raport mediu brahasesti - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT DE MEDIU – ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA BRĂHĂŞEŞTI 1

str. Navelor nr.3, Galati 800030 Tel/Fax: 0236411779

[email protected] www.proiect-galati.ro

CUPRINS

Introducere __________________________________________________________________________ 4

I. Informaţii generale __________________________________________________________________ 5

I.1. Denumirea planului ________________________________________________________________ 5

I.2. Titularul proiectului _________________________________________________________________ 5

I.3. Autorul atestat al raportului de mediu ______________________________________________ 5

I.4. Localizare geografica si administrativa _____________________________________________ 6

II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General ____ 10

II.1.Aspecte generale _________________________________________________________________10

II.2. Obiectivele Planului Urbanistic General_____________________________________________10

II.3. Relatia Planului Urbanisttic General cu alte planuri si programe______________________11

III. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus ____________________________ 12

III.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ___________________________________ 12

III.2. Evoluţia probabilă a mediului în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General 29

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ _________________ 32

IV.1. Apa ____________________________________________________________________________ 32

IV. 2. Aerul ___________________________________________________________________________ 34

IV.3. Solul ____________________________________________________________________________ 35

IV.4. Biodiversitatea _________________________________________________________________ 36

IV.5. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 36

IV.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic ____________________________________ 36

IV.7. Zgomot şi vibraţii ________________________________________________________________ 36

IV.8. Peisajul _________________________________________________________________________ 36




V. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare ___________ 38

VI. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional _____________________________________________________________________________________ 39

VI.1. Calitatea aerului ________________________________________________________________ 39

VI.2. Managementul deşeurilor _______________________________________________________ 41

VI.3. Calitatea apei __________________________________________________________________ 42

VI.4. Peisaj __________________________________________________________________________ 46

VI.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului _______________________ 47

VII. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului ___________________________________ 52

VII.1. Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului Urbanistic General ____________ 52

VII.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General ___ 53

VII.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante ______________________________________________ 60

VIII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră________________________________________________________________________62

IX. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului al implementării planului _____________________________________________ 62

IX.1. Factorul de mediu apa __________________________________________________________ 62

IX.2. Factorul de mediu aerul atmosferic ______________________________________________ 62

IX.3. Factorul de mediu sol ____________________________________________________________ 63

IX.4. Factorul de mediu biodiversitatea ________________________________________________ 65

IX.5. Mediul social şi economic _______________________________________________________ 65

IX.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic ____________________________________ 71

X. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a efectuat evaluarea _______________________________________________ 73




XI. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului _______________________________________________________________ 75

XI.1. Generalităţi ____________________________________________________________________ 75

XI.2. Monitorizarea factorului de mediu apa ___________________________________________ 75

XI.3. Monitorizarea platformelor de deşeuri ____________________________________________ 76

XII. Rezumat fără caracter tehnic ____________________________________________________ 78

Glosar de termeni ___________________________________________________________________ 84

Bibliografie __________________________________________________________________________ 87

Anexe




Introducere

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Brahaşeşti şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

� metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

� metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

� mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp (2000 - 2007) a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra




principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

I. Informaţii generale

Conform H.G. 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter operational) si raspund programului de amenajare spatiala a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial – administrativa de baza.

Scopul raportului elaborat îl reprezinta:

� Stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor;

� Utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; � Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,

neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); � Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii; � Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si

serviciilor; � Fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica; � Asigurarea suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire; � Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

I.1. Denumirea planului

Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Brahaşeşti, Judeţul Galaţi

I.2. Titularul proiectului

Consiliul Local al Comunei Brahaşeşti, Judeţul Galaţi, telefon/fax: 0236 867 605 Persoana de contact: vicePrimar Brahaşeşti – Groza Dumitru, telefon: 0236 867 605

I.3. Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu S.C. PROIECT SA GALATI, cu sediul social în Galaţi, Strada Navelor nr.3, Judeţul Galaţi,




CIF RO1634170, J17/27/1991, telefon/fax: 0236 411 779, inscris in Registrul National al Elaboratorilor la pozitia 52.

Colaborator: S.C. CONSPROIECT SA, cu sediul social în Galaţi, Strada Prelungirea Traian, Bloc V3, tronson 3-4, etaj P+1, Judeţul Galaţi, CUI RO14325410, J17/773/2001, telefon:0236 416 603, fax: 0236 411 052, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 326.

I.4. Localizare geografică şi administrativă

Brăhăşeşti, comună cu 4 sate (Brăhăşeşti, Corcioveni, Cosiţeni, Toflea):

� Situată în NV judeţului (la hotarul cu judeţul Vrancea), în Colinele Tutovei, altitudinea în cuprinsul teritoriului său (4373 ha) variază între 59 m (în SE, în lunca Berheciului) şi 295 m (în NV, în Dealul Pădurii Domneasca).

� Litologia formaţiunilor de suprafaţă: nisipuri, pietrişuri, depozide loessoide, argile, marne şi argile nisipoase (Ponţian-Dacian, Romanian, Pleistocen inferior, Holocen).

� Energia reliefului: maxim 120m; densitatea fragmentării reliefului: maxim 1,5 km/km2. � Temperatura medie anuală a aerului 9,9 0C (Tecuci), precipitaţii atmosferice medii

anuale-495,4 mm (Nicoreşti). � Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. � Solurile predominante sunt cele cenuşii, aluviale, cernoziomurile cambice şi solurile

brune luvice. � Populaţie: 8578 loc.(2002). � Teritoriul său se încadrează: Podişul Moldovei (hidroclimatic), pădurilor xeroterme de

foioase (fitogeografic), Provinciei Pontice (zoogeografic) şi Colinelor Bârlad-Prut (pedogeografic).

Aceste localităţi s-au dezvoltat între cumpăna apelor dintre râurile Zeletin, Crăiescu, Toflea (pârâul Boului), toţi afluenţi ai Berheciului a cărui direcţie de curgere este aproximativ de la nord la sud.

Vecinătăţi:

� la nord – teritoriul administrativ al judetului Vrancea; � la est – teritoriul administrativ al comunei Gohor; � la sud – teritoriul administrativ al comunei Tepu; � la vest – teritoriul administrativ al comunei Buciumeni;

Acccesul în teritoriu

Comuna Brăhăşeşti este situată în nord-vestul judeţului Galaţi, la intersecţia drumurilor DJ 241A, DJ 241G, DC 86 şi DC 87.

Satele sunt grupate câte două de-a lungul drumurilor după cum urmează: Brăhăşeşti şi Toflea dezvoltate pe DJ 241G iar Corcioveni şi Cosiţeni dezvoltate pe DJ 241A şi DC 87.

Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Brăhăşeşti este de 4.373 ha, din care teren agricol 2.877,28 ha şi 1.497,72 ha teren neagricol.




Istoric

Comuna Brahasesti, compusa din satele Brahasesti, Toflea, Corcioveni si Cositeni este situata in nord-vestul judetului Galati.

Cele patru asezari cuprinse inca in marele Podis al Moldovei, sunt situate in extremitatea sa sudica, la vest de Lunca Barladului. Daca relieful teritoriului Galati coboara de la nord catre sud, din podisul Covurluiului pana la Dunare si in Campia Siretului, comuna Brahasesti apartine acelui tinut ondulat din nord, numit Colinele Tutovei. Se afla de fapt la poalele dinspre sud ale dealurilor, intre lunca Tecuciului si cea a Siretului, la altitudini de cca 150 m – pe firul vaii unor mici rauri si cca. 250 m pe varful dealurilor.

Zona studiata cuprinde doua grupe de localitati - Brahasesti si Toflea in stanga, Corcioveni si Cositeni in dreapta luncii Berheciului.

Originile asezarilor rurale din tinuturile Tutovei dateaza, probabil, de la intemeierea Statului Feudal Moldova. Situate insa excentric fata de caile majore de comunicatie, ele au reusit sa pastreze structura si mai ales ambientul initial. Din relativa izolare provin si particularitatile situatiei comunei studiate, atat cele bune, care trebuiesc protejate, cat si micile desfunctii care trebuiesc corectate.

Comuna Brahasesti nu face parte nici din generatia asezarilor medievale vechi si nici din acea a asezarilor noi, ci pare sa fi luat fiinta prin secolul al XVII – lea. S-a intamplat insa pe locul unei vechi asezari getice, din cele care se insiruiau pe terasele si promotoriile ce ofereau conditii naturale sporite de aparare, in lungul apelor insotindu-le vaile. Astfel de asezari initiale cu caracter mai degraba temporar, au fost inlocuite treptat cu asezari permanente.




