă care pot
determina poluarea apelor de
suprafaţă şi subterane.
- Semnificaţia impactului
asupra calităţii apelor va fi
determinată pe baza evaluărilor
expert
Aerul
- Măsurile pentru controlul
emisiilor de poluanţi în
atmosferă de la surse, şi eficienţa
acestora în reducerea poluării
- Concentraţiile de poluanţi
în emisiile de la sursele dirijate
şi de la sursele mobile în raport
cu valorile limită prevăzute de
legislaţie
- Concentraţiile imisiilor
- Implementarea planului
poate genera (în timpul realizării)
cantităţi importante de poluanţi
(pulberi PM10 şi PM2,5, NO2, NOx,
SO2, CO) emise în atmosferă, care
pot afecta semnificativ calitatea
aerului ambiental din zonele cu
receptori sensibili.
- Semnificaţia impactului
asupra calităţii aerului ambiental
din zonele cu receptori sensibili
va fi determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor expert .
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 80
Factor/aspect
de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului
de poluanţi relevanţi (pulberi,
NO2, NOx, SO2, CO) în aerul
ambiental din zonele cu
receptori sensibili (vegetaţie,
ecosisteme) în raport cu valorile
limită prevăzute de legislaţie
Zgomotul şi
vibraţiile
- Măsurile pentru
reducerea poluării fonice şi
pentru reducerea efectelor
vibraţiilor.
- Nivelurile de zgomot în
zonele cu receptori sensibili în
raport cu valorile limită
prevăzute de legislaţie
- Nivelurile ale intensităţii
vibraţiilor care să nu afecteze
sănătatea umană
- Implementarea proiectului
presupune utilizarea de
echipamente şi utilaje cu nivele
reduce de zgomot şi vibraţii
- Semnificaţia impactului
zgomotului şi vibraţiilor în
zonele cu receptori sensibili va fi
determinată pe baza rezultatelor
evaluărilor expert
Biodiversitate,
flora şi fauna
- Măsurile pentru protecţia
biodiversităţii
- Modificarea suprafeţelor
biotopurilor
- Modificările fondului
forestier
- Pierderile şi modificările
de habitate
- Modificări şi pierderi ale
resurselor de specii de plante cu
importanţă economică şi ale
resurselor de ciuperci
- Alterarea speciilor şi
populaţiilor faunei sălbatice
Modificarea/distrugerea
adăposturilor de animale
- Implementarea planului
poate determina diferite forme de
impact asupra biodiversităţii:
direct, indirect, reversibil, parţial
ireversibil
- Semnificaţia impactului
va fi determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor expert
Sănătatea
umană
- Măsurile de minimizare a
impactului asupra
factorilor de mediu
- Implementarea planului
poate genera cantităţi apreciabile
de poluanţi emise în mediu (în
- Semnificaţia impactului
va fi determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 81
Factor/aspect
de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului
- Calitatea factorilor de
mediu în raport cu
valorile limită specifice
pentru protecţia sănătăţii
umane
timpul realizării) care, în lipsa
măsurilor de
diminuare/eliminare
adecvate pot determina
afectarea semnificativă a
calităţii factorilor de mediu din
zonele cu receptori sensibili.
expert
Infrastructura
rutieră/Transp
ortul
- Soluţiile constructive ale
infrastructurii rutiere în raport cu
necesităţile planului, cu
siguranţa circulaţiei şi cu
protejarea receptorilor sensibili
- Nivelurile impactului
transportului asupra calităţii
mediului
- Implementarea planului
implică modernizarea căilor de
acces
- Transportul unor cantităţi
mari de materiale implică utilizarea
unor vehicule cu capacităţi mari, în
special pe drumurile tehnologice,
ceea ce va determina un impact
asupra calităţii aerului şi asupra
nivelurilor de zgomot şi vibraţii.
- Semnificaţia impactului
va fi determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor expert
Peisajul
- Măsurile de diminuare al
impactului
- Modificările asupra
peisajului la scară locală
- Formele de impact asupra
componentelor de mediu şi a
ecosistemelor
- Modificările asupra
căilor de acces, etc.
- Implementarea planului va
determina un impact la scară locală
asupra peisajului.
