raport la studiul de evaluare adecvată a impactului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...
TRANSCRIPT
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
1 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
“Raport la studiul de evaluare adecvată a
impactului amenajamentului silvic -
păduri proprietate privată S.C Scolopax
SRL, Nehoiu, Județul Buzău asupra
sitului Natura 20000 SCI „Penteleu”
Evaluator
Ecolog Nicoară Alexandru
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
2 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Cuprins:
1. Introducere în conceptul Natura 2000
2. Scurtă descriere a siturilor Natura 2000 din zona planului
3. Analiza impactului proiectului asupra comunităŃiilor de plante şi animale şi asupra
speciilor/habitatelor de importanŃă comunitară
3.1. Principii pe care se bazează prezentului studiu, metodologia folosită pentru
realizarea studiului
3.2. Analiza impactului proiectului asupra habitatelor şi speciilor de interes
conservativ pentru care a fost desemnat SCI „Penteleu”
3.2.1. Analiza impactului asupra habitatelor pentru care a fost declarat SCI
„Penteleu”
A. Analiza impactului în perioada de execuție a lucrărilor
B. Impactul cumulativ
3.2.2. Analiza impactului asupra speciilor pentru care a fost declarat SCI
„Penteleu”
A. Analiza impactului în perioada de execuție a lucrărilor
B. Impactul cumulativ
4. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de
implementare a amenajamentului
5. Concluzii:
Bibliografie:
Anexa 1. - Descrierea habitatelor/specilor de interes conservativ posibil a fi afectate de
planul analizat
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
3 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
1. Introducere în conceptul Natura 2000
ReŃeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru
conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reŃea de zone desemnate de pe
teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul
întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene
denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaŃia naŃională
prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice.
La ora actuală, reŃeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare desemnate
pentru protecŃia speciilor şi habitatelor ameninŃate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de
ProtecŃie Specială Avifaunistică desemnate pentru protecŃia speciilor de păsări sălbatice în baza
Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menŃionat
faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reŃeaua Natura
2000 au statutul de Situri de ImportanŃă Comunitară.
Siturile de ImportanŃă Comunitară şi Ariile de ProtecŃie Specială, incluse în reŃeaua Natura
2000, acoperă 17% din suprafaŃa României. Lista siturilor incluse în reŃeaua Natura 2000 a fost
transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităŃile din România vor
trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit Natura 2000, planuri care vor include
măsurile speciale care vor trebui îndeplinite în vederea conservării habitatelor şi speciilor de interes
comunitar.
Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deŃine România (două bioregiuni
noi pentru reŃeaua ecologică, populaŃii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.)
şi având în vedere faptul că Ńara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte
state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reŃeaua Natura 2000 este unul semnificativ.
Obiectivul principal al reŃelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste arii de
conservare să asigure pe termen lung, printrun management corespunzător, „statutul de conservare
favorabilă” al speciilor şi habitatelor de interes comunitar care au stat la desemnarea fiecărui sit
Natura 2000 în parte.
Deşi termenul de „statut de conservare favorabilă” nu este corespunzător definit în legislaŃia
transpusă, România va trebui să raporteze periodic către Uniunea Europeană cu privire la
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
4 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
îndeplinirea obiectivelor de menŃinere a statutului de conservare favorabilă pentru speciile şi
habitatele Ńintă. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o
anumită zonă este mărimea populaŃiei, respectiv fluctuaŃiile efectivelor populaŃiilor. Este deci esenŃial
ca impactul unor investiŃii asupra acelor specii/habitate pentru care zona a fost desemnată ca sit
Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinŃifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi
minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a măsurilor de
diminuare a impactului.
Implementarea reŃelei Natura 2000 este partea cea mai consistentă din politica de stopare a
scăderii biodiversităŃii la nivel european. Se ştie că implementarea acestei reŃele a fost o obligaŃie a
României în vederea aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea trebuie avut în vedere faptul că
România trebuie să integreze şi alte politici comunitare care adesea se contrapun eforturilor de
conservare a capitalului natural.
2. Scurtă descriere a sitului Natura 2000 din zona planului
Aspecte generale
Dimensiunile relative restranse ale arealului ce face subiectul prezentului studiu, precum si
lipsa unor elemente concrete legate in special de alcatuirea geologica, elementele majore de relief si
clima, strict de acesta, obliga la caracterizarea sa ca parte a unor unitati teritoriale, domenii sau
regiuni mai extinse, fara insa a omite particularitatile locale.
Pozitia geografica
Suprafata amenajamentului silvic ocupa regiunea central-vestica a a Masivului Penteleu, in
ramura externa a Curburii Carpatilor, suprapunandu-se unor sectoare ale bazinului hidrografic al
paraului Basculuita, afluent de stanga al raului Basca Mare. Teritoriul amenajamentului cuprinde in
totalitate versantul drept al paraului Basculuita (u.a. 1- 24), la care se adauga secorul de la est de
albia Basulitei, echivalent, in cea mai mare parte, a interfluviiilor dintre paraiele Tamasoi si Coruiul,
respectiv Coruiul si Porcu, afluente pe stanga ale acestuia (u.a. 45 – 77). Amenajamentul include de
asemenea un sector situat amonte de confluenta Tamasel cu Basculita u.a. 30, 31), precum si o
parcela (u.a. 43) situata insular in bazinul superior al Tamaselului
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
5 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Sectorul extrem estic caracterizat de inaltimile maxime din interfluviul Tamasoi si Porcu,
ocupat de pasune, precum si o serie de parcele din bazinul superior al Tamasulului nu sunt cuprinse
in amenajament.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul amenajamentului se suprapune in totalitate
extravilanului comunei Gura Teghii din judetul Buzau, ocupand sectorul central vestic al acesteia.
Din perspectiva raportului cu ariile naturale protejate, teritoriul amenajamentului se
suprapune in intregime Sitului de Importanta Comunitara ROSCI0229 Penteleu, ocupand 13,7%
din suprafata acestuia.
Limitele
Suprafata amenajamentului se suprapune in mare parte bazinului hidrografic Basculita.
Limita vestica urmeaza cumpana de ape dintre Patacul si Basculita, pornind de la confluenta acesteia
cu Basca Mare. Limita nordica, se suprapune intr-un prim sector, liniei cumpenei de apa dintre
Basculita si Paraul Groapa (afluent de stanga al paraului Ghiurca Mare), pentru ca, de la intersectia
cu valea Basculitei, sa o urmeze pe aceasta spre sud, in aval pana la confluenta cu Tamaselul.
Sectorul urmator de limita corespunde cursului paraului Basculita pana la confluenta cu paraul
Tamasel, pa care il urmeaza in continuare in amonte pana in zona de obarsie. Limita estica urmeaza
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
6 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
sinuozitatile contactului dintre suprafetele padurii si pasunii din sectorul inalt al interfluviului dintre
paraiele Tamasel, Coruiu si Porcu, pana la intersectia cu cumpana de ape dintre bazinele hidrografice
Basculita si Basca Mica. Sectorul sudic al limitei urmeaza catre sud cumpana de ape dintre bazinele
hidrografice Basculita si Basca Mica pana la limita pasunii de la obarsia vaii Zanoaga, de unde se
inscrie in aval pe valea Porcu, pana la confluenta cu Basculita, pe care o urmeaza apoi spre aval pana
la confluenta cu Basca Mica.
Geologia
Ca parte a grupei de muntii mijlocii din zona centrala a Carpatilor de Curbura, arealul ca
parte a Muntilor Buzaului, reprezinta din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei alpine, cu
relevarea in peisajul actual a intensitatilor diferite in spatiu si timp a manifestarilor ei. In baza
cuverturii sedimentare sunt stratele mai vechi care apartin flisului cretacic, in timp ce in partea
superioara se remarca formatiunile mai tinere ale flisului paleogen. Regiunea s-a definit in neozoic.
La sfarsitul Sarmatianului arealul capatase caracteristcile dealurilor, ca ulterior acestea sa sufere
numeroase ridicari si fragmentari. Cumulul proceselor morfogenetice si in special actiunea retelei
hidrografice, pe fondul miscarilor ample de ridicare a aliniamentului Penteleu – Ciucas, din
cuaternar au condus la definirea peisajului actual.
Ca parte integranta a Carpatilor Orientali, Muntii Buzaului si implicit Masivul Penteleu,
apartin unitatii de flis, cu subunitatile sale, in care rocile predominante sunt grsiile, argile si marne.
Acestor categorii li se adauga, secundar, microconglomerate, marno-calcare, sisturi disodilice si
menilite, care alterneaza in straturi cu grosimi de la cativa centimetri la 10 m. In Masivul Penteleu se
disting sectoarele in care orizonturile de gresii au grosimi mai mici decat cele marno-argiloase cu care
alterneaza. Sectorul nordic al arealului este dominat de faciesul Gresiei de Tarcau, caracterizat prin
prezenta pachetelor masive de gresii, cu intercalatii argiloase si caracter microconglomeratic, groase
de 2-3 m. Sudul regiunii este dominat de faciesuri cu gresii de Fusaru si Kliwa, cu variatii remarcabile
ale duritatii. Gresiile dure, in a caror alcatuire predomina siliciul ce alterneaza cu sisturi menilitice si
disodilice, in strate cu grosimi de la 0,5 la 0m. determina aspecte diferite ale profilelor versantilor,
cu frecvente ruperi de panta. Directia generala a cutelor orizonturilor si stratelor este NE – SV,
pentru sectorul sudic al arealului remarcandu-se si caracterul faliat.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
7 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Relieful
Masivul Penteleu, situat in extremitatea rasariteana a Muntilor Buzaului, se impune in peisaj
prin culmile prelungi cu orientare generala nord – sud, dominate de suprafete extinse acoperite de
pasuni. Alcatuirea geologica asupra careia a actionat diferentiat eroziunea, imprima unor sectoare de
peisaj, masivitate a culmilor sau caracter de defileu vailor. Amenajamentul se suprapune sectorului
cuprins intre vaile Tamasel si Porcu de pe versantul apusean al Masivului Penteleu si versantului
drept al vaii Basculita.
Interfluviul Tamasel – Coruiul se caracterizeaza prin altitudini extreme cuprinse intre 1460m. in
extremitatea nord estica si 1030m la confluenta Coruiul - Basculita. Aspectul general al regiunii este
dominat de prezenta in aria central rasariteana, a aliniamentului inaltimilor maxime, conectate prin
inseuari largi, flancate la nord si sud de vaile puternic adancite ale paraielor Tamasel si Coruiul.
Jumatatea inferioara a versantului este brazdata de vai cvasiparalele, majoritatea cu cursuri efemere,
afluente directe ale Basculitei. Interfluviul Coruiul – Porcu, echivalent Dealului Schindufului
(1430m.) reprezinta un aliniament de inaltimi de cca 1300 -1400 de metri, racordate prin inseuari
largi. Aliniamentul dezvoltat pe directia generala NE – SV scade progresiv in altitudine catre Valea
Basculitei. Pantele au valori de pana la 30 grade.
Versantul drept al Vaii Basculitei are lungimi de 450 – 700 de metri si o panta pe alocuri mai mare de
30 de grade. Acesta reprezinta fata rasariteana a Dealului Lung.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
8 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Clima
Din punct de vedere climatic, teritoriul amenajamentului, fiind situat aproape la distanŃă
egală între ecuator şi pol, beneficiază de un climat temperat-continental, cu influenŃe pregnante ale
estului, nordului, vestului şi sudului continentului european. Astfel, la nivelul continentului
european, deci şi deasupra teritoriului amenajamentului câmpul baric mediu este format din patru
centri de acŃiune:
-Anticiclonul subtropical Azoric, cu un nucleu a cărui poziŃie pendulează sezonier între 20 şi 40
latitudine nordică, asigurând tot timpul anului transportul aerului umed oceanic dinspre vest şi nord-
vest către centrul şi estul continentului, şi care este răspunzător de cele mai frecvente precipitaŃii
atmosferice (45 % din cantităŃile anuale);
-Anticiclonul Est-European, mai rar cel Siberian, care îşi extinde aria de acŃiune, în special în
perioada rece a anului, din Extremul Orient până în CarpaŃi, caracterizat la nivelul României prin
invazii de aer rece arctic, continental, dinspre nord-est şi est, pe direcŃie ultrapolară ;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
9 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
-Depresiunea Islandeză, situată în nordul oceanului Atlantic, mai atenuată în timpul verii şi mai
adâncă iarna, care determină vreme închisă şi scăderea temperaturii iarna, dar şi aversele de ploaie
vara;
-Depresiunea Mediteraneană, instalată în perioada rece a anului deasupra bazinului central al
Mării Mediteraneene. Pentru bazinul Siretului, deci şi pentru JudeŃul Vrancea, o importanŃă
deosebită o au ciclonii cu caracter retrograd, care în urma încărcării cu umezeală deasupra bazinului Mării
Negre îşi schimbă orientarea pe o traiectorie deviată de la cea iniŃială, întorcându-se spre nord-vest şi
producând, la contactul cu barajul orografic al CarpaŃilor Orientali, precipitaŃii cu intensităŃi
deosebite. Dacă această deviere se repetă, întorcându-se din nou deasupra bazinului maritim, pe
intervale de timp mai îndelungat, de 2-3 zile, cantităŃile de precipitaŃii determină efecte catastrofale.
Câmpul mediu format din acŃiunea acestor patru centri barici întreŃin o circulaŃie
atmosferică a cărei intensitate şi frecvenŃă determină regimul climatic la nivelul României, acŃionând
concertat în această zonă a interferenŃei influenŃelor barice, cu factorul radiativ, şi mai ales cu
suprafaŃa subiacentă. Aceasta din urmă, prin complexitatea particularităŃilor definitorii (relief, reŃea
hidrografică, vegetaŃie, soluri etc.) influenŃate sau nu de activitatea antropică, deŃine cel mai activ rol
în transformarea energiei solare radiante în căldură, în umezirea aerului şi în modificarea
potenŃialului şi caracteristicilor maselor atmosferice advective. În cazul JudeŃului Buzau, variabilitatea
mare a formelor de relief generează cele mai importante trăsături climatice, dimensionând spaŃiul său
climatic. Dispunerea reliefului în trepte altitudinale, paralelismul acestora pe direcŃia generală nord-
est sud-vest, deschiderea puternică a formelor majore spre est si sud conferă tot atâtea particularităŃi
climatice şi topoclimatice spaŃiului geografic analizat. Dintre acestea amintim:
-climatul montan bine evidenŃiat, cu două subtipuri: cel al culmilor şi masivelor muntoase înalte
ale MunŃilor Buzaului, respectiv climatul culmilor şi masivelor muntoase joase. Acesta se remarcă prin
temperaturi mai scăzute, umezeală ridicată şi cantităŃi mai bogate de precipitaŃii, frecvenŃa mare a
fenomenelor meteorologice periculoase, îngheŃuri şi brume timpurii de toamnă şi târzii de primăvară,
precum şi inversiuni de temperatură, depuneri de gheaŃă pe conductorii aerieni, ninsori viscolite etc.;
-tipurile climatice ale domeniului subcarpatic, pe de o parte a dealurilor înalte şi a
depresiunilor submontane, şi pe de altă parte a dealurilor joase şi depresiunilor intradeluroase, se remarcă prin
durate diferite ale sezoanelor reci şi calde în condiŃiile de adăpost orografic, cu umezeală mai puŃin
accentuată şi precipitaŃii contrastante etc.;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
10 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
-prezenŃa fenomenului de foehn, generat de încălzirea adiabatică a maselor de aer care
coboară forŃat, în timpul advecŃiilor maselor de aer vestice pe versanŃii estici ai culmilor joase, dar
continui şi bine închegate ale CarpaŃilor de Curbură şi dealurilor subcarpatice. În timpul
manifestărilor foehale temperatura aerului creşte rapid, umiditatea aerului scade, având ca efect
reducerea frecvenŃei precipitaŃiilor, reducerea amplitudinii variaŃiei coordonatelor termice etc.;
DistribuŃia principalelor elemente meteorologice în cuprinsul teritoriului judeŃului reflectă
interacŃiunea factorilor genetici climatici şi prezintă o neuniformitate spaŃio-temporală accentuată,
manifestată printr-o variabilitate deosebită, atât în secvenŃe temporale scurte, cât şi în regim mediu
lunar, anotimpual, semestrial, anual multianual. După cum s-a specificat anterior, teritoriul in care
este cuprin si arealul de studiu este supus influenŃelor maselor de aer de provenienŃă diferită şi
particularităŃilor meteorologice contrastante.
RadiaŃia solară
Fondul energetic autohton, rezultat în urma transformării radiaŃiei solare la nivelul suprafeŃei
active în căldură, precum şi cel transportat prin intermediul circulaŃiei atmosferice, sunt transferate
radiativ sau prin amestec straturilor atmosferice inferioare. Factorii radiativi sunt generaŃi de fluxul
radiant care provine de la Soare, străbate atmosfera şi ajunge la suprafaŃa terestră asigurând energia
necesară desfăşurării proceselor geofizice şi biologice. Un indicator esenŃial al potenŃialului radiativ
este radiaŃia globală. Aceasta este determinată de unghiul înălŃimii soarelui deasupra orizontului, de
starea. generală a atmosferei şi de particularităŃile suprafeŃelor active. In ceea ce priveşte unghiul de
incidenŃă pe care-l fac razele Soarelui la amiază cu spaŃiul terestru, acesta variază în medie, între
66°30' (solstiŃiul de vară) şi 20°30' (solstiŃiul de iarnă), atingând uneori, pe versanŃii cu pante
accentuate, chiar 90°.
Dispunerea reliefului în trepte descrescătoare altitudinal de la vest spre est determină o
expunere favorabilă la radiaŃia solară a versanŃilor cu orientare est, sud-est şi sud. InsolaŃia, ca energie
cosmică, influenŃează direct temperatura aerului, precipitaŃiile şi vântul determinând indirect
umiditatea aerului, a solului, procesele de dezagregare şi dezvoltarea asociaŃiilor vegetale.
Temperatura aerului.
Temperaturile medii anuale înscriu valori cuprinse în general, între 9-11°C în arealele de
câmpie şi depresionare adăpostite şi 0-1°C în cele muntoase înalte Izoterma de 8°C delimitează spre
est înălŃimile de peste 800-900m, iar cele de 6, respectiv 4°C pe cele de 1000-1200m.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
11 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Temperaturile medii ale extremelor lunare din cursul anului. Aceeaşi variaŃie
altitudinală este remarcată şi în ceea ce priveşte temperatura medie a aerului în cursul anului. Se
remarca faptul că, temperatura aerului urmează o curbă ascendentă din ianuarie până în iulie, când se
atinge maximul termic mediu anual, şi o curbă descendentă din iulie până în decembrie, uneori
ianuarie, când se remarcă cele mai mici medii termice din cursul anului.
La staŃia meteorologică LăcăuŃi, amplasată treapta altitudinală înaltă (1776 m) reflectă o
variabilitate termică diferită în cursul anului. Cele mai mici temperature medii în regim multianual se
produc în lunile ianuarie şi februarie -7.9°C respectiv -7.6°C , iar cele mai mari în iulie 9.8°C, egale
cu cele din august, reflectând încetinirea proceselor de încălzire în spaŃiul montan înalt
-10
-5
0
5
10
15
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile
°C
VariaŃia temperaturii medii lunare la staŃia meteorologică LăcăuŃi
Durata perioadei de îngheŃ oscilează în funcŃie de altitudine, dar este influenŃată şi de
inversiunile termice care se creează tot timpul anului şi mai ales în anotimpul rece. In general,
îngheŃul se declanşează ca urmare a advecŃiilor maselor reci de aer, sau în urma răcirilor radiative din
cursul nopŃilor senine, care au ca rezultat scăderea temperaturii aerului sub minima de 0 °C.
FrecvenŃa cea mai mare a zilelor cu îngheŃ este iarna, sau în semestrul rece al anului, crescând odată
cu altitudinea. În semestrul cald, zile cu îngheŃ sunt mai rare şi numai în regiunile de munte.
Datele medii de producere a primului îngheŃ se plasează în a doua decadă a lunii septembrie
în regiunile de munte la peste 1400-1600 m, întârziind până la sfârşitul lunii octombrie în condiŃiile
de câmpie. În regiunile subcarpatice cu efecte de foehn, data medie a primului îngheŃ întârzie până în
a doua decadă a lunii octombrie FaŃă de datele medii, îngheŃul înregistrează mari variaŃii neperiodice,
dependente de advecŃiile inegale ale maselor de aer rece. Aceste variaŃii evidenŃiază situaŃiile extreme
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
12 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
posibile la care s-a putut produce fenomenul de îngheŃ, cu decalajul dictat de condiŃiile fizico-
geografice ale teritoriului analizat.
Umezeala relativă a aerului înscrie o descreştere altitudinală a valorilor medii anuale de la
vest la est, precum şi de la nord spre sud, prezentând un ecart de variabilitate dintre cele mai mari
din Ńară.
PrecipitaŃiile atmosferice. Principala sursă de umezire a solului şi a aerului, componentă
esenŃială a alimentării cu apă a pânzei freatice şi a reŃelei hidrografice, sursa evapotranspiraŃiei, dar şi
principalul factor declanşator al proceselor geomorfologice actuale o constituie componenta hidrică
a regimului climatic.
Geneza complexă a precipitaŃiilor atmosferice şi repartiŃia acestora, în strânsă
interdependenŃă cu cadrul natural variat al judeŃului, determină mari diferenŃieri privind distribuŃia
lor altitudinală, dar şi latitudinală. InfluenŃa ciclonilor oceanici, care se formează la periferia
Anticiclonului Azoric generează căderea unor importante cantităŃi de precipitaŃii, determinând
maximul pluviometric anual principal de la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Un rol deosebit îl au
şi ciclonii mediteraneeni, în evoluŃia lor normală sau retrogradă, răspunzători de ploile torenŃiale sau
aversele de ninsoare, prezente în arealul studiat. PoziŃia estică pe teritoriul României a spaŃiului
analizat, determină influenŃa Anticiclonilor Scandinavi, Est-Europeni (Ucraineni) şi a celor Nord-
Africani, favorizând fenomenele de uscăciune sau secetă şi deficitele majore de precipitaŃii.
CantităŃile medii anuale scad de la vest spre est, pe măsura creşterii influenŃelor de ariditate.
Valorile medii anuale cresc de la est spre vest, dar şi pe măsura creşterii altitudinii spre sectorul
montan, astfel încât, izohieta de 1000 mm spaŃiul montan.
VariaŃia în cursul anului înscrie un interval ploios în lunile mai-iunie, şi unul secetos în
decembrie-februarie. Evident, în funcŃie de condiŃiile de relief şi expunere la circulaŃia locală
atmosferică, intervalele ploioase şi cele secetoase au extinderi temporale diferite. În SubcarpaŃi
maximul pluviometric anual se remarcă în intervalul mai-iunie, cu valori medii lunare aproape egale
respectiv 88mm şi o perioadă ploioasă mai –august cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale
deficitare pluviometric se înregistrează în ianuarie-martie şi octombrie, iar minimul anual, în
februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm Fig.
În arealele muntoase, perioada ploioasă din cursul anului durează din mai până în august, cu
valori de peste 90 mm lună de lună, la contactul cu depresiunea din est şi peste 100 mm în condiŃiile
climatului de munte (staŃia LăcăuŃi). Maximul lunar pluviometric se păstrează în luna iunie. Cele mai
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
13 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
secetoase luni sunt în regim multianual ianuarie, februarie, sau martie (sub 30mm lunar)in Subcarpati, şi
octombrie-martie la altitudini mari (LăcăuŃi)
0
20
40
60
80
100
120
140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
mm
Variabilitatea cantităŃilor medii lunare de precipitaŃii la staŃia meteorologica LăcăuŃi.
PrecipitaŃiile căzute în cantităŃi mai mari de 30 mm cumulate în 24 de ore sunt foarte
frecvente pe întreg teritoriul judeŃului. FrecvenŃă mare o au şi cantităŃile maxime diurne cuprinse
între 40 şi 80 mm, indicator al agresivităŃii mari a precipitaŃiilor şi al rolului activ în scurgerea
superficială în pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea dealurilor subcarpatice. În
semestrul rece al anului, stratul de zăpadă este prezent pe teritoriul judeŃului, legat genetic de
temperaturile negative şi advecŃiile maselor de aer rece. Numărul zilelor cu ninsoare scade odată cu
altitudinea, de la 80-120 la LăcăuŃi, la 40-50 în regiunea dealurilor subcarpatice. Aceeaşi distribuŃie o
prezintă şi numărul zilelor cu sol acoperit cu zăpadă, cuprins între 140-150 zile la munte şi 40-60 de
zile la câmpie.
Regimul eolian, evidenŃiat prin frecvenŃa şi direcŃiile generale ale advecŃiilor maselor de aer
şi de configuraŃia majoră a reliefului, înscrie dominanŃa nord-vestului şi a nordului în SubcarpaŃii de
Curbură. Pe măsura creşterii altitudinii, direcŃiile dominante devin nord-vest şi sud-est, cu uşoare
devieri impuse de configuraŃia locală a reliefului.
Viteza medie anuală prezintă valori ridicate la altitudinile mari, de 6-8 m/s, scăzând în regim
multianual la 3-4 m/s în regiunile deluroase şi de podiş. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate, cu
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
14 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
excepŃia spaŃiului montan înalt, al celui depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în regiunile
de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.
În urma analizei distribuŃiei valorilor elementelor meteorologice se poate concluziona
ca arealul de studiu se situeaza in zona de interferenta a Domeniului MunŃilor, reprezentat prin
tipul climatic al culmilor şi masivelor înalte şi tipul climatic al culmilor şi masivelor joase la periferia estică a
acestora cu Domeniul dealurilor Subcarpatice, care cuprinde tipul climatic al depresiunilor submontane;
Hidrografia
Apele subterane au conditii de
inmagazinare favorabile, fiind cantonate sub
forma lenticulara in nisipuri si pietrisuri sau sub
depozitele loessoide. Pe arealele cu ape freatice
aproape de suprafata apar uneori inmlastiniri.
Apele freatice sunt cantonate in depozite
pliocen superioare si cuaternare la adancime
redusa. Sunt dependente de regimul precipitatiilor
si de temperaturile ridicate din sezonul cald. Unele
apar la zi pe aliniamente de izvoare la baza
cuestelor sau a fruntilor de terasa, avand debite si
calitati ce permit utilizarea pe plan local.
Apele de suprafata Reteaua hidrografica
conturata in pliocen cuaternar, s-a definitivat ca
structura prin captari in holocen. Intregul
amenajament se suprapune bazinului hidrografic dezvoltat asimetric al Basculitei, afluent de stanga al
raului Basca Mare. Asimetria bazinului Basculitei este impusa de structura geologica si de relief.
Afluentii importanti, Tamaselul, Coruiul si Porcu sunt preluati exclusiv dinspre est, pe stanga.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
15 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
3. Analiza impactului proiectului asupra comunităŃiilor de plante şi animale şi asupra
speciilor/habitatelor de importanŃă comunitară
3.1. Principii pe care se bazează prezentul studiu
A. Integritatea siturilor Natura 2000
Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the
‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:
Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e).
al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul
proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă
aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul
mai puŃin favorabil faŃă de situaŃia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o
deteriorare a habitatului.
Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct
speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea,
durata şi frecvenŃa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaŃi in calcul.