Figura nr. 1 – Harta fizică a judeţului Galaţi

Figura nr. 2 – Incadrarea Comunei Brăhăşeşti în teritoriul Judeţului Galaţi

Vecini : Comuna Brăhăşeşti 1 – Judetul Vrancea 2 – Comuna Gohor 3 – Comuna Tepu 4– Comuna Buciumeni

4

1

2

3




Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al comunei

Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Brahaşeşti este de 4.373 ha.

Situaţia utilizării teritoriului administrativ se prezintă conform tabelului următor:

Tabelul nr.1

Teritoriu administr. Comuna Brahaşeşti

Categorii de folosinţă (ha)

Total

(ha)

Agricol Neagricol

Arabil (ha)

Păşuni, fâneţe (ha)

Vii, livezi

(ha)

Păduri

(ha)

Ape (ha)

Drumuri

(ha)

Construcţii, curţi (ha)

Nepro-ductiv

(ha) Extravilan 2.067,73 417 211 734 39 100,60 - 22 3.591,33 Intravilan 178,55 - - - 8 25,40 565,72 4 781,67 Total 2.246,28 417 211 734 47 126 565,72 26

4.373 Total (ha) 2.874,28 1.498,72 Procente % 51,37 9,54 4,82 16,78 1,07 2,88 12,94 0,60

100 Procent din total %

65,73 34,27

Date furnizate conform - Registrul agricol - Primăria Brăhăşeşti

51,37%

9,54%

4,82%

16,78%

2,88%

12,94%0,60%

1,07%

arabil

pasuni, fanete

vii,livezi

paduri

ape

drumuri

constructii, curti

neproductiv

Figura nr. 3 – Bilanţul teritorial al suprafeţelor agricole şi neagricole – Comuna Brahaşeşti

Suprafaţa agricolă care revine pe un locuitor este de 0,33 ha, iar cea arabilă de 0,17 ha, valorile fiind mai mici, faţă de mediile pe judeţ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha).




II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General

II.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Brahasesti, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

Prin PUG s-au abordat următoarele aspecte:

� stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

� stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

� stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; � evidenţierea deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor; � delimitarea suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate

publică; � modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; � stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; � optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; � valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; � oganizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie;

II.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Brahaseşti se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reţelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate etc.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura:

� Extinderea intravilanului comunei cu o suprafata de 97,54 ha, pentru functiunile de locuire, dotari de interes public si spatii verzi;

� Retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele activităţilor industriale şi agrozootehnice);

� Continuarea modernizării reţelei stradale şi asfaltării drumurilor interioare; � Construirea a doua gradinite pentru prescolari in satele Toflea si Cositeni; � Amenajarea unui scuar in satul Brahasesti; � Modernizarea pietei agroalimentare din satul Toflea; � Realizarea a trei statii de epurare mecano – biologice una in satul Brahasesti (ce va

deservi si satul Toflea), si cate una in satele Corcioveni si Cositeni; � Amplasarea unei platforme de colectare selectiva, in incinta fostului C.A.P., in partea

de est a acestuia, limitrof intravilanului; � Pentru satul Corcioveni se propune infiintarea unui Centru de zi pentru batrani;




� Amenajarea de şanţuri şi rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit;

� Reabilitarea podurilor care necesită intervenţie; � Amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi de protecţie între unităţile economice

poluante şi vecinătăţi; � Extinderea reţelelor de apa si canalizare; � Extinderea reţelei de energie electrică si telefonie in zonele de extindere a

intravilanului; � Protejarea monumentelor istorice conform L.M.I. 2004 – jud. Galati (Ordinul nr. 2.314

din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, vol. II, p. 1210, poz. 89, publicat în Monitorul Oficial, nr. 646bis din 16.07.2004; Ordinul nr. 2182 din 1 iulie 2005 pentru aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 - modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute - modificări şi completări, publicat în Monitorul Oficial, nr. 996 din 11.10.2005.) pentru comuna Brahasesti se regasesc urmatoarele:

o la pozitia 16. GL-I-s-A-02975 Valul lui Atanaric; o la pozitia 43. GL-I-s-B-02983 Cetatea de pământ de la Cosiţeni, punct

"Cetăţuia" sat COSIŢENI; o la pozitia 179. GL-II-m-B-03074 Moară de apă sat BRĂHĂŞEŞTI.

II.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante

Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei.

Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice.

La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii:

� cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi); � planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate

concesionării.

În tabelul următor sunt sintetizate principalele priorităţi stabilite prin PUG Brahaşeşti şi modul de corelare cu planurile relevante:




Tabelul nr. 2

Prioritate/obiectiv PATJ Galaţi

Dezvoltare durabilă

Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor

Directiva Apa

Directiva Habitate

Organizarea circulaţiei şi modernizarea reţelei stradale cu infrastructura necesară;

� � ��

Urgentarea echipării tehnico-edilitare;

� � � � �

Stabilirea limitelor cadastrale şi a proprietăţii asupra terenurilor;

� � ��

Lotizarea raţională a terenurilor după destinaţia stabilită;

� � ��

Schimbarea destinaţiei terenurilor în concordanţă cu propunerile din PUG;

� � ��

�) ��) – Bifurile evidentiaza planul relevant sau directiva care face parte din obiectivul analizat.

III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul şi turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune o evaluare adecvată.

III.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

III.1.1. Apa

Comuna Brahaşeşti se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul.

Berheci – râu, afluent pe dreapta al Bârladului. Are obârşia în comuna Izvoru Berheciului (jud. Bacău), la 350 m altitudine, şi după ce traversează teritoriile din judeţul Bacău, Vrancea şi Galaţi, se varsă în Bârlad, în dreptul satului Gara Berheci (43 m altitudine). Are 92 km lungime, panta medie a cursului (orientat N-S) de 3 ‰ şi un coefficient de sinuozitate de 1,20. Intră în judeţul Galaţi în amonte de Corcioveni (78 m altitudine), şesul său având 1,1 km lăţime; sunt vizibile fragmente ale terasei de 10-20 m. Ultimii 10 km ai cursului sunt regularizaţi şi, pe alocuri, îndiguiţi. Fundul său este nisipos. Curge pe teritoriul judeţului Galaţi, pe 22 km (23,9%




din lungimea totală), unde primeşte următorii afluenţi: Domneasca, Boului, Suhodolu, Pietroiu, Tâmpa, pe dreapta, iar pe stânga: Zeletin, Dragomana.

Bazinul hidrografic (în întregime în Colinele Tutovei) este pe teritoriile administrative ale comunei Brăhăşeşti, Gohor, Ţepu şi Munteni. Acesta are suprafaţa de 1021 km2 şi altitudine medie de 250 m. La 0,5 km N de limita judeţului (pe teritoriul comunei Tănăsoaia, jud. Vrancea, în 1954, s-a înfiinţat postul hidrometric Feldioara. Aici, debitul mediu multianual este de 0,72 m3/s, temperature medie a apei este de 9,30C, conţinutul în suspensii-536 mg/l, conţinutul în reziduu fix-491 mg/l, mineralizare medie-655,7 mg/l, pH-7,3, conţinutul de O2 dizolvat- 10,4 mg/l, duritatea-18G. Durata formaţiunilor de gheaţă este de 80,4 zile. Conţinutul ionic al apei (mg/l este următorul: SO4-87,9, Cl-31,5, HCO3-371,6, Ca-76,02, Mg-34,11, Na+K-54,6.

Valea Boului-afluent pe dreapta al Berheciului. Are obârşia în dealul Rotăria, la 250 m altitudine (Râpa Rotăriei), aproape de hotarul cu judeţul Vrancea şi debuşează în Berheci, la E de Brăhăşeşti, la altitudinea de 61 m. Are lungimea de 8 km, cursul său (orientat NV-SE) având panta medie de 24‰ şi un coefficient de sinuozitate de 1,10. Traversează satele Toflea şi Brăhăşeşti. Bazinul hidrografic (extins în Colinele Tutovei, pe teritoriul administrative al comunei Brăhăşeşti) are suprafaţa de 10 km2, altitudine medie de 259 m, lungimea de 9 km, lăţimea maximă de 2,1 km şi un procent de împădurire de 10,3 %. Afluenţi: Alunişului, Merişeu, Chiliei (pe dreapta).