- În unele perimetre
modificarea peisajului va avea un
caracter permanent
- Semnificaţia impactului
va fi evaluată prin analiza
expert a factorilor
sistemului natural
în interacţiune cu factorii
sistemului socio-economic
Solul
- Măsurile pentru
reducerea impactului
- Sursele potenţiale de
poluare a solului pe durata
de realizare a planului, aria
probabilă a impactului
- Suprafeţele de sol
afectate şi natura
afectării
- Implementarea planului va
determina producerea unor diverse
forme de impact fizic şi mecanic
asupra solului
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 82
Factor/aspect
de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului
Valorile
materiale
- Utilizarea resurselor
existente
- Eficienţa utilizării
resurselor
- Reciclarea materialelor
- Implementarea planului
presupune utilizarea unor cantităţi
importante de materiale
- Utilizarea în cât mai mare
măsură a resurselor locale va
determina reducerea impactului
prin scurtarea apreciabilă a
distanţelor pentru transportul
materialelor.
- Transportul materialelor
poate determina un impact
semnificativ asupra mediului
- Semnificaţia impactului
privind utilizarea resurselor va fi
determinată pe baza
evaluărilor expert
Factorii
climatici
- Măsuri tehnice şi de
management pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră
- Emisiile de CO2 în
atmosferă
- Implementarea planului
presupune funcţionarea de surse
cu emisii reduse de gaze
- Semnificaţia impactului
va fi determinată pe baza
evaluărilor expert
6.2. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate planului
6.2.1. Efecte cumulative
Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale
prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra mediului.
Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale
nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte
individuale ale planului generează un efect combinat.
Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicţia impactului iau în considerare cele
mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate de
plan, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se întâmple în realitate.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 83
6.2.2. Interacţiuni
Pentru situaţiile în care ar exista posibilitatea interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de
mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare trebuie luate în considerare aceste interacţiuni
potenţiale.
Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu "zgomot şi vibraţii". Astfel,
aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limită
sunt stabilite numai pentru aceşti receptori. Totuşi, zgomotul poate afecta şi alţi receptori, ca de
exemplu fauna terestră.
Evaluarea efectelor asupra mediului la implementarea PUZ, sunt redate în tabelul Nr. 6.6.
Tabel Nr. 6.6.
Aspecte de mediu relevante Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, inclusiv
cel cumulat şi interacţiunile aferente
Aer
Planul va determina impact negativ nesemnificativ
asupra calităţii aerului cu condiţia respectării măsurilor de
diminuare a poluării, şi anume:
- limitarea în perioada de construcţie, al emisiilor de
particule, NOx, SO2, CO, generate de vehiculele/utilajele
mobile
- întreţinerea în bună stare a căilor de transport rutier
- respectarea prevederilor privind înălţimea de
dispersie a coşurilor de gaze arse
- limitarea emisiilor de gaze, prin obligativitatea
izolării termice a construcţiilor, precizată în autorizaţiile de
construire
- respectarea planului de defrişare astfel încât să nu se
depăşească suprafaţa preconizată legală pentru investiţie.
Factorii de mediu cu care se interconectează:
biodiversitatea, flora şi fauna, apa, sănătatea umană,
peisajul, solul, infrastructura rutieră/transportul, factorii
climatici
Apa
Planul va determina forme de impact neutru asupra
calităţii apelor cu condiţia:
- respectării valorilor limită legale pentru
concentraţiile de poluanţi la deversarea în emisar al apelor
uzate
- realizării unui sistem centralizat de alimentare cu
apă potabilă şi canalizare
- epurării apelor uzate menajere pentru evitarea
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 84
poluării punctiforme şi difuze al apelor freatice şi de
suprafaţă
- respectării perimetrelor de protecţie a pârâurilor şi a
surselor de captare
- aplicării unui management corespunzător al
deşeurilor
- interzicerii depozitărilor necontrolate de deşeuri în
diferite zone
- implementării unui sistem de colectare selectivă a
deşeurilor, etc.
Factorii de mediu cu care se interconectează:
sănătatea umană, solul, aerul, biodiversitatea, flora şi fauna
Sol/Subsol
Planul va determina forme diferite de impact asupra
solului şi anume,
impact pozitiv prin:
- realizarea reţelelor de canalizare ape menajere şi
pluviale şi epurarea acestora,
- managementul corespunzător al deşeurilor,
impact negativ prin :
- nerespectarea efectuării lucrărilor de rambleu/debleu
conform proiectului la realizarea căilor de acces, parcări etc,
în etapa de construcţie
- poluarea cu produse petroliere(scurgeri) în ambele
etape (de construcţie şi operare)
- defrişarea unor suprafeţe mai mari faţă de cele
precizate în proiect, scoaterea cioatelor, etc.