Planul analizat, se află situat în interiorul SCI „Penteleu” în acest sens considerăm necesară
analiza a impactului pe care proiectul , îl are asupra integrităŃii sitului.
Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de obiectivele de conservare
ale ariei cât şi în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.
Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menŃinută coerenŃa structurii
ecologice şi a funcŃiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului de habitate şi/sau a
populaŃiilor de specii pentru care aria naturală protejată a fost constituită.
O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de integritate atunci când
respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi capacitatea de autoregenerare în contextul
unor condiŃii dinamice este menŃinută, fiind necesare doar un minimum de intervenŃii din exterior
care vizează managementul conservării.
Structura şi funcŃiile ariilor naturale protejate şi obiectivele acestora de conservare sunt cele de
care trebuie să se Ńină cont când se evaluează efectele semnificative ale unui plan, program, proiect.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
16 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
În cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directă la speciile şi/sau
habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul de faŃă specii de păsări prioritare alături
de habitatele folosite de acestea.
Având în vedere că planul presupune implementarea unor măsuri cu caracter silvic şi Ńinând cont de
definiŃiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunŃate anterior, posibilele impacte pe
care proiectul le are asupra integrităŃii sitului sunt următoarele:
• degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;
• disturbarea speciilor de interes conservativ.
B. Regimul forestier național si Natura 2000
Statelor Membre ale Uniunii Europene le revine responsabilitatea de a stabili măsurile concrete
de conservare şi posibilele restricŃii în utilizarea siturilor Natura 2000. Pentru aceasta trebuie
menŃionat că, condiŃiile locale reprezintă factorul decisiv în managementul fiecărui sit (Natura 2000
şi pădurile „Provocări şi oportunităŃi” – Ghid de interpretare Comisia Europeana, DG Mediu,
Unitatea Natură şi Biodiversitate, SecŃia Păduri şi Agricultură ).
Directiva Habitate stabileşte câteva principii pentru gospodărirea siturilor Natura 2000, mai ales
în baza articolelor 4 şi 6. Aceste linii directoare trebuie înŃelese ca un cadru în care negocierile
concrete pentru planurile sau măsurile de management la nivelul fiecărui sit vor viza în principal
atingerea obiectivelor de consevare, fără a neglija însă susŃinerea comunităŃilor locale.
În aceste sens amenajamentul silvic ar trebui să introducă conceptul de exploatare multi-funcŃională
a pădurii, concept ce se află în centrul strategiei UE de exploatare a pădurii şi este recunoscut pe scară
largă în Europa. Acest concept integrează toate beneficiile importante pe care pădurea le aduce
societăŃii (funcŃia ecologică, economică, de protecŃie şi socială).
Construite pe principiile Directivei Habitate şi pe recomandăriile de ordin tehnic ale Comisiei
Europene, principiile şi regulile ce fundamentează acest studiu sunt:
- Fiecare evaluare reprezintă un caz particular care dezbate doar obiectivele de conservare ale
unui anumit sit Natura 2000 .
- Urmărirea înŃelegerii relaŃiilor ecologice, conexiunilor şi caracteristicilor ce compun
integritatea unui sit.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
17 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
- Aplicarea principiului preventiv.
- Interpretarea şi folosirea corectă a pragului semnificaŃiei.
În ceea ce priveşte habitatele, conform experienŃei altor state membre o pierdere de 1% din aria
totală din cadrul habitatului este percepută ca “semnificativă”. Cu toate acestea, evaluarea intensităŃii
unui impact, depinde şi de calitatea parcelelor afectate, distribuŃia lor, deficitul şi relaŃia cu aria totală
a acelui tip de habitat din cadrul unei Ńări sau regiuni biogeografice.
Ecosisteme forestiere
În contextul descris anterior, prezentul studiu abordează problema habitatelor de inters
comunitar din zona studiată, respectiv suprafaŃa de 1547,6 ha fond forestier, în relaŃie cu dinamica
anterioară a pădurii evaluată în cadrul planului de amenajare, Ńinând cont de funcŃiile atribuite
fondului forestier (inclusiv cele de protecŃie a naturii). Habitatele forestiere se caracterizează prin
complexitate funcŃională ridicată, fiind un ecosistem capabil de autoreglare. Habitatele forestiere,
sunt caracterizate de o diversitate biologică dependentă direct de stadiul de vegetaŃie în care se află
arboretele, structura verticală şi orizontală a pădurii, caracteristicile calitative (origine, provenienŃă,
vitalitate etc.), motiv pentru care unităŃiile amenajistice nu pot fi analizate ca entităŃi separate. În
consecinŃă evaluarea stării de conservare a habitatelor s-a realizat pentru fiecare habitat în parte, prin
analiza cantitativă şi calitativă a criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare, pentru
totalitatea arboretelor ce se constituie ca habitate de interes comunitar. Utilizând acelaşi principiu al
integralităŃii, evaluarea efectelor aplicării planului s-a realizat pentru intreaga suprafaŃa a habitatelor,
urmărind modificări ale stării de conservare la nivelul intregii suprafete vizate de planul de
amenajament.
Evaluarea s-a făcut pentru soluŃiile tehnice propuse pentru arboretele din zona de studiu si
impactul pe care implementare acestor soluŃii il produce asupra starii de conservare şi integrităŃii
sitului, respectiv, modul în care acŃionează asupra criteriilor ce definesc starea de conservare.
In ceea ce priveste metodologia de evaluare a impactului proiectului asupra comunitatilor de
flora si fauna salbatica de interes comunitar care fac obiectul conservarii in situl Natura 2000
Penteleu, precizam ca studiile au la baza doua etape importante: analiza publicatiilor si surselor de
informare existente si realizarea unor studii pe teren, pentru fiecare grup taxonomic fiind aplicate
metode specifice de evaluare si cuantificare. De asemenea au fost utilizate fisele standard pentru
fiecare specie (flora si fauna) publicate oficial pe siteul Ministerului Mediului si Padurilor la capitolul
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
18 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Masuri de Management ale siturilor natura 2000
(http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Fact-sheets_FCS-tables.rar).
Aceste formulare, asumate la nivel oficial, indica tipurile de habitat in care sunt regasite speciile
speciile de interes comunitar si masurile minime de conservare necesare mentinerii statutului de
conservare.
Studiul speciilor de flora de interes comunitar
Ca şi metode de studiu a vegetaŃiei s-au folosit principiile şcolii fitocenologice a lui
BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. În etapa de teren s-au ales
suprafeŃe de probă din porŃiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiŃii ecologice omogene,
pentru determinarea tipurilor de asociatii vegetale caracteristice unitatilor amenajistice in care sunt
propuse lucrari silvice iar pentru cartarea zonelor importante pentru speciile de flora vizate de SCI
Penteleu au fost stabilite si verificate anumite transecte care vizau suprafetele acoperite de habitate
caracteristice existentei acestora.
Speciile de flora vizate de SCI Penteleu sunt:
Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus, Ligularia sibirica, Campanula serrata, Iris aphylla ssp. hungarica,
Cypripedium calceolus
Studiul faunei de nevertebrate
S-a realizat inventarierea si cartarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar care fac
obiectul formularului standard al SCI Penteleu: Callimorpha quadripunctaria, Rosalia alpina, Carabus
variolosus.
Pentru identificări şi inventarieri sau folosit atât metode active cât şi pasive;
• metode active – s-au ales şi delimitat transecte vizuale pentru identificarea atât a speciilor cât
şi a urmelor acestora, căutarea activă pe unităŃi de suprafaŃă;
• metode pasive - prin care s-au identificat şi inventariat speciile prin amplasarea de capcane
vizitate permanent pe durata etapelor de teren
S-au identificat şi cartat zonele de importanŃă (situri de reproducere, zone de hranire si
hibernare) pentru speciile de interes comunitar vizate de SCI Penteleu.
Metoda standard aplicata pentru detectarea prezenŃei carabului amfibiu si a croitorului fagului a
fost utilizarea unor capcane montate pe durata noptii in habitatele optime pentru specii si cautarea in
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
19 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
locurile de iernare. Au fost realizate sondaje ale unor unor locuri de ascundere ( roci, frunze de
scoarŃă de copac sau busteni putreziti).(Koch 1989; Hurka 1996; Resl & Sturz 2005; prof. & Spitzer
2006).
Studiul herpetofaunei (amfibieni)
Cercetările în teren asupra amfibienilor şi reptilelor produc informaŃii privind distribuŃia,
abundenŃa şi necesităŃile de habitat ale acestor specii, şi totodată aduc lumină în ce priveşte
variabilele din mediu care controlează diversitatea acestora.
Monitorizarea amfibienilor se realizează cel mai uşor şi sigur în perioada de reproducere, când
indivizii se adună de pe suprafeŃe întinse în zonele umede, unde pot fi identificaŃi şi număraŃi
(Cogălniceanu, 1997b). Adesea timpul nu e un element favorabil, pentru că eficienŃa unui studiu de
monitorizare a amfibienilor depinde de numărul sezoanelor de-a lungul cărora s-a realizat.
Identificarea şi inventarierea speciilor de amfibieni de interes comunitar care fact obiectul
conservarii in SCI Penteleu s-a realizat prin metode active cât şi pasive, prin transecte vizuale,
auditive (în cazul masculilor), căutari active, realizare de adaposturi artificiale, cercetarea siturilor de
reproducere din zona etc. Cartarea arealelor de distributie s-a realizat prin vizitarea repetata a unor
habitate cât şi prin testarea şi validarea estimatorilor de bogaŃie spercifică, în funcŃie de bogaŃia
specifică totală din zonă.
S-au identificat şi cartat zonele de mare importanŃă pentru speciile de interes comunitar (zona de
adapost, zona de reproducere, de hranire etc) existente in spatiul de implementare al
amenajamentului silvic.
Speciile vizate de studiul pe teren au fost: Triturus montandoni, Triturus cristatus , Bombina variegata.
Pentru fiecare specie de interes comunitar analizata s-au avut în vedere următoarele aspecte:
- inventarierea al tuturor speciilor de amfibieni identificate pe teritoriul proiectului de amenajare
a padurilor;
- realizarea bunor hărŃi cu distribuŃia fiecărei specii pe teritoriul proiectului de amenajare a
padurilor.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
20 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Studiul mamiferelor
In vederea analizei impactului planului propus asupra populatiilor de carnivore mari (Ursus arctos,
Canis lupus si Lynx lynx) au fost luate in consideratie datele publicate pe siteuri de profil (www.clcp.ro;
www.carnivoremari.ro) precum si informatiile din literatura de specialitate. Pentru studiul pe teren s-
au utilizat metodele active bazate pe transecte şi notarea urmelor lasate de mamifere. Pe baza analizei
favorabilitatii reliefului si a habitatelor s-au identificat şi evidentiat zonele de mare importanŃă pentru
speciile de carnivore (zona de hibernare, zone favorabile vizuinilor, etc) care se suprapun arelului
planului de amenajare a fondului forestier.
3.2. Analiza impactului proiectului asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ
pentru care a fost desemnat SCI „Penteleu”
3.3.1. Descrierea speciilor/habitatelor de interes conservativ posibil a fi afectate de
planul analizat.
3.3.1.2 Habitate
În cadrul formularului standard al sitului Penteleu, sunt menŃionate următoarele tipuri de habitate:
Habitat Acoperire in sit
(%)
Prezenta in zona
studiată
3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul
râurilor montane
0,01 NU
4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 NU
6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin
1 NU
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 DA
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 2 NU
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 NU
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2,5 DA
91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
0,1 NU
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
21 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea)
8 DA
Habitate identificate în zona studiată
Procesul de realizare a amenjamentului silvic crează obligativitatea identificării tipurilor
naturale de pădure, conform clasificării naŃionale (clasificarea Pascovschi). Odată tipurile
fundamentale de pădure identificate a fost făcuta corespondenta cu habitatelele conform clasificării
din România iar în continuare cu habitatele de interes comunitar.
Cod
TP Denumire TP Suprafata
Corespondenta
Habitate Romania
Suprafata
Habitat
Valoare
conservativa
(dupa
Donita)
Corespondenta
habitate
Natura 2000
0 Fara vegetatie
forestiera
12.3 12.3
Fara
corespundenta
1113 Molidis de altitudine
mare cu Oxalis
acetosella
33.8
R4205 Paduri sud est
carpatice cu Oxalis
acetosella
73.7 moderata
9410 Paduri
acidofile de
Picea abies din
regiunea
montanta
(Vaccinio-
Piceetea)
1114 Molidis cu Oxalis
Acetosella pe soluri
schelete
39.9
1153
Molidis cu
Vaccinium myrtillus
23.1 R4206 Paduri sud est
Carpatice de molid si brad
cu Hieracium
Rotundatum
23.1 moderata
1211 Molideto-bradet
normal cu flora de
mull
37.3 R4211 Paduri sud est
carpatice de molid si brad
cu Pulmonaria rubra
44.2
redusa
Fara
corespundenta 1212
Molideto-bradet pe 6.9 redusa
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
22 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
depozite de flis sau
coluviuni
1311
Amestec normal de
rasinoase si fag cu
flora de mulll
437.3 R4101 Paduri sud est
carpatice de molid, fag,
brad cu Pulmonaria rubra
437.3 moderata 91V0 Paduri
dacice de fag
(Symphyto-
Fagion)
1314 Amestec de molid,
brad, fag cu flora de
mull
12.8
R4102 Paduri sud est
carpatice de molid, brad,
fag cu Hieracium
rotundatum
235.6 moderata
9110 Paduri de
fag de tip
Luzulo -
Fagetum
1341 Amestec de
rasinoase si fag pe
soluri scheletice
222.8
1411
Molideto faget
normal cu Oxalis
acetosella
120.3 R4101 Paduri sud est
carpatice de molid, fag,
brad cu Pulmonaria rubra
120.3 moderata 91V0 Paduri
dacice de fag
(Symphyto-
Fagion)
1431
Molideto faget cu
Luzula
406.2 R4214 Paduri sud est
carpatice cu molid si fag
cu Hieracium
Rotundatum
406.2 mare 9410 Paduri
acidofile de
Picea abies din
regiunea
montanta
(Vaccinio-
Piceetea)
2211 Bradeto faget
normal cu flora de
mull
67.8
R4104 Paduri sud est
carpatice de brad si fag cu
Pulmonaria rubra
136.1 moderata
91V0 Paduri
dacice de fag
(Symphyto-
Fagion)
2212 Bradeto faget
normal cu flora de
mull bonitate
mijlocie
68.3
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
23 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
4111
Faget montan cu
Flora de mull
2.1 R4109 Paduri sud est
carpatice de fag cu
Symphytum cordatum 2.1
mare
4141 Faget cu Festuca
altissima
39.9 R4110 Paduri sud est
carpatice de fag cu
Festuca drymeia
56.7
redusa 9110 Paduri de
fag de tip
Luzulo -
Fagetum
4151 Faget montan cu
Luzula luzuloides
16.8
Total 1547.6
În procesul de realizare a amenajamentului silvic au fost identificate următoarele tipuri de
habitate de interes comunitar, ocupând 96% din suprafaŃa vizată de amenajament, după cum
urmează:
Habitat Suprafata
habitat
in plan
Suprafata
sit
Suprafata habitat din sit
conform formular standard
% habitat conform
formular standard
% habitat la
nivelul
sitului
9110 292.3
11233
1123.3 10.00% 2.6
91V0 695.8 280.825 2.50% 6.2
9410 503 898.64 8.00% 4.5
Total 1491.1 2302.765 20.50% 13.3
fara coresp 44.2 0 0.00% 0.4
fara pad 12.3 0 0.00% 0.1
Total 1547.6 11233 2302.765 20.50% 13.8
Se poate observa că în cadrul amenajamentului, suprafata de habitat 91V0 este de cca. două
ori mai mare decât cea declarată in formularul standard. Prelucrarea datelor in amenajamentul silvic
conform normelor silvice a contribuit în acest caz la identificarea unor noi suprafete de habitat in
cadrul sitului Penteleu.
Descrierea tipurilor de habitat identificate în zona studiată
Vezi Anexa 2.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
25 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Suprafeţe habitate comunitare identificate
292.3
695.8
503
1123.3
280.825
898.64
0
200
400
600
800
1000
1200
9110 91V0 9410
Suprafata dientificata in cadrul zonei studiate
Suprafaţa habitat in Formularul standard la nivelul sitului
Obiective de conservare pentru habitatele identificate
Baza legislativă pentru înfiinŃarea reŃelei Natura 2000 o constituie Directivele 79/409/EC
(„Directiva Păsări”) şi 92/43/EEC („Directiva Habitate”). Conform Directivei Habitate, scopul
reŃelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de conservare favorabil” pentru habitatele şi speciile
considerate a fi de interes comunitar. Conceptul de „statut de conservare favorabil” este definit în
articolul 1 al directivei habitate în funcŃie de dinamica populaŃiilor de specii, tendinŃe în răspândirea
speciilor şi habitatelor şi de restul zonei de habitate. (Natura 2000 şi pădurile, C.E.)
Articolul 4 al Directivei Habitate afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca
sit de importanŃă comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile Articolului 6.
Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea
valorilor de conservare ale sitului. Pentru siturile forestiere, de exemplu, aceasta ar putea include, de
pildă, să nu se facă defrişări pe suprafeŃe mari, să nu se schimbe forma de utilizare a terenului sau să
nu se înlocuiască speciile indigene de arbori cu alte specii exotice.
Starea de conservare a unui anumit habitat a fost evaluată pe fiecare indicator în parte. Este
posibil ca în cazul aceluiaşi arboret, mai mulŃi indicatori să indice o stare de conservare nefavorabilă.
Pentru a calcula suprafaŃă totală reală care se află într-o stare de conservare nefavorabilă au fost
verificate toate arboretele în care doi sau mai mulŃi indicatori nu îndeplinesc pragurile din tabelul
indicatorilor de evaluare.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
26 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Caracteristici cantitative si calitative ale arboretelor studiate
Important pentru a putea evalua statutul de conservare a habitatelor forestiere este caracterul
acestora, respectiv modul de regenerare. În condiŃiile în care regenerarea a avut loc natural, cu
intervenŃie minimă, posibilitatea ca arboretul să fie la un statut favorabil de conservare este mai
ridicat. Un arboret artificial presupune intervenŃie umană şi regenerarea cu material săditor.
Activitatea de împădurire presupune executarea de lucrări manuale sau mecanizate prin care sunt
afectate elemente ale ecosistemului. De asemenea înlocuirea arboretelor de amestecuri şi făgete pure
caracteristice zonei studiate, cu molid, contribuie la modificări ale factorilor ecologici şi biologici la
nivelul aboretelor. În concluzie putem afirma că posibilitatea ca un arboret să aibă o stare favoabilă
de conservae este mai ridicată în cadrul arboretelor naturale decât în cazul aboretelor artificiale.
Caracterul arboretelor ce se constituie ca habitate de interes
comunitar
176.10
592
328.9
0 3.6 0
116.2 100.2174.1
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
500.00
600.00
700.00
9110 91V0 9410
Nat. fund. Total derivat Artificial
Putem observa că 74% din arboretele din zona studiată ce formează cele trei tipuri de
habitate de interes comunitar sunt habitate regenerate natural, doar 26 % din ele fiind arborete
artificiale.
łinând cont de cele prezentate anterior, utilizând criteriile de evaluare a stării de conservare
(preluate Habitat Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO), fiecare
arboret a fost evaluat din punct de vedere al stării de conservare. Rezultatul evaluării a fost
centralizat pe tipuri de habitate, însumând suprafeŃele caracterizate de un statut nefavorabil, parŃial
favorabil sau favorabil de conservare.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
27 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Cod
Habitat
Stare
Nefavorabila
ha
Stare partial
favorabila
ha
Stare
favorabila
ha
Total
ha
9110 77.50 79.70 135.10 292.30
9410 15.80 207.40 279.80 503.00
91V0 33.60 86.00 576.20 695.80
Total 126.90 373.10 991.10 1491.10
Starea de conservare a arboretelor ce compun
habitatul 9110
27%
27%
46%
Nefavorabila Partial favorabila Favorabila
Starea de conservare a arboretelor ce
compun habitatul 9410
41%
56%
3%
Nefavorabila Partial favorabila Favorabila
Starea de conservare a arboretelor ce
compun habitatul 91V0
12%
83%
5%
Nefavorabila Partial favorabila Favorabila
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
28 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar la momentul realizării planului de amenajare 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (preluat dupa Habitat Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)
Criteriu Limite Caracterizarea habitatelor conform
amenajament SuprafaŃa minimă >1 ha 292,3 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata
initiala 0%
Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba,
Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Poa nemoralis. Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Luzula luzuloides, Dentaria glandulosa, Dentaria bulbifera, Festuca altissima, Galium schultesii, Oxalis acetosella
Specii lemnoase dominante Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >70%
>95% din suprafata
Specii de plante importante Hieracium transsylvanicum, Pulmonaria obscura, Hepatica transylvanica
-
Specii nedorite Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta <5%
Nu au fost identificate
Consistenta arboretelor >80% 80% Structura pe clase de varsta Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de
varsta Stadiu de dezvoltare >40 % din arbori sunt arbori
maturi/batrani >50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
Acoperirea cu arbusti 5-10% > 4% Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru
>20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha -
Grosimea litierei 3-7cm 3-5 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 30-60%;
<20% regenerare artificiala. > 30 % regenerare naturala Cca. 40 % regenerare artificială
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
29 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 9110 şi caracterizarea
generală a arboretelor studiate, putem afirma că starea de conservare a habitatului pe zona studiată
este una favorabilă.
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) (preluat dupa Habitat Fact Sheets, material proiect
EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)
Criteriu Limite Caracterizarea
habitatului conform amenajament
SuprafaŃa minimă >1 ha 695,8 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata initiala 0% (in formularul
standard suprafata estimata este de cca. 280 ha)
Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer
pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera, Caerdamine bulbifera, Leuchantemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum moldavicum, Hepatica trassiylvanica, Hepatica nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum europaeum, Heleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii, Huieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine bulbifera, Aconitum moldavicum, Hepatica nobilis, Galium odoratum, Asarum europaeum, Heleborus purpurascens, Saxifraga rotundifolia, Festuca drymeia, Luzula luzuloides
Specii lemnoase dominante
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >60%
>95% din suprafata
Specii de plante importante
Neottia nidus-avis, Epipogium aphyllum, Cephalanthera rubra, Dactylorhiza saccifera, Hepatica transsylvanica, Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus, Aconitum moldavicum
-
Specii nedorite Rubus hirtus, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Alliaria petiolata, <5%
Rubus hirtus prezent, suprafata neestimată
Consistenta arboretelor >60% 80% Structura pe clase de varsta
Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de varsta
Stadiu de dezvoltare >50 % din arbori sunt arbori maturi/batrani
>50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
Acoperirea cu arbusti 5-20% - Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 -
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
30 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
cm/ha si cel putin 5 iescari/ha Grosimea litierei 2-10cm 5-7 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 20-60%; > 30 % regenerare
naturala
Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 91V0 şi caracterizarea
generală a arboretelor studiate, putem afirma că starea de conservare a habitatului pe zona studiată
este una favorabilă.
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) (preluat dupa Habitat
Fact Sheets, material proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO)
Criteriu Limite Caracterizarea
arboretelor conform amenajament
SuprafaŃa minimă >2ha 503,0 ha Dinamica suprafetei <5% diminuare fata de suprafata
initiala 0%
Specii autohtone >90% in fiecare etaj de vegetatie 100% Specii dominante Minim10 speci din următoarele
prezente: Picea abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, Symphytum cordatum, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Silene heuffelii, Calamagrosis arundinacea, C. villosa, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Campanula patula ssp abietina, Dryopteris dilatata, Homogyne alpina, Moneses uniflora, Senecio nemorensis, Soldanella hungarica ssp major, Gymnocarpium dryopteris, Adenostyles kerneri, Doronicum austriacum, Paris quadrifolia, Stellaria nemorum, Valeriana tripteris, Veronica urticifolia, Carex remota, Myosotis sylvatica, Petasites hybridus, Epilobium montanum, Huperzia sellago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Melampyrum sylvaticum, Polygonatum verticillatum
Picea abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Sorbus aucuparia, Vaccinium myrtillus, Symphytum cordatum, L. sylvatica, Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Soldanella hungarica ssp major, Paris quadrifolia, Stellaria nemorum, Valeriana tripteris, Veronica urticifolia, Carex remota, Myosotis sylvatica, Epilobium montanum, Huperzia sellago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Polygonatum verticillatum
Specii lemnoase dominante Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba >80%
>95% din suprafata
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
31 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specii de plante importante Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Hieracium rotundatum, Leucanthemum waldsteinii, Doronicum austriacum, Lycopodium annotinum
Hieracium rotundatum, Lycopodium annotinum
Specii nedorite Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta, Alliaria petiolata <5%
Rubus hirtus prezent, suprafata neestimată
Consistenta arboretelor >80% 80% Structura pe clase de varsta Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de
varsta Stadiu de dezvoltare >50 % din arbori sunt arbori
maturi/batrani >50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
Acoperirea cu arbusti 5-20% - Lemn mort Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru
>20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha -
Grosimea litierei 2-10 cm 3-8 cm Regenerarea Regenerare naturala existenta 5-30%;
<25% regenerare artificială > 50 % regenerare naturala Cca. 25 % regenerare artificiala
Urmărind criteriile ce definesc starea de conservare a habitatului 91V0 şi caracterizarea
generală a arboretelor studiate, putem afirma că starea de conservare a habitatului pe zona studiată
este una favorabilă.
3.3.2. Analiza impactului asupra habitatelor pentru care a fost declarat SCI
„Penteleu”
În paralel cu analiza impactului au fost identificaŃi o serie de Factori perturbatori ce au contribuit
la degradarea statutului de conservare:
• Habitat 9110:
- plantaŃiile cu molid în monoculturi,
- neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire
- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare, ceea ce a condus la proliferarea speciilor
pioniere, sau compoziŃii atipice a seminŃişului utilizabil
- doborâturile produse de vânt,
- rupturile produse de zăpadă
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
32 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
- extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător
- împădurirea cu alte specii decât cele alese pe principiul ecologic
• Habitat 91V0:
- plantaŃiile cu molid în monoculturi,
- neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire
- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare ce au condus la compoziŃii atipice ale
seminŃişului utilizabile (procent ridicat de fag în unele arborete)
- doborâturile produse de vânt,
- rupturile produse de zăpadă
- extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător
- împădurirea cu alte specii decât cele alese pe principiul ecologic
• Habitat 9410:
- plantaŃiile cu molid în monoculturi,
- neexecutarea la timp a lucrărilor de îngrijire
- aplicarea necorespunzătoare a tăierilor de regenerare ce au condus la compoziŃii atipice ale
seminŃişului utilizabile (procent ridicat de fag în unele arborete)
- doborâturile produse de vânt,
- rupturile produse de zăpadă
- extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător
- împădurirea cu alte specii decât cele alese pe principiul ecologic
Starea de conservare actuală poate fi îmbunătăŃită prin aplicarea unor măsuri de reconstrucŃie
ecologică sau se poate deteriora atât datorită unui management defectuos cât şi datorită perpetuării şi
accentuării presiunilor exercitate de factorii distrubatori.