Suhodolu-vale si parau cu scurgere temporara (2,2 km lungime), afluent pe dreapta al Berheciului, confluenta (la 60 m altitudine) fiind la Brăhăşeşti. Are obarsia in dealul Ghiclau, la 175 m altitudine. In bazinul sau hidrografic sunt degradari de teren. Este in Colinele Tutovei, pe teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti. Se mai numeste si Valea lui Stan.

Zeletin-rau, afluent pe stanga al Berheciului, ce izvoraste din judetul Bacau (la 460 m altitudine) si, dup ace strabate teritoriile judetelor Bacau, Vrancea si Galati, se varsa in Berheci, langa Gohor, la 63 m altitudine. Are 83 km lungime, panta medie a cursului (orientat N-S) de 5‰ si un coeficient de sinuozitate de 1,17. Bazinul hidrografic, desfasurat in Colinele Tutovei, are suprafata de 426 km2 si altitudine medie de 265 m. Ultimii 5,5 km ai cursului sunt in judetul Galati, pe teritoriul administrativ al comunei Gohor, raul trecand pe la marginea Cositenilor.




Figura nr. 4 – Harta hidrogeologică a Judeţului Galaţi

III.1.2. Aer

In nord-vestul judetului, unde se afla comuna Brahasesti, clima are acelasi caracter temperat continental ca si in intreaga regiune, cu mici diferente fata de sud, datorata altitudinii. Asprimea climei este afirmata atat de verile fierbinti si uscate, cat mai ales de iernile reci, cu viscole frecvente.

Precipitatiile au valori dintre cele mai reduse din tara, ca urmare a influentelor estetice, continentale, dar si ca o consecinta a prezentei Foenului.

Vanturile dominante in acesta zona sunt, in ordine, cele dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord – vest, aceste directii fiind favorizate si de orientarea culmilor si vailor.

III.1.3. Solul şi subsol

Din punct de vedere morfologic, teritoriul Comunei Brăhăşeşti face parte din Câmpia Română (respectiv Câmpia Tecuciului), parte integrantă a Podişului Moldovenesc, brăzdat în această zonă de râurile Corozel şi Bârlad.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Brăhăşeşti se încadrează în formaţiunea Colinele Tutovei, respectiv culmea Vârlăneşti, la contactul cu Câmpia Tecuciului.

Din punct de vedere geologic, formaţiunile ce apar în zonă sunt de vârstă pliocenă, reprezentate prin roci detritice de apă dulce, care aparţin subetajelor Dacian şi Levantin, acoperite de formaţiuni cuaternare.

Comuna Brăhăşeşti




Depozitele daciene sunt transgresive şi formează o zonă foarte largă ce se leagă spre vest cu Valea Siretului, iar spre est cu Valea Prutului.

Acest subetaj este reprezentat prin nisipuri şi argile, cu o stratificaţie lenticulară şi o trecere bruscă, din punct de vedere granulometric, de la o lentilă la alta.

Levantinul apare sub forma de fâşii şi este constituit din două orizonturi distincte:

- orizontul bazal format din nisipuri cu lentile de gresii;

- orizontul superior format din pietrişuri şi conglomerate.

Direcţia de stratificatie a acestor două depozite dacian şi levantin este nord est – sud est, cu înclinare uşoară vest-vest est.

Cuaternarul este reprezentat prin două orizonturi distincte: - orizontul inferior de facies lacustru reprezentat prin nisipuri; - orizontul superior de facier continental reprezentat prin loess şi lehm loessoid.

Figura nr. 5 – Harta geologică a judeţului Galaţi





Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei Brăhăşeşti de 4.373ha,

- 2.877 ha este suprafaţă agricolă, din care : 2.246 ha reprezintă teren arabil, 417 ha sunt păşuni şi fâneţe, 211 ha sunt ocupate de vii şi livezi;

- 1.495 ha este suprafaţă neagricolă, din care: 734 ha sunt păduri, 47 ha ocupate de ape, 126 ha drumuri, 565 ha sunt curţi construcţii, 26 ha terenuri neproductive.

III.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

Vegetaţia şi fauna este variată şi bogată în specii. Factorii care determină varietatea vegetaţiei şi faunei sunt: aşezarea geografică, relieful prin altitudine, condiţiile climatice, acţiunea omului.

Teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică şi într-o măsură mai mică etajului de vegetaţie silvostepică. Menţionăm faptul că pe teritoriul comunei sunt 734 ha de pădure, ceea ce reprezintă 16,78 % din totalul teritoriului administrativ. Pădurile sunt reprezentate de areale plantate cu stejari, frasin, gorun, salcâm.

Viţa de vie şi livezile ocupă o suprafaţă de 211 ha, adică 4,82 % din totalul teritoriului administrativ.

Etajul stepei este reprezentat prin pajişti de plante erbacee xerofile puternic influenţate de om, în măsura în care nu au fost transformate în terenuri cultivate. Predomină asociaţiile de firuţă cu bulbi, colilie, negară, păiuş, pir şi diverse compozee.

Fauna este strâns legată de biotop şi de vegetaţie. Terenul de cultură a atras după sine rozătoarele: popândăul, căţelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp.

Animalele sălbatice des întâlnite în arealul zonei sunt : iepurii, vulpea, dihorul, popândăul, şoarecele de câmp, hârciogul.

Datorită intervenţiei omului, păsările câmpului sunt puţin reprezentate şi au scăzut considerabil ca număr. Păsările specifice zonei de stepă sunt prepeliţa, potârnichea, prigorii, ciocârlia, coţofana, cioara, stăncuţa, turturele, graurii.

Dintre reptile, sunt răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă.

Caracteristic pentru stepă este abundenţa faunei nevertebrate, ca miriapod, paianjeni, insecte.

Fauna de silvostepă este reprezentată de iepure, dropie, hârciog, rozătoarele, şopârle.

Dintre păsări se pot întâlni privighetoarea, pupăza, fazanul, ciocănitoarea, piţigoiul.

Datorită reţelei hidrografice reprezentate de râul Bârlad unde se varsă principalii colectori hidrografici ai comunei (Pârâul Berheci, Valea Crăescu, Valea Toflea-Boului, Valea Zeletinului), ihtiofauna în această zonă este săracă.




Figura nr. 6 – Harta vegetaţiei

III.1.5. Relieful

Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe. Relieful actual începe să se schiţeze prin disecarea teritoriului ale cărui interfluvii – câmpuri, reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternar originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol foarte important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant.

Datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar Siretul s-a deplasat treptat spre vest, Prutul spre est, iar Bârladul s-a insinuat la contactul dintre formaţiunile deltaice ale acestora, care se prezentau sub forma a două imense conuri de dejecţie. Pe aceleaşi baze se poate explica şi orientarea văilor din interiorul Câmpiei Tecuciului.

Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent. Studiile efectuate pun în evidenţă caracterul structuralo-sculptural al reliefului, lucru datorat factorilor denudaţiei în principal, care au acţionat diferenţiat în funcţie de condiţiile geologice şi fizico-geografice. Aspectul general este de monoclin, iar altitudinile scad de la nord la sud.




Figura nr. 7 – Harta unităţilor de relief

Unitatea se suprapune din punct de vedere morfostructural Promontoriului Dobrogean, delimitat de următoarele elemente structurale principale:

� N - falia Trotuşului (Adjud – Ghidigeni - Oancea); � V - falia Peceneaga – Camena; � E - falia Sfântul Gheorghe;

Figura nr. 8 - Amplasarea tuturor staţiilor GPS şi cadrul tectonic regional (Sursa : Conf. Dr. Ing. Paunescu Cornel - Universitatea din Bucureşti - Relaţia dintre deplasările crustei terestre şi cutremurele

adânci asociate zonei seismogene Vrancea)





Relieful din punct de vedere:

� structural şi petrografic - datorită aspectului de monoclin al structurii geologice de suprafaţă, ilustrat de orientarea şi înclinarea generală pe direcţia nord-vest - sud-est a culmilor şi văilor, de prezenţa platourilor structurale şi a cuestelor, care depind de natura rocilor în general moi, argilo-nisipoase, dar şi cu sectoare mai rezistente la eroziune;

� sculptural - factorii externi deţin rolul morfogenetic cel mai important şi anume: reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Aceştia sunt susţinuţi de climă şi natura complexului de roci sedimentare moi.