- extinderea suprafeţelor pentru construirea zonei de
agrement
- realizarea şi amenajarea domeniului schiabil inclusiv
echiparea cu infrastructura de transport pe cablu, etc.
Factorii de mediu cu care interconectează:
populaţia, biodiversitatea, flora şi fauna, peisajul,
transportul
Biodiversitate
Planul va determina forme diferite de impact asupra
biodiversităţii şi anume,
impact pozitiv prin:
- implementarea prevederilor şi măsurilor de atenuare
al efectelor negative asupra biodiversităţii, respectiv de
refacere al habitatelor
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 85
- avertizarea prin panouri al existenţei zonei turistice
- desemnarea unui responsabil administrativ a zonei
pentru urmărirea implementării proiectelor cu respectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare
impact negativ (în perioada de construcţie şi operare)
prin:
- modificări ale fondului forestier
- pierderea de habitate prin defrişare
- stres indus asupra faunei prin fragmentarea şi
modificarea rutelor de hrănire, a adăposturilor, a zonelor de
cuibărire
Factorii de mediu cu care se interconectează:
peisajul, solul, apa, aerul
Peisaj
Planul va determina forme de impact pozitiv asupra
peisajului prin:
- reglementarea zonelor şi a modului de construire, în
raport cu funcţiunile acestora, în vederea asigurării unui
peisaj modern, cât mai estetic,
- managementul corespunzător al deşeurilor
- măsuri de ecologizare a zonelor cu depozitări
necontrolate a deşeurilor
- evitarea defrişărilor ilegale
- ecologizarea pădurilor din zonă prin îndepărtarea
doborâturilor, cioatelor, arborilor bolnavi
nesemnificativ negativ prin:
- modificarea peisajului la scară locală prin
schimbarea raportului dintre peisajul natural şi cel
antropizat, în etapele de construcţie şi de operare.
Factorii de mediu cu care interconectează:
biodiversitatea, flora şi fauna, apa, aerul, solul, populaţia
Infrastructura de transport
Implementarea planului va determina forme de impact
semnificativ pozitiv prin:
- realizarea unui transport aerian modern
(telegondolă, teleschi)
- construirea de noi drumuri, modernizarea căilor de
acces existente şi creşterea gradului de siguranţă a
circulaţiei
- echiparea edilitară a pârtiilor
- realizarea de parcări, spaţii de refugiu etc.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 86
- asigurarea accesibilităţii spre terenurile lipsite de
accese carosabile, pentru a putea deveni construibile.
Factorii de mediu cu care interconectează:
populaţia, aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană,
solul
Sănătatea umană
Planul va determina forme de impact semnificativ
pozitiv asupra condiţiilor de viaţă a populaţiei (turiştilor) şi
a sănătăţii acesteia, prin asigurarea alimentării cu energie
electrică, cu apă, canalizare ş.a, asigurarea de servicii
sanitare, condiţii de locuit de calitate, spaţii de agrement şi
sport, etc.
Factorul de mediu cu care interconectează:
populaţia, apa, aerul, solul, zgomotul şi vibraţiile.
Mediul social şi economic
Planul va determina forme de impact semificativ
pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale prin:
- îmbunătăţirea infrastructurii de bază a dezvoltării
turismului datorită creşterii confortului prin asigurarea
alimentării cu apă, energie electrică, canalizare, transport.
- facilitarea accesului în zonă a turiştilor, prin
promovarea zonei de dezvoltare turistică – alternativă ceea
ce conduce la o dezvoltare socio–economică durabilă
- crearea unor noi locuri de muncă şi prin dezvoltarea
altor ramuri conexe turismului.
În concluzie activităţile de punere în aplicare a planului de infrastructură pentru „PUZ-Zona
Turistică Pasul Vîlcan‖ pot genera un impact rezidual nesemnificativ asupra factorilor de mediu (aer,
sol, apă, biodiversitate, în special în perioada de construcţie) şi un impact sesizabil pozitiv asupra
peisajului, dezvoltării socio-economice a zonei, calitatea apei şi sănătăţii umane.
Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor şi infrastructurii, impactul va fi semnificativ pozitiv
pentru zona menţionată.