Pentru habitatele de interes comunitar au fost identificate următoarele presiuni:
- stabilirea unor compoziŃii de regenerare şi împădurire diferite de compoziŃiile tipice ale
habitatelor,
- păşunatul şi trecerea animalelor domestice,
- vătămările produse de entomofaună şi de agenŃi fitopatogeni,
- eroziunea.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
33 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Obiectul prezentului studiu este analiza impactului aplicării planului de amenajament pentru
fondul forestier proprietate privată a SC Scolopax SA. Planul de amenajament este un document
programatic, bazat pe obiective si măsuri pentru atingerea obiectivelor, respectiv soluŃii tehnice
(stabilite conform normelor silvice de amenajare). Impactul generat de modul în care vor fi
implementate soluŃiile tehnice stabilite în amenajament, nu face obiectul prezentului studiu, analiza
facandu-se cu premisa că modul de aplicare a lucrărilor silvice se va face cu un impact minim. In
procesul de evaluare a impactului am urmărit efectele generate de soluŃiile tehnice asupra criteriilor
ce definesc starea favorabilă de conservare.
Din analiza obiectivelor amenajamentului silvic, aşa cum sunt ele prezentate în
document, tragem concluzia că acestea coincid cu obiectivele generale ale reŃelei Natura
2000, respectiv a obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În
cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităŃii pădurii,
promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menŃinerea funcŃiilor ecologice şi economice
ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcŃionale şi subunităŃi de
producŃie.
Nr.
crt. Grupa de obiective si servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de
realizat
1 Ecologice: protejarea mediului Protectia terenurilor contra eroziunii
Echilibrul hidrologic
2 Sociale: realizarea cadrului natural Recreere, destindere, valorificarea fortei de munca locala
3 Economice: optimizarea productiei padurilor
Productia de lemn gros si foarte gros necesar nevoilor proprietarilor
În urma stabilirii obiectivelor pădurilor studiate, au fost stabilite functiile pe care trebuie sa le
îndeplineascafiecare arboret si padurea în ansamblul ei. In acest scop, arboretele au fost încadrate pe
grupe, subgrupe si categorii functionale mentionate în continuare.
În ce priveste padurea, aceasta a fost încadrata în totalitate în grupa I – paduri cu
functii speciale de protectie.
În cadrul acestora s-au stabilit categoriile functionale prezentate in tabelul urmator.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
34 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Grupa, subgrupa si categoria functionala Suprafata Cod Denumire - ha - %
1.1G Padurile din bazinele torentiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate prin studii hidrologice, de amenajare a padurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice (T III)
1201.1 78
1.2A Paduri cu eroziune in adâncime, situate pe substrate de flis, nisipuri sau pietrisuri, cu inclinare mai mare de 30 grade (T II) 177.9 12
1.2C Benzile de padure din jurul golurilor alpine (TII) 5.8 - 1.5H Paduri constituite ca rezervatii de seminte(TII) 150.5 10
Tipul de categorie
functionala Categorii
functionale Teluri de gospodarire Suprafata ha %
T II 1.2A, 1.2C, 1.5H Protectie 334.2 22 T III 1.1G Protectie si productie 1201.1 78
În vederea gospodaririi diferentiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social-
economice si a indeplinirii functiilor atribuite, arboretele au fost constituite in urmatoarele subunitati
de gospodarire:
S.U.P. “J” – codru cvasigradinarit – 1201.1 ha;
S.U.P. “M” – paduri supuse regimului de conservare deosebita - 183.7 ha;
S.U.P. “K” – rezervatii de seminte – 150.5 ha.
SubunităŃiile de gospodărire stabilite urmăresc asigurarea continuităŃii pădurii pentru
maximizarea funcŃiilor ecologice (protecŃia apei şi solului, conservarea genofondului, conservarea
biodiversităŃii), cuprinzând măsuri silvice de gospodărire ce presupun interventii silvice limitate, pe
perioade lungi de timp. În aceste situaŃii continuitatea este principalul obiectiv urmărit.
Obiectivele impuse de Directiva Habitate pentru habitatele de interes comunitar, impun
menŃinerea sau îmbunătăŃirea statutului de conservare a habitatelor. În fapt starea de conservare
trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregi tări, în funcŃie de reprezentativitatea fiecărui tip de
habitat urmând a fi stabilite măsurile necesare. Astfel în managementul habitatelor forestiere de
interes comunitar se urmăresc următoarele obiective:
1. arealul natural al habitatului şi suprafeŃele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt
stabile sau în creştere;
2. habitatul are structura şi funcŃiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar
probabilitatea menŃinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
3. speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
35 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Obiectivele de conservare a habitatelor de interes comunitar au un caracter general
Ńinând cont de multidutinea tipurilor de habitate, însă putem concluziona că obiectivele
asumate de amenajamentul silvic pentru păduriile studiate sunt conforme şi susŃin
integritatea reŃelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere
identificate în zona studiată.
Obiectivele asumate urmează a fi concretizate prin alegerea unor soluŃii tehnice, în funcŃie de
realitatea din teren, aspectul, vârsta, compoziŃia, consistenŃa şi funcŃiile pe care le îndeplineşte
arboretul:
1. Lucrări de îngrijire (pentru păduri tinere):
Prin lucrările de îngrijire se urmăresc obiective de ordin silvicultural dar şi de ordin economic,
respectiv recoltarea de masă lemnoasă de dimensiuni mici şi mijlocii.
În plan pentru fiecare arboret în parte s-a indicat natura lucrărilor preconizate şi numărul
intervenŃiilor necesare în deceniu, cu luarea în considrare atât a stării şi structurii actuale, cât şi
evoluŃia previzibilă a stadiului de dezvoltare. Numărul intervenŃiilor poate fi modificat de către
organele de execuŃie funcŃie de dinamica stadiului de dezvoltare a arboretului, menŃionăndu-se faptul
că vor fi introduse în planurile anuale. În scopul asigurării unei producŃii cantitativ şi calitativ optime,
corespunzătoare Ńelului de gospodărire propus, în funcŃie de compozişia şi starea arboretelor de
amplasarea teritorială şi destinaŃia lor, arboretele din fondul forestier se vor parcurge conform
situaŃiilor din proiect cu următoarele lucrări :
a. CurăŃiri
Acestea s-au propus arboretelor ajunse la stadiul de nuieliş-prăjiniş la circa 2-4 ani după ultima
degajare. Prin curăŃiri se face o selecŃie în masă a arborilor, prin extragerea celor rău conformaŃi,
răniŃi sau bolnavi, deperisaŃi. Se vor extrage în continuare speciile copleşitoare urmărindu-se
proporŃionarea amestecurilor. Se va evita înlăturarea fără discernământ a plafonului inferior. Se vor
extrage prioritar exemplarele din lăstari, iar dacă arboretul este majoritar din lăstari, se vor favoriza
exemplarele provenite din cioate sănătoase. Numărul de intervenŃii în deceniu s-a stabilit în funcŃie
de necesităŃile impuse de fiecare arboret.
b. Rărituri
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
36 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
S-au propus asemenea lucrări în arboretele care au ajuns la stadiul de păriş şi până la faza de codru
mijlociu, până la o vârstă aproximativ cu 30 de ani mai mică decât vârsta exploatabilităŃi.
Aceste lucrări au un pronunŃat caracter de selecŃie pozitivă, iar ca metodă se recomandă aplicarea
metodei combinată “ de sus” şi “ de jos” – care constă din selecŃionarea şi promovarea arborilor
valoroşi ( de viitor ), intervenind după nevoie atat în plafonul superior cat şi în cel inferior. În
arboretele în care este cazul se poate aplica numai metoda de sus, fie numai a metodei de jos.
Numărul intervenŃiilor s-a stabilit în funcŃie de vârsta arboretului, de consistenŃă şi compoziŃie. În
molidişuri şi amestecuri de răşinoase cu fag se recomandă doua interventii, pentru a mării rezistenŃa
arboretelor la factorii externi şi pentru a conduce arboretele la compoziŃia optimă, respectiv
promovarea fagului şi bradului. Aceste intervenŃii se vor executa cu o periodicitate de 5-6 ani în
amestecuri de fag cu răşinoase si cu o periodicitate de 6-8 ani în făgete pure (conform Normelor
tehnice de pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor). łinând cont de starea arboretelor, consistenŃa
şi compoziŃia lor, prin doua intervenŃii se va putea interveni în mod eficient pentru modelarea
compoziŃiei arboretelor, a consistenŃei, a stării fitosanitare şi nu în ultimul rând a calităŃii acestora. Ca
recomandare, în efectuarea răriturilor în cazul amestecurilor de fag cu răşinoase, ar fi ca alegerea
arborilor de viitor şi a celor de extras să se realizeze pe biogrupe, în vederea proporŃionării
corespunzătoare a compoziŃiei şi formării de arborete etajate.
c. Tăieri de igienă
Astfel de lucrări se vor executa în toate arboretele care n-au fost prevăzute să se parcurgă cu alt gen
de lucrări de îngrijire. Tăierile de igienă se vor executa în tot timpul anului, fără nici o restricŃie, ori
de cate ori considerente de ordin fitosanitar le impun. Prin aceste lucrări se extrag arborii bolnavi, cei
cu coroana ruptă, deperisanŃi, răniŃi, etc.
Posibilitatea de produse secundare este obligatorie pe suprafaŃă, volumul de extras fiind orientativ.
Proprietarul va executa lucrări de îngrijire în conformitate cu normele şi instrucŃiunile în vigoare,
indiferent dacă volumul de extras din planul amenajamentului se realizează sau nu.
2. Tratamente silvice (pentru păduri cu vârste mari):
Tratamentul fundamentează teoretic şi metodologic căile de detaliu ce trebuie urmate în
gospodărirea pădurilor cultivate. Prin tratament se înŃelege modul special în care se face exploatarea
şi se asigură regenerarea pădurii în vederea asigurării regenerării noii păduri. Aplicarea tratementului
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
37 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
se bazează pe exploatarea arboretelor sau arborilor ajunşi la vârsta exploatării (stabilită confor Ńelului
de gospodărire), urmărind metoda optimă de regenerare a pădurii în funcŃie de compoziŃia şi
funcŃiile arboretului. Masa lemnoasă care rezultă în urma aplicării tratamentelor este încadrată în
grupa produselor principale, iar tăierea prin care se realizează poartă denumirea de tăiere de produse
principale. În cadrul trupului de pădure Lepşa s-au propus următoarele tatamente silvice:
a. Tăieri rase în benzi
Tratamentul tăierilor rase constau în exploatarea printr-o singură parcurgere a arboretului cu lucrări
de exploatare şi recoltarea integrală a acestuia de pe o suprafaŃă de mărime variabilă. În aceste
condiŃii regenerarea urmează să se realizeze în condiŃiile ecologice a unui teren descoperit
Caracteristicile acestui tratament sunt: forma de banda ingusta a suprafetei taiata, alaturarea benzii in
anii de fructificatie, latimea benzilor de circa 1-1,5 H (30-40 m), orientarea inaintarii in directia
vântului periculos si regenerarea naturala pe cea mai mare parte a benzii taiata. In cazul in care apar
aspecte de inierbare se procedeaza la ajutorarea regenerarii naturale. Având in vedere ca in mod
frecvent regenerarea naturala nu se asigura in totalitate este necesar sa se execute si completari.
Aceste completari se vor executa cu specii de foioase (paltin, frasin etc) pentru a mari rezistenta
arboretelor la actiunea vântului periculos
b. Tăieri progresive
Tăierile progresive se vor executa în brădeto-făgete, făgete pure şi în amestecurile de moli-brad-fag.
În cadrul acestui tratament tăierile se localizează de la început într-un număr mai mare sau mai mic
de ochiuri de regenerare, amplasate pe întreaga suprafaŃă a arboretului. La amplasarea ochiurilor de
regenerare se va Ńine seama de seminŃişul utilizabil existent (20-70% din suprafaŃă), în care se
urmăreşte punerea lui în lumină concomitent cu deschiderea de noi ochiuri de regenerare. Cu ocazia
revenirilor următoare, seminŃişurile instalate în ochiurile respective sunt puse în lumină, prin una sau
mai multe intervenŃii. Pe măsură ce ochiurile se lărgesc treptat, marginile lor se apropie, atingându-se
unele cu altele, după care se execută tăierea de racordare, prin care se înlătură restul arboretului
bătrân. Tăierea de racordare se va executa numai atunci când suprafaŃa seminŃişului natural utilizabil
va ocupa 70% din suprafaŃă.
c. Tăieri cvasigradinarite (jardinatorii)
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
38 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Tratamentul se aseamana, în linii generale cu cel al taierilor progresive în ochiuri. Deosebirile constau
în perioada de regenerare mai lunga (40 ani), ceea ce impune o intensitate a taierilor mai mica si
repartizarea ochiurilor de regenerare pe suprafete mai mari.
Initial se identifica puncte în care este instalat semintis utilizabil si se fac extrageri de arbori în puncte
unde exista conditii favorabile pentru instalarea de asemenea buchete. Dat fiind ca în structura relativ
pluriena actuala a arboretelor predomina elemente cu vârste foarte înaintate, la extrageri se va acorda
prioritate acestora. Masura se impune, fara a afecta caracterul cvasigradinarit a interventiei pentru ca
prin supraîmbatrânire, arborii isi diminueaza capacitatea de fructificare si calitatea lemnului se
înrautateste.
Tratamentul asigura realizarea de structuri diversificate (relativ pluriene si pluriene) capabile sa
raspunda exercitarii cu continuitate a functiilor atribuite padurii. Totodată creaza conditii ecologice
favorabile regenerarii pe cale naturala a celor trei specii de baza ale padurii(fag, brad, molid) si
realizarea de amestecuri între aceste specii
d. Tăieri de conservare
Prin tăierile de conservare se înŃelege ansamblu de intervenŃii necesare a se aplica în arborete de
vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse principale, în scopul
menŃinerii sau îmbunătăŃirii stării lor fitosanitare, asigurarea permanenŃei pădurilor Ńi îmbunătăŃirea
continuă a exercitării funcŃiilor de protecŃie ce sunt atribuite arboretelor. Lucrările ce se pot efectua
sunt lucrări de igienă, crearea condiŃiilor de instalare şi dezvoltare a seminŃişului, promovarea unor
structuri complexe.
3. Lucrări de regenerare
a. Împăduriri fără tăieri de regenerare – în cazul golurilor şi enclavelor existente
b. Împădurir după tăieri de regenerare – în cazul tăierilor rase şi tăierilorprogresive
c. Completări – în arborete tinere cu consistenŃă redusa
SoluŃiile tehnice prezentate mai sus, reprezintă un complex de măsuri ce poate fi utilizat pentru
îmbunătăŃirea stării de conservare în arboretele unde aceasta nu este corespunzăroare. De asemenea
solutiile tehnice pot fi asimilate dupa caz si activităŃilor de reconstrucŃie ecologică.
În cazul de față, lucrările de curăŃiri si rărituri în arborete tine (cu varsta sub 40 ani) sunt
asimilate lucrărilor de imbunătăŃire a stării de conservare, deoarece specificul acestor lucrări permite
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
39 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
ajustarea compoziŃiei arboretului, a structurii verticale a acestuia, de asemenea fiind şi lucrări ce
modifică microclimatul arboretului susŃinând diversificarea speciilor de floră şi faună.
Datorită problemelor ridicate de regenerarea naturală a fagului în detrimentul celorlalte specii
de baza bradul şi molidul, regenerarea naturală a arboretelor trebuie realizată cu maximă atenŃie.
Instrumentele în această situaŃie sunt tratamentele silvice adoptate. Prin lucrăriile propuse in deosebi
tăieri cvasigrădinărite, arboretul poate fi condus pentru a asigura regenerarea în proporŃii optime a
speciilor Ńintă. Prin aplicarea corectă a tratamentelor, se elimină riscul pierderii unor elemente de
arboret.
A. Analiza impactului în perioada de execuŃie a lucrărilor
Analiza impactului s-a realizat urmărind evoluŃia normală a habitatelor în timp şi spaŃiu,
analizând procesele ecologice normale (fără intervenŃia umană) in raport cu scopul, specificul si
efectele aşteptate ale fiecărei solutii tehnice (lucrări silvice ) propuse.
Deoarece lucrările silvice propuse vizează direct habitatele de interes comunitar, a fost
analizat doar impactul direct. Deoarece amenajamentul nu prevede alte activităŃi precum dezvoltare
reŃeau drumuri forestiere, construcŃii etc. nu a mai fost evaluat şi impactul indirect.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
40 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare:
Criteriu Limite Caracterizarea
habitatelor conform
amenajament
SoluŃia tehnică prevăzută în amenajament
Completări
Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradinarite
Taieri conservar
e SuprafaŃa minimă
>1 ha 292,3 ha Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări Fără schimbări
Dinamica suprafetei
<5% diminuare fata de suprafata initiala
0% Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări Fără schimbări
Specii autohtone
>90% in fiecare etaj de vegetatie
100% Se utilizează puieti authtoni
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Fără schimbări
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Specii dominante
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.
DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola, Luzula
DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola, Luzula
Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de floră
Fără schimbări
Microclimatul se schimbă treptat, într-o perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.
Fara schimbari
Specii lemnoase
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba,
>95% din suprafata
Se ajustează
Se modelarea
Se modelarea
Fără schimbări
Se promovează
Se promoveaz
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
41 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
dominante Acer pseudoplatanus >70%
compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure
structura verticală si orizontală a arboretelor
structura verticală si orizontală a arboretelor
regenerarea naturală a speciilor dominante
ă regenerarea naturală a speciilor dominante
Specii de plante importante
Hieracium transsylvanicum, Pulmonaria obscura, Hepatica transylvanica
- Nu sunt condiŃii propice
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Fără schimbări
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Specii nedorite
Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta <5%
Nu au fost identificate
Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Consistenta arboretelor
>80% 80% Contribuie la închiderea stării de masiv
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Fără schimbări
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de acoperire a solului.
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape.
Structura pe clase de varsta
Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de varsta
Se uniformizează structura
Se modelează uşor structura
Se modelează uşor structura
Fără schimbări
Se modelarea structura verticală si orizontală a
Se modelarea structura verticală si
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
42 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
pe clase de vârstă
pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Stadiu de dezvoltare
>40 % din arbori sunt arbori maturi/batrani
>50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.
Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni
Acoperirea cu arbusti
5-10% > 4% Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Nefavorabil instalării arbuştilor
Nefavorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti
Lemn mort
Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha
- Fără schimbări
Fără schimbări
Permite doborârea unor arbori cu
Obiectivul lucrării sunt extragere
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea
Printre obiectivele lucrării sunt
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
43 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
diametre >20 cm.
a iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Grosimea litierei
3-7cm 3-5 cm Grosime redusă
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Regenerarea
Regenerare naturala existenta 30-60%; <20% regenerare artificiala.
> 30 % regenerare naturala Cca. 40 % regenerare artificială
Promovează regenerarea artificială
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Promovează regenerarea naturală
Promovează regenerarea naturală
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
44 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare:
Criteri
u Limite Caracteriza
rea habitatelor conform
amenajament
SoluŃia tehnică prevăzută în amenajament
Comple-tări
Degajari Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradi-nărite
Taieri conservare
Progresive racordare
SuprafaŃa minimă
>1 ha 695,8 ha Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Dinamica suprafetei
<5% diminuare fata de suprafata initiala
0% (in formularul standard suprafata estimata este de cca. 280 ha)
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Specii autohtone
>90% in fiecare etaj de vegetatie
100% Se utilizează puieti authtoni
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Fără schimbări
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Specii dominante
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus, etc.
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, Acer
DominanŃă a speciilor din familia
DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola,
DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola,
Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de
Fără schimbări
Microclimatul se schimbă treptat, într-o
Fara schimbari
Fara schimbari
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
45 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
pseudoplatanus, etc.
Carex, Poa, Viola, Luzula
Luzula Luzula floră perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.
Specii lemnoase dominante
Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus >60%
>95% din suprafata
Se ajustează compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure
Se ajustează compoziŃia în funcŃie de tipul fundamental de pădure
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Fără schimbări
Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante
Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante
Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante
Specii de plante importante
Conf. Tabel evaluare stare de conservare
- Nu sunt condiŃii propice
Nu sunt condiŃii propice
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Fără schimbări
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Specii nedorite
Rubus hirtus, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Alliaria petiolata, <5%
Rubus hirtus prezent, suprafata neestimată
Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Consistenta arboretelor
>60% 80% Contribuie la închiderea stării
Contribuie la eliminarea speciilor
Se modelează structura verticală si
Se modelează structura verticală si
Fără schimbări
Se modelarea structura verticală si
Se modelarea structura verticală si
Se modelarea structura verticală si
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
46 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
de masiv pioniere nedorite si asigura spaŃiul vital minim pentru dezvoltarea regenerării
orizontală a arboretelor
orizontală a arboretelor
orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de acoperire a solului.
orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape.
orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural.
Structura pe clase de varsta
Minim trei clase
Sunt prezente 7 clase de varsta
Se uniformizează structura pe clase de vârstă
Fără schimbări
Se modelează uşor structura pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
Se modelează uşor structura pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
Fără schimbări
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Stadiu >50 % din >50% Fără Fără Fără Fără Fără Se reduce Se reduce Se reduce
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
47 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
de dezvoltare
arbori sunt arbori maturi/batrani
suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
schimbări
schimbări schimbări schimbări schimbări suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.
suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni
suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni
Acoperirea cu arbusti
5-20% - Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Se reduce suprafaŃa acoperită cu Rubus hirtus
Nefavorabil instalării arbuştilor
Nefavorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei ocupate cu arbuşti
Lemn mort
Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha
- Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Permite doborârea unor arbori cu diametre >20 cm.
Obiectivul lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Grosimea litierei
2-10cm 5-7 cm Grosime redusă
Grosime redusă
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Regenerarea
Regenerare naturala existenta 20-
> 30 % regenerare naturala
Promovează regenera
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Promovează regenerarea
Promovează regenerarea
Promovează regenerarea
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
48 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
60%; rea artificială
naturală naturală naturală
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
49 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) prin analiza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea favorabilă de conservare
Criteriu Limite Caracterizarea
habitatelor conform
amenajament
SoluŃia tehnică prevăzută în amenajament
Curatiri Rarituri Igiena Cvasigradinarite
Taieri conservar
e
Rase în benzi
SuprafaŃa minimă
>2ha 503,0 ha Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări Fără schimbări
Fără schimbări
Dinamica suprafetei
<5% diminuare fata de suprafata initiala
0% Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări Fără schimbări
Fără schimbări
Specii autohtone
>90% in fiecare etaj de vegetatie
100% Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Se modifica compoziŃia in favoarea speciilor caracteristice
Fără schimbări
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Se promovează regenerarea naturală a speciilor caracteristice habitatului
Permite instalarea de specii autohtone din regenerare naturală
Specii dominante
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, etc.
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba, etc.
DominanŃă a speciilor din familia Carex, Poa, Viola, Luzula
Se crează condiŃii pentru apariŃia speciilor de floră
Fără schimbări
Microclimatul se schimbă treptat, într-o perioadă lungă de timp, copiind succesiunea naturală a generaŃiilor de arbori.
Fara schimbari
Microclimatul se schimbă brusc, într-o perioadă scurtî de timp cu efecte asupra speciilor de floră.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
50 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specii lemnoase dominante
Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba >80%
>95% din suprafata
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Fără schimbări
Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante
Se promovează regenerarea naturală a speciilor dominante
Permite instalarea de specii autohtone din regenerare naturală
Specii de plante importante
Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum, Hieracium rotundatum, Leucanthemum waldsteinii, Doronicum austriacum, Lycopodium annotinum
Hieracium rotundatum, Lycopodium annotinum
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Fără schimbări
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Se modifică microclimatul
Specii nedorite
Rubus hirtus, Pteridium aquilinum, Glechoma hirsuta, Alliaria petiolata <5%
Rubus hirtus prezent, suprafata neestimată
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Nefavorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Favorabil instalării speciilor
Consistenta arboretelor
>80% 80% Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor
Fără schimbări
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Se menŃine un grad ridicat de
Se modelarea structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în
Se reduce brusc consistenta pe suprafete reduse pentru promovarea instalării seminŃişului natural.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
51 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
acoperire a solului.
mai multe etape.
Structura pe clase de varsta
Minim trei clase Sunt prezente 7 clase de varsta
Se modelează uşor structura pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
Se modelează uşor structura pe clase de vârstă în funcŃie de structura existenta in arboret
Fără schimbări
Se modelează structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Se modelează structura verticală si orizontală a arboretelor, se promovează instalarea seminŃişului natural în mai multe etape. Permite conducerea spre o structura plurienă
Promovează structuri echiene
Stadiu de dezvoltare
>50 % din arbori sunt arbori maturi/batrani
>50% suprafata este acoperita cu arborete cu varsta peste 90 de ani
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.
Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni
Se reduce suprafaŃa ocupată de arbori bătrâni.
Acoperirea cu arbusti
5-20% - Nefavorabil instalării arbuştilor
Nefavorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei
Favorabil instalării arbuştilor. Permite Ńinerea sub control a suprafeŃei
Favorabil instalării arbuştilor
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
52 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
ocupate cu arbuşti
ocupate cu arbuşti
Lemn mort
Cel putin 4 arbori cazuti cu diametru >20 cm/ha si cel putin 5 iescari/ha
- Fără schimbări
Permite doborârea unor arbori cu diametre >20 cm.
Obiectivul lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Printre obiectivele lucrării sunt extragerea iescarilor si altor exemplare bolnave sau rău conformate
Grosimea litierei
2-10 cm 3-8 cm Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Dezvoltarea litierei
Pierdera provizorie a litierei
Regenerarea
Regenerare naturala existenta 5-30%; <25% regenerare artificială
> 50 % regenerare naturala Cca. 25 % regenerare artificiala
Fără schimbări
Fără schimbări
Fără schimbări
Promovează regenerarea naturală
Promovează regenerarea naturală
Necesită pe lângă regenerarea naturală şi plantaŃii pentru închiderea stării de masiv.
Evaluare impact pe categorii de lucrări
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
53 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
54 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Concluzionăm că lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de
conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termene mediu şi lung.
Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaŃă din habiattele de
interes comunitar. Anumite lucrări precum completăriile, curăŃiriile, răriturile au un caracter
ajutător în menŃinerea sau îmbunătăŃirea după caz a stării de conservare. Un impact negativ
nesemnificativ a fost evaluat în cazul tăieriilor rase îndeosebi datorită schimbăriilor bruşte
ale microclimatului local, pierderea pe o perioadă scurtă de timp a stratului vegetal compus
din arbori. Însă soluŃia propusă tăieri rase în benzi, se implementează pe suprafaŃa redusă,
în arborete pure de molid, predispuse doborâturilor de vânt datorită înrădăcinării
superficiale. În aceste cazuri, prin tăierea succesivă a benzilor, se promovează regenerarea
naturală a arboretelor pure de molid., impactul pe termen mediu şi lung fiind
nesemnificativ.
Pe termen scurt soluŃiile tehnice alese contribuie la modificarea pe termen scurt a
microclimatului local, respectiv al condiŃiilor de biotop, datorită, modificărilor structuriilor orizontale
şi verticale (retenŃie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferenŃiat, circulaŃia diferită a aerului).
Aceste modificări au loc deobicei şi în natură, prin prăbuşirea arborilor foarte bătrâni, apariŃia
iescarilor, atac al daunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc.
În tabelul următor este prezentat impactul lucrărilor silvice asupra arboretelor componente
ale habitatelor, Ńinând cont de caracteristicile cantitative şi calitative existente la momentul realizării
planului de amenajament.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
55 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Nr. crt. u.a.