Relieful sculptural înglobează:

� un număr mare de interfluvii lipsite de existenţa unor orizonturi dure care să le protejeze sau a unor cuverturi aluviale şi coluviale;

� versanţi ale căror pante sunt mai mari de 30 - 40, fiind modelaţi de spălări; � organisme torenţiale.

Relieful de acumulare este subordonat celui structural, dar formele de acumulare ca şi cele sculpturale, aparţin în principal sistemului de modelare fluviatil şi deluvial. Îşi fac simţită prezenţa în părţile cele mai coborâte ale reliefului în cadrul văilor şi al depresiunilor, la contactul dintre diferitele trepte de relief, la schimbările mai importante de pante. Relieful de acumulare înglobează câmpuri interfluviale întinse, lunci, terase, glacisuri coluviale şi proluviale.

Din punct de vedere geomorfologic, Comuna Brăhăşeşti face parte din formaţiunea Colinele Tutovei, respectiv culmea Vârlăneşti, la contactul cu Câmpia Tecuciului.

Relieful este reprezentat prin interfluvii ce se prezintă sub forma unor culmi înguste, orientate nord sud, cu un grad de fragmentare avansat al versanţilor şi cu eroziune care favorizează formarea unor tăieturi verticale adânci (râpe ca: Sohodel, Uliu, Boului, Crânguri, etc.), precum şi apariţia teraselor râului Berheci.

Colinele Tutovei-subunitate a Podisului moldovei (podisul Barladului), aflate in judetele Vaslui, Bacau, Galati si Vrancea. Se afla in NV judetului Galati (intre Siret si Barlad), limita de S fiind pe aliniamentul satelor Ionasesti-Nicoresti-Tepu-Gara berheci, iar apoi, pe valea Barladului, pana la Tutova. Geologic, la zi apar nisipuri, argile, pietrisuri, depozite loessoide, argile si marne nisipoase. Depozitele loessoide au grosimea maxima (50 m) la Poiana. Valorile anuale ale temperaturilor aerului sunt de 9,2-100C, ale precipitatiilor atmosferice de 450-500 mm, vanturile predominante fiind din nord.

III.1.6. Populaţia

Conform Anuarului statistic – ediţia 2007, numărul total al populaţiei comunei Brăhăşeşti este de 8.578 de locuitori şi încadrează localitatea după numărul de locuitori în categoria unităţilor teritoriale de talie mijlocie-mare. Sub aspectul evoluţiei populaţiei, în comuna Brăhăşeşti se înregistrează în perioada 1992 – 2002 o creştere a numărului de locuitori de peste 20.1%. În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului




administrativ al comunei), comuna Brăhăşeşti dispune de 196,15 loc/ km2 şi se încadrează în categoria 105,01 locuitori/km2 şi peste, fiind peste media pe ţară (cca 94 locuitori/km2).

Figura nr. 9 – Evolutia populatiei 1992-2002

Figura nr. 10 – Populaţia activă ocupată conform Recensământului din anul 2002

Comuna

Comuna Br h şeşti




Sub aspectul populaţiei active ocupate, comuna Brăhăşeşti se încadrează în intervalul 19,00 - 27,00 % şi prezintă o situaţie inferioara fată de media pe Judeţul Galaţi de 36,6 %.

Conform Anuarului statistic ediţia 2007, populaţia activă era de 2.174 persoane, din care populaţia activă ocupată :2.105 persoane. Rata brută de activitate rezultată este de 25,34 %, iar cea netă de 24,54 %. Raportul dintre populaţia inactivă şi cea activă din punct de vedere economic pune în evidenţă gradul de depedenţă economică a populaţiei inactive. În comuna Brăhăşeşti, raportul este de 280 persoane inactive la 100 persoane active în 2007.

Tabelul nr. 3

Populaţia Comuna Brăhăşeşti

Total judeţ în rural % faţă de judeţ în rural

Populaţia activă

ocupată 2105 102.733 2,05

şomeri 69 9.960 0.69 Total 2174 112.693 1,93

Populaţia inactivă

elevi 1152 37.695 3,06 pensionari 843 54.296 1,55

alte situaţii(casnice, întreţinuţi de alte persoane) 4107 312.830 1,31

Total 6102 154.821 3,94

Total populaţie activă + inactivă 8.276

Distribuţia populaţiei pe sate (conform datelor primite de la Primăria Brăhăşeşti) este următoarea:

Tabelul nr. 4

Unităţi administrativ teritoriale 2008 Comuna Brăhăşeşti 8.276 Brăhăşeşti 2.362 Corcioveni 194 Cositeni 250 Toflea 5.470

Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna Brăhăşeşti sunt 100 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100). Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60 %) faţă de populaţia feminină (48,40 %).

Conform evidenţelor statistice, evoluţia numerică a populaţiei pe comună a fost următoarea:

� în perioada 1992 - 2006 comuna Brăhăşeşti s-a situat în categoria unităţilor administrativ-teritoriale care au avut creşteri de populaţie;

� densitatea populaţiei este de 105,01 loc/km2, iar suprafaţa agricolă care revine la un locuitor este de 0,33 ha.




Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Brăhăşeşti este de 4.373 ha, cu o populaţie conform Anuarului statistic – ediţia 2007 de 8.578 locuitori, din care 4.290 sunt femei (50,01 %) şi 4.288 bărbaţi (49,99 %). Pe grupe mari de vârstă, structura populaţiei este următoarea:

Tabelul nr. 5

Principalele grupe de vârstă Numărul locuitorilor în anul 2006 Total Masculin Feminin

Total, din care 6.045 3.119 2.926 0 – 14 ani 1.327 689 638 15 – 59 ani 3.763 2012 1.751 Peste 60 de ani 955 418 537

Date D.J.S. Galaţi populaţie demografie ediţia 2006

Locuinţe - gospodării

În anul 2007 fondul de locuinţe din comună după forma de proprietate a fost următorul:

Tabelul nr. 6

Forma de proprietate a locuinţei 2007

Proprietate publică 1

Proprietate privată 2.140

Total locuinţe 2.141

În cea mai mare parte, locuinţele sunt tip parter şi cu regim mediu de înălţime. În ceea ce priveşte starea clădirilor, locuinţele cu regim mic şi mediu de înălţime, în general, sunt în stare bună.

Conform datelor furnizate de Primaria comunei Brăhăşeşti, numărul total de gospodării la nivelul comunei, în anul 2007, este prezentat în tabelul nr. 7:

Tabelul nr. 7

Numar gospodarii 2780 Numar locuinte 2141

Resursele de muncă şi populaţia ocupată

Comuna Brăhăşeşti dispune de un potenţial uman bun (8.578 locuitori); activităţile agricole constituie principala sursă de venituri şi ocupare a resurselor de muncă. Declinul volumului de activităţi în ramurile de bază are consecinţe negative asupra folosirii resurselor de muncă, asupra vieţii populaţiei şi a asigurării resurselor financiare necesare realizării unor programe de modernizare a localităţii.




Într-o localitate în care nu sunt satisfăcute posibilităţile de ocupare a potenţialului de forţă de muncă, deplasările pentru exercitarea activităţii în afara localităţilor respective, sunt numeroase. Acest fapt determină fenomenul de navetism. Emigrările masive de populaţie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea contingentului fertil şi în consecinţă la reducerea fertilităţii şi a natalităţii, concomitent cu creşterea indicatorilor mortalităţii.

Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sănătate a populaţiei comunei Brăhăşeşti este monitorizată în cadrul dispensarelor din satele Brăhăşeşti şi Toflea.

Apa freatică este importană nu numai din punct de vedere economic, ecologic, ci şi din punct de vedere al stării de sănătate a populaţiei. Cauzele depăşirilor înregistrate la concentraţiile poluante se datorează debitelor foarte scăzute ale apelor curgătoare, poluării difuze din agricultură (îngrăşăminte pe bază de fosfaţi, azotaţi), depozitelor de gunoi (mai ales în urma spălării acestora de către apele meteorice) şi lipsei staţiilor corespunzătoare de epurare a apelor uzate din Brăhăşeşti.

Activităţi economice

Comuna Brăhăşeşti face parte din rândul comunelor cu activităţi preponderent agricole. Funcţia agricolă a comunei Brăhăşeşti se materializează în producţia vegetală, producţia animalieră, prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), valorificarea pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

1.Agricultura

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 65,80 % din suprafaţa totală a comunei. Din acesta 78,07 % este arabil, propice dezvoltării culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.