Implementarea planului va duce, în prima etapa la schimbări ale folosinţei unor terenuri prin
scoaterea lor din circuitul forestier şi defrişare cu posibile modificări ale echilibrelor naturale. Se
menţionează că prin proiect se vor adopta soluţii minimale de defrişare, la golul alpin pentru pârtii şi la
culoarul de protecţie de sub instalaţia de transport pe cablu.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 87
Aceste efecte vor fi atenuate de măsurile compensatorii de reîmpădurire pentru păstrarea
nealterată a fondului forestier care vor îmbunătăţi în final regimul hidric al zonei şi vor avea efecte
pozitive asupra solului, habitatelor, calităţii aerului şi în general vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor
de dezvoltare a vegetaţiei.
Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în activităţi cu
impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002), la solicitarea de către
autoritatea de mediu, se vor elabora studii de evaluare al impactului asupra mediului.
Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice caracteristicile de mediu ce pot fi afectate
semnificativ.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 88
7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context
transfrontier
Implementarea planului în zona amplasamentului analizat, produce unele efecte semnificativ
negative pe perioada de execuţie şi pozitive în perioada de operare, dar nu se pune problema apariţiei
unor efecte cu caracter transfrontier.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 89
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării planului
Din analiza situaţiei existente şi a studiilor de fundamentare privind reabilitarea, protejarea şi
conservarea factorilor de mediu, rezultă că trebuie adoptate proiecte pentru:
- refacerea şi conservarea mediului natural prin eliminarea/diminuarea surselor de poluare,
- conservarea şi punerea în valoarea a unităţilor de peisaj,
- protejarea patrimoniului existent,
- respectarea normelor de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei,
- asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţii verzi de protecţie şi de agreement,
- mărirea gradului de confort prin dezvoltarea reţelelor edilitare.
În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi
compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării.
8.1. Măsuri de limitare a poluării aerului
- Obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că această informaţie a fost
pusă la dispoziţia publicului;
- Evaluarea calităţii aerului înconjurător, bazat pe metode recunoscute;
- Realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării;
- Modernizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente, precum şi crearea unor noi spaţii verzi, în
vederea atingerii indicelui european de spaţiu verde/locuitor;
- Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe durata
executării lucrărilor de construcţii;
- Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare
de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte limitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
- Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţe ridicate, în scopul
respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental.
8.2. Măsuri de limitare a poluării apei
- Realizarea sistemelor de alimentare cu apă pentru zona studiată;
- Înfiinţarea sistemelor de canalizare în toată zona;
- Construirea unei staţii de epurare ;
- Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea sistemului de canalizare
şi de epurare al apelor uzate;
- În jurul captărilor şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie sanitară;
- Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi a debitelor de apă
uzate ce ajung în staţia de epurare;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 90
- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate
evacuate în reţeaua de canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002, privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare;
- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate la
ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevăzute de normativul
NTPA-001, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la
evacuarea în receptorii naturali;
-În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor de
construcţii şi a deşeurilor în albiile şi pe malurile cursurilor de apă, precum şi evacuarea de ape
neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă;
- Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva alunecărilor de teren şi se vor respecta zonele
cu interdicţii de construire;
- În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUZ-ului se vor preciza restricţiile la regimul
construcţiilor în funcţie de limitele de instabilitate a terenului (unde este cazul).
- Economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţeaua de distribuţie, utilizarea eficientă
a apei.
8.3. Măsuri de limitare a poluării solului
- Refacerea solului afectat de lucrările de amenajare a zonei turistice;
- Regenerarea suprafeţelor plantate existente;
- Depozitarea/folosirea solului fertil rezultat de la diverse lucrări de amenajare, în locuri separate sau
folosit la amenajarea altor terenuri degradate;
- Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţii. Suprafeţele destinate pentru
depozitarea de materiale de construcţii şi depozitarea temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în
prealabil, cu folie de polietilenă;
- Lucrările care se vor efectua pentru dotările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu mijloace
tehnice adecvate.