SUP
Supraf. G
rupa
fu
nctio
nala
Cat
egor
ia fu
nct.
1 Cat
egor
ia fu
nct.
2 TP Car
acte
rul
arbo
retu
lui
Stru
ctur
a ar
bore
tulu
i
Vâr
sta
Lucrarea propusă CompoziŃia
Cod habit. Natura 2000 St
are
de
cons
erva
re
Impa
ctul
lu
crră
rii d
in
amen
ajam
ent
1 7 A K 18.90 1 5H 4J 1311 1 3 110 Igiena 6BR 3MO 1FA 91V0 F N
2 1 B M 9.20 1 2A 4J 1314 B 1 10 Completari 6MO 2FA 1BR 1PAM 9110 PF PS
3 2 A M 12.20 1 2A 4J 1341 A 3 100 T. Conservare 7BR 2FA 1MO 9110 F N
4 3 F J 10.80 1 1G 4J 221
2 2 3 160 Cvasigradinarite 6FA 3BR 1MO 91V0 F N 5 4 C J 7.20 1 1G 4J 2211 A 3 50 Rarituri 6MO 3FA 1BR 91V0 F N 6 5 A J 21.70 1 1G 4J 1311 1 3 130 Cvasigradinarite 5FA 3BR 2MO 91V0 F N 7 6 A K 12.50 1 5H 4J 1311 1 3 135 Igiena 5FA 3BR 2MO 91V0 F N 8 8 A K 9.40 1 5H 4J 1311 1 3 115 Igiena 5BR 4MO 1FA 91V0 F N 9 1 A M 0.80 1 2A 4J 1314 4 2 45 Igiena 7AN 2MO 1FA 9110 N N
10 1 E M 2.00 1 2A 4J 1314 B 1 105 T. Conservare 6MO 2FA 2BR 9110 F N
11 1 D M 4.20 1 2A 4J 1341 2 3 90 Igiena 4FA 3MO 2BR 1ME 9110 F N
12 1 C M 11.20 1 2A 4J 1341 2 3 110 T. Conservare 5BR 4FA 1MO 9110 F N
13 4 A M 5.60 1 2A 4J 221
2 A 1 30 Igiena 5MO 2ME 2FA 1DT 91V0 PF N
14 4 B M 3.10 1 2A 4J 221
2 A 2 45 Igiena 7MO 2AN 1FA 91V0 PF N 15 4 D J 3.20 1 1G 4J 1341 2 1 145 Cvasigradinarite 10FA 9110 PF N 16 5 E J 0.50 1 1G 4J 1341 2 3 25 Igiena 7AN 3MO 9110 N N 17 5 C J 4.60 1 1G 4J 1311 1 4 110 Igiena 5BR 3MO 2FA 91V0 F N
18 5 B J 8.40 1 1G 4J 221
2 2 1 20 Curatiri 7FA 1MO 1ME 1DT 91V0 PF PN
19 5 D M 1.10 1 2A 4J 1341 4 1 25 Igiena 9AN 1SAC 9110 N N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
56 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
20 6 B J 4.50 1 1G 4J 221
2 2 1 20 Curatiri 7FA 2MO 1PAM 91V0 PF PN 21 6 C M 0.30 1 2A 4J 1341 2 1 30 Igiena 6MO 3BR 1AN 9110 N N 22 7 G J 1.80 1 1G 4J 2211 1 3 85 Igiena 8FA 2BR 91V0 F N 23 7 B J 13.60 1 1G 4J 2211 1 3 5 Degajari 10FA 91V0 F PN 24 7 C J 1.80 1 1G 4J 1211 1 3 135 Cvasigradinarite 8MO 2BR - 25 7 E J 1.00 1 1G 4J 2211 9 1 35 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N 26 7 D J 0.60 1 1G 4J 1311 9 1 65 Rarituri 10MO 91V0 PF PN 27 7 F J 1.20 1 1G 4J 1311 9 1 65 Igiena 10MO 91V0 PF N 28 61 A M 7.20 1 2A 4J 1153 3 1 115 Igiena 10MO 9410 F N 29 61 B M 5.80 1 2C 4J 1153 B 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF PN 30 60 A J 25.60 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 8MO 2FA 9410 F PN 31 60 B J 3.60 1 1G 4J 4151 3 3 125 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9110 F N 32 60 C J 5.80 1 1G 4J 1113 A 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF PN 33 59 A J 14.10 1 1G 4J 1311 1 3 90 Igiena 6MO 3BR 1FA 91V0 F N 34 59 B J 8.80 1 1G 4J 1431 A 1 25 Curatiri 7MO 2FA 1LA 9410 F PS
35 9 E J 2.70 1 1G 4J 221
2 7 2 155 P. Racord. Imp. 9MO 1BR 91V0 N NN 36 9 F J 0.60 1 1G 4J 1311 9 1 10 Degajari 8FA 2MO 91V0 F PS 37 9 C J 0.90 1 1G 4J 1311 7 1 30 Igiena 10AN 91V0 N N 38 9 D J 1.90 1 1G 4J 1311 9 3 65 Igiena 9MO 1AN 91V0 PF N 39 9 B J 1.40 1 1G 4J 2211 1 3 155 P. Racord. Imp. 7FA 3BR 91V0 F NN 40 9 A K 27.50 1 5H 4J 1311 1 3 125 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N 41 8 B J 3.90 1 1G 4J 2211 9 3 145 P. Racord. Imp. 9FA 1BR 91V0 F NN 42 8 C J 1.10 1 1G 4J 2211 9 1 20 Rarituri 7MO 2FA 1BR 91V0 F PN 43 8 D J 2.60 1 1G 4J 1311 9 3 65 Igiena 9MO 1AN 91V0 PF N 44 8 E J 0.80 1 1G 4J 1311 9 1 10 Degajari 6FA 4MO 91V0 F PS 45 10 B J 5.90 1 1G 4J 2211 1 3 155 Cvasigradinarite 6FA 4BR 91V0 F N 46 10 A M 14.30 1 2A 4J 1311 1 3 110 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N
47 11 B M 3.00 1 2A 4J 221
2 2 1 35 Rarituri 6MO 2FA 1PAM1ME 91V0 PF PN
48 11 C M 4.40 1 2A 4J 1311 1 3 125 T. Conservare 4MO 4BR 2FA 91V0 F N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
57 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
49 11 A J 8.20 1 1G 4J 1311 1 3 135 Cvasigradinarite 4BR 3MO 3FA 91V0 F N
50 12 B J 16.10 1 1G 4J 2211 1 1 35 Rarituri 5FA 3MO 1DT 1BR 91V0 F N
51 12 A K 18.90 1 5H 4J 1311 1 3 95 Igiena 6MO 2FA 2BR 91V0 F N 52 13 A K 17.30 1 5H 4J 1311 1 3 130 Igiena 5MO 3BR 2FA 91V0 F N
53 13 B J 10.10 1 1G 4J 221
2 2 1 35 Rarituri 8FA 1MO 1BR 91V0 PF N
54 14 B J 6.30 1 1G 4J 1311 1 1 40 Rarituri 4MO 4FA 1PAM1BR 91V0 F N
55 14 A K 15.10 1 5H 4J 1311 1 3 110 Igiena 6MO 3BR 1FA 91V0 F N 56 15 A K 30.90 1 5H 4J 1311 1 3 100 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N 57 15 B J 20.50 1 1G 4J 1311 9 1 40 Rarituri 7MO 3FA 91V0 F N 58 16 A J 4.70 1 1G 4J 1431 2 3 150 Cvasigradinarite 7MO 3FA 9410 F N 59 16 B J 13.30 1 1G 4J 1411 9 1 25 Curatiri 7MO 3FA 91V0 F PN 60 16 C J 1.70 1 1G 4J 1411 9 1 15 Curatiri 9MO 1FA 91V0 F PN 61 17 A J 1.50 1 1G 4J 1411 1 3 150 Cvasigradinarite 7MO 3FA 91V0 F N 62 17 B J 16.20 1 1G 4J 1411 1 2 10 Curatiri 8FA 2MO 91V0 N PN 63 18 J 18.20 1 1G 4J 1411 1 3 155 Cvasigradinarite 9FA 1MO 91V0 F PN 64 19 C J 4.10 1 1G 4J 1431 2 1 90 Igiena 10MO 9410 PF N
65 19 B J 13.20 1 1G 4J 1411 1 2 15 Ingr. Sem. Compl. 7FA 2MO 1PAM 91V0 N PS
66 19 D J 10.60 1 1G 4J 1431 1 3 155 Cvasigradinarite 10FA 9410 N PN 67 19 A J 13.70 1 1G 4J 1411 4 3 150 Cvasigradinarite 6MO 4FA 91V0 F N 68 20 A J 5.00 1 1G 4J 1431 4 3 80 Igiena 7MO 3FA 9410 F N 69 20 B J 9.30 1 1G 4J 1411 1 3 155 Cvasigradinarite 10FA 91V0 F PN
70 21 A J 5.50 1 1G 4J 1431 2 1 105 Rase in benzi alaturate 10MO 9410 PF NN
71 21 B J 5.70 1 1G 4J 1431 2 3 155 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9410 PF N 72 45 J 18.10 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 7MO 1FA 9410 F N 73 46 M 19.80 1 2A 4J 1113 2 3 90 Igiena 10MO 9410 F N 74 47 A J 7.10 1 1G 4J 1411 1 3 115 Cvasigradinarite 5MO 3FA 91V0 F N 75 47 C M 2.90 1 2A 4J 1153 4 3 100 Igiena 10MO 9410 PF N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
58 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
76 47 B J 20.30 1 1G 4J 4141 2 3 160 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9110 F N 77 48 A J 10.10 1 1G 4J 1411 1 3 110 Cvasigradinarite 8MO 2FA 91V0 F PN 78 48 C J 11.70 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F PN 79 48 B J 13.20 1 1G 4J 4151 3 3 115 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9110 F N 80 49 A J 6.70 1 1G 4J 1411 1 3 85 Igiena 9MO 1FA 91V0 F N
81 49 B J 9.70 1 1G 4J 1431 2 3 105 Igiena (Prog dec II) 7FA 3MO 9410 F N
82 50 B J 13.70 1 1G 4J 1341 A 1 30 Rarituri 9MO 1FA 9110 N PN 83 50 C M 2.30 1 2A 4J 1341 A 1 30 Igiena 8MO 2AN 9110 N N 84 50 A J 25.10 1 1G 4J 1311 1 3 95 Igiena 5MO 4FA 1BR 91V0 F N
85 51 A J 30.20 1 1G 4J 1431 2 3 100 Igiena (Prog dec II) 4FA 4BR 2MO 9410 F N
86 51 B J 7.80 1 1G 4J 1431 2 1 35 Rarituri 8MO 2FA 9410 PF N 87 52 A J 12.00 1 1G 4J 4141 2 3 95 Igiena 4MO 3FA 3BR 9110 F N 88 52 B J 4.20 1 1G 4J 1411 9 1 25 Curatiri 9MO 1LA 91V0 PF PN 89 53 B J 1.50 1 1G 4J 1411 9 1 25 Rarituri 10MO 91V0 PF PN 90 53 C J 1.00 1 1G 4J 1311 9 1 10 Curatiri 8MO 2FA 91V0 F PN 91 53 A J 25.80 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 7MO 2BR 1FA 91V0 F N 92 54 B J 1.20 1 1G 4J 1431 A 1 25 Rarituri 8MO 2FA 9410 F N 93 54 C J 1.60 1 1G 4J 1341 A 3 35 Igiena 6MO 4AN 9110 N N 94 54 A J 13.10 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 4BR 3MO 3FA 91V0 F N 95 55 C J 2.80 1 1G 4J 1431 A 1 40 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N 96 55 B J 3.60 1 1G 4J 1431 A 1 20 Igiena 8MO 2FA 9410 F N 97 55 A J 20.20 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 5MO 3BR 2FA 91V0 F N 98 56 C J 4.90 1 1G 4J 1431 A 1 35 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N 99 56 B J 7.20 1 1G 4J 1431 A 2 20 Igiena 8MO 2FA 9410 F N 100 56 A J 14.80 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N
101 57 C J 7.90 1 1G 4J 1341 A 1 25 Curatiri 10MO 9110 N PS
102 57 A J 20.20 1 1G 4J 1311 1 3 95 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
59 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
103 58 A J 7.30 1 1G 4J 1311 1 3 95 Igiena 5MO 4BR 1FA 91V0 F N
104 58 B J 6.00 1 1G 4J 1311 1 3 125 Cvasigradinarite 5FA 3BR 2MO 91V0 F PN
105 58 C J 4.10 1 1G 4J 1311 1 3 70 Igiena 5MO 4BR 1FA 91V0 F N
106 58 D J 2.00 1 1G 4J 1311 9 1 25 Igiena 9MO 1BR 91V0 PF N
107 58 E J 3.20 1 1G 4J 1311 9 1 40 Rarituri 10MO 91V0 PF N
108 62 B M 8.10 1 2A 4J 1341 2 3 100 Igiena 8MO 1FA 1BR 9110 PF N
109 62 A J 29.70 1 1G 4J 1431 A 2 20 Rarituri 9MO 1FA 9410 F PN
110 63 A J 17.40 1 1G 4J 1341 2 3 100
Igiena (Prog dec II) 5MO 3BR 2FA 9110 PF N
111 63 B J 12.00 1 1G 4J 1431 A 2 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N
112 64 B J 2.90 1 1G 4J 1431 A 2 25 Rarituri 9MO 1FA 9410 F N
113 64 C J 5.50 1 1G 4J 1341 2 3 100
Igiena (Prog dec II) 4MO 4BR 2FA 9110 PF N
114 64 A J 18.30 1 1G 4J 1341 2 3 110 Cvasigradinarite 5MO 3BR 2FA 9110 PF PS
115 65 B J 0.80 1 1G 4J 1311 9 1 35 Igiena 6MO 4AN 91V0 PF N
116 65 A J 12.90 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 5MO 4FA 1BR 91V0 F N
117 66 B J 3.00 1 1G 4J 4141 2 3 160 Cvasigradinarite 9FA 1BR 9110 F N
118 66 A J 5.50 1 1G 4J 1311 1 2 100 Igiena 6MO 2FA 2BR 91V0 PF N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
60 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
119 67 D J 5.50 1 1G 4J 1341 2 3 85 Igiena 5FA 3MO 2BR 9110 F N
120 67 E J 2.40 1 1G 4J 1341 2 3 10
Ingr. Sem. Compl. 5MO 5FA 9110 F PS
121 67 B J 3.00 1 1G 4J 1341 C 1 10
Ingr. Sem. Compl. 8FA 1MO 1BR 9110 PF PS
122 67 A J 20.60 1 1G 4J 1311 1 3 100 Igiena 4MO 4BR 2FA 91V0 F N
123 67 C M 0.50 1 2A 4J 1341 A 2 20
Ingr. Sem. Compl. 7MO 3AN 9110 PF PS
124 68 B J 6.40 1 1G 4J 1341 2 3 100 Igiena 4FA 3MO 3BR 9110 F N
125 68 C J 1.10 1 1G 4J 1211 9 2 25 Rarituri 8MO 2AN -
126 68 A J 11.30 1 1G 4J 1211 1 1 100 Igiena 7BR 3MO -
127 68 D J 0.50 1 1G 4J 1211 5 2 10
Ingr. Cult. Compl. 7AN 3MO -
128 69 C J 14.50 1 1G 4J 1341 A 2 25 Rarituri 5MO 4FA 1BR 9110 PF PN
129 69 A J 22.60 1 1G 4J 1211 1 1 95 Igiena 6MO 4BR -
130 69 B J 25.80 1 1G 4J 1341 2 3 100 Igiena 4FA 3MO 3BR 9110 F N
131 70 C J 1.50 1 1G 4J 1341 A 1 40 Rarituri 10MO 9110 N N
132 70 A J 6.90 1 1G 4J 1212 1 3 90 Igiena 5MO 4BR 1FA -
133 70 B J 23.50 1 1G 4J 1341 A 1 25 Rarituri 6MO 3BR 1FA 9110 N PN
134 71 C J 7.90 1 1G 4J 1341 2 3 165 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9110 F PN
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
61 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
135 71 B J 5.30 1 1G 4J 1431 A 1 40 Rarituri 10MO 9410 PF N
136 71 A J 15.00 1 1G 4J 1341 A 1 25 Rarituri 7MO 2FA 1BR 9110 N PN
137 72 B J 4.10 1 1G 4J 1114 A 1 45 Rarituri 10MO 9410 PF N
138 72 A J 21.20 1 1G 4J 1431 2 3 165 Cvasigradinarite 5FR 4FA 1MO 9410 PF PN
139 73 A J 12.40 1 1G 4J 1431 2 3 140 Cvasigradinarite 8FA 2MO 9410 PF PN
140 73 C M 4.60 1 2A 4J 4141 2 3 85 Igiena 9FA 1MO 9110 F N
141 73 B J 25.10 1 1G 4J 1431 2 3 125 Cvasigradinarite 5MO 5FA 9410 F PN
142 73 D J 4.70 1 1G 4J 1114 A 2 20 Igiena
6MO 2LA 1PAM1FA 9410 F N
143 59V 2.20 0 0 0 0
144 11V 0.20 0 0 0 0
145 15V 0.50 0 0 0 0
146 53V 1.10 0 0 0 0
147 58V 3.70 0 0 0 0
148 60C 0.00 0 0 0 0
149
68C1 0.00 0 0 0 0
150
68C2 0.00 0 0 0 0
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
62 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
151
68C3 0.00 0 0 0 0
152 74 C J 7.20 1 1G 4J 1153 3 2 25 Igiena 10MO 9410 PF N
153 74 B J 8.20 1 1G 4J 1113 2 1 95
Rase in benzi alaturate 10MO 9410 PF NS
154 74 A J 22.10 1 1G 4J 1114 A 1 50 Rarituri 10MO 9410 PF N
155 75 B J 11.90 1 1G 4J 1431 2 3 100 Igiena 7MO 3FA 9410 F N
156 75 A M 32.00 1 2A 4J 1431 2 3 165 T. Conservare 8FA 2MO 9410 PF N
157 76 B J 0.80 1 1G 4J 1314 3 2 115 Igiena 6FA 2MO 2BR 9110 F N
158 76 A M 7.00 1 2A 4J 1431 A 1 40 Igiena 10MO 9410 PF N
159 77 B J 4.90 1 1G 4J 1431 2 3 165 Cvasigradinarite 10FA 2MO 9410 PF PN
160 77 C M 1.50 1 2A 4J 1431 2 3 115 T. Conservare 9MO 1FA 9410 F N
161 77 A M 9.30 1 2A 4J 1341 A 1 40 Igiena 9MO 1FA 9110 N N
162 22 B J 5.20 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 10FA 9410 N N
163 22 C J 2.10 1 1G 4J 1431 2 2 80 Igiena 9FA 1MO 9410 PF N
164 22 A J 9.20 1 1G 4J 1431 2 3 100 Cvasigradinarite 8MO 2FA 9410 F NN
165 23 C J 1.80 1 1G 4J 1431 A 2 45 Rarituri 10MO 9410 F N
166 23 A J 10.70 1 1G 4J 1431 2 3 90 Igiena 8MO 2FA 9410 F N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
63 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
167 23 B J 11.90 1 1G 4J 1431 2 3 65 Igiena 9FA 1MO 9410 PF N
168 24 A J 7.10 1 1G 4J 1431 A 3 40 Igiena 9MO 1FA 9410 F N
169 24 C J 2.70 1 1G 4J 1431 2 3 85 Igiena 7MO 3FA 9410 F N
170 24 B J 22.40 1 1G 4J 1431 2 3 110 Cvasigradinarite 9FA 1MO 9410 PF N
171 30 A J 1.10 1 1G 1411 9 1 55 Igiena 10MO 91V0 PF N
172 31 B J 2.10 1 1G 4111 1 3 155 Cvasigradinarite 7FA 91V0 F PN
173 43 J 9.00 1 1G 1114 2 1 80 Igiena 10MO 9410 PF N
174 3 C J 0.50 1 1G 4J 2211 9 1 55 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N
175 3 E M 0.60 1 2A 4J
2212 A 1 35 Igiena 10AN 91V0 N N
176 3 D J 11.40 1 1G 4J 2211 9 1 50 Rarituri 7MO 2FA 1BR 91V0 PF N
177 3 A J 9.10 1 1G 4J
2212 2 3 5
Ingr. Sem. Compl. 10FA 91V0 PF PS
178 3 B M 2.30 1 2A 4J
2212 A 3 50 Igiena 7MO 2FA 1AN 91V0 F N
179 2 E J 0.30 1 1G 4J 2211 9 1 50 Igiena 8MO 1FA 1BR 91V0 F N
180 2 D J 1.10 1 1G 4J
2212 2 3 145 Cvasigradinarite 9FA 1MO 91V0 PF N
181 2 C M 5.40 1 2A 4J
2212 2 3 145 Igiena 4MO 4FA 2BR 91V0 F N
182 2 B J 3.60 1 1G 4J 2211 9 1 50 Rarituri 8MO 2BR 91V0 PF N
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
64 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
183 4 E M 1.60 1 2A 4J
2212 2 3 155 T. Conservare 6FA 3BR 1MO 91V0 F N
184 31 C M 1.40 1 2A 1411 2 3 85 Igiena 16MO 91V0 F N
185 40 A J 1.10 1 1G 1411 9 1 70 Rarituri 9MO 1FA 91V0 F N
186 54 D J 1.50 1 1G 1311 9 1 10 Curatiri 8MO 91V0 PF PS
187 77V 0.10 0 0 0 0
188 23V 0.60 0 0 0 0
189 24V 1.50 0 0 0 0
190 9V 0.70 0 0 0 0
191 31A 1.20 0 0 0 0
192
31C2 0.00 0 0 0 0
193
31C1 0.00 0 0 0 0
194 14V 0.10 0 0 0 0
195 50A 0.10 0 0 0 0
196 50C 0.00 0 0 0 0
197 70V 0.30 0 0 0 0
.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
65 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Caracterul: 1,2,3,4- Natural fundamental (productivitate diferita); 5 – ParŃial derivat; 6,7,8 – Total derivat; 9,A,B – Artificial
productivitate diferită) Structura: 1 – echien (diferenta intre elemente 0-5 ani); 2 – relativ echien (6-30 ani); 3 – relativ plurien (mai mare de 30 ani); 4 –
plurien (min. 3 generaŃii) Stare de conservare: N – nefavorabilă; PF – parŃial favorabilă; F - Favorabilă Impact : NS – negativ semnificativ; NN – negativ nesemnificativ; N – neutru; PN – pozitiv nesemnificativ; PS – pozitiv
semnificativ Prevederile amenajamanetului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung, susŃinute de un ciclu de
producŃie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităŃii de 117 ani , indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăŃirea lor. Astfel se estimează:
i. creşterea vârstei medii de la 89 în anul 2007 la 98 ani in anul 2017 şi la 106 în 2027, ii. creşterea consistentei medii a arboretelor de la 0.80 în 2007, la 0,81 in anul 2017 şi 0,83 în anul 2027 iii. menŃinerea compoziŃiei in jurul proporŃiei de 50% molid 30% fag si 20% brad.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
66 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
B. Impactul cumulativ habitate
Zona studiată este amplasată în centrul masivului Penteleu într-o zonă relativ izolată, usor
antropizată. Principalelel activităŃi existente în zonă sunt reprezentate da activităŃiile silvice. Acestea
se desfăşoară în baza uor planuri de amenajament, dezvoltate pe aceleaşi principii ca si
amenajamnetul ce face obiectul acestui studiu.
Zona de evaluare a impactului cumulativ a fost stabilită ca fiind zona inclusă în situl de
importanŃă comunitară Penteleu în suprafaŃă de 11.233 ha. Zona vizată de amenajamentul silvic
reprezintă 13, 8% din suprafaŃa întregului sit.
Conform clasificării Corinne Land Cover, în cadrul sitului au fost identificate următoarele categorii
de folosinŃă:
- 5 % 321 – Pajisti naturale
- 8 % 311 – Păduri de foioase
- 15% 312 – Păduri de conifere
- 64% 313 – Păduri mixte
- 8% 324 – Zone de tranziŃie cu arbuşti
Zona studiată pentru stabiliea impactului cumulativ este alcatuită în proporŃie de 87% din păduri,
gestionate în baza unor amenajamente silvice. Conform legislaŃiei din România, toate
amenajamentele se realizează în baza unor norme silvice de amenajare a pădurilor ce stabilesc cadrul
în care se stabilesc funcŃiile pădurii, respectiv obiectivele de protecŃie sau producŃie. Normele silvice
stabilesc de asemenea şi cadrul tehnic în care soluŃiile tehnice pot fi stabilite. În condiŃiile în care
amenajamentele vecine (din cadrul OS Comandău, OS Nehoiu, Obştea Dealul Lung, Theodorescu
Ilinca Roxana) au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi Ńinând cont de realităŃiile
existente în teren, putem estima că impactul cumulat al acestor amenajamente asupra
integrităŃii sitului Penteleu este de asemenea nesemnificativ.
Alte activităŃi din zona din vecinătatea sitului Penteleu, sunt activităŃiile de construcŃie a barajului
de pe râul Bâsca, din care se va alimenta barajul Siriu, în vederea obŃinerii de energie electrică.
Beneficiarul proiectului este SC Hidroelectrica SA, sucursala Siriu. Proiectul este în derulare, fiind
obŃinute avizele şi acordurile necesare implementării proiectului.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
67 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
3.3.3. Analiza impactului asupra speciilor pentru care a fost declarat SCI „Penteleu”
pe perioada de aplicare a planului de amenajare
A. Analiza impactului în perioada de execuție a lucrărilor
Pe baza observatiilor din teren si a analizei informatiilor din literatura de specialitate s-au
identificat speciile de inters comunitar care sunt regasite in arealul de implementare a planului de
amenajare a padurilor analizat. Astfel s-a putut constata ca o mare parte dintre specii cu toate ca sunt
prezente in situl Penteleu nu se regasesc in aria studiata, in acest sector al sitului neexistand habitate
corespondente care sa asigure o favorabilitate.
Specii de mamifere: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Caniş lupus (Lup); P Lynx lynx (Râs); P Ursus arctos (Urs brun) P
Specii de amfibicni şi reptile: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); P Trituras cristatus (Triton cu creastă); P Trituras montandoni (Triton carpatic) P
Specii de peşti: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Barbus meridionalis (Moioagă) P Cottus gobio P
Specii de nevertebrate: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Callimorpha quadripunctaria A Rosalia alpina P Carabus variolosus P
Specii de plante: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Campanula serrata (ClopoŃel); A
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
68 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Cypripedium calceolus (Papucul doamnei); P Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); A Dicranum viride P Iris aphylla ssp. hungarica A Drepanocladus vernicosus A
Impactului asupra speciilor de mamifere
In arealul de implementare al proiectului de amenajare a fondului forestier sunt prezente trei
specii de carnivore mari de interes conservativ, listate in Formularul Standard al SCI Penteleu.
Specii de mamifere: Prezent/absent în zona de desfăşurare a lucrărilor
Caniş lupus (Lup); P 20-30 indivizi Lynx lynx (Râs); P Fara date Ursus arctos (Urs brun) P 70-100 indivizi
Pentru evaluarea impactului proiectului de amenajare a fondului forestier s-au prelucrat
datele existente in literatura de specialitate si cele obtinute in baza observatiilor proprii din teren,
concluzia majora fiind legata in primul rand legata de numarul de indivizi prezenti real in zona de
studiu, comparativ cu cifrele mentionate in formularul standard.