Tabelul nr. 8

Culturi agricole principale comuna Brahasesti - 2007

judeţul Galaţi % faţă de judeţ

grâu şi secară kg/ha 3000 2.641 113,59 porumb kg/ha 5072 1.828 277,46 floarea soarelui kg/ha 1000 821 121,80 legume kg/ha 20000 14.709 135,97

Date furnizate de DJS Galaţi

Structura culturilor agricole este alcătuită după criterii agrotehnice şi economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor). Analiza valorilor din tabelul anterior relevă, că pe lângă culturile de bază grâu, secară şi porumb, se cultivă plante tehnice (floarea soarelui şi cartoful), care ocupă un loc important în suprafaţa cultivată a comunei.




Se observă că producţiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mult mai mari (cu excepţia celei de grâu şi secară) cu cele ale judeţului, ceea ce confirmă valoarea agricolă a solurilor comunei ca fiind foarte bună.

Figura nr. 11 – Zone agro-economice în Judeţul Galaţi

Producţia animalieră

Activitatea de creştere a animalelor se caracterizează prin doi indicatori:

- încărcătura de animale la 100 ha teren, care oferă posibilitatea de stabilire a efectivelor totale;

- producţia medie pe cap de animal, indicator care stabileşte modul de asigurare cu lapte, ouă etc., a populaţiei locale.

Efectivele de animale prezente în comună în anul 2007 se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor.

Tabelul nr. 9

Efective de animale (număr) 2007 bovine 767 porcine 958 păsări 40.120 ovine şi caprine 1.367

Comuna




Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării necesarului pentru autoconsum (1 porc şi 15 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama că în comuna Brăhăşeşti (în anul 2006) existau 2.780 de gospodării, indicatorul menţionat este de 0,34 la porci, iar la păsări este de 14,43 ceea ce reprezintă un necesar relativ bun pentru autoconsum.

Numărul de porcine la 100 de ha este de 21,90 iar cel de bovine, ovine şi caprine este de 48,80, indicatori ce reflectă valoarea bună a solurilor comunei.

Serviciile către populaţie sunt axate pe activităţi comerciale, de producere şi desfacere a produselor alimentare şi nealimentare în magazinele, asociaţiile familiale şi pieţele agroalimentare din comună.

2. Industria

Comuna Brăhăşeşti nu este un centru cu activităţi industriale (numărul salariaţilor care activează în sectorul industrial este 0).

In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Brăhăşeşti, acestea sunt cu preponderenţă în invatamant, asistenta sociala şi sanatate şi în administratie.

Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, numărul mediu al salariaţilor în anul 2007, din totalul comunei a fost următorul:

Tabelul nr. 10

Comuna Brăhăşeşti 2007

Administraţie publică 20 Industrie - Comerţ 2 Transport 1 Învăţământ 67 Sanatate şi asistenta sociala 43

Dotările existente în cadrul comunei Brăhăşeşti sunt următoarele:

�� Administraţie publică: Pe teritoriul comunei funcţionează, alături de primărie (Brahasesti), sediul jandarmeriei, sediul Apele Române şi poşta.

�� Invăţământ: în comună funcţionează două şcoli generale (învăţământ primar şi gimnazial în Brăhăşeşti şi Toflea) şi două grădiniţe (Brăhăşeşti si Toflea). In şcoli şi gimnaziu învaţă 1.500 elevi. Accesul la cultură este favorabil elevilor printr-o biblioteca şcolară.

�� Sănătate: în comună funcţionează două dispensare umane (Brăhăşeşti şi Toflea), un dispensar veterinar (Brăhăşeşti). Asistenţa medicală umană este asigurată de 2 medici de familie şi 3 asistenţi, un medic stomatolog.

�� Cultura: în comună există un Cămin Cultural (Brăhăşeşti).




�� Serviciile şi unităţile comerciale sunt răspândite în teritoriu, fiind în general dezvoltate în relaţie cu căile majore de comunicaţie (DJ 241A, DJ 241G).

�� Zona de locuit: Funcţiunea dominantă din teritoriul intravilan al comunei Brăhăşeşti este locuirea (67,24 %), fondul construit pentru locuinţe individuale fiind în plină dezvoltare. In general zona de locuinţe este dezvoltată în baza planului de sistematizare, suprafaţa loturilor variind de la 300 m2 la 1000 m2. De altfel, pe teritoriul intravilan există numeroase parcelări de tip agrar, cu raportul laturilor mai mare de 1/3, loturi supradimensionate, a căror suprafaţă depăşeste 1500 m2.

�� Unităţile productive şi de depozitare reprezintă 0,73 % ;

�� Zone cu alte destinaţii , ca de exemplu: căi de comunicaţie, gospodărie comunală, zona construcţii aferente lucrărilor edilitare, etc., sunt cuprinse în bilanţul teritorial cu suprafeţele respective de teren.

�� Culte - Majoritatea locuitorilor din Brăhăşeşti sunt de religie creştin – ortodoxă. In comună sunt două biserici (în Brăhăşeşti şi Toflea), fiecare cu câte un cimitir aferent, precum si o biserica penticostala in satul Toflea.

�� Accesul în teritoriu este asigurat

� rutier: zona pentru căi de comunicaţie rutieră reprezintă 1,96 % din intravilanul existent:

- Satele sunt grupate câte două de-a lungul drumurilor după cum urmează: Brăhăşeşti şi Toflea dezvoltate pe DJ 241G iar Corcioveni şi Cosiţeni dezvoltate pe DJ 241A şi DC 87;

- Pe teritoriul comunei Brăhăseşti DJ 241G se desfăşoară pe o lungime de 6 km, iar DJ 241A, pe o lungime de 4 km, ambele având sisteme rutiere cu imbrăcăminte asfaltică;

- Drumul comunal DC 86 are îmbrăcăminte asfaltică iar DC 87 este din pământ, partial pietruit.

Bilanţurile teritoriale cuprind folosinţa terenurilor din intravilanul de pe întreg teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti. Bilanţul teritorial al comunei include, în afara localităţilor componente şi celelalte trupuri răspândite în teritoriul administrativ.

Sintetic:

� suprafaţa teritoriului administrativ: 4.373 ha; � suprafaţa teritoriului intravilan existent: 684,13 ha, adică 15,64 % din suprafaţa

teritoriului administrativ.




III.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

In satul resedinta de comuna se afla Moara de apa, monument de arhitectura din sec. XIX, care figureaza in Lista Monumentelor Istorice de importanta nationala, Cod LMI GL-II-m-B-03074.

Cetatea de pamant de la Cositeni, punct Cetatuia se afla la confluenta vailor Zeletin si Berheci, la 300m N de soseaua Gohor-Brahasesti si dateaza din sec IV – III a. Chr. Latčne. Mentionam ca monumentul se afla la pozitia 43 in LMI 2004 cod. GL-I-s-B-02983.

Pentru acestea s-a instituit zonă de protecţie necesară 500,00 m (extravilan) pe contur (vezi planşa A 0. Plan incadrare in teritoriu), care să asigure conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său natural sau construit. Orice intervenţie asupra – acestora, se face numai în condiţiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

(extras din Studiu istoric – parte integranta P.U.G. – ACTUALIZARE COMUNA BRAHASESTI) II. Mărturii de locuire din preistorie până în evul mediu

Brăhăşeşti - punctul „La Chilii” La 800 m de sat, spre nord – vest, pe locul numit „La Chilii”, pe un promontoriu larg al

platformei de deasupra satului, cuprins între râpile văii Chiliilor, se află o staţiune din epoca orânduirii comunei primitive. Aici au fost descoperite resturi de cultură materială aparţinând epocii neolitice şi celei de-a doua epoci a fierului (cultura getică).

Din neolitic s-au descoperit topoare plate de marnă dură, fragmente de lame de silex, numeroase bucăţi de vălătuci arşi, un vârf de corn şi cioburi atipice.

Epoca a doua a fierului e reprezentată printr-o abundentă ceramică getică dinaintea erei noastre: cioburi primitive cu luciu negru ori brun, cioburi poroase cu brâie şi câteva fragmente cenuşii de tehnică superioară.