8.4. Măsuri de limitare a poluării florei şi faunei
- Restrângerea la minimum posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier;
- Stoparea defrişărilor masive şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor;
- Evitarea degradării ecosistemelor naturale prin optimizarea structurii suprafeţelor utilizate;
- Interzicerea/limitarea desfăşurării oricăror activităţi care să contravină regimului ariilor protejate;
- Prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale;
- Prevenirea degradării/distrugerii spaţiilor verzi;
- Prevenirea reducerii numărului de specii şi a efectivului de populaţii din biocenozele naturale;
- Protejarea speciilor autohtone prin prevenirea răspândirii speciilor invazive şi a speciilor modificate
genetic.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 91
8.5. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilor
- Informarea publicului despre efectele zgomotului şi vibraţiilor asupra populaţiei şi a măsurilor ce se
pot aplica pentru limitarea acestora;
8.6. Măsuri de diminuare ale radiaţiilor
Nu este cazul.
8.7. Măsuri de limitare a poluării fondului forestier
- În vederea realizării traseului celei de a doua telegondole va fi defrişat un culoar cu lăţimea de 40m
de pădure. De la trupul Pasul Vîlcan până la trupul satul Vereşti va fi realizată o pârtie de schi. Culoarul
acestei pârtii va fi trasat prin pădure, care ulterior va fi defrişată.
- Pentru suprafeţele defrişate, vor fi realizate lucrări de împădurire a altor terenuri.
8.8. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional
- Reglementarea zonelor şi a modului de construire, în raport cu funcţiunile acestora, în
vederea asigurării unui peisaj modern, cât mai estetic,
- Managementul corespunzător al deşeurilor,
- Măsuri de ecologizare a zonelor cu depozitări necontrolate a deşeurilor,
- Evitarea defrişărilor ilegale,
- Ecologizarea pădurilor din zonă prin îndepărtarea doborâturilor, cioatelor, arborilor
bolnavi.
8.9.Măsuri de diminuare a deşeurilor
- Se recomandă împrejmuirea platformelor de colectare a deşeurilor pentru prevenirea împrăştierii
acestora;
- Introducerea de pubele în vederea eliminării deşeurilor din albia pâraielor şi de pe marginea căilor
de acces;
- Implementarea unui program de educaţie privind selectarea şi gospodărirea deşeurilor.
8.10 Măsuri de diminuare a substanţelor toxice şi periculoase
Nu este cazul.
8.11. Diminuarea impactului turismului asupra mediului
În vederea realizării unui program de acţiune la nivel regional, pentru promovarea turismului şi
agrementului, ar trebui să se aibă în vedere următoarele acţiuni de prezervare a mediului:
- Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement;
- Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă;
- Implicarea agenţiilor de turism în activităţi de conştientizare a publicului pentru protecţia mediului,
pentru a stimula interesul acestora spre promovarea unui turism ecologic;
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 92
- Promovarea printre turişti a comportamentului etic faţă de destinaţiile turistice, astfel ca impactul
asupra ecosistemelor şi biodiversităţii să fie minim;
- Amplasarea unui sistem de avertizare în toate locurile de agrement şi traseele turistice, referitoare la
limitările şi libertăţile de practicare a turismului şi agrementului;
- Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care
vizează turismul şi agrementul;
- Amplasarea panourilor restrictive în arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate;
- Obligativitatea afişării în incintele unităţilor turistice a informaţiilor referitoare la legislaţia în
vigoare, precum şi reguli de bună conduită în practicarea turismului;
- Modernizarea şi dezvoltarea unei oferte competitive pe piaţa turistică.
8.12. Protecţia sănătăţii şi al aşezărilor umane
- Asigurarea proiectării corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare necesare;
- Asigurarea alimentării cu apă la parametrii de calitate în conformitate cu prevederile legale;
- Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă şi staţiile de epurare
şi se va realiza urmărirea respectării acestora;
- Asigurarea colectării deşeurilor cu ajutorul unor operatori specializaţi;
- Se vor realiza perdele vegetale de protecţie;
- Proiectarea şi exploatarea corespunzătoare a staţiei de epurare;
- Respectarea limitelor maxime admise pentru zgomot, menţionate în STAS 10009/88 privind
acustica urbană.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 93
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi a modului în
care s-a efectuat evaluarea
Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, execuţia, exploatarea şi monitorizarea unei
investiţii din punct de vedere al protecţiei mediului se poate referi la alegerea:
- amplasamentului;
- soluţiilor tehnice şi tehnologice de producţie inclusiv a utilajelor, materiilor prime,
ambalajelor, în final a ciclului de viaţă al produselor;
- duratelor de execuţie şi a perioadelor de lucru;
- celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele.