Astfel, avand in vedere studiile referitoare la marimea teritoriilor carnivorelor mari in
Romania ( ICAS 2007, Micu et all 2010, Rozylowicz 2005) prin care se specifica suprafetele
teritoriilor utilizate de carnivorele mari (urs 35000-140 000 ha, lup 20000 – 130000 ha, ras 20000-
35000 ha) se poate constata ca efectivele indicate in Formularul Standard sunt exagerate, informatiile
probabil fiind extrase din fisele fondurilor de vanatoare suprapuse arealului de implementare al
planului de amenajare (1500 Ha).
Studiile noastre pe teren au evidentiat faptul ca zona este utilizata frecvent de cele trei specii
de carnivore mari, monitorizarea urmelor neidicand insa zone cu abundenta ridicata sau spatii cu rol
de refugiu, zone cheie pentru reproducere, hranire, etc.
In general urmele carnivorelor mari identificate pe teren au evidentiat faptul ca indivizii
acestor specii utilizeza arealul analizat in mod constant, fara fluctuatii care sa evidentieze prezenta
unor concentrari masive ale ursilor in perioada de hiperfagie sau existenta unor zone cheie pentru
hibernare si reproducere/cresterea puilor.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
69 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
In acest context se poate afirma ca suprafata analizata este parte componenta a unor teritorii
utilizate de carnivore mari, numarul maxim de indivizi prezenti in areal fiind de aproximativ 1-2 rasi,
1 haita lupi (2-8 exemplare), 1-2 ursi.
Ursul, lupul si rasul sunt specii care evita prezenta omului in apropiere si sunt deranjati de
activitatile antropice precum exploatarea masei lemnoase, recoltarea fructelor de padure si
ciupercilor.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
73 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Cu toate acestea avand in vedere etologia speciilor si regimul trofic specific nu se poate afirma ca
gospodarirea fondului forestier poate cauza schimbari fundamentale in ceea ce priveste starea de
conservare al populatiilor de carnivore. Exploatarea masei lemnoase ca activitate aferenta planului de
amenajare a padurii poate afecta speciile de carnivore mari in urmatorul context:
• Exploatarea masiva a exemplarelor mature de fag care fructifica abundent;
• Organizarea unor parchete de exploatare in zonele favorabile existentei unor barloguri in
perioadea noiembrie – martie;
• Organizarea simultana de parchete de exploatare pe suprafete invecinate;
Impactului asupra speciilor de amfibieni
Cercetările la nivel ecosistemic realizate în cuprinsul Ocolului amenajamentului silvic analizat
ne îndreptăŃesc să afirmăm că există o adevărată reŃea de habitate disponibile pentru amfibieni,
afectarea lor de către intervenŃia antropică fiind practic lipsita de un impact semnificativ. Complexul
de zone umede temporare şi permanente, reprezentate de bălŃi şi băltoace cu apă stagnantă care se
formează primăvara la topirea zăpezilor şi sunt întreŃinute de reŃeaua fină de izvoare şi pâraie cu apă
limpede şi curată permit supravieŃuirea la nivel metapopulaŃional a speciilor prezente.
Amfibienii (tritoni, broaşte) sunt vertebrate de dimensiuni relativ mici, care se deplasează pe
distanŃe scurte având un teritoriu relativ redus. Au un stadiu de dezvoltare larvară foarte diferit de
stadiul adult. Ca larve, ei sunt obligat acvatici, au un regim trofic predominant ierbivor, respiră prin
branhii. După metamorfoză, devenind adulŃi tereştri, trec la un regim de hrană predominant
insectivor, au o respiraŃie pulmonară şi tegumentară, fiind în continuare legaŃi de habitatele cu grad
mare de umiditate. Mai mult, amfibienii prezintă o fidelitate extraordinară faŃă de locurile de
reproducere, revenind an de an la aceeaşi baltă unde s-au dezvoltat ca larve pentru a se reproduce la
rândul lor.
În campaniile de teren, observaŃiile făcute asupra amfibienilor au fost relativ mai puŃine,
motivul fiind pierderea perioadei de reproducere a acestora. Au fost observate însă numeroase
exemplare adulte în faza terestră de activitate, precum şi larve, după care s-a realizat identificarea
speciilor. ObservaŃiile de ordin cantitativ n-au fost însă posibile, metodele de estimare a populaŃiilor
de amfibieni putând fi aplicate exclusiv în perioada de reproducere.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
75 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
În campaniile de teren, observaŃiile făcute asupra amfibienilor au dus la identificarea unor
areale cu densitati mai mari ale speciilor de interes comunitar mentionate in Formularul Standard al
sitului Penteleu. Astfel de zone sunt amplasate in imediata vecinatate a paraielor Basculita, Tamasoi,
Porcului, Corului in suprafete cu baltiri sau acumulari de apa la baza versantilor impaduriti sau
meandre largi ale cursurilor de apa.
Lista parcele cu situri importante pentru amfibieni
UP parcela ua ALT MIN
ALT MAX
UP IV 7 A 950 1050 UP IV 1 A 790 0 UP IV 1 C 800 1000 UP IV 8 D 950 0 UP IV 53 A 1100 1400 UP IV 62 B 1100 1200 UP IV 68 C 1100 0 UP IV 68 D 1100 0 UP IV 30 A 1050 1150 UP IV 50 C 1100 0
În urma studiilor efectuate în zonă, a fost detectată o preferinŃă aproape generală a
amfibienilor pentru zonele de ecoton ale ecosistemelor forestiere. Este prin urmare deosebit de
important de a sublinia importanŃa conservării acestor habitate ecotonale.
Zonele de ecoton sunt cunoscute ca şi zone cu o biodiversitate foarte ridicată. Multe specii
de amfibieni pot fi caracterizate drept specii de ecoton datorită ciclului lor complex de viaŃă care
implică atât o fază terestră cât şi o fază acvatică de viaŃă. Amfibienii depun pontele în apa puŃin
adâncă de la marginea diverselor ecosisteme acvatice: lacuri, iazuri piscicole, izvoare, pârâiaşe, bălŃi şi
băltoace, mlaştini. Cu excepŃia zonelor umede de dimensiuni foarte mici, prezenŃa amfibienilor e
restrânsă la graniŃa habitatelor acvatice, reprezentând una din componentele specifice ale biocenozei
ecotonale.
Ecotonul apă-uscat e un concept funcŃional în ecologie care se poate aplica şi la scara mai
redusă a bălŃilor temporare vernale care reprezintă microecosisteme aparte cu o structură şi o
funcŃionalitate proprie în contextul peisajului geografic. În acest context, compoziŃia comunităŃilor
de amfibieni depinde de variabilitatea spaŃio-temporală a fiecăreia dintre aceste unităŃi, constituind o
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
76 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
sursă de presiune selectivă ce acŃionează asupra reproducerii amfibienilor. Aceştia răspund prin
adaptări specifice care se reflectă atât în stadiul larvar cât şi în cel de adult (Joly şi Morand, 1997). În
perimetrul luat în considerare, habitatele cele mai instabile, cu un nivel al apei care fluctuează
continuu şi e puŃin predictibil, sunt ocupate de Bombina variegata. Această specie se poate reproduce
cu succes până şi în bălŃi create în foste urme de tractor, în urma unor ploi torenŃiale. Alte specii
preferă habitate intermediare din punct de vedere al stabilităŃii: Triturus sp. Unele specii sunt prezente
doar în zone unde nivelul apei e mai predictibil: Bufo bufo, Rana dalmatina, R. temporaria.
Diversitatea specifică a amfibienilor atinge valori ridicate în zone cu un nivel intermediar de
variabilitate, cum sunt habitatele temporare mezotrofe alimentate mai ales din acviferele freatice. În
astfel de habitate se pot întâlni până la 5 specii de amfibieni care se reproduc concomitent (Triturus
vulgaris, Triturus alpestris, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana dalmatina).
Factorul considerat însă cel mai dramatic pentru declinul speciilor pretutindeni în lume este
pierderea habitatului (Langton şi Burton, 1997).
Pădurile, care încă mai ocupă în România suprafeŃe relativ mari, în ciuda defrişărilor masive
legale şi ilegale de după RevoluŃie, reprezintă un refugiu important pentru populaŃii numeroase de
salamandre, tritoni şi broaşte de pădure, şopârle şi şerpi.
Suprafata amenajamentului silvic care face obiectul acestui studiu dispune de o acoperire
mare cu pădure e străbătut de o reŃea densa de drumuri. Astfel, în perimetrul considerat, echilibrul
ecologic al populaŃiilor de amfibieni şi reptile se menŃine deocamdată într-o stare relativ bună, fără a
fi supus unor factori disturbatori majori. Un management forestier adecvat care să conserve
suprafeŃele ocupate la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri majore de ecosisteme, precum şi
păstrarea conectivităŃii în cadrul habitatelor vor putea asigura perpetuarea în timp a biocenozelor
naturale, inclusiv a comunităŃilor de amfibieni.
Activitati cu potential perturbator asupra speciilor de amfibieni:
• Taierile rase, schimbarile majore asupra tipurilor de habitate forestiere existente;
• Degradarea zonelor umede, desecari, drenari sau acoperirea ochiurilor de apa;
• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in zone umede;
• Bararea cursurilor de apa;
• Astuparea podurilor/podetelor cu material levigat sau cu resturi de vegetatie;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
77 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• Utilizarea de pesticide pentru tratamentul padurilor;
Impactului asupra speciilor de pesti
Râurile şi pâraiele, denumite pe larg ape curgătoare, formează o reŃea hidrografică
caracterizată de un bazin de recepŃie, forme ale albiei specifice şi tipuri de cursuri influenŃate de
factori geografici (climă, expoziŃie, poziŃia geografică, etc). Aceste caracteristici determină
particularităŃile curgerii unui râu (regimul hidrologic al râului) care influenŃează existenŃa unor
anumite habitate sau chiar microhabitate favorabile speciilor de pesti . În drumul său de la izvoare la
vărsare râurile străbat diverse formaŃiuni geologice, categorii de pantă, etc. fapt ce determină o
morfologie (formă a albiei râului) diferenŃiată pe întreg parcursul său.
În general forma albiei în plan longitudinal a râurilor poate fi de mai multe tipuri: alternanŃe
prag-bazin, în cascadă, alternanŃe bazine-curs cu ape repezi, alternanŃe prag-ape repezi etc. La acestea
se adaugă formele în plan realizate de către râu la interacŃiunea sa cu diverşi agenŃi (roca, vegetaŃia,
etc): braŃe moarte, popine, cursuri secundare, grinduri, zătoane, etc.
Aceste tipuri de forme ale albiei se constituie ca habitate favorabile pentru numeroase specii
de pesti, printre care se numara si cele doua specii mentionate in formularul standard al sitului
Penteleu.
In ceea ce privesc speciile criteriu de pesti, relevanta datelor asupra populatiilor existente nu
a reprezentat criteriu de desemnare ca sit de importanta primara pentru conservarea acestora (vezi
figura). Astfel pentru speciile criteriu au fost desemnate 27 de astfel de areale a caror protectie va
garanta ocrotirea si mentinerea acestor specii în România.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
78 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Harta distributiei siturilor cu relevanta pentru desemnarea ariilor primare pentru protectia speciilor de pesti
conform criteriilor de desemnare a retelei Natura 2000 (Dupa, Banaduc: 2006: "Important Areas for Fish in
Romania - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania")
Barbus meridionalis – moioaga
Este o specie bentopelagica de ape curgatoare limpezi ce curg pe substrate de pietris sau
nisip. Este o specie cu durata de viata scurta ce se hraneste cu specii marunte de nevertebrate, foarte
rar cu plante. Prezenta acestei specii este incerta în zona de implementare a proiectului, existând
semnalari destul de vechi asupra prezentei în Paraul Basculita si afluentii sai, prezenta fiind certa in
studiile de data recenta. In România aceasta specie are o raspândire relativ larga, populatiile fiind
într-un progres populational datorita îmbunatatirii conditiilor factorului de mediu apa, în special ca
urmare a stoparii deversarilor orasenesti, a poluarii industriale, etc. Astfel nivelul de vulnerabilitate al
acestei specii este considerat a fi unul foarte redus. Date fiind populatiile numeroase existente în
România, proiectul de fata va produce un impact limitat, la nivel local asupra acestei specii a carei
prezenta pe viitor consideram ca nu va fi afectata negativ de proiect.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
79 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Harta distributiei speciilor de pesti in bazinul raului Buzau ( Sursa: Prospective monitoring of fish communities from buzău river’s basin by Dorel Ureche et all., 2004)
b. Cottus gobio – zglavoc
Este o specie bentica ce apare în râurile reci si repezi de munte ce traverseaza substrate
pietroase. Apare si în unele lacuri montane sau rezervoare bine oxigenate ca urmare a transportului
pasiv din aflenti. Este o specie teritoriala ce ocupa perimetre din jurul câtorva bolovani din albia de
curgere a râului, având o mobilitate redusa.
Hrana de baza este constituita din nevertebrate marunte, foarte rar alevini sau icre ale altor
specii de pesti. Este o specie stenobionta si stenotopa, sensibila la schimbarile de mediu, cu populatii
în regres ca urmare a activitatilor de defrisare ce reprezinta cauza fenomenelor erozive si de încarcare
a apelor cu suspensii.
Semnalarile acestei specii în Paraul Basculita si afluentii sai ramân de asemenea destul de
vechi si se refera la unii afluenti si la zona din aval de localitatae Gura Teghii. Este luata în
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
80 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
considerare utilizarea resurselor de balastru si deranjarea repetata a albiilor datorata unor activitati
antropice (exploatari forestiere, traversari ale unor utilaje, etc.) ca reprezentând factorul principal al
retragerii acestei specii pe cursul superior si inferior al râului Buzau, respectiv în afluentii sai.
Activitati care pot degrada actualul statut de conservare al speciilor de pesti:
• Taierile rase, schimbarile majore asupra tipurilor de habitate forestiere existente;
• Traversarea cursurilor de apa de catre utilaje forestiere sau cu busteni;
• Cresterea turbiditatii apei din bazinele hidrografice ale cursurilor de apa;
• Deversarea voita sau accidentala de uleiuri uzate si/sau carburanti;
• Degradarea zonelor umede, desecari, drenari sau acoperirea ochiurilor de apa;
• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in albia minora sau majora a
paraielor;
• Bararea sau dirijarea cursurilor de apa;
• Astuparea podurilor/podetelor cu material levigat sau cu resturi de vegetatie;
• Utilizarea de pesticide pentru tratamentul padurilor.
Parcele silvice indicate, prezinta prin localizarea in lungul cursurilor de apa o importanta pentru
speciile de pesti Barbus meridionalis si Cottus gobio.
In aceste parcele tehnicile de exploatare a masei lemnoase vor fi aplicate astfel incat sa fie
asigurata integralitatea ecosistemelor acvatice. In lungul cursurilor de apa va fi pastrata o zona
tampon de 50 m pe ambele maluri. Traversarea paraielor cu busteni se va face obligatoriu pe podete
de lemn iar platformele primare si organizarile de santier vor fi amplasate la o distanta de minim 50
de metrii de albia minora a paraielor.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
82 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Parcela
Ua
Cod Habitat RO
TIP PADURE
7 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 1 B R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 2 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 3 A R4104 2212 Brădeto-făget cu floră de mull de product. mijl. -m 5 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 6 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 1 A R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 1 E R4102 1314 Amestec de molid, brad, fag cu flora de mull - m 1 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 4 E R4104 2212 Brădeto-făget cu floră de mull de product. mijl. -m 5 E R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 6 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 7 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 7 J R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 60 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 59 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 9 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 8 D R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 10 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 11 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 11 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 12 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 13 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 14 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 15 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 16 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 17 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 17 B R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 18 R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 19 C R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 19 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 20 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 21 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 45 R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 47 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 48 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 49 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s 50 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 50 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 52 A R4110 4141 Făget cu Festuca altissima -m
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
83 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
53 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 54 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 54 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 55 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 56 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 57 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 58 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 58 C R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 62 B R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 62 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 63 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 64 A R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 65 B R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 65 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 67 A R4101 1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull -s 68 C R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 68 A R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 68 D R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 69 A R4211 1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull -s 70 C R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 70 A R4211 1212 Molideto-brădet pe depozite de fliş sau coluviuni -s 70 B R4102 1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schel. -m 71 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 73 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 74 C R4206 1153 Molidiş cu Vaccinium myrtillus -i 74 A R4205 1114 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schel. -m 75 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 75 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 76 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 22 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 C R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 A R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 23 B R4214 1431 Molideto-făget cu Luzula -m 30 A R4101 1411 Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella -s
Consideram ca lucrarile propuse a se desfasura pe suprafata amenajamentului silvic nu vor
afecta aceasta specie, daca masurile de protectie a cursurilor de apa nu vor fi incalcate de operatorii
economici care vor exploatat masa lemnoasa.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
84 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Impactului asupra speciilor de nevertebrate (insecte)
Gradul impactarii unui habitat forestier utilizat de insecte variaza in functie de diferitele
tipuri de activitati care au loc in cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de intesitatea
si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul
respectiv.
Impactul planului de amenajare a padurilor asupra habitatelor utilizate de cele trei specii de insecte
care fac obiectul conservarii in SCI Penteleu, se pot incadra in patru mari categorii potentiale:
- distrugerea habitatului;
- fragmentarea habitatului;
- simplificarea habitatului;
- degradarea habitatului
Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra
habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor, uscarea asociata a
substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si
disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana.
Simplificarea habitatelor forestiere ca urmare a taierii arborilor include disparitia din acesta a
componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia
microhabitatelor (cum ar fi cuiburile sau vizuinile) sau care au fost facute de neutilizat de catre
interventia antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea
diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite
interactiuni mult mai complexe intre specii.
In timp ce taierile intr-o padure nu sunt obligatoriu o forma de modificare a habitatului,
taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma de simplificare a
habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba, dar taierile
creeaza mai mule microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai
putin ferite de vant decat in padurile naturale.
Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra insectelor depinde de vulnerabilitatea
acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Sensibilitatea
populatiilor celor trei specii de insecte este determinata de rezistenta acestora la schimbari
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
85 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
(capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate (capacitatea de a restabili populatii viabile in
conditiile schimbate).
Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand ele se
regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale extinse,
specializare inalta (stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti, dimensiuni crescute, rata
reproductiva redusa, etc, fapt care nu este coreespondent situatiei de fata.
In ceea ce priveste specia Callimorpha quadripunctaria harta distributiei la nivel national
prezentata în figura, prezinta distributia probabila a acestei specii pe baza suprapunerii datelor de
colectare cu habitatele potentiale ale speciei. Se poate observa cu usurinta ca cele mai importante
populatii ale speciei nu sunt suprapuse sitului Penteleu, prezenta speciei in arealul suprapus
amenajamentului silvic analizat, nefiind certificata de studii de data recenta.
Proiectul de fata nu va afecta direct habitate primare ale acestei specii, nefiind în masura a
periclita populatia acesteia la nivel national, regional sau local.
Distributia speciei Callimorpha quadripunctaria la nivel national (dupa, Mihut, S., Dinca, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The
implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv.
&CFMCB)
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
86 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specia Rosalia alpina, prefera ca habitata padurile batrane de fag preferă arborii bătrâni,
izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parŃial atacaŃi de alŃi dăunători. Adultii pot fi
întâlniŃi în zona montană din iunie până în septembrie.
In acest context am considerat ca oportuna o prioritizare a habitatelor favorabile mentinerii
unor nuclee viabile ale speciei, astfel incat sa poata fi asigurata mentinerea starii de conservare la
nivelul sitului. Astfel au fost considerate ca habitate favorabile speciei, habitatele forestiere acoperite
cu habitatul Natura 2000- Paduri dacice de fag, in care conform descrierilor parcelare exista arbori cu
varste mai mari de 140 ani. Acesta varsta la fag, este considerata un prag la care apar modificari
fiziologice care favorizeza dezvoltarea unor nise ecologice pentru Rosalia alpina
Lista parcele fagete cu varste mari, importante pentru mentinerea statutului de conservare al speciei Rosalia alpina
UP
Parcela
Ua
VARSTA
Habitate NATURA 2000
UP IV 3 A 160 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 4 D 145 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 9 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 8 B 145 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 10 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 18 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 19 D 155 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 20 B 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 21 B 155 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 47 B 160 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 66 B 160 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 71 C 165 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum UP IV 73 A 140 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 75 A 165 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 77 B 165 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană UP IV 31 A 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 2 A 145 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) UP IV 4 E 155 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
88 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specia Carabus variolosus este prezenta în general pe malul apelor curgătoare unde prefera
malurile pietroase cu litiera bogata si lemn mort umed. In zona de aplicare a planului de amenajare,
identificat rar in zone cu fagete batrane in apropierea malurilor paraielor unde vânează pe malul
apelor curgătoare montane sau intră chiar în apă, în căutare de larve de issecte sau mici crustacee
(Izopode, amfipode) sau anelide acvatice.
Aplicarea planului de amenajare al padurilor nu va avea un impact semnificativ asupra
populatiei de Carabus variolosus deoarece se propune conservarea arborilor batrani, doborati de fag
din lungul malurilor paraielor de munte, interzicerea degradarii malurilor pietroase, interzicerea
amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii rumegusului.
Analiza impactului asupra speciilor de plante prezente pe suprafata analizata
Lista speciilor de plante prezente in SCI Penteleu cuprinde 6 specii de plante de interes
comunitar: Dicranum viride, Depranocladus vernicosus, Ligularia sibirica, Campanula serrata, Iris aphylla ssp.
Hungarica si Cypripedium calceolus. Aceste specii, desi sunt prezente la nivelul sitului de interes
comunitar Penteleu, au o prezenta rara in habitatele forestiere care au facut obiectul analizei.
Majoritatea speciilor analizate sunt caracteristice unor ecosisteme deschise de tip faneata, pasune
(Campanula serrata, Iris aphylla ssp. Hungarica) sau a unor ecositeme in care umiditatea este crescuta, in
zone de baltire a apei, zone mlastinoase, etc (Ligularia sibirica).
Spre exemplu specia Ligularia sibirica creşte prin păduri umede in zone de baltire ale apelor in
corespondenta cu habitatul Natura 2000 : 6430 Comunitati de bordura cu ierburi inalte higrofile de
la campie pana in etajul superior montan.
Acest tip de habitat este reprezentat de următoarele două subtipuri de habitate:
• comunităŃi de ierburi înalte, hidrofile şi nitrofile, prezente de-a lungul malurilor apelor curgătoare
sau de-a lungul marginilor de păduri. Aceste asociaŃii (de tip Senecion fluviatilis, Aegopodion
podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion) aparŃin ordinelor Glechometalia hederaceae şi
Convolvuletalia sepium. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat sunt: Glechoma hederacea,
Epilobium hirsutum (pufuliŃă), Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites
hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium
robertianum (năprasnic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis
paludosa.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
89 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• ComunităŃi de ierburi perene de talie mare, higrofile din zonele mointane până la etajul alpin,
aparŃinând clasei de vegetaŃie Betulo-Asdenostyletea. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat
sunt: Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum (fratele priboiului), Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis
arundinacea (trestioară), Cirsium helenioides. ComunităŃi similare cu cele din acest subtip se pot
dezvolta la altitudini mai joase, de-a lungul râurilor şi pădurilor. Însă, comunităŃile nitrofile care
includ numai speciile de bază, comune în regiunea respectivă nu sunt considerate ca fiind
prioritare pentru conservare. Aceste comunităŃi de ierburi înalte pot apărea în păşuni umede,
lăsate fără a fi cosite. Pajişti umede cu extindere mare, necosite şi cu asociaŃii care includ
Helianthus tuberosus (floarea soarelui) şi Impatiens glandulifera nu trebuie luate în considerare.
Pe suprafata amenajamentului silvic analizat, acest tip de habitat este intalnit sporadic in
lungul cursurilor de apa in zonele lipsite de vegetatie forestiera.
Planul de amenajare a padurilor nu va avea ca si consercinta degradarea statutului de
conservare al speciei, deoarece obiectul acestui plan il constituie suprafetele de padure si nu vegetatia
din lungul cursurilor de apa.
Cu toate acestea, pentru mentinerea statutului de conservare este necesara protejare
habitatului in care traieste specia. In actele de reglementare pentru exploatarea masei lemnoase vor fi
cuprinse masuri stricte de mentinere a biotopului prin interzicerea depozitarii de masa lemnoasa si
amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier, etc îl pe suprafețe unde speciile au fost
identificate.
Specia Cypripedium calceolus, prezenta in sit conform citarilor bibliografie, cu toate ca nu a fost
citata recent pe suprafata care face obiectul amenajamentului silvic analizat prin prezentul studiu,
este o specie corelata cu habitatul forestier de interes comunitar: 91V0 Păduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion) si 9130 Păduri moldave de fag (Asperulo-Fagetum).
In aceste habitate creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor în locuri umbroase, de
obicei pe soluri calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziŃie nordică sau nord-vestică, bogate
în humus, cu umiditate ridicată în perioada de creştere (Oroian S., 2007).
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
91 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Parcele silvice indicate prezinta arealul de distributie a habitatul de interes comunitar 91V0 –
Paduri dacice de fag cu expozitie nordica, nord vestica si nord estica (Oroian S., 2007), tip de habitat
care in conformitate cu literatura de specialitate (Pop, A. 2006, Sârbu A.2007) este indicat ca si
corespondent pentru specia Cypripedium calceolus.
Parcela
Ua
Exp
Cod Natura 2000
3 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 4 C NE 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 47 A N 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 48 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 49 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 56 A NV 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Impact prognozat
Lucrarile propuse prin amenajamentul analizat nu vor afecta statutul de conservare al speciei
Cypripedium calceolus, lucrarile propuse pe parcelele habitatelor potentiale ale speciei neavand ca
finalitate schimbarea tipului de habitat. In aceste parcele se recomanda ca toate lucrarile de
exploatare a masei lemnoase sa se realizeze in afara perioadei de vegetatie, de preferat in lunile de
iarna cu sol inghetat si strat semnificativ de zapada. Exploatarea se va face evitandu-se corhanirea
versantilor si obligatoriu fara crearea de noi drumuri de tractor.
B. Impactul cumulativ
Nu poate fi estimat, pe suprafața studiată se vor implementa doar măsurile propuse în
amenajamentul silvic studiat.
La momentul de față situl Natura 2000 este administrat de în baza convenției de custodie de
către Consiliul Județean Buzău. Din informațiile obținute de la reprezentanții custodeului planul de
management al ariei va fi disponibil în anul 2012.
La acest moment impactul cumulativ al măsurilor propuse prin amenajamentului silvic și
măsurile referitoare la conservarea speciilor de interes comunitar propuse prin planul de
management nu poate fi evidențiat.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
92 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
4. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de
construcŃie, respectiv utilizare
A. Măsuri cu caracter general (Natura 2000 şi pădurile, C.E., D.G.M.):
� Obiectiv: MenŃinerea sănătăŃii şi vitalităŃii ecosistemelor de pădure
• Practicile de gospodărire a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele
naturale şi să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil. ExistenŃa unei
diversităŃi genetice, specifice şi structurale adecvate întăreşte stabilitatea, vitalitatea şi rezistenŃa
pădurilor la factori de mediu adverşi şi duce la întărirea mecanismelor naturale de reglare.