Brăhăşeşti - punctul „Locul lui Merescu”. Material ceramic cu aceleaşi caracteristici se găseşte, după spusele localnicilor şi la

circa 1 km nord, spre Toflea, în punctul „Locul lui Merescu”. Brăhăşeşti - punctul „Valea Bălăloaica” La 4 km sud de Brăhăşeşti, la hotarul acestei comune cu teritoriul comunei Ţepu, pe malul

stâng al văii Bălăloaica, cam la 1 km mai sus de confluenţa acestei văi cu valea Cernei, pe trei boturi de dealuri apropiate, între pâraie, colectivul arheologic Poiana - 1951 a constatat existenţa unei staţiuni cu resturi amestecate din neolitic şi a doua epocă a fierului. Resturile neolitice constau din fragmente de lame de silex, un fragment de măciucă sferoidală de piatră, cioburi poroase primitive şi cioburi fine cu aspect cucutenian, de pe care s-a şters pictura. Unul din cioburi prezintă unghiuri paralele produse prin impresiune cu sfoara, amintind de ceramica Usatovo de la sfârşitul epocii neolitice. Ceramica din epoca fierului, mai rară, e reprezentată prin cioburi getice lustruite, cioburi poroase, fragmente de vase fine, indigene, de culoare roşcată, realizate într-o tehnică superioară şi fragmente de amfore de import.

Brăhăşeşti - punctul „Gropile Tătărăşti” La circa 1 km sud de Brăhăşeşti, pe coasta de vest a văii Berheciului, pe o terasă de

prundiş, se văd mai multe gropi de bordeie cărora localnicii le spun Gropile Tătărăşti; Brăhăşeşti - punctul „La Gherasim” Colectivul şantierului Poiana - 1951, în urma cercetărilor de teren efectuate în zona

fostului judeţ Tecuci, a surprins existenţa unor porţiuni din Valul lui Athanaric pe teritoriiile




comunelor Buciumeni, Brăhăşeşti, Ţepu, Munteni, Matca, Valea Mărului. Pentru zona satului Brăhăşeşti, în raportul publicat de arheologul Radu Vulpe, se consemna: „Pe platoul de la NV de sat, la cca. 300 m N de staţiunea de la Chilii, la locul numit <La Gherasim>, înainte de intrarea în pădurea Mereşcu, la V de <drumul Delenilor”> dintre Brăhăşeşti şi Toflea, se află un segment de val numit <Troian>, care pare a aparţine Valului din Moldova de Jos dintre Ploscuţeni şi Stoicani. Segmentul, lung de cca. 400 m, prezintă direcţia SV-NE, între malul stâng al văii superioare a Tecucelului, unde se pierde în torenţii malului, şi drumul menţionat al Delenilor, pe care îl atinge în via lui T. Chirug. E un dâmb scund, abia de 0,30-0,50 m înalţime şi lat de cca. 20 m. Urmele şanţului nu se văd clar.

Brăhăşeşti - punctul „Râpa cea Mare” În depunerile loessoide din Râpa cea Mare situată la marginea satului, s-au descoperit

numeroase oase de mamifere, în stare fragmentară, precum şi două aşchii plate de rocă monolitică, indicând probabil o aşezare din paleoliticul final (semnalare N. Macarovici, cercetare M. Zaharia-1958).

Brăhăşeşti - punctul „Curtea fostului CAP” În marginea de E-SE a satului, în punctul „Curtea fostului CAP” au „La Porcărie” pe o

terasă joasă din stânga pârâului Boul, afluent de dreapta al râului Berheci, la 1,5 km de aşezarea din punctul „Izvoarele pârâului Hanul”, au fost recoltate fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Starcevo-Criş, precum şi culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, sec. IV p. Chr, material inedit ce se află la Muzeul Mixt Tecuci..

Brăhăşeşti - punctul„Izvoarele pârâului Hanul” În partea de nord a comunei, un con de dejecţie pe stânga pârâului, afluent de dreapta

al pârâului Berheci, au fost descoperite fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Starcevo-Criş.

Cosiţeni - punctul „Dealul Braniştei” La nord de sat, pe dealul Braniştei, s-au găsit fragmente ceramice şi de râşniţe din tuf

vulcanic din a doua epocă a fierului. Cosiţeni – punctele „La Salcie” şi „Valea Popii” Pe teritoriul satului, în locul numit „La Salcie” şi în punctul „Valea Popii”, prin cercetări de

suprafaţă, s-a descoperit o aşezare cu bogat material ceramic aparţinând perioadei La Tène III (semnalare Constantin Florea-1958).

Cosiţeni – punctul „Cetăţuia” La 1 km sud de sat, la locul numit „Cetăţuia”, pe un pinten de deal situat între văile

Berheciului şi Zeletinului, la confluenţa lor, se văd urmele unei fortificaţii vechi. Pe teritoriul comunei se cunosc săpăturile lui C.Solomon, ale colectivelor Şuletea şi Poiana, precum şi cercetările efectuate de M. Brudiu şi P. Păltănea.

Toflea – punctul „Dealul Tănăsoaia” Cercetarea de teren făcută de colectivul şantierului de la Poiana şi şi semnalările lui

Constantin Florea au dus la identificarea unei aşezări eneolitice, specifice culturii Cucuteni pe platoul situat la nord de sat, pe dealul numit „Tănăsoaia”. Între anii 1969-1974 aici a fost efectuată o cercetare sistematică, organizată de Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi şi Muzeul Mixt Tecuci. Materialul inedit la MMT.

Toflea – punctul „Câmpia Domnească” La nord vest de Toflea, în Câmpia Domnească, se mai poate distinge un fragment din

Valul lui Athanaric, sub forma unei ridicăturii de pământ de circa 0,20m-0,30m, lată de circa 20m, pe direcţia SE-NV. Şanţul acestei fortificaţii militare nu mai este vizibil. Dealtfel încă de la sfărşitul secolului al XIX lea traseul valului se distingea cu greutate, ca şi la mijlocul secolului al XX-lea, când arheologul Radu Vulpe menţiona că „Traseul teoretic al Valului din Moldova de Jos, venind dinspre S, de la Ţepu şi Tecucel şi îndreptându-se spre VNV, către Ploscuţeni, traversează câmpia Domneasca şi pădurea cu acelaşi nume de la V de satul Toflea. Totuşi, pe teren, cu toate cercetările, nu s-a putut identifica până acum decât un segment de val, pe locul numit „Troian”, la 1 km S de sat, la marginea S a pădurii Mereşcu, între valea Tecucelului şi drumul Delenilor, care duce la Brăhăşeşti.




In comuna Brăhăşeşti a fost ridicat în preajma primariei din satul Brăhăşeşti şi a parcului un monument de for public. Monumentul este ridicat în memoria martirilor primului război mondial din anii 1916- 1918.

III.1.8. Căi de comunicaţie şi transport

Comuna Brăhăşeşti este situată în nord-vestul judeţului Galaţi, la intersecţia drumurilor DJ 241A, DJ 241G, DC 86 şi DC 87. Este compusă din patru sate: Brăhăşeşti, Toflea, Corcioveni şi Cosiţeni, şi unele trupuri izolate.

Satele sunt grupate câte două de-a lungul drumurilor după cum urmează: Brăhăşeşti şi Toflea dezvoltate pe DJ 241G iar Corcioveni şi Cosiţeni dezvoltate pe DJ 241A şi DC 87.

Dotarea cu căi de comunicaţie este relativ bună.

Reţeua stradală este nesatisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi anume: laţimea insuficientă a carosabilului şi amplasarea clădirilor foarte aproape de acesta, ponderea străzilor modernizate este mică.

Pe teritoriul comunei Brăhăseşti DJ 241G se desfăşoară pe o lungime de 6 km, iar DJ 241A, pe o lungime de4 km, ambele având sisteme rutiere cu imbrăcăminte asfaltică.

Drumul comunal DC 86 are îmbrăcăminte asfaltică iar DC 87 este din pământ, partial pietruit.

Trama stradală a satelor prezintă trasee libere, cu loturi diferite ca formă şi suprafaţă, cu profil transversal variabil, declivităţi mari, curbe şi intersecţii cu vizibilitate redusă, ce va îngreuna modernizarea lor.