În toate cazurile alternativele/variantele vor lua în considerare alternativa/varianta „0‖, respectiv
consecinţele în toate domeniile în cazul în care investiţia nu se va realiza.
Pentru Planul Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, SC Alpin Construct SRL a
elaborat trei alternative/variante de dezvoltare al amplasamentului, şi anume:
- Alternativa ―0‖ respectiv cea în care nu se efectuează nici o amenajare a zonei, spaţiul
păstrându-şi folosinţele actuale;
- Alternativa ―1‖ care prezintă o soluţie de implementare a planului;
- Alternativa ―2‖ care asigură condiţiile optime pentru implementarea planului.
Alternativa “0” sau “nici o acţiune”
Zona studiată dispune de un relief generos, iar clima este prielnică pentru amenajarea unor pârtii
de schi cu grade diferite de dificultate, trasee montane, practicarea turismului de agrement şi pe timp
de vară-toamnă.
Deşi potenţialul turistic al zonei este ridicat şi resursele turistice pot fi exploatate în toate
anotimpurile, zona nu este dezvoltată la acest nivel.
Prin neimplementarea propunerilor din planul urbanistic zonal, amplasamentul îşi va menţine
următoarele caracteristici:
- DJ 664 nu este modernizat (doar o porţiune), accesul în zonă fiind îngreunat;
- Estetica zonei va fi afectată de aspectul neplăcut al construirii haotice (regim de înălţime, stil
arhitectural);
- Domeniul schiabil nu este amenajat la standarde naţionale şi nu există nici amenajări în
domeniul practicării turismului de agrement în celelalte anotimpuri;
- Nu sunt amenajate locuri de colectare a deşeurilor, astfel vor apărea depozite de deşeuri şi în
special nebiodegradabile;
- Lipsa unor reţele edilitare (canalizare, alimentare cu apă, etc.). Modernizarea celor existente
îngreunează activitatea turistică actuală din Pasul Vîlcan.
Turismul necontrolat şi camparea aferentă activităţii de recoltare a ciupercilor, plante şi fructe de
pădure prejudiciază mediul în lipsa echipamentelor edilitare (gestiunea deşeurilor).
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 94
În condiţiile neimplementării P.U.Z.-ului potenţialul turistic al zonei Pasul Vîlcan râmâne
nefolosit, iar lipsa infrastructurii de agrement turistic şi sportiv menţin zona la un nivel slab de
dezvoltare, fără perspective.
Deci alternativa ―0‖ sau ―nici o acţiune‖ nu poate fi luată în considerare, întrucât modernizarea
structurilor rutiere din România nu numai că este o condiţie pentru integrarea ţării în Comunitatea
Europeană dar este o condiţie a dezvoltării noastre economice şi sociale în general, şi în special
realizarea infrastructurii şi dezvoltarea turismului în Valea Jiului, ce este un element primordial în
strategiile guvernamentale pentru crearea de locuri de muncă durabile, în urma restructurării
mineritului.
Alternativa “1” privind implementarea P.U.Z.
Alternativa “1”- Implementarea propunerilor P.U.Z. privind “Zona Turistică Pasul Vîlcan” cu
realizarea reţelei de canalizare care preia apa menajeră şi canalizarea de la toate trupurile de
intravilan şi deversează în reţeaua de canalizare a oraşului.
Această alternativă este susţinută de următoarele argumente:
- Modernizarea drumului judeţean DJ 664 şi a străzilor din zona de studiu; trasarea străzilor noi
cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi aleilor accidental carosabile;
- Construcţiile în zona studiată trebuie să păstreze regimul de înălţime descris în P.U.Z. precum
şi stilul arhitectural;
- Rezervarea de terenuri pentru construirea dotărilor şi echipamentelor publice la nivel de
staţiune montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi,
terenuri sportive, parcuri. Aceste terenuri nu vor putea primi o altă destinaţie decât cea specificată în
PUZ;
- Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse;
- Poziţionarea telegondolei numărul 2 şi a pârtiilor de schi ţine cont de regimul juridic al
terenului, de posibilităţile de construire în regim silvic, de afectarea unei porţiuni cât mai reduse de
pădure ce trebuie defrişată;
- Se vor păstra distanţele minime de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare şi a zonelor de
gospodărire comunală;
- Reţeaua de alimentare cu apă existentă va fi refăcută, iar pentru trupurile de intravilan unde nu
există se va realiza una nouă;
- Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme
betonate, de unde vor fi colectate de firmele de salubritate din municipiul Vulcan.
Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate (situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de
Vest‖ şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului‖) practicarea turismului
controlat, prezenţa turiştilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de
importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea acestora.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 95
Alternativa “2” privind implementarea P.U.Z.
Alternativa“2” - Implementarea propunerilor P.U.Z. privind “Zona Turistică Pasul Vîlcan”cu
realizarea reţelei de canalizare de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan, pe marginea drumului
judeţean DJ 664, până la trupul Satul Vereşti, unde se uneşte cu reţeaua de canalizare a Municipiului
Vulcan. Pentru trupurile T1, T2,T3, Refugiul 1, Refugiul 2 evacuarea apelor menajere se va realiza în
ministaţii de epurare.
Această alternativă este susţinută în mare parte de argumentele din alternativa anterioară şi
anume:
- Modernizarea drumului judeţean DJ 664 şi a străzilor din zona de studiu, trasarea străzilor noi
cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi aleilor accidental carosabile;
- Construcţiile în zona studiată trebuie să păstreze regimul de înălţime descris în P.U.Z. precum
şi stilul arhitectural;
- Rezervarea de terenuri pentru construirea dotărilor şi echipamentelor publice la nivel de
staţiune montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi,
terenuri sportive, parcuri. Aceste terenuri nu vor putea primi o altă destinaţie decât cea specificată în
PUZ;
- Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse;
- Poziţionarea telegondolei numărul 2 şi a pârtiilor de schi ţine cont de regimul juridic al
terenului, de posibilităţile de construire în regim silvic, de afectarea unei porţiuni cât mai reduse de
pădure ce trebuie drefrişată;
- În golul alpin se vor realiza două puncte de refugii turistice, în apropierea traseelor turistice,
care vor fi locuite permanent de o persoană din echipa salvamont;
- Se vor păstra distanţele minime de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare şi a zonelor de
gospodărire comunală;
- Reţeaua de alimentare cu apă existentă va fi refăcută, iar pentru trupurile de intravilan unde nu
există se va realiza una nouă;
- Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme
betonate, de unde vor fi colectate de firma de salubritate din municipiul Vulcan.
Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate (situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de
Vest‖ şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului‖) practicarea turismului
controlat, prezenţa turiştilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de
importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea acestora.
Această alternativă oferă o serie de amenajări care conduc la un impact cât mai redus şi
controlabil asupra factorilor de mediu şi ia în considerare şi aspectele economice pentru a crea
infrastructura necesară în zonă. Astfel este cea mai completă şi mai bună variantă pentru amenajarea
zonei din P.U.Z. şi se propune pentru realizare.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 96
10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării planului
10.1. Monitorizarea calităţii apei
Se va monitoriza calitatea apelor reziduale semestrial, urmărindu-se următorii parametrii:
- pH;
- Suspensii;
- CCO;
- CBO5;
- Detergenţi, etc.
10.2. Monitorizarea calităţii aerului
Se va monitoriza calitatea aerului (imisiile) semestrial, posibil influenţat de activitatea centralei
termoelectrice Paroşeni, determinând următorii parametrii:
- Pulberi totale, PM10 şi PM2.5;
- SO2;
- NOx.
10.3. Monitorizarea calităţii solului
Se va monitoriza calitatea solului semestrial, urmărindu-se parametrii impuşi de normele în
vigoare.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 97
11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei
Beneficiar: Primăria Municipiului Vulcan
Proiectant PUZ: S.C. Alpin Construct S.R.L
În conformitate cu PUZ Pasul Vîlcan şi PUG elaborate în anul 2006 şi celelalte documentaţii de
urbanism, zona este pretabilă dezvoltării turismului şi permite construirea de unităţi turistice care să
susţină dezvoltarea acestei ramuri economice în municipiul Vulcan.
În continuare se prezintă aspectele analizate în cadrul investigaţiilor efectuate pentru întocmirea
Raportului de mediu.
În sinteza Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan din capitolul 1, se arată că,
proiectantul urmăreşte prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente, a
constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea
condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor pentru desfăşurarea activităţilor
economice, sociale şi turistice în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.
Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta a fost desemnată
staţiune turistică de interes naţional care trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura
tehnico-edilitară precum şi prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se are
în vedere de asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi valorificate
prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare urbanistică.