• -Se vor utiliza practici de gospodărire a pădurilor corespunzătoare ca reîmpădurirea şi
împădurirea cu specii şi provenienŃe de arbori adaptate sitului precum şi tratamente, tehnici de
recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului. Scurgerile de
ulei în cursul operaŃiunilor forestiere sau depozitarea nereglementară a deşeurilor trebuie strict
interzise
� Obiectiv: MenŃinerea şi încurajarea funcŃiilor productive ale pădurii (lemnoase şi
nelemnoase)
• OperaŃiunile de regenerare, îngrijire şi recoltare trebuie executate la timp şi în aşa fel încât să
nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea degradării arboretului şi
arborilor rămaşi, ca şi a solului şi prin utilizarea sistemelor corespunzătoare.
• Recoltarea produselor, atât lemnoase cât şi nelemnoase, nu trebuie să depăşească un nivel
durabil pe termen lung iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod optim, urmărindu-se rata
de reciclare a nutrienŃilor.
• Se va proiecta, realiza şi menŃine o infrastructură adecvată (drumuri, căi de scos-apropiat sau
poduri) pentru a asigura circulaŃia eficientă a bunurilor şi serviciilor şi în acelaşi timp a asigura
reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului.
� Obiectiv: MenŃinerea, conservarea şi extinderea diversităŃii biologice în ecosistemele de
pădure
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
93 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• Planificarea gospodăririi pădurilor trebuie să urmărească menŃinerea, conservarea şi sporirea
biodiversităŃii ecosistemice, specifice si genetice, ca şi menŃinerea diversităŃii peisajului.
• Amenajamentele silvice, inventarierea terestră şi cartarea resurselor pădurii trebuie să includă
biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic şi să Ńină seama de ecosistemele
forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative ca suprafeŃele ripariene şi zonele umede, arii
ce conŃin specii endemice şi habitate ale speciilor ameninŃate ca şi resursele genetice in situ
periclitate sau protejate.
• Se va prefera regenerarea naturală cu condiŃia existenŃei unor condiŃii adecvate care să
asigure cantitatea şi calitatea resurselor pădurii şi ca soiurile indigene existente să aibă calitatea
necesară sitului.
• Pentru împăduriri şi reîmpăduriri vor fi preferate specii indigene şi provenienŃe locale bine
adaptate la condiŃiile sitului
• Practicile de management forestier trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea
structurilor, atât orizontale cât şi verticale, ca de exemplu arboretul de vârste inegale, şi
diversitatea speciilor, arboret mixt, de pildă. Unde este posibil, aceste practici vor urmări
menŃinerea şi refacerea diversităŃii peisajului.
• Infrastructura trebuie proiectată şi construită aşa încât afectarea ecosistemelor să fie minimă,
mai ales în cazul ecosistemelor şi rezervelor genetice rare, sensibile sau reprezentative, şi
acordându-se atenŃie speciilor ameninŃate sau altor specii cheie - în mod special modelelor lor de
migrare.
• Arborii uscaŃi, căzuŃi sau în picioare, arborii scorburoşi, pâlcuri de arbori bătrâni şi specii
deosebit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea şi distribuŃia necesare protejării
biodiversităŃii, luându-se în calcul efectul posibil asupra sănătăŃii şi stabilităŃii pădurii şi
ecosistemelor înconjurătoare.
• Biotopurile cheie ai pădurii ca de exemplu surse de apă, zone umede, aflorismente şi ravine
trebuie protejate şi, dacă este cazul, refăcute în cazul în care au fost degradate de practicile
forestiere.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
94 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
� Obiectiv: MenŃinerea şi îmbunătăŃirea funcŃiilor de protecŃie prin gospodărirea pădurii (mai
ales solul şi apa)
• Se va acorda o atenŃie sporită operaŃiunilor silvice desfăşurate pe soluri sensibile/instabile
sau zone predispuse la eroziune ca şi celor efectuate în zone în care se poate provoca o eroziune
excesivă a solului în cursurile de apă.
• Se va acorda o atenŃie deosebită practicilor forestiere din zonele forestiere cu funcŃie de
protecŃie a apei, pentru evitarea efectelor adverse asupra calităŃii şi cantităŃii surselor de apă. --Se
va evita de asemenea utilizarea necorespunzătoare a chimicalelor sau a altor substanŃe dăunătoare
ori a practicilor silviculturale neadecvate ce pot influenŃa negativ calitatea apei.”
B. Măsuri propuse pentru gospodărirea durabilă a habitatelor forestiere de interes
comunitar din zona studiată
Administratorii pădurilor vor urmări recomandările de mai jos pentru păstrarea biodiversităŃii la
nivelul unităŃii administrate:
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaŃi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un
habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare
(fungi, ferigi, briofite, etc) – în toate unităŃile amenajistice;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi
mamifere mici - în toate unităŃile amenajistice;
• menŃinerea bălŃilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri,
într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor,
amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaŃiilor excesive ale nivelului apei, degradării
digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităŃile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaŃiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite interferenŃa
cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi
perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure – în toate unităŃile amenajistice;
• menŃinerea terenurilor pentru hrana vânatului şi a terenurilor administrative la stadiul actual
evitându-se împădurirea acestora;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
95 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau parŃial favorabilă,
în care au fost propuse lucrări de curăŃiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura
îmbunătăŃirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenŃii pentru reconstrucŃie
ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporŃie
redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăŃiri
• compoziŃiile Ńel şi compoziŃiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziŃia
tipică a habitatelor – în unităŃile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau
promovarea regenerării naturale
• toate arboretele cu anin vor fi gospodărite pentru a asigura permanenŃa habitatului 91E0*,
nefiind permise lucrări de tăieri rase sau substituiri ale aninului cu alte specii. În lucrările de
împădurire în aninişuri vor fi promovate specii precum frasinul şi ulmul.
Alte măsuri ce vor fi aplicate pentru reducerea presiunilor exercitate de factori
destabilizatori:
� Habitat 9110
• conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a răşinoaselor sau / şi a speciilor pioniere,
către o compoziŃie apropiată de cea a tipului natural de pădure (fie prin extragerea treptată a
speciilor necorespunzătoare, în cazul arboretelor în care acestea au o proporŃie de peste 20%, fie
prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în momentul ajungerii la vârsta exploatabilităŃii –
şi împădurirea cu specii corespunzătoare, în cazul arboretelor constituite în proporŃie de cel
putin 80% din răşinoase sau / şi specii pioniere);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
• valorificarea la maxim a posibilităŃilor de regenerare naturală din sămânŃă, a fagului.
• conducerea arboretelor numai în regimul codru.
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a
intervenit de mult timp, să de aplice intervenŃii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenŃi cu ocazia recoltării masei lemnoase.
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor
remanenŃi;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
96 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieŃi produşi cu material seminologic de
origine locală;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin
arborete;
• respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluŃiei populaŃiilor principalelor insecte
dăunătoare şi agenŃi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau
integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii
înmulŃirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenŃilor fitopatogeni;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai
mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menŃinerii fără vegetaŃie forestieră, pentru o
perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenŃia operativă în cazul apariŃiei unor semne
de torenŃialitate.
� Habitat 9110
• conducerea arboretelor, cu o pondere excesivă a răşinoaselor sau / şi a speciilor pioniere,
către o compoziŃie apropiată de cea a tipului natural de pădure (fie prin extragerea treptată a
speciilor necorespunzătoare, în cazul arboretelor în care acestea au o proporŃie de peste 20%, fie
prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în momentul ajungerii la vârsta exploatabilităŃii –
şi împădurirea cu specii corespunzătoare, în cazul arboretelor constituite în proporŃie de cel
putin 80% din răşinoase sau / şi specii pioniere);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
• valorificarea la maxim a posibilităŃilor de regenerare naturală din sămânŃă, a fagului.
• conducerea arboretelor numai în regimul codru.
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a
intervenit de mult timp, să de aplice intervenŃii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenŃi cu ocazia recoltării masei lemnoase.
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor
remanenŃi;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
97 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieŃi produşi cu material seminologic de
origine locală;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin
arborete;
• respectarea măsurilor de identificare şi prognoză a evoluŃiei populaŃiilor principalelor insecte
dăunătoare şi agenŃi fitopatogeni, combaterea promptă (pe cât posibil pe cale biologică sau
integrată) în caz de necesitate, executarea tuturor măsurilor fitosanitare necesare prevenirii
înmulŃirii în masă a insectelor dăunătoare şi a proliferării agenŃilor fitopatogeni;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai
mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menŃinerii fără vegetaŃie forestieră, pentru o
perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenŃia operativă în cazul apariŃiei unor semne
de torenŃialitate.
� Habitat 9410
• promovare seminŃis răşinoase.
� Habitat 91E0*
• evitarea substituirii aninilor cu răşinoase;
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
• respectarea compoziŃiilor de împădurire potrivit tipului natural de pădure;
• evitarea la maxim a regenerării vegetative (lăstari / drajoni) a aninului;
• valorificarea la maxim a seminŃişurilor naturale existente;
• conducerea arboretelor numai în regimul codru.
C. Măsuri de minimizare a impactului asupra carnivorelor mari
Pentru a evita producerea de schimbari fundamentale în ceea ce priveste starea de conservare al
populatiilor de carnivore. Se vor evita pe cât posibil::
• Exploatarea masiva a exemplarelor mature de fag care fructifica abundent;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
98 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
• Organizarea unor parchete de exploatare in zonele favorabile existentei unor barloguri in
perioadea noiembrie – martie;
• Organizarea simultana de parchete de exploatare pe suprafete invecinate;
D. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de amfibieni
Se vor evita pe cât posibil următoarele activități:
• Degradarea zonelor umede, desecari, drenari sau acoperirea ochiurilor de apa;
• Depozitarea rumegusului sau a resturilor de exploatare in zone umede;
• Bararea cursurilor de apa;
• Astuparea podurilor/podetelor cu material levigat sau cu resturi de vegetatie;
E. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de pești
• În cadrul parcelelor indicate la pag. 70 tehnicile de exploatare a masei lemnoase vor fi
aplicate astfel incat sa fie asigurata integralitatea ecosistemelor acvatice;
• In lungul cursurilor de apa va fi pastrata o zona tampon de 50 m pe ambele maluri;
• Traversarea paraielor cu busteni se va face obligatoriu pe podete de lemn iar platformele
primare si organizarile de santier vor fi amplasate la o distanta de minim 50 de metrii de albia
minora a paraielor.
F. Măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de insecte
Carabus variolosus
• conservarea arborilor batrani, doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte;
• evitarea degradarii malurilor pietroase,
• evitarea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii rumegusului
de-a lungul apelor .
Rosalia alpina
• păstrarea a cel puțin 5 exemplare de fag de cea mai mare dimensiune per hectar;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
99 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Monitorizarea implementării măsurilor propuse în prezentul studiu
M1. activităŃile de execuție a lucrărilor silvice propuse vor fi monitorizate permanent de către un
specialist biolog/silvic care se va asigura că măsurile propuse pentru minimizarea impactului asupra
habitatelor şi speciilor vor fi corect şi complet aplicate;
5. Concluzii:
Prevederile amenajamanetului silvic în ce priveşte dinamica arboretelor pe termen lung,
susŃinute de un ciclu de producŃie de 120 de ani şi o vârstă medie a exploatabilităŃii de 117 ani ,
indică păstrarea caracteristicilor actuale ale habitatelor sau îmbunătăŃirea lor.
Se estimează:
a) creşterea vârstei medii de la 89 în anul 2007 la 98 ani in anul 2017 şi la 106 în 2027;
b) creşterea consistentei medii a arboretelor de la 0.80 în 2007, la 0,81 in anul 2017 şi 0,83 în anul
2027;
c) menŃinerea compoziŃiei in jurul proporŃiei de 50% molid 30% fag si 20% brad.
1. Din analiza obiectivelor amenajamentului silvic, tragem concluzia că acestea coincid cu
obiectivele generale ale reŃelei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv
asigurarea continuităŃii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menŃinerea
funcŃiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe
funcŃionale şi subunităŃi de producŃie;
2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru păduriile studiate sunt conforme şi susŃin
integritatea reŃelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate
în zona studiată;
3. Lucrările propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere
de interes comunitar pe termene mediu şi lung.
4. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaŃă din habitatele de interes
comunitar;
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
100 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
5. Anumite lucrări precum completăriile, curăŃiriile, răriturile au un caracter ajutător în menŃinerea
sau îmbunătăŃirea după caz a stării de conservare;
6. SoluŃia propusă tăieri rase în benzi impactul pe termen mediu şi lung este nesemnificativ, se
implementează pe suprafaŃa redusă, în arborete pure de molid, predispuse doborâturilor de vânt
datorită înrădăcinării superficiale, prin tăierea succesivă a benzilor se va promova regenerarea
naturală a arboretelor pure de molid;
7. Pe termen scurt soluŃiile tehnice alese contribuie la modificarea pe termen scurt a
microclimatului local, respectiv al condiŃiilor de biotop, datorită, modificărilor structuriilor
orizontale şi verticale (retenŃie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferenŃiat, circulaŃia
diferită a aerului);
8. În condiŃiile în care amenajamentele vecine (din cadrul OS Comandău, OS Nehoiu, Obştea
Dealul Lung, Theodorescu Ilinca Roxana) au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi
Ńinând cont de realităŃiile existente în teren, putem estima că impactul cumulat al acestor
amenajamente asupra integrităŃii sitului Penteleu este de asemenea nesemnificativ;
9. Avand în vedere etologia speciilor si regimul trofic specific nu se poate afirma ca gospodarirea
fondului forestier poate cauza schimbari fundamentale in ceea ce priveste starea de conservare al
populatiilor de carnivore;
10. În perimetrul considerat, echilibrul ecologic al populaŃiilor de amfibieni şi reptile se menŃine
deocamdată într-o stare relativ bună, fără a fi supus unor factori disturbatori majore.
Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în măsură să conserve suprafeŃele
ocupate la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri majore de ecosisteme, precum şi păstrarea
conectivităŃii în cadrul habitatelor vor putea asigura perpetuarea în timp a biocenozelor naturale,
inclusiv a comunităŃilor de amfibieni;
11. Impactul aplicarii planului de amenajare al padurilor analizat nu va avea un impact semnificativ
asupra populatiei de Carabus variolosus deoarece se propune conservarea arborilor batrani,
doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte, interzicerea degradarii malurilor
pietroase, interzicerea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si interzicerea depozitarii
rumegusului;
12. Impactul aplicarii planului de amenajare al padurilor analizat nu va avea un impact semnificativ
asupra populatiei de Rosalia alpina măsurile propuse (menținerea a aprox 5 arbori de fag per
hectar) sunt în măsură să mențină pe termen lung populația din zonă.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
101 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Bibliografie
1. Arntzen, J.W., Borkin, L. 1997. *Triturus* superspecies *cristatus* (Laurenti, 1768). - In:
GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas
Europaea Herpetologica & Muséum National d` Histoire Naturelle: 76 – 77.
2. Arntzen, J.W., Wallis, G.P.1999. Geographic variation and taxonomy of crested newts
(*Triturus cristatus* superspecies): morphological and mitochondrial DNA data.
Contributions to Zoology 68: 181 – 203.
3. Babik, W., Branicki, W., Ćrnobrnja-Isailović, J., Cogălniceanu, D., Sas, I., Olgun, K.,
Poyarkov, N., Garcia-Paris, M., Arntzen, J.W. 2005. Phylogeography of two European
newt species – discordance between mtDNA and morphology-based specific and subspecific
boundaries. Molecular Ecology. 14: 2475-2491.
4. Battes K şi colab. – 2003 – ProducŃia şi productivitatea ecosistemelor acvatice; Ed. Ion
Borea, Bacău
5. Battes K şi colab. 2005 – Determinarea stării ihtiocenozelor native şi antropizate din
ecosistemele acvatice; A VI – a Sesiune de Comunicări ştiinŃifice “Ecologia şi protecŃia
ecosistemelor”; Universitatea din Bacău
6. Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C., Stuart, S.N. (eds) 2004. 2004 IUCN Red List of
Threatened Species. A Global Species Assessment. IUCN, Gland, Switzerland and
Cambridge, UK.
7. Bănărescu P, Tatole V., 1991 – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 35, pag. 5-
13, Amenajările hidrotehnice şi protecŃia faunei rofile în România
8. Bănărescu P. – 1964 – Fauna Republicii Populare Române Pisces – Osteichthyes (Peşti
ganoizi şi osoşi); Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti
9. CANDREA BOZGA ŞT. B., LAZĂR G., TUDORAN GH. M., STĂNCIOIU P. T. 2009. Habitate
forestiere de importanŃă comunitară incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176:
"Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" – Monitorizarea stării de
conservare. Editura UniversităŃii Transilvania din Braşov, 74 p.
10. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti
11. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000 – “Amfibienii din România”.
Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
102 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
12. Cogălniceanu, D. 1997. *Triturus montandoni* - In: GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of
Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas Europaea Herpetologica & Muséum
National d` Histoire Naturelle: 84-85.
13. DoniŃă N et. al., 1992 – “VegetaŃia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti
14. DoniŃă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 –
Habitatele din România. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 496 pag
15. DoniŃă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã
Agricolã, Bucureşti, 390 pag
16. DoniŃă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –
“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)
17. DoniŃă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –
“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate
(92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti
18. Elwood, J. W., J. D. Newbold, R. V. O'Neill, and W. Van Winkle. 1983. Resource
spiraling: An operational paradigm for analyzing lotic ecosystems. Pp. 3–27 in Thomas D.
Fontaine III and Steven M. Bartell, eds., Dynamics of Lotic Ecosystems. Ann Arbor Science
Publishers, Ann Arbor, Mich. 494 pp
19. FLORESCU, I.I., NICOLESCU, N.V. Silvicultura vol I Studiul pădurii, Ed. Lux Libris,
Braşov 1996
20. FLORESCU, I.I., NICOLESCU, N.V. Silvicultura vol II Silvotehnica, Ed. UniversităŃii
Transilvania, Braşov 1998
21. Fuhn, I., 1960 – “Amphibia. Fauna Republicii Populare Române”. Vol. 14, fasc. 1. Editura
Academiei RPR
22. Fuhn, I. 1963. Tritonul carpatic (*Triturus montandoni*) in munŃii Făgăraşului. Natura 1:
78-79.
23. Fuhn, I. Şova, C., Dumitrescu, M. 1975. Une population hybridogène *Triturus vulgaris
vulgaris* L. X *Triturus montandoni* Boul. du lac Crăcurele. Stud. Com. Muz. St. Nat.
Bacău, 8: 225-236.
24. Geyer, H. 1953. Uber Bastarde zwischen Karpathenmolch (*Triturus montandoni*) and
Teichmolch (*Triturus vulgaris vulgaris*) und ihre F2-Nachkommen. Mitt. Mus. Magdeburg
3: 185–195.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
103 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
25. Griffiths, R.A. 1996. Newts and Salamanders of Europe. London: Poyser Natural History
26. Iftime, A. 2004. Occurrence of *Triturus vulgaris-Triturus montandoni* hybrids (Amphibia:
Salamandridae) in disturbed habitats in the Piatra Craiului massif (Southern Carpathians,
Romania). Herpetozoa, 17: 91-94.
27. Iftime, A. 2005. *Triturus montandoni*. În: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori. Cartea Roşie a
Vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul NaŃional de Istorie Naturală
“Grigore Antipa”. p. 199.
28. LEAHU I. Amenajarea pădurilor, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2001
29. LIFE05 NAT/RO/000176, 2007 - “Habitate forestiere alpine, subalpine şi forestiere din
România – AmeninŃări potenŃiale”, Editura Univ. “Transilvania” Braşov
30. Ion Micu 1998, Ursul brun. Aspecte eco-etologice –, Editura Ceres
31. Naiman, R. J., and H. De´camps. 1997 - The ecology of interfaces: Riparian zones.
Annual Review of Ecology and Systematics 28:621–658
32. Naiman, R. J., H. De´camps, and M. Pollock. 1993 - The role of riparian corridors in
maintaining regional biodiversity. Ecological Applications 3:209–212
33. Nilsson, C. 1992 - Conservation management of riparian communities.Pages 352–372 in L.
Hansson (ed.) Ecological principles of nature conservation. Elsevier, London.
34. Oprea L., Stăncioiu S. – 2004 – Ihtiologie – curs; Universitatea “Dunărea de Jos” GalaŃi
35. Poff, N. L., J. D. Allan, M. B. Bain, J. R. Karr, K. L. Prestegaard, B. D. Richter, R. E.
Sparks, and J. C. Stromberg. 1997. The natural flow regime. BioScience 47:769–784
36. Pollock, M. M. 1998 - Biodiversity. Pages 430–452 in R. J. Naiman and R. E. Bilby (eds.),
River ecology and management. Springer-Verlag, New York
37. Pop E., 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Romînă, 514 pag., Edit. Academiei,
Bucureşti.
38. Predoiu G. ş.a., 2002 - Cercetări privind stabilirea planului de management şi conservare a
speciei Canis lupus în condiŃiile din România – ICAS Braşov
39. Predoiu G ş.a., ICAS, 2002 Cercetări privind monitorizarea, managementul şi conservarea
populaŃiei de râs (Lynx lynx) din România –
40. Predoiu G, 2007 SituaŃia râsului la nivel naŃional şi european – referat doctorat,
Universitatea Transilvania Braşov,
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
104 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
41. Predoiu G, 2007 Studiul privind parametrii bio-ecologici ai populaŃiei de râs, referat
doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 2007
42. Predoiu G, 2007 Studiul condiŃiilor staŃionale şi de vegetaŃie în zonele populate de râs,
referat doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 2007
43. Sîrbu, I., Benedek, A. M., 2004 – “Ecologie practică”, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu
44. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti
45. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca
46. Vasiliu G.D. – 1959 – Peştii apelor noastre; Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti
47. *Comisia Europeană 1992 - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale
şi a speciilor de floră şi faună sălbatice
48. *Comisia Europeană – Natura 200 şi pădurile – „Provocări şi oportunităŃii”- Ghid de
interpretare – DG Mediu, Unitatea Natură şi Biodiversitate, SecŃia Păduri şi Agricultură
49. *Ministerul Silviculturii – “Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”. 1986
50. *Ministerul Silviculturii – “Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” 1986
51. *Ministerul Silviculturii –“ Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor” 1986
52. www.animalia.go.ro
53. www.iucnredlist.org
54. www. carnivoremari.ro
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
105 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Anexa 1. - Date referitoare la ecologia speciilor/habitatelor din formularul standard
3230 VegetaŃie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane
Acest tip de habitat reprezinta comunitati pioniere, intrazonale, edificate de Myricaria germanica si alte
specii de arbusti. Fitocenozele sunt în general fragmentare si se instaleaza în albiile majore sau pe
malurile pietroase si frecvent inundate ale râurilor din regiunea montana si submontana a Carpatilor.
DistribuŃia si structura fitocenozei este determinată de prezenŃa şi intensitatea inundaŃiilor, aceastea
putând afecta semnificativ prezenŃa habitatului.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):
- R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
CondiŃii ecologice: Altitudini: 400-850 m. Clima: T = 6,0-8,00C, P = 750-850 mm.
Relief: Prundisurile inundabile din luncile montane, albii majore ale râurilor de munte.
Factori limitativi: Instalarea pădurilor deluncă, păşunatul.
Specii cheie: Myricaria germanica, Salix purpurea, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium
dodonaei.
AsociaŃii de plante: Salici purpureae – Myricarietum Moor 1958
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament,
habitatul este prezent pe râul Bâsca Mare
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
106 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
Habitatul cuprinde tufarisuri pitice, uneori
târâtoare,caracteristice etajelor superioare de
vegetatie ale Carpatilor Sud-Estici. Sunt caracterizate
de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe si
moderat până la puternic acide, specii specii arcto-
alpine, boreale si circumpolare, în anumite cazuri,
endemite carpatice. În general sunt asociatii primare,
dar se pot extinde secundar, în urma defrisarii
jnepenisurilor si padurilor de limita superioara.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din
România (DoniŃa et al., 2005), caracterizată printr-o
amplitudine ridicată a subtipurilor:
- R3101 Tufarisuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens)
- R3104 Tufarisuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium)
- R3115 Tufarisuri pitice subalpine de cetina cu negi (Juniperus sabina)
- R3109 Tufarisuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) si afin vânat (Vaccinium
gaulterioides)
- R3108 Tufarisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica)
- R3107 Tufarisuri de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar pitic (Juniperus sibirica)
- R3111 Tufarisuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus)
- R3617 Tufarisuri târâtoare de argintica (Dryas octopetala)
CondiŃii ecologice: Altitudini: 1800-2200m; exceptie pentru Juniperus sabina, între 600-1100m. Clima:
T=(0,3)1,0-0,0(-2,5)oC, P=1250-1400mm, înzapezire îndelungata, vânt frecvent si puternic; exceptie
pentru J.sabina, T=7,5-4,5oC, P=800-1000mm.
Relief: platouri, culmi domoale sau versanti abrupti, pâna la relief crio-nival.
Factori limitativi: seceta fiziologică, radiaŃie solară puternică, perioadă de vegetaŃie scurtă
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
107 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specii cheie: în funcŃie de subtipurile existente în România speciile prezente sunt Loiseleuria
procumbens, Cetraria islandica; Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis
idaea, Saxifraga paniculata, Campanula rotundifolia ssp. kladniana, Vaccinium gaultherioides;
Juniperus sabina; Vaccinium gaultherioides, V. Vitis idaea, V. myrtillus, Empetrum nigrum
hermaphroditum, Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis; Juniperus sibirica (syn. Juniperus nana,
J. communis ssp.nana), Campanula patula ssp abietina; Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica;
Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poa molinierii ssp. Glacialis; Vaccinium myrtillus, Vaccinium
vitis idaea, Campanula patula ssp abietina.
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
6430 ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel
montan şi alpin
Comunitatile de liziera de pe malul apelor se caracterizeaza prin specii de talie înalta, fiind foarte
diversificate în componenta floristica si structura. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe
subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunitati nitrofile de buruienisuri înalte de pe marginea apelor si
de-a lungul lizierei arboretelor. Ele apartin ordinelor Glecometalia hederaceae si Convuletalia
sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).
Subtipul este raspândit în toata tara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii si
inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetatia de talie înalta de pe malul pârâurilor din vaile etajului
montan si subalpin apartinînd clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlneste de-a lungul
întregului lant carpatic.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):
- R3701 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum
- R3702 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum
austriacum
- R3703 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum
sphondylium ssp. Transilvanicum
- R3706 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus
- R3707 ComunităŃi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus
- R3708 ComunităŃi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
108 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
- R3714 ComunităŃi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum
CondiŃii ecologice: Altitudini: 500-2260 m. Clima: T = -1,5- 7,50C, P = 800-1400 mm, pe
pietrisuri, prundisuri, litosoluri, soluri coluviale umede, pseudogleice, si rendzine cu pH neutru si
acid (6,7-7) adesea bogate în nitrati.
Relief: luncile şi malurile râurilor, în deosebi pe cursurile lor mijlocii si inferioare,
Factori limitativi: Specii invazive, lucrări de amenajare maluri, constructii drumuri forestiere (în zonele
montane).