III.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General

Neimplementarea planului propus va conduce la o dezvoltare necontrolată, haotică a celor patru sate componente: Brăhăşeşti, Toflea, Corcioveni şi Cositeni, relevând o serie de efecte negative:

� ocuparea dezordonată a spaţiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu funcţiune de locuinţe;

� construirea de locuinţe fără legătură asigurată la infrastructura hidro-edilitară; � existenţa unor suprafeţe insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific

de gospodărie comunală; � proiectarea unor zone cu reţele greu racordabile la reţelele centralizate propuse; � nerespectarea zonelor de protecţie pentru obiectivele de tip gospodărie

comunală şi amplasarea acestora în imediata apropiere a zonei locuite; � neutilizarea la capacitate maximă a căilor de circulaţie majore pentru

amplasarea funcţiunilor urbanistice potenţate de circulaţii şi care la rândul lor potenţează circulaţiile, respectiv activităţile de comerţ, servicii de tranzit, industrie şi depozitări;

� neutilizarea spaţiilor adiacente apelor de suprafaţă şi a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protecţie, agrement, sport, parcuri;




� menţinerea disfuncţionalităţilor privind dezvoltarea durabilă, interrelaţionate pe cele 4 categorii de factori:

� cauzate de factori de natură fizico – geografică; � cauzate de factori de natură spaţial – ecologică; � cauzate de factori de natură spaţial – funcţională; � cauzate de factori de natură socio – spaţială.

Disfuncţionalităţile cauzate de factorii de natură fizico – geografică relaţionează :

- situaţia cadrului construit şi amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situează la o scară teritorială mai amplă decât cea a teritoriului administrativ;

- situaţia cadrului construit şi amenajat cu cadrul geografic din însumarea efectelor negative ale unor intervenţii anterioare care au ignorat necesităţile protejării mediului, cât şi din direcţia riscurilor naturale.

Dintre disfuncţionalităţile intercorelate care aparţin acestei categorii menţionez:

- disproporţii între diferitele tipuri de utilizări a terenului şi potenţialul cadrului natural; - autorizarea ridicată a ecosistemelor naturale şi creşterea gradului de fragilitate a

zonelor sensibile; - afectarea valorilor reliefului, a cursurilor de apă sau a oglinzilor de apă a râului şi a

pădurilor.

Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natură spaţial – ecologică rezultă din scăderi în capacitatea de intervenţie a societăţii de la zonele naturale până la cele construite.

Disfuncţionalităţile se exprimă prin stările de dezechilibru care se instalează la diferite niveluri:

� un nivel care se situează la o scară teritorială mai amplă decât a teritoriului administrativ;

� la nivelul competiţiei dintre funcţiuni în ocuparea şi utilizarea terenului; � la nivelul ritmurilor de realizare a investiţiilor.

Printre disfuncţionalităţile intercorelate care aparţin acestei categorii menţionăm:

� dezechilibre în dezvoltarea teritorială la scară regională; � dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul industrial natural şi faţă de

potenţialul industrial construit şi amenajat; � conflicte între interesul public şi cel privat, cu sub-evaluarea celui public şi a rolului

acestuia în creşterea valorii fiecărei proprietăţi şi a bugetului local; � dezechilibre prin defazări în realizarea infrastructurii tehnice; � absenţa unor programe importante de investiţii din fonduri publice; � dezvoltări limitate ale extinderii/modernizării infrastructurii tehnice.

Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natură spaţial – funcţională aparţin sferei urbanismului şi amenajării teritoriului şi provin dintr-o evoluţie urbanistică divergentă faţă de necesităţile actuale.




Adecvarea la aceste necesităţi se realizează cu întârzieri, defazări şi lipsă de precauţie.

Dintre disfuncţionalităţile intercorelate menţionăm:

� absenţa infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zonă; � absenţa sau insuficienţa unor forme complexe de servicii purtătoare de

dezvoltare; � perturbări în utilizarea terenului agricol; � disfuncţionalităţile privind circulaţiile; � disfuncţionalităţile privind canalizarea apelor uzate; � disfuncţionalităţile privind gospodărirea apelor; � insuficienta diversificare a zonelor de producţie pentru bunuri şi servicii; � agresarea spaţiilor plantate publice şi reducerea spaţiilor plantate private.

Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natura socio – spaţială constituie o rezultantă a unei evoluţii în context istoric, cât şi un factor de condiţionare a ritmului unei dezvoltări viitoare.

Dintre disfuncţionalităţile intercorelate menţionez:

� un nivel deficitar de asigurare cu infrastructură şi servicii publice; � conturarea modestă a centrelor populate în absenţa activităţilor specifice; � situaţie nefavorabilă a fenomenelor demografice cu tendinţe de agravare în viitor; � nivel scăzut al veniturilor.

In situaţia neimplementării planului propus (alternativa 0) intravilanul comunei ar rămâne în continuare aşa cum este în prezent, această variantă nu poate fi luată în considerare, fiind cea mai dăunătoare mediului dintre toate posibile.

În cazul neimplementării acestui proiect, locuitorii comunei Brăhăşeşti se vor confrunta şi în viitor cu aceleaşi probleme ca şi în prezent, şi anume:

� Lipsa utilităţilor (reţea extinsă şi funcţională de apă potabilă, staţii de epurare, depozitarea ecologică a deşeurilor, energie electrică, telefonie);

� Starea precară a drumurilor; � Lipsa locurilor de muncă (dezvoltarea economică a comunei nu este posibilă fără

atragerea de investiţii în zonă, fără acces la utilităţi, fără infrastructură).

O astfel de situaţie ar afecta factorii de mediu, prin posibila poluare a :

� solului (de la deşeurile lichide deversate şi deşeurile solide depozitate la întâmplare);

� apelor subterane (prin intermediul solului); � a apelor de suprafaţă şi a aerului (prin depozitarea deşeurilor).

Implementarea acestui proiect va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi.




IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua; acestea implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri în raport cu cele existente.

Calitatea factorilor de mediu din zona analizată poate fi influenţată de:

� folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

� exploatarea neraţională a suprafeţelor împădurite aflate în proprietate particulară;

� lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie (cu trafic intens DJ, DC );

� lipsa zonelor de protecţie sanitară (ape de suprafaţă); d � degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături, etc.;in

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, asupra apelor subterane datorită substanţelor chimice şi bacteriologice peste limite admise.

IV.1. Apa

Alimentare cu apă potabilă

În prezent în comuna Brăhăşeşti există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă doar pentru 2 sate din cele 4 sate componente, dupa cum urmeaza:

Alimentarea cu apă a satului Brăhăşeşti se realizeaza astfel:

� sursa de apa-2 puţuri forate, executate la adancimea de 120 m; � conducta de aductiune-face legatura intre zonele de captare si rezervoarele de

inmagazinare, conducta fiind din polietilena cu diametrul Dn = 110 mm, pe o lungime totala de 2700 m;

� un rezervor de inmagazinare din beton cu capacitatea de 200 mc suficient pentru acoperirea consumului de apa;

� statia de pompare-asigura pomparea apei din rezervor spre consumatori, asigurand si presiunea necesara hidrantilor. Acestea sunt echipate cu un grup de 3 pompe si instalatiile electrice si de automatizare corespunzatoare;

� statia de tratare apa-pentru a asigura conditiile de potabilitate a apei, eventual infestata cu germeni bacteriologici in timpul stocarii, conform STAS 1342-91, exista in incinta gospodariei de apa o statie de tratare a apei cu dozatoare hipoclorit automatizata;




� conductele sunt amplasate pe toate ulitele satului pe o lungime de 18,940 Km, realizandu-se o retea inelara, cu camine de vane la intersectiile principale, avand prevazuti conform normativelor hidranti de incendiu exteriori, necesari pentru stingerea eventualelor incendii. Reteaua de distributie a apei este realizata din conducte polietilena de înalta densitate, avand diametre intre 63 – 160 mm.

Alimentarea cu apă a satului Toflea se realizeaza astfel:

� sursa de apa-2 puţuri forate, executate la adancimea de 150 m; � conducta de aductiune-face legatura intre zonele de captare si rezervoarele de

inmagazinare, conducta fiind din polietilena cu diametrul Dn = 110 mm, pe o lungime totala de 300 m;

� un rezervor de inmagazinare din beton cu capacitatea de 200 mc suficient pentru acoperirea consumului de apa;

� statia de pompare-asigura pomparea apei din rezervor spre consumatori, asigurand si presiunea necesara hidrantilor. Acestea sunt echipate cu un grup de 3 pompe si instalatiile electrice si de automatizare corespunzatoare;

� statia de tratare apa-pentru a asigura conditiile de potabilitate a apei, eventual infestata cu germeni bacteriologici in timpul stocarii, conform STAS 1342-91, exista in incinta gospodariei de apa o statie de tratare a apei cu dozatoare hipoclorit automatizata;

� conductele sunt amplasate pe toate ulitele satului pe o lungime de 10,890 Km, realizandu-se o retea inelara, cu camine de vane la intersectiile principale, avand prevazuti conform normativelor hidranti de incendiu exteriori, necesari pentru stingerea eventualelor incendii. Reteaua de distributie a apei este realizata din conducte polietilena de înalta densitate, avand diametre intre 63 – 140 mm.