Construcţiile existente pe amplasamentul analizat s-au realizat fără să ţină cont de actele normative şi
reglementările în vigoare, rezultând astfel o dezordine în amplasarea, calitatea şi echiparea edilitară al
acestora.
Principalele disfuncţionalităţi din punct de vedere al echipării edilitare sunt:
- în afară de reţelele principale de utilităţi, racordurile la acestea pentru alimentarea construcţiilor
apărute, s-au efectuat din aproape în aproape, fără a se ţine cont de reglementările în vigoare prevăzute de
lege, rezultând astfel o dezordine oarecare în gospodăria subteran-edilitară,
- nu există hidranţi de incendiu,
- iluminatul drumului şi a pârtiilor este necorespunzător,
-la efectuarea construcţiilor nu s-a ţinut cont de respectarea zonelor de protecţie specifice fiecărui tip
de magistrală edilitară.
Funcţiunile propuse prin plan sunt: instituţii publice şi servicii, case de vacanţă, căi de comunicaţie şi
transport şi reţele tehnico-edilitare.
În anul 2010 a fost construită o telegondolă ce leagă zona joasă a municipiului Vulcan cu zona
cabanei Pasul Vîlcan.
Principalul drum de acces în zona turistică va rămâne DJ 664.
Au fost propuse realizarea unei noi ramuri a telegondolei existente şi soluţii pentru domeniul schiabil.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 98
De asemenea pentru toate trupurile, au fost propuse soluţii pentru alimentarea cu apă, energie
electrică, gaze, canalizarea apei uzate menajere, sistemul de iluminat şi telefonie, modul de asigurare al
încălzirii şi de gestionare a deşeurilor.
Prin plan se propun şi obiectivele de utilitate publică.
În capitolul 2 sunt redate aspectele relevante ale stării mediului şi anume: aşezarea geografică,
elementele cadrului natural şi siturile arheologice existente. Capitolul se încheie cu analiza evoluţiei
stării mediului în situaţia neimplementării planului.
Caracteristicile de mediu al zonei analizate, din capitolul 3, prezintă calitatea aerului, apei, solului
şi vegetaţiei.
Capitolul 4 redă problemele de mediu existente relevante care trebuie să fie în atenţia planului.
Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii sunt redate în capitolul 5.
În capitolul 6 sunt prezentate din literatura de specialitate câteva metodologii de evaluare a
efectelor asupra mediului şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului.
Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului datorită
implementării planului sunt redate detaliat în capitolul 8.
Expunerea argumentelor alternativelor/variantelor propuse de proiectant sunt prezentate în
capitolul 9, iar în capitolul 10 măsurile legate de monitorizarea calităţii apei, aerului şi solului.
Lucrarea se încheie cu un rezumat fără caracter tehnic.
Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 99
Concluzii generale
Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei Nr. 2 a
Hotărârii de Guvern Nr. 1076/2004 "privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri si programe".
Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi dezvoltare al unei staţiuni
de interes naţional în zona Pasului Vîlcan se pot desprinde următoarele concluzii:
- Resursele culturale, ale cadrului natural precum şi forţa de muncă umană disponibilă în
municipiul Vulcan, utilizate într-un sistem turistic diversificat, pot asigura relansarea economico –
socială a acestuia;
- Modernizarea străzilor şi a drumului judeţean DJ 664 vor asigura o foarte bună accesibilitate în
zona turistică;
- Echiparea edilitară implică dezvoltări la capitolul reţele de gaze, de distribuţie a apei potabile, şi
în special de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere. Prin rezolvarea acestor probleme se vor
crea condiţii optime de dezvoltare a staţiunii şi se va asigura un confort sporit al turiştilor şi al
locuitorilor;
- Protecţia şi conservarea mediului implică în primul rând ecologizarea terenurilor aferente zonei
de agrement şi protecţia terenurilor supuse fenomenelor de degradare.
În urma finalizării investiţiei activitatea care se va desfăşura va fi una turistică, care va avea un impact
pozitiv asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Activitatea turistică se bazează pe vizitarea peisajelor,
drumeţii pe traseele turistice amenajate şi în curs de amenajare, turismul de week-end sau cel de concediu,
plimbări cu telegondola, practicarea schiului, etc. De asemenea aflat în vecinătatea Parcului Natural
Defileul Jiului şi sitului natural „Nordul Gorjului de Vest, se pot crearea pachete turistice comune de o
mare diversitate.