Specii cheie: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,
Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,
Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album,
Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium
sylvaticum, Trollius europaeus,
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
Elemente ale habitatului subtipul 37.8 au fost identificate pe malurile pârâului BâsculiŃa însă ele nu
formează habitatul 6430.
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Acest habitat grupează: păduri de molid (Picea abies),
fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu
Hieracium transylvanicum; păduri de fag (Fagus
sylvatica) si brad (Abies alba) cu Festuca drymeia;
păduri de fag (Fagus sylvatica) si brad cu Hieracium
transsylvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) si
brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; păduri de
fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de
habitat se întâlneşte in toŃi CarpaŃii româneşti în
etajul nemoral.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din
România (DoniŃa et al., 2005):
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
109 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
- R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Hieracium rotundatum
- R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia.
CondiŃii ecologice: Altitudini: 500-1450 m. Clima: T = 8,0-3,00C, P = 700-1300 mm.
Relief: versanŃi mediu-puternic înclinaŃi, cu diferite expoziŃii, creste, culmi. Soluri: de tip
districambosol, criptopodzol, luvisol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, ± scheletice,
moderat acide-foarte acide, oligo-mezobazice, oligotrofe, jilave-umede.
Factori limitativi: doborâturi de vânt, îngheŃuri timpurii sau târzii.
Specii cheie: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula
luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis
acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium
aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis.
Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.
AsociaŃii de plante: Festuco drymeiae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida
1963) Tauber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962).
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Acest tip de habitat grupeaza: paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu
Dentaria bulbifera; paduri dacice de fag si carpen cu Carex pilosa, precum si paduri moldave mixte de
fag si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis. Padurile încadrate în acest tip de habitat sunt
raspândite etajul colinar si subetajul montan inferior, mai rar si în subetajul montan mijlociu.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):
- R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera
- R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
- R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex
brevicollis
CondiŃii ecologice: Altitudine: 300-850 m; Clima: T= 9,5-6,00C, P=500-850 mm.
Relief: versanti (în general umbriti) slab-mediu înclinati, cu expozitii diferite, culmi si platouri.
Factori limitativi: substituirea naturală sau artificială a speciilor edificatoare, îngheŃuri timpurii sau târzii
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
110 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Specii cheie şi caracteristice: Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus avellana, Crataegus monogyna,
Euonymus europaea, Galium odoratum, G. schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus
venetus, Carex pilosa, C. brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava ssp. marschaliana, Brachypodium
sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A. ranunculoides,
Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium effusum, Aposeris foetida,
Erythronium dens-canis
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Padurile corespunzatoare acestui habitat sunt vicariante vestcarpatice ale lui Galio sylvatici-
arpinetum Oberdorfer 1957 din Europa centrala. Padurile de sleau analoage de la noi prezinta ca
particularitati prezenta constanta a fagului (chiar în raport de co-dominanta cu gorunul si carpenul) si
absenta (sau constanta foarte redusa) a lui Galium sylvaticum si a speciilor diferentiale est-carpatice
(Lathyrus hallersteini, Arum orientale, Melampyrum bihariense, Tilia tomentosa, Fagus orientalis).
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):
- R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus)
cu Carex pilosa
CondiŃii ecologice: Altitudine: 300-800 m; Clima: T=9,0-6,0oC, P=600-800 mm.
Relief: versanti cu încliări si expozitii diferite, mai mult umbrite, la altitudini mici.
Specii cheie şi caracteristice: Quercus petraea, Carpinus betulus, Fagus sylvatica, Tilia cordata, Carex
pilosa, Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Ajuga reptans, Brachypodium
sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Luzula luzuloides etc.
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
111 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Acest tip de habitat grupează: pădurile de molid
(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies
alba) cu Pulmonaria rubra; pădurile de molid
(Picea abies), fag şi brad (Abies alba) cu
Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag şi brad
cu Pulmonaria rubra; pădurile de fag şi brad cu
Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag cu
Symphytum cordatum si pădurile de fag cu Phyllitis
scolopendrium. Habitatul se întâlneşte in etajul
montan din CarpaŃii româneşti.
CondiŃii ecologice: Altitudine: (500)600-1400(1450)
m; Clima: T=8,0-3,00C, P=750-
1200 mm.
Relief: versanŃi slab pana la puternic înclinaŃi cu
expoziŃii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede,
coame, funduri de vai. Roci: variate, in special flis, conglomerate, şisturi cristaline, gresii calcaroase,
roci eruptive si metamorfice, bazice, intermediare, rar acide. Soluri de tip: eutricambosol, luvosol,
stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-pana la profunde, mai mult sau mai putin
gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice pana la
scheletice, slab acide-acide, jilave pana la umede.
Factori limitativi: cauze naturale (doborâturi de vânt, viituri), dar mai ales antropo-zoogene, intre care
pe un loc important se situează exploatările forestiere iraŃionale, ilegale, păşunatul intensiv, poluarea
ecosistemelor forestiere cu deşeuri industriale si menajere, incendierile, intensificarea activităŃilor de
turism, colectarea necontrolata a speciilor de plante cu valoare economica.
Specii cheie şi caracteristice: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba, Acer pseudoplatanus,
Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn Dentaria glandulosa), C.
bulbifera, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum
moldavicum, Hepatica transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum
europaeum, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii,
Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula luzuloides.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
112 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Acest tip de habitat grupează: zăvoaie motane edificate de Alnus incana şi Telekia speciosa, păduri
daco-getice de lunci colinare edificate de Alnus glutinosa si Stellaria nemorum, păduri daco-getice de
Populus nigra cu Rubus caesius, păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius şi păduri danubiene
de Salix alba cu Lycopus exaltatus.
Habitat prezent in lungul reŃelei hidrografice din toata Ńara, de la câmpie până in etajul montan,
ocupând partea inundabilă a văilor, râurilor şi pâraielor sau terenurilor cu exces de umiditate, care
asigura condiŃii bune de dezvoltare a speciilor higrofile sau hidrofile.
CondiŃii ecologice: Altitudine: 0-1700m; Clima: T=12,5-2,00C, P=350-1200 mm.
Relief: terase joase si maluri de râuri şi pâraie, lunci montane înguste, versanŃi umeziŃi, grinduri
nisipoase din preajma albiei râurilor si pâraielor, luncile dintre grindurile de mal si locurile de sub
terasa, terasele joase din marile lunci in care apa stagnează (bălteşte) mai mult timp. Roci: variate,
calcare, şisturi cristaline, aluviuni grosiere de pietrişuri si nisipuri, aluviuni lutos-argiloase si argiloase.
Soluri de tip: litosol, gleiosol, aluvisol, superficial profunde pana la profunde, gleizate, scheletice,
acide pana la neutre, eu-mezobazice, eu-mezotrofice, permanent umede-ude.
Factori limitativi: inundaŃii mari si viituri puternice.
Specii cheie şi caracteristice: Alnus glutinosa, A. incana, Salix alba, S. fragilis, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Ulmus glabra, U. minor, U. laevis, Prunus padus, Frangula alnus, Rubus caesius, Telekia
speciosa, Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Matteucia struthiopteris, Thelypteris palustris,
Petasites albus, P. hybridus, Ranunculus ficaria, Carex remota, C. brizoides, C. pendula, Stellaria
nemorum, Agrostis stolonifera, Persicaria (Polygonum) hydropiper, Bidens tripartita, , Lycopus
europaeus, L. exaltatus, Caltha palustris (laeta), Festuca gigantea, Brachypodium sylvaticum,
Impatiens noili-tangere, Cardamine impatiens, Equisetum telmateia, Leucojum aestivum, L. vernum,
Geum rivale, Lysimachia nummularia, Humulus lupulus
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul nu a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
Izolat în arborete din vecinătatea albiei pârâului BâsculiŃa apar elemente de anin negru pe suprafeŃe
reduse.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
113 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Paduri montane acidofile de Picea excelsa si de amestec (Picea abies-Abies alba-Fagus sylvatica)
dezvoltatea pe versanti cu diverse expozitii.
Corespondenta cu nomenclatorul habitatelor din România (DoniŃa et al., 2005):
- R4203 Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica
- R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
- R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium
rotundatum
- R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium
splendens
- R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica
- R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.
- R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium
rotundatum
CondiŃii ecologice: Altitudine: 1000-1500 m; Clima: T=1,5-5,0oC, P=900-1400 mm.
Relief: versanŃi slab pana la puternic înclinaŃi cu expoziŃii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede,
coame, funduri de vai.
Factori limitativi: eroziunea solului.
Specii cheie şi caracteristice: Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Moneses
uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia
(Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia
flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muschii Hylocomium splendens,
Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.
PrezenŃa în zona studiată: Habitatul a fost identificat în zona vizată de planul de amenajament.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
114 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Descrierea speciilor de interes comunitar care fac obiectul conservarii in SCI Penteleu
Urs brun - Ursus arctos arctos (Linnaeus, 1758)
Descriere şi identificare
Ursul este un animal masiv, având o lungime de 2-2.2m, o înălŃime la greabăn de 1m, iar
greutatea medie fiind de 250 kg., femelele fiind mai mici, având în general până la 200 kg. Ursul are o
variaŃie sezonieră semnificativă a greutăŃii, în perioada de toamnă greutatea fiind cu peste 20% mai
mare decât primăvara devreme, datorită rezervelor de grăsime necesare somnului de iarnă.
Capul este masiv, cu botul relativ scurt şi urechile mici şi rotunde. Culoarea generală a blănii
este brună, variind de la brun-cenuşiu deschis până la negru, la urşii tineri fiind prezent un guler
deschis la culoare în zona gâtului. Coada este foarte scurtă, de cca. 5-10 cm., la exemplarele mature
existând, de cele mai multe ori, o cocoaşă specifică, mai proeminentă la masculi.
Dintre simŃuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz, văzul fiind mai slab dezvoltat
Ursul este un animal plantigrad, membrele fiind puternice iar ghearele fiind proeminente (10-15 cm).
Urma tipar este inconfundabilă, urma posterioară semănând cu cea a omului iar cea anterioară fiind
mai lată şi rotunjită.
Habitat
Ursul este un animal tipic al pădurilor montane întinse şi liniştite din cuprinsul arcului
carpatic, preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii arbustive şi vegetaŃie
erbacee. Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul are nevoie de o bază trofică diversă şi
abundentă, preferând habitate în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi scoruş sau
diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi.
În teritoriul său, ursul are nevoie de zone cu stâncării, pentru bârloagele din perioada de
iarnă. Dacă asemenea zone nu există în teritoriul său, ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori
doborâŃi, rădăcini sau cioate.
Dintre habitatele prioritare la nivel european prezente în România şi preferate de urs
enumerăm: Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum (9110) şi Asperulo – Fagetum (9130), Păduri
ilirice de Fagus silvatica (91K0) şi Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (9410).
Populatie
Ca şi în cazul celorlalte specii de carnivore mari din România, populaŃia de urs de la noi a
cunoscut o evoluŃie ascendentă în ultimii 50 de ani. În prezent, populaŃia de urs la nivelul tarii este
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
115 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
relativ stabilă, existând o uşoară tendinŃă de descreştere. Mărimea populaŃiei este estimată la 4500 –
5000 de exemplare, existând o puternică tendinŃă de supraestimare (efectivele oficiale estimate fiind
de cca. 6500 de exemplare).
In SCI Penteleu, conform Formularului Standard, este indicata o populatie rezidenta
cuprinsa intre 70-100 indivizi. Avand in vedere faptul ca suprafata amenajamentului acopera cca.
12% din suprafata totala a SCI-ului se poate afirma ca zona de studiu este utilizata de aproximativ 7-
10 indivizi.
Ecologie
Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ şi în timpul
zilei. În perioada de toamnă, el face deplasări lungi până în zonele de foioase, în special în făgete şi
gorunete, dar şi în zonele cu pomi fructiferi.
Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie) putând fi observaŃi
masculii şi femelele împreună. După o perioadă de gestaŃie de 7-8 luni, din care există o perioadă
latentă de 4-5 luni, ursoaica dă naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni reduse (20-25
cm şi o greutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la faptul că
puii se nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi hrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna.
Puii rămân împreună cu ursoaica până la vârsta de 1.5-2 ani, aceştia fiind protejaŃi cu atenŃie de către
mama lor. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor,
longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani.
Ursoaica cu pui evită contactul cu alŃi urşi, în special cu masculii, deoarece aceştia pot adesea
ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de
mărime variabilă (10 – 100 km2), această variaŃie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost,
linişte şi hrană).
Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un animal oportunist, el foloseşte toate mijloacele
disponibile pentru a se hrăni. În acest context, el poate intra în conflict cu omul în diferite situaŃii ca
de exemplu: prădarea asupra animalelor domestice, distrugerea culturilor agricole şi a pomilor
fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropierea pădurii, etc.
Masuri de management la nivel national
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
116 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
În cuprinsul arealului său vast, ursul este considerat de IUCN ca fiind o specie fără
ameninŃări directe, care are o răspândire largă şi efective semnificative în anumite zone.
În România, prin contradicŃie cu statutul său de specie strict protejată (pe baza legislaŃiei
europene), mărimea efectivelor de urs faŃă de un nivel considerat optim este controlată prin activităŃi
de vânătoare. În acest sens, se realizează estimări anuale ale efectivelor în perioada de primăvară şi
sunt stabilite cote anuale pentru exemplarele vânate. Această contradicŃie trebuie soluŃionată în
perioada următoare, în sensul de a armoniza statutul de conservare a speciei cu situaŃia existentă în
teren. Astfel, atât pe baza pagubelor produse de specie, cât şi pe baza estimărilor populaŃiei, se poate
stabili un sistem care să asigure atât conservarea pe termen mediu şi lung a speciei, precum şi
continuarea activităŃilor de vânătoare. În acest sens, se impun măsuri urgente de îmbunătăŃire a
metodologiei de estimare a mărimii populaŃiei, a tendinŃei de evoluŃie a acesteia, precum şi de
cuantificare a pagubelor produse de specie.
Interesul cinegetic pentru urs este foarte ridicat, ceea ce poate contribui, printr-un
management adecvat, la consolidarea statutului de conservare a speciei. Pe de altă parte,
managementul actual al speciei conduce şi dezvoltările socio-economice vor duce, pe termen mediu,
la un regres al populaŃiei din România.
Lup - Canis lupus (Linnaeus, 1758)
Descriere şi identificare
Lupul este o specie de canide de talie mare, având o lungime medie a corpului de 1.5 m.,
coada fiind de 35-45 cm. ÎnălŃimea medie la greabăn este de 80 cm., iar greutatea este de 30-45 kg.,
masculii fiind mai mari decât femelele.
Capul este masiv, cu botul ascuŃit, urechile relativ scurte şi o privire caracteristică datorată
poziŃiei oblice a ochilor. Culoarea blănii este variabilă, de la cenuşiu deschis la cenuşiu roşcat.
Caracteristice pentru lup sunt coada cu vârful negru şi pata neagră situată la mijlocul cozii. Picioarele
sunt înalte, puternice, ceea ce îi permite o deplasare uşoară, la trap. Urma tipar este asemănătoare cu
cea a câinelui, dar este mai alungită şi mai mare. În teren, urma pârtie a lupului este caracterizată de
faptul că acesta calcă pe urmele picioarelor anterioare, toŃi membrii unei haite călcând pe o singură
pereche de urme. Traiectoria urmelor este rectilinie, cu mici abateri în cazul depăşirii unor obstacole.
Habitat
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
117 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Este un animal care trăieşte în păduri relativ întinse, în zonele de deal şi munte, neavând
cerinŃe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context, lupul preferă zonele care îi
oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale sălbatice cât şi domestice. Este prezent în
toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori fiind prezent chiar şi în trupurile
mari ale pădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dunării. Utilizează zone largi de cca. 100 km2, în
cuprinsul cărora se pot găsi atât păduri cât şi pajişti sau fâneŃe.
Populatie
Nivelul minim al populaŃiei (cca. 1500 exemplare) a fost atins în perioada 1960 – 1970, atunci
când a existat o campanie puternică de combatere a lupului. A urmat apoi o creştere a populaŃiei, iar
acum populaŃia de lupi din România are o evoluŃie stabilă, cu o uşoară tendinŃă de descreştere, fiind
estimată la cca. 2000 - 2500 de exemplare. Efectivele oficiale sunt considerate ca fiind supraestimate
(cca. 4000 de exemplare), fapt care se datorează tendinŃei de înregistrare dublă sau multiplă a lupilor
localizaŃi în zone învecinate.
Odată cu dezvoltarea activităŃilor umane în natură şi fragmentarea habitatelor lupului, această
specie va cunoaşte un regres populaŃional semnificativ. In SCI Penteleu, conform Formularului
Standard, este indicata o populatie rezidenta cuprinsa intre 20-30 indivizi. Avand in vedere faptul ca
suprafata amenajamentului acopera cca. 12% din suprafata totala a SCI-ului se poate afirma ca zona
de studiu este utilizata de aproximativ 2-4 indivizi.
Ecologie
Lupii sunt animale sociabile, trăind în haite constituite din 4-6 exemplare adulte. Mărimea
haitei variază în funcŃie de hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat şi anotimp. Haita este
condusă de perechea alfa, alcătuită din masculul şi femela dominantă, care sunt singurii care se
reproduc. Sezonul de împerechere este în ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaŃie de 60-65
de zile, femela dă naştere la 4-7 pui care sunt crescuŃi atât de femelă cât şi de mascul, ajutaŃi de
întreaga haită. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în călduri.
Longevitatea este de 12-15 ani, majoritatea exemplarelor nedepăşind vârsta de 10 ani.
Culcuşul este amplasat în zone liniştite, de obicei sub rădăcina unui arbore doborât, scorburi,
adâncituri de teren, localizate în apropierea unor surse de apă şi, de preferinŃă, pe expoziŃii însorite.
Teritoriul unei haite este destul de întins, variind de la 50 km2 la 150 km2, limitele teritoriului fiind
marcate prin vectori odorizanŃi şi fiind, în general, respectat de celelalte haite învecinate. În acest
teritoriu pot exista şi exemplare solitare foarte tinere sau bătrâne.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
118 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Comunicarea între indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanŃe
apreciabile. Lupul are o viaŃă socială complexă, în cadrul fiecărei haite existând o ierarhizare strictă.
Dintre simŃuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz şi de văz. Astfel, lupul este un animal
foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându-se uşor diferitelor condiŃii din teren.
Este un prădător cu spectru larg, care include atât mamifere mici şi insecte dar şi mamifere
de talie mare, consumând în acelaşi timp şi cadavrele prăzilor ucise de alte specii. În acest context,
trebuie subliniat rolul de selecŃie pe care îl exercită lupul în ecosistemele forestiere, în general, prada
sa predilectă fiind constituită din exemplare slăbite, bolnave, bătrâne sau neexperimentate, care pot fi
ucise mai uşor, cu un consum energetic mult redus.
InteracŃiunile cu activităŃile umane constau din prădarea asupra turmelor de animale
domestice şi competiŃia cu vânătorii pentru speciile de ierbivore.
Masuri de management la nivel national
În cuprinsul arealului său vast, lupul este considerat de IUCN ca fiind o specie fără
ameninŃări directe, cu o distribuŃie vastă şi cu efective semnificative în anumite zone.
Atât în legislaŃia europeană cât şi în cea românească, lupul este considerat specie protejată. În
România, anual sunt vânate cca. 250 – 300 de exemplare, pe baza unor autorizaŃii emise în prealabil.
PopulaŃia de lupi este estimată anual de către administratorii fondurilor de vânătoare, în ultimii ani
constatându-se o tendinŃă accentuată de supraestimare.
Măsurile de conservare luate în prezent sunt reprezentate de: estimarea anuală a populaŃiei şi
controlul braconajului. În viitor sunt necesare următoarele măsuri de conservare: studii detaliate
privind eco-etologia speciei în condiŃiile din România, în special legate de mărimea şi tendinŃele de
evoluŃie a populaŃiei de lupi, precum şi implementarea unui plan de management la nivel naŃional
care să urmărească reducerea braconajului şi controlul activităŃilor de vânătoare, conştientizarea
opiniei publice privind conservarea speciei, precum şi compensarea pagubelor produse sectorului
zootehnic.
Râs - Lynx lynx (Linnaeus, 1758)
Descriere şi identificare
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
119 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Râsul eurasiatic este cea mai mare specie de felide din Europa. El are membrele relativ lungi,
laba piciorului având o conformaŃie care îi permite să se deplaseze cu uşurinŃă în zăpada adâncă.
Statura sa este cuprinsă între 50-75 cm la greabăn, corpul fiind relativ subŃire iar capul mic şi rotund.
Greutatea este curpinsă între 15 – 30 kg., masculii (20-30 kg) fiind în general mai mari decât femelele
(15-20 kg). În natură, prezenŃa râsului se poate identifica mai ales după urmele rotunde, de mărimea
urmei unui câine dar fără gheare imprimate în urma tipar. Blana este de culoare galbenă–roşcată cu
pete închise la culoare. Pe partea interioară a picioarelor şi pe abdomen, aceste pete sunt mai puŃin
proeminente iar culoarea blănii este mai deschisă. Coada este scurtă, cu vârful de culoare închisă. Pe
cap, râsul prezintă favoriŃi de culoare deschisă, formaŃi din peri lungi, iar în vârful urechilor are un
smoc de peri lungi şi închişi la culoare.
Habitat
Râsul preferă liniştea oferită de masivele forestiere întinse, cu relief accidentat şi poieni
intercalate. Culmile scurte şi abrupte îi permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea în teren.
Toate tipurile de vegetaŃie forestieră care oferă posibilităŃi de observare, pândă şi vânare a prăzii sunt
preferate de către râs. În România, râsul este prezent de la 200 m la 1800 m altitudine, mai ales în
zonele care oferă condiŃii optime pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naŃional, râsul este
semnalat pe cca. 42000 km2. Printre habitatele prioritare la nivel european în care se găseşte râsul din
România enumerăm: Păduri acidofile de Picea abies din zona montană (9410), Păduri de Larix
decidua şi/sau Pinus cembra din zona montantă (9420), VegetaŃie forestieră mediteraneeană cu
Pinus nigra ssp. Banatica (9530).
Populatie
În ultimul secol, populaŃia de râs din România a cunoscut o evoluŃie ascendentă, de la cca.
150 de exemplare în perioada 1930-1940 la peste 1000 de exemplare în prezent. În ultimul deceniu,
această evoluŃie ascendentă s-a atenuat, populaŃia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la cca. 1100
– 1300 de exemplare. Datorită influenŃei negative a activităŃilor umane, considerăm că tendinŃa de
evoluŃie este descendentă.
PopulaŃia de râşi din România este estimată anual de către autorităŃi. Există tendinŃe de
supraestimare a populaŃiei de râs (estimările oficiale sunt de cca. 1800 indivizi), atât datorită lipsei
informaŃiilor privind ecologia speciei cât şi a modului de realizare a acestor estimări.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
120 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
In SCI Penteleu, conform Formularului Standard, este indicata doar o populatie rezidenta
fara a fi exprimate valori ale numarului de indivizi. Avand in vedere faptul ca teritoriul unui
exemplar de ras este de cca. 30 000 ha (Raport monitorizare carnivore mari, 2008,
LIFE05NAT/RO/000170, publicat pe www.carnivoremari.ro ), consideram ca suprafata ocupata de
padurea a carui amenajament silvic este analizat, poate oferii conditii minime de existenta pentru 1-2
indivizi.
Ecologie
Râşii sunt animale solitare, pe teritoriul unui mascul găsindu-se două sau trei femele cu pui,
care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitul toamnei. Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau
în vizuină în primele luni de viaŃă. Atunci când puii sunt abandonaŃi de femelă, la sfârşitul toamnei,
de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile râşilor sunt apărate de intruşii de
acelaşi sex iar mărimea teritoriului unui exemplar adult de râs este de cca. 40 - 55 km2. Prada
principală a râsului este căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi mai
puŃin mistreŃul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general, doar părŃi din prada ucisă,
restul fiind consumat de alŃi prădători sau de speciile necrofage.
Deşi este considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul este un animal curios,
care se apropie de aşezările omeneşti dar evită contactul cu omul. Datorită auzului foarte bine
dezvoltat, râsul reuşeşte să evite întâlnirile directe cu omul, preferând liniştea oferită de pădure.
Pagubele produse de râs sectorului zootehnic sunt neînsemnate, mai ales din cauza faptului că
turmele de animale domestice (în special oi şi capre) sunt păzite de câini ciobăneşti.
Râsul nu acceptă prezenŃa în teritoriul său a indivizilor de acelaşi sex, fiind un prădător cu un
spectru foarte larg, care include mai ales animale de aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât
el. Căpriorul este de departe specia pradă principală a râsului, iar pisica sălbatică este duşmanul direct
al râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiind eliminată din teren de către acesta.
Masuri de management la nivel national
IUCN consideră specia ca fiind pe cale de a fi ameninŃată într-un viitor apropiat,
impunându-se măsuri de monitorizare a populaŃiilor, precum şi măsuri de conservare specifice.
Măsurile de conservare luate până în prezent se referă la monitorizarea populaŃiei de către personalul
implicat în managementul cinegetic din România şi estimarea anuală a mărimii populaŃiei. Anual, în
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
121 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
România se vânează cca. 20 - 30 de exemplare de râs, pe baza autorizaŃiilor individuale şi a unor
limite maximale stabilite în prealabil de către autoritatea de mediu.
Măsurile de conservare necesare în viitor se referă la realizarea unor studii la nivel naŃional
privind eco-etologia speciei în condiŃiile din România (caracteristici populaŃionale, tendinŃe,
distribuŃie), implementarea unui plan de management care să urmărească atât combaterea eficientă a
braconajului, evitarea fragmentării habitatelor dar şi conştientizarea opiniei publice şi reducerea
efectelor interacŃiunilor cu activităŃile umane. De asemenea, este esenŃială implementarea unor
metode îmbunătăŃite de estimare care să ia în considerare atât parametrii biologici cât şi ecologia
speciei iar activităŃile de monitorizare să fie abordate integrat.
Triton carpatic - Triturus montandoni (Lissotriton montandoni)
Descriere şi identificare
Este un triton de dimensiuni mici, atingând o lungime maximă de până la 10 cm, inclusive
coada. Femelele sunt în general mai mari ca masculii. Corpul este îndesat, fiind mai masiv la femele,
iar coada este mai lungă decât corpul. Capul este relativ lat iar botul este rotunjit şi brăzdat de trei
şanŃuri longitudinale. În regiunea gâtului, prezintă pe partea ventrală o cută tegumentară).
Tegumentul este verucos, mai accentuat în perioada de viaŃă terestră. Coloritul dorsal este brun-
măsliniu până la galben deschis, cu pete închise, în timp ce abdomenul este portocaliu până spre
roşu, fără pete. Masculii au în perioada de reproducere cloaca foarte dezvoltată, colorată în negru. În
special în această perioadă, muchiile dorso-ventrale sunt foarte proeminente, ceea ce conferă
corpului o formă pătrată în secŃiune. Nu au creastă dorsală, doar o tivitură vertebrală scundă. Coada
este mult lăŃită, mai lungă decât trunchiul, iar muchia inferioară este colorată în alb. Coada se termină
cu un filament caudal de 3-5 mm care dispare la sfârşitul perioadei de reproducere.
Habitat
Trăieşte în zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de
răspândire) şi până la 2000 m, frecvent însă între 500-1500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare
pentru reproducere, de la şanŃuri la marginea drumului până la lacuri. Este cea mai terestră specie de
triton de la noi, petrecând cel mai puŃin timp în apă. Este o specie puŃin pretenŃioasă la calitatea apei
pentru reproducere, dar puŃin tolerantă şi rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine ape poluate,
deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH slab acid.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
122 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Populatie si distributie
Tritonul carpatic, aşa cum îi spune şi numele, este răspândit doar în MunŃii CarpaŃi, de la
vest de valea IalomiŃei, până în munŃii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia). Este prezent în
vestul extrem al Ucrainei, în CarpaŃi. A fost colonizat în câteva localităŃi din vestul Europei, în
special în Bavaria, unde mai persistă populaŃii izolate. În România este prezent în CarpaŃii Orientali
şi lipseşte din munŃii Apuseni şi munŃii Banatului şi cea mai mare parte a CarpaŃilor Meridionali.
Localizarea cea mai vestică din România unde a fost găsit este Valea Mâra din MunŃii Iezer (Fuhn,
1963). Există o semnalare nesigură din Defileul Jiului, la peste 100 km vest (Tudor et al., 2004).
Este destul de comună în arealul său dar nu foarte abundentă. PopulaŃiile sunt în declin pe
întreg arealul, inclusiv datorită penetrării speciei înrudite *Triturus vulgaris* în arealul său, extindere
facilitată de activităŃile umane perturbatoare
Ecologie
Primăvara, adulŃii pot fi uşor observaŃi când se adună în bălŃi temporare şi lacuri pentru
reproducere. Aceasta are loc din martie până în iunie iar adulŃii pot rămâne în apă până în iunie-iulie.
Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale
complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Masculii în perioada de reproducere nu au creastă, dar
parada lor sexuală este la fel de impresionantă ca şi la celelalte specii de tritoni la care masculii
prezintă creastă dorsală. Cea mai mare parte din parada sexuală a masculului constă din mişcarea
rapidă a cozii. Coada se termină cu un filament caudal lung de aproximativ 10 mm. În cursul paradei
sexuale masculul îşi îndoaie corpul astfel încât secreŃiile chimice produse în dreptul cloacei să fie
direcŃionate, prin curbarea corpului, direct spre capul femelei (Pecio şi Rafinski, 1985).
Părăsesc apa devreme, după care pot fi doar întâmplător găsiŃi ascunşi sub buşteni sau pietre,
în vecinătatea locului de reproducere. Preferă zonele împădurite. Hibernează pe uscat, rareori în apă.
În zonele unde coexistă cu *Triturus vulgaris* apar frecvent hibrizi (Babik şi Rafinski, 2004; Babik et
al., 2005; Geyer, 1953). În România au fost semnalaŃi hibrizi din munŃii Nemira (Fuhn et al., 1975),
depresiunea Ciucului şi Piatra Craiului (Iftime, 2004). Hibridizarea dintre cele două specii a avut loc
repetat în perioade geologice ducând la înlocuirea aproape în totalitate a ADN mitocondrial al lui *T.
montandoni* cu cel al lui *T. vulgaris* (Babik et al., 2005).
Masuri de management la nivel national
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
123 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Tritonul carpatic are un areal limitat şi de aceea este considerat specie care necesită o
protecŃie strictă. Conservarea sa necesită desemnarea de arii speciale de protecŃie. Distrugerea
zonelor umede unde se reproduce este principalul factor ce pune în pericol supravieŃuirea
populaŃiilor. Hibridizarea cu *T. vulgaris* poate reprezenta o ameninŃare serioasă la adresa
menŃinerii unor populaŃii.
Este o specie vulnerabilă la nivel naŃional, în anumite zone chiar periclitată, în special datorită
degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre
adiacente. MenŃinerea habitatelor acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo
unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menŃinerea unor
populaŃii viabile.
Specia este considerată neameninŃată la nivel global (Baillie et al., 2004) este considerată
periclitată la nivelul Regiunii Carpatice (Witkowski et al., 2003) şi vulnerabilă la nivel naŃional (Iftime,
2005). Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.
Tritonul cu creasta - Triturus cristatus
Descriere şi identificare
Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm,
femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval în secŃiune. Capul este relativ lat, cu
botul rotunjit şi nu are şanŃuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului.
Pielea este rugoasă atât dorsal cât şi ventral, presărată cu numeroase glande. Când se întind
membrele de-a lungul corpului, degetele se ating. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori
cu nuanŃe brun-roşcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap,
sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puŃin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre
portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Guşa este colorată extrem de
variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimensiuni variabile. În perioada de
reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă şi dinŃată, care începe din dreptul ochilor, lipseşte în
dreptul membrelor posterioare şi se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar
lipsită de zimŃi. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele
porŃiunea inferioară a cozii este colorată în galben spre portocaliu. Cloaca este umflată şi neagră la
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
124 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
masculi, mai ales în perioada de reproducere. La femele cloaca nu este umflată iar deschiderea
cloacală este colorată în galben.
Habitat
Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaŃie
palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada
de viaŃă terestră preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălŃi
temporare mici. Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaŃie acvatică în care să se
poată ascunde
Populatie
Este răspândit în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul FranŃei şi Marea
Britanie până în munŃii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din
peninsula Iberică, Italia şi, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În România este
răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de *T.
dobrogicus*. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.
PopulaŃiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special datorită distrugerii
habitatelor, introducerii de peşti. Nu există studii populaŃionale la nivel national şi puŃine la nivel
european.
Ecologie
Reproducerea are loc în martie iar adulŃii pot rămâne în apă până în mai-iunie. Fecundarea
este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără
amplex (partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă
datorită unor frecvente mutaŃii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o
specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât şi cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat
poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul
acvatic cât şi în cel terestru.
Masuri de management la nivel national
Este o specie vulnerabilă la nivel naŃional, în anumite zone chiar periclitată, în special datorită
degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre
adiacente. MenŃinerea habitatelor acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
125 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menŃinerea unor
populaŃii viabile.
Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare. Conform listelor roşii specia este considerată vulnerabilă la nivel naŃional şi
neameninŃată pe întregul areal.
Bombina variegata - Izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă
Descriere şi identificare
Este o broscă de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la
B. bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă
de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în
vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaŃi sau dispuşi
simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt coloraŃi în cenuşiu deschis, maroniu
sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apare indivizi parŃial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi
guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând
însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra
toxicităŃii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faŃa interioară a
membrelor anterioare calozităŃile nupŃiale (formaŃiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în
perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă
sac vocal dar în privinŃa orăcăitului se aseamănă cu *B. bombina*, doar că frecvenŃa sunetelor este
mai ridicată.
Habitat
Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălŃi temporare, putându-se reproduce inclusiv în
denivelări ale solului ce conŃin sub un litru de apă, spre deosebire de *B. bombina* care preferă
bălŃile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde
găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2000 m altitudine.
Populatie
Este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepŃia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi
Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România,
Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal şi munte.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
126 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice ochi de apă disponibil
pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicată şi toleranŃă sporită la o
varietate de impacte antropice.
Ecologie
Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, extrem de
tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulŃi indivizi de vârste diferite putând convieŃui în bălŃi
mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat, fixate
de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiŃii dificile de mediu şi longevivă, iar
secreŃia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape
orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări
impresionante de indivizi în bălŃi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează
bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălŃi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce
ocupă zonele deteriorate în urma activităŃilor umane (defrişări, construcŃii de drumuri etc.) unde se
formează bălŃi temporare
Masuri de management la nivel national
Este o specie cu un areal vast, dar cu toate acestea este periclitată în mare parte a
acestuiadatorită distrugerii, deterioarării şi fragmentării habitatelor. Conservarea ei necesită măsuri
simple limitate la menŃinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate acolo unde
cazul.
Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar. Conform listelor roşii
specia este considerată potenŃial ameninŃată la nivel naŃional şi neameninŃată pe întregul areal.
Mreana vanata - Barbus meridionalis
Descriere şi identificare
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
127 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Dimensiuni mijlocii; corp alungit si rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung
si proeminent; preorbitare alungite; gura inferioara semilunara; buze carnoase, in special cea
inferioara care este divizata; buzele neacoperite de o placa cornoasa; doua perechi de mustati, una
mai scurta la varful botului alta mai lunga la colturile gurii; peduncul caudal comprimat lateral;
caudala adanc scobita; solzi cu striuri divergente pe partea vizibila; linie laterala completa slab arcuita
si dispusa pe mijlocul pedunculului caudal; solzii de la baza analei nu sunt latiti; dinti faringieni pe 3
randuri, ascutiti, indoiti la varf, fara suprafata masticatoare, cu o excavatie la baza coroanei; intestine
scurt; peritoneu incolor sau castaniu.
Ultima radie simpla a dorsalei este subtire si flexibila; insertia ventralelor situata in urma
capatului anterior al insertiei dorsalei; anala lunga, culcata atinge sau aproape atinge (uneori chiar
depaseste) baza caudalei; L. Lat. 52 - 63; pe spate are pete intunecate; mustatile fara ax rosu; obisnuit
atinge la maturitate 10 - 17 cm.
Habitat
Traieste exclusiv in raurile si paraiele din regiunea de munte si partea superioara a regiunii
colinare; in majoritatea raurilor care izvorasc din zone de podis sau deal lipseste chiar din cursul lor
superior care este rapid. Traieste atat in rauri pietroase, rapide si reci, cat si unele paraie mai
namoloase, care vara se incalzesc puternic, insa numai la munte. Arata preferinta mai ales pentru
portiunile cu curent puternic si fund pietros. In zona analizata este intalnira rar pe cursul paraului
Basculita
Populatie
Barbus meridionalis are o distributie relativ larga dar usor fragmentata. Nu exista date la nivel
national care sa permita o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii
Ecologie
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
128 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Traieste doar in apa dulce. Nu sunt cunoscute migratii. Reproducerea are loc primavara,
prelungindu-se uneori pana spre sfarsitul verii. Bentopelagic. Se hraneste in primul rand cu
nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar
cu vegetale sau cu detritus.
Masuri de management la nivel national
Pe teritoriul national specia are un areal extins; arealul se afla in continua extindere in ultimii
zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta. Specia
este protejata prin Legea 13 din 1993 (prin care Romania este parte a Conventiei de la Berna), Anexa
II si V a Directivei Europene Habitate, Anexa III a Conventiei de la Berna, OUG 57/2007 (cu
ultimele amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor, florei si
faunei salbatice, lista IUCN.
Protectia cursurilor de apa, prevenirea deversarii de substante poluante.
Zglavoaca - Cottus gobio (Linnaeus, 1758)
Descriere şi identificare
Capul deprimat dorsoventral, pe
preopercular şi subopercular există cel mult Ńepi.
Tegumentul nud sau cu Ńepi mărunŃi în lungul liniei
laterale; linia laterală rectilinie cu orificii mici.
Radia internă a ventralei doar cu puŃin mai scurtă
decât radia vecină, totdeauna mai lungă decât
jumătatea acesteia. Linia laterală, completă, ajunge
până la caudală. DinŃii lipsesc pe palatin, sunt
prezenŃi pe prevomer.
Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în oşcat, mai
rar cenuşiu-închis. FaŃa ventrală este galbenă-deschis sau albă. În jumătatea posterioară a corpului, 3-
4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre.
Habitat
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
129 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de
munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puŃin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în
braŃele laterale.
In zona analizata este intalnira pe cursul paraului Basculita, paraul Porcului, paraul Tamasoi
si paraul Corolui.
Populatie
Are o răspândire largă în apele de munte ale României, sectorul său fiind însă unul bine
delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepŃia râurilor afectate antropic arealul
acestei specii nu a cunoscut modificări substanŃiale în ultimii zeci de ani.
Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie posibila o aproximare
statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii.
Ecologie
Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de
munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puŃin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în
braŃele laterale. Este un peşte puŃin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraŃii. Perioada de
reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început
semipelagici. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.
Masuri de management la nivel national
Cu excepŃia sectoarelor de râu afectate de impactul antropic această specie nu a cunoscut
restrângeri de areal, din păcate aceste sectoare sunt destul de numeroase. În România este o specie
considerată ca având un areal relativ larg. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu
vulnerabilitate scazută/medie. Specia este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care Romania este
parte a Conventiei de la Berna), Directiva Europeană 92/43/EEC, prin OUG 57/2007 (cu ultimele
amendamente) referitoare la ariile naturale protejate si conservarea habitatelor, florei si faunei
salbatice.
Protectia cursurilor de apa, prevenirea deversarii de substante poluante.
Carabul amfibiu
(Hygrocarabus) Carabus variolosus Fabricius, 1787
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
130 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Descriere şi identificare
Coleoptera: Carboidea: Carabidae 30-35 mm. Corp negru, mat. Pronotul cu suprafaŃa
rugoasă, cu marginile ridicate şi reliefuri neregulate. Elitrele cu careen longitudinale alternând cu
şiruri de puncte mari, rotunde, adânci.
Habitat
Zona montană joasă, în general pe malul apelor curgătoare. Prefera malurile pietroase cu
litiera bogata si lemn mort umed.
Populatie
În România apare în zona fagului din CarpaŃii Meridionali şi Occidentali in populaŃii insulare,
dar constante. In zona de aplicare a planului de amenajare, identificat rar in zone cu fagete batrane in
apropierea malurilor paraielor.
Ecologie
Specie nocturnă. Vânează pe malul apelor curgătoare montane sau intră chiar în apă, în
căutare de larve de issecte sau mici crustacee (Izopode, amfipode) sau anelide acvatice.
Masuri de management la nivel national
Conservarea arborilor batrani, doborati de fag din lungul malurilor paraielor de munte,
interzicerea degradarii malurilor pietroase, interzicerea amplasarii rampelor in vecinatatea malurilor si
interzicerea depozitarii rumegusului.
Croitorul fagului
Rosalia alpina alpina Linnaeus, 1758
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
131 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Descriere şi identificare
Coleoptera: Cerambycidae. Dimensiuni: 15-40 mm. Corp cenuşiu albăstrui, mat, cu pete
negre catifelate marginite de o bordură mai deschisă decât fondul. Antenele şi picioarele albastre
deschis cu extremităŃile articolelor negre. Antenele sunt mai lungi decat corpul la ambele sexe, la
masculi de aproximativ 1 şi ½ mai lungi la femele cu puŃin mai lungi, articolele 2-5 se termină cu
smocuri de peri negri.
Habitat
Pădurile bătrâne de fag. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii,
mai ales cei parŃial atacaŃi de alŃi dăunători.
Populatie
Specia se află în declin populaŃional, supravieŃuind în “insule” mai mult sau mai puŃin isolate,
cuprinse în arealul iniŃial.
Ecologie
Specie nocturnă. Larva se dezvoltă in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta şi în alte esenŃe ca:
salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. AdulŃii zboară în perioada mai-iulie. Se găsesc pe trunchiurile
şi ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescenŃe, în special umbelifere unde se hrănesc cu
polen.
Masuri de management la nivel national
Ca primă măsură de protecŃie propunem menŃinerea arborilor bătrâni, atacaŃi sau parŃial
uscaŃi. De asemenea, diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri si evitarea
taierilor la ras.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
132 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Callimorpha quadripunctaria
Descriere şi identificare
Este o specie de fluture cu activitate nocturna, care poate fi însa întâlnit si în perioadele
crepusculare. Deranjat, zboara activ pe timpul zilei, prezenta acestuia fiind evidentiata de coloritul
sau puternic contrastant. Este o specie foarte comuna în România ce apare din zonele de Câmpie si
pâna în zona montana superioara.
De asemenea la nivel european prezenta acestei specii este foarte comuna. Includerea acestei
specii în anexa Directivei Habitate se datoreaza încercarii de protectie a unei subspecii endemice din
Grecia (Insula Rhodos) C. q. rhodosensis, fiind propusa astfel ca specie prioritara pentru conservare.
Habitat
Specia se întâlneste în zona padurilor de foioase. Prefera habitatele mezofile, lizierele
padurilor, poienile, desisurile de arbusti, povârnisurile cu vegetatie abundenta.
Ecologie
Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an). Adultii zboara în decursul
perioadei iulie-august. Se hranesc pe inflorescentele diferitelor specii de plante. Ierneaza în stadiul de
larva. In primavara urmatoare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe patlagina (Plantago sp.), trifoi
(Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte specii de plante,
hranindu-se cu frunzele acestora. Larvele se împupeaza la suprafata solului.
Masuri de management la nivel national
Conform evaluarii realizate la nivel national, aceasta specie nu este periclitata, populatiile
acesteia fiind bine reprezentate.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
133 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Stânjenel, Iris
Iris aphylla ssp. hungarica
Descriere şi identificare
Plantă erbacee perenă, cu rizom, cu tulpină aeriană de 15-35 cm înălŃime, ramificată de sub
mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne şi externe uniform colorate şi spatul
complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari.
Habitat
Specia este semnalata in cadrul unor habitate de interes comunitar: 62C0 Stepe ponto
sarmatice si 6240 pajisti ponto – panonice (Oprea A., 2007).
In suprafata analizata specia nu a fost semnalata. Este posibil sa existe in poienile termofile sau
pajistile uscate cu stancarii, din afara ecosistemelor forestiere care fac obiectul prezentului studiu.
Acest tip de habitat nu este prezent pe suprafata ocupata de padurile care fac obiectul
prezentului amenajament silvic.
Populatie
Specia creşte ca indivizi izolaŃi, răspândiŃi în pajişti uscate şi pe stâncării, din zona stepei până în
etajul montan inferior.
Ecologie
Specia se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile
pădurilor termofile.
Masuri de management la nivel national
AmeninŃarea constă în schimbarea modului de folosinŃă a terenurilor unde creşte această
specie. De aceea, este necesar a se păstra pajiştile respective ca fânaŃuri pentru cosit (şi nu pentru
păşunat animalele !). A nu se ara ori prelua terenurile spre alte folosinŃe ori pentru construirea
locuinŃelor sau a altor construcŃii de tip zootehnic/industriale. În zona montană unde creşte specia
ameninŃarea o constituie colectarea de către turişti sau localnici pentru a oferi florile
Papucul doamnei
Cypripedium calcéolus L.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
134 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Descriere şi identificare
Plantă cu tulpină înaltă, de 15-50(70) cm, cilindrică, cu 3-4(5) frunze lat eliptice, până la
oblong-lanceolate dispuse altern. Florile sunt de obicei solitare, mari, uneori câte 2, mai rar 3-4.
Tepalele în număr de 4 (cu excepŃia labelului) sunt patente, de culoare maronie. Labelul este
veziculos, de culoare galbenă.
Creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor în locuri umbroase, de obicei pe soluri
calcaroase. Vegetează bine pe terenuri cu expoziŃie nordică sau nord-vestică, bogate în humus, cu
umiditate ridicată în perioada de creştere. RelaŃiile simbiotice pe care le stabileşte cu ciupercile din
sol, le permite să obŃină suficiente substanŃe nutritive şi să fie capabile să concureze cu succes cu alte
plante. Sunt foarte sensibile la adăugarea de îngrăşăminte şi fungicide, deoarece acestea pot afecta
ciuperca şi, prin urmare pot omorî orhideea.
Floarea la Cypripedium prezintă anumite particularităŃi morfologice, ca o adaptare la
polenizarea încrucişată, realizată prin intermediul insectelor. Se pot înmulŃi vegetativ prin tuberculi
sau generativ prin seminŃe, dar la germinarea seminŃelor este nevoie de prezenŃa unor specii de fungi.
SeminŃele de Cypripedium calceolus sunt foarte mici şi au structură simplă (embrion înconjurat de un
strat de celule protective). Aceste celule conŃin puŃine rezerve nutritive, şi atunci germinarea lor
depinde de existenŃa unei simbioze cu o ciupercă. Hifele miceline invadează seminŃele şi ajung până
în celulele embrionului, care este hrănit datorită substanŃelor absorbite de acestea din sol, până se
formează planta capabilă să se hrănească singură. Se pare că ciuperca ce realizează simbioza cu
speciile de Cypripedium aparŃine genului Rhizoctonia.
Habitat
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
135 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Se întâlneşte foarte rar prin păduri umbroase, pe soluri argiloase sau calcaroase. Specia este
semnalata in cadrul unor habitate de interes comunitar: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
si 9130 Păduri moldave de fag (Asperulo-Fagetum).
Populatie
Cypripedium calcéolus manifestă un declin accentuat pe întreg arealul de distribuŃie geografică în
aproape toate statele din Europa. Declinul este cu atât mai mare, cu cât ne apropiem de limitele sud-
vestice ale arealului, astfel ca specia mai formează populaŃii, relativ stabile, doar în zonele de taiga din
Norvegia, Suedia, Finlanda şi în câteva dintre statele baltice.
Ecologie
Cypripedium calcéolus este o specie geofită, mezofită, micro-mezotermă, acido-neutrofilă,
heliosciadofită şi calcicolă. Creşte prin păduri şi tufişuri umbroase din subetajul gorunului până în
etajul boreal (al molidului).
Masuri de management la nivel national
AmeninŃări: alterarea şi distrugerea habitatelor, afectarea directă a supravieŃuirii sau
reproducerii. InfluenŃa antropică negativă (defrişări ce conduc la distrugerea regimului hidric prin
drenări, păşunatul etc.) este amplificată de prezenŃa necontrolată a turiştilor care colectează masiv
planta, organizează pik-nik-uri, aruncă deşeuri, inscripŃionează arborii etc. Planta mai este ameninŃată
de acŃiunea distrugătoare a melcului Helix pomatia, care consumă frunzele lăstarilor provocând
uscarea prematură a acestora. Oile şi alte ierbivore pot consuma frunzele, în special primăvara de
timpuriu.
În vederea protejării eficiente a acestui taxon propunem:
- controlul permanent al stării populaŃiilor şi realizarea unei reŃele între ariile protejate din Ńară şi
străinătate care găzduiesc Cypripedium calcéolus, în vederea facilitării schimbului de informaŃii,
experienŃă şi material genetic.
- îngrădirea unor suprafeŃe unde vegetează Papucul doamnei, în vederea menŃinerii condiŃiilor de
habitat din care face parte, având în vedere intervalul relativ îngust de toleranŃă a acesteia la
variaŃiile factorilor biotici şi abiotici ai habitatului.
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
136 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Campanula serrata - Clopotei de munte
Descriere şi identificare
Este un endemit carpatic, traieste în poieni, fânete, pasuni, pe stâncarii si printre tufarisuri. În
afara perioadei de înflorire poate fi recunoscut dupa forma frunzelor din fasciculele sterile, care sunt
ovate sau rotunde, la baza cordate sau reniforme, obtuze sau crenate, lung petiolate, la înflorire
lipsesc. Frunze tulpinale: cele inferioare lipsesc, cele mijlocii: sesile sau subsesile, lanceolate, eliptice
sau liniare, cu margini serate sau crenate. Inflorescenta: racem unilateral, multiflor. Flori nutante,
corola albastra. Înfloreste în iulie-septembrie.
Habitat
Se intalneste frecvent in zona montana pana in etajul subalpin. Codul de corespondenta conform
Directivei Habitate : 6520 Fanete montane ( I. Sarbu, 2005)
Ecologie
Specie endemism carpatic, perenă, frecventă în etajele subalpin şi alpin. Florile sunt sub formă de
clopoŃei, de culoare violetă. Înfloresc în iulie – septembrie (Cenuşă, 2009).
Masuri de management la nivel national
Exploatarea traditionala a pajistilor
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
137 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb
Descriere şi identificare
Plante înalte de până la 4 cm. Se deosebeşte de alte specii de Dicranum prin celulele din partea
superioară a laminei, scurte, lamina bistratosă, frunze erecte, drepte sau puŃin curbate, puŃin fragile
la uscăciune, marginea întreagă sau uşor denticulată în vârf şi capsula erectă. Specie dioică, cu durată
lungă de viaŃă, întâlnită în pădurile de foioase şi de amestec cu o umiditate relativă ridicată. Se
dezvoltă pe trunchiurile arborilor, înălŃimea până la care urcă pe trunchi fiind conditionată de
desimea pădurii şi de dimensiunile arborelui suport. Specia poate fi considerată un indicator al
pădurilor naturale.
Habitat
Intalnita in paduri de foioase. Este o specie corticola, de obicei creste pe scoarta indivizilor
batrâni de specii caducifoliate (fag, stejar), la înaltimi de 5-20 cm (pâna la 2 m), în paduri umede.
Habitatul optim lipseste din zona de implementare a proiectului.
Populatie
Deşi sunt multe citări ale speciei din România, prezenŃa în aceste zone trebuie verificată şi
confirmată, planta putând fi uşor confundată cu alte specii de Dicranum.
Ecologie
Creşte în păduri de foioase pe lemn putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase
Masuri de management la nivel national
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
138 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninŃare este reprezentată de
tăierile masive care se fac în pădurile de foioase.
Curechi de munte - Ligularia sibirica
Habitat
Creşte prin păduri umede in zone de baltire ale apelor in corespondenta cu habitatul Natura
2000 : 6430 Comunitati de bordura cu ierburi inalte higrofile de la campie pana in etajul superior
montan.
Acest tip de habitat este reprezentat de următoarele două subtipuri de habitate:
• comunităŃi de ierburi înalte, hidrofile şi nitrofile, prezente de-a lungul malurilor apelor curgătoare
sau de-a lungul marginilor de păduri. Aceste asociaŃii (de tip Senecion fluviatilis, Aegopodion
podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion) aparŃin ordinelor Glechometalia hederaceae şi
Convolvuletalia sepium. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat sunt: Glechoma hederacea,
Epilobium hirsutum (pufuliŃă), Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites
hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium
robertianum (năprasnic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis
paludosa.
• ComunităŃi de ierburi perene de talie mare, higrofile din zonele mointane până la etajul alpin,
aparŃinând clasei de vegetaŃie Betulo-Asdenostyletea. Plantele caracteristice acestui subtip de habitat
sunt: Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum (fratele priboiului), Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis
arundinacea (trestioară), Cirsium helenioides. ComunităŃi similare cu cele din acest subtip se pot
dezvolta la altitudini mai joase, de-a lungul râurilor şi pădurilor. Însă, comunităŃile nitrofile care
includ numai speciile de bază, comune în regiunea respectivă nu sunt considerate ca fiind
prioritare pentru conservare. Aceste comunităŃi de ierburi înalte pot apărea în păşuni umede,
lăsate fără a fi cosite. Pajişti umede cu extindere mare, necosite şi cu asociaŃii care includ
Helianthus tuberosus (floarea soarelui) şi Impatiens glandulifera nu trebuie luate în considerare.
Pe suprafata amenajamentului silvic analizat, acest tip de habitat este intalnit sporadic in lungul
cursurilor de apa in zonele lipsite de vegetatie forestiera.
Populatie
PFA NICOARĂ ALEXANDRU - ECOLOGIC
139 E-mail: [email protected]
Tel. 0766484713 sau 0735514581
Candva, extrem de raspandita, planta a disparut din cele mai multe locuri din Europa, din
cauza secarii mlastinilor si invaziei altor plante in habitatul sau natural.
Ecologie
Specia este dependenta de mentinerea umiditatii habitatului
Masuri de management la nivel national
Conservarea habitatului in care traieste specia. Masuri stricte de mentinere a biotopului prin
interzicerea depozitarii de masa lemnoasa si amplasarea de rampe de incarcare, organizari de santier,
etc.