� Zona de protectie sanitara-conform HG 930/2005, exista zona de protectie sanitara de 10m x 10m= 100m2, pevazută ca imprejmuire cu gard din plasa de sarma sudata pe stalpi metal cu înaltimea de 2 m, suprafata ocupata definitiv de zona putului. Pentru punctul de exploatare ce cuprinde rezervorul de inmagazinare inchis, statie pompare, statie de tratare apa cu hipoclorit, suprafata ocupata de acestea, inclusiv zona de protectie sanitara pevazuta ca imprejmuire cu gard din plasa de sarma sudata pe stalpi metal, este de 50 m x.50 m =2500 m2.

Satul Cositeni si Corcioveni - nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa.

Alimentarea cu apa se realizeaza prin intermediul fantanilor sapate de tip rural, amplasate in curtile oamenilor.

Prin PUG se propune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă pentru satele Cositeni si Corcioveni astfel:

� captarea se va realiza din acviferul de mare adâncime prin 2 puţuri forate in satul Cositeni (H= 150 m), debitul estimat Q= 3,11 l/s (conform fişei puţului forat experimental existent) pentru a capta şi apa din alte straturi acvifere, care vor compensa necesarul de apă al localităţii, acestea vor asigura debitul maxim al cerinţei de apă: Q max. = 22,19 l/s;

� rezervoarul de apă potabilă pentru consum, avarie şi rezerva intangibilă pentru stins incendii va avea capacitatea de 100 m3;




� staţie de clorinare (tratare cu hipoclorit) şi staţie de pompare; � reţele de aducţiune din oţel cu Dn 110 mm; � reţele de distribuţie din PEHD cu diametrul cuprins între 63 mm -125 mm.

SAT BRAHASESTI - se va extinde reţeaua de distribuţie pe toate străzile propuse, pe o lungime de 2,400km, realizându-se un sistem inelar şi ramificat cu conducte din polietilenă de înaltă densitate, cu bransare la conductele existente in zona.

SAT TOFLEA - se va extinde reţeaua de distribuţie pe toate străzile propuse, pe o lungime de 3,100km, realizându-se un sistem inelar şi ramificat cu conducte din polietilenă de înaltă densitate, cu bransare la conductele existente in zona.

Evacuarea apelor uzate menajere/canalizarea

Localităţile nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant.

Nici una dintre localităţile componente ale comunei Brăhăşeşti nu are realizat un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere sau a celor pluviale.

Prin PUG s-a prevăzut montarea unei staţii de epurare a apelor uzate în Brăhăşeşti, pentru satele Brăhăşeşti si Toflea si cate una pentru fiecare sat: Corcioveni si Cositeni. Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate pentru o localitate rurală va cuprinde: colectoare, staţii de pompare (în cazul când nu se poate realiza panta de scurgere), staţie de epurare mecano-biologică şi gura de evacuare în emisar.

Apele epurate în Staţia de epurare din satele Brăhăşeşti si Corcioveni vor fi deversate în emisarul natural, pârâul Berheci, printr-o gură de descărcare, iar de la statia din satul Cositeni in pârâul Zeletin. Pe reţeaua de canalizare se vor amplasa tehnologic cămine de vizitare, iar acolo unde configuraţia terenului o impune, se vor amplasa cămine de spălare, pentru a asigura viteza de autocurăţire.

In jurul statiei de epurare se va realiza o zona de protectie sanitara de cca. 1.600mp.

Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social – culturale şi economice se scurg gravitaţional prin şanţurile drumurilor existente, nesistematizate. In unele zone apa bălteşte, pentru că nu existe pante continui spre o vale sau un râu. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se va face prin rigole şi şanţuri stradale spre zona unde există un canal pentru desecare.

IV.2. Aer Principalele surse poluare a aerului sunt reprezentate de numărul de autovehicule ce tranzitează zona, procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor şi de emisiile rezultate de pe platformele de depozitare a deşeurilor (mirosuri, emisii de poluanţi datorate proceselor de fermentaţie caracteristice).

Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici de-a lungul principalelor artere de circulaţie (DJ 241A,




DJ241C). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.

Având în vedere specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia populaţiei (în sectorul agricol), principalele surse antropice de poluare a aerului sunt:

� surse fixe : arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

� surse mobile (autovehicule, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;n

� surse difuze :depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Brăhăşeşti, din judeţul Galaţi a fost încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

� sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);

� sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

IV.3. Sol

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice.




Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

IV.4. Biodiversitate

In zona Comunei Brăhăşeşti, ca urmare implementării obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General nu se vor produce modificări ale biodiversităţii.

IV.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Brăhăşeşti, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora.

Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

� fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; � circulaţia pe drumurile publice locale; � redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; � managementul defectuos al deşeurilor; � zonele de protecţie sanitară.

IV.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

In lista Monumentelor istorice din anul 2004, pe teritoriul Comunei Brăhăşeşti se află situri, monumente istorice, arheologice sau arhitectonice, dupa cum urmeaza:

- In satul resedinta de comuna se afla Moara de apa, monument de arhitectura din sec. XIX, care figureaza in Lista Monumentelor Istorice de importanta nationala, Cod LMI GL-II-m-B-03074.

- Cetatea de pamant de la Cositeni, punct Cetatuia se afla la confluenta vailor Zeletin si Berheci, la 300m N de soseaua Gohor Brahasesti si dateaza din sec IV – III a. Chr. Latčne. Mentionam ca monumentul se afla la pozitia 43 in LMI 2004 cod. GL-I-s-B-02983.

IV.7. Zgomot şi vibraţii

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile comunale (DC 86, DC 87) , drumurile judetene DJ 241A si DJ 241G. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

IV.8. Peisajul

In conformitate cu prevederile art. 34 din HG nr. 525/1996:




„Autorizatia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform Anexei 6 la prezentul regulament.”

” Situaţia spaţiilor verzi” este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

Conform art. 1 al OUG nr. 114/2007 „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandările Ordinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004.

Suprafaţa existenta a spaţiilor verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Brăhăşeşti nu este prevazuta.

Conform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi.

Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 m2/locuitor, până la data de 31.12.2010, şi de minim 26 m2/locuitor, până la data de 31.12.2013.

In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, Consiliul Local Brăhăşeşti îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei Brăhăşeşti. In PUG se recomandă ca în spaţiile neocupate de clădiri sau rezervate în viitor unor obiective de utilitate publică să se asigure plantarea unor arbori.

Prin aceste măsuri administraţia comunei îşi propune ca, până la sfârşitul anului 2010, să se ajungă la o suprafaţă de spaţiu verde de 20 m2/locuitor, ceea ce la o populaţie de aproximativ 8.578 locuitori ar însemna 171.560 m2 spaţiu verde. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 8.578 locuitori, suprafaţa de spaţiu verde trebuie să ajungă la 223.028 m2; această suprafaţă se va aloca aliniamentelor stadale plantate. Zona verde, sport şi agrement va cuprinde fasii plantate de protectie, scuaruri, zonă verde arondată zonei de locuinţe (26,0 ha).




V. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deţinând printre altele un mare număr de ecosisteme şi habitate. În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferite categorii.

Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul României se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. Cele cinci regiuni biogeografice sunt: continentală (53%), alpină (23%), stepică (17%), panonică (6%) şi pontică (1%). România deţine cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Această mare diversitate biogeografică se reflectă în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea 2 – Sud – Est aduce o contribuţie însemnată, prin valorile de patrimoniu natural pe care le deţine.

Figura nr.12 – Harta delimitării regiunilor biogeografice (alpină, continentală, panonică, stepică,

pontică)

Pe teritoriul Comunei Brăhăşeşti nu sunt arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI).




VI. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentaţi şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi sunt stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora planul analizat poate avea un impact semnificativ:

� obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional;

� obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.

Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.

Obiectivele de protecţie a mediului în zona comunei Brăhăşeşti, care fac parte din anganjamentele României faţă de Uniunea Europeană în urma negocierilor la Capitolul 22 – Mediu, sunt din domeniile: calitatea aerului, managementul deşeurilor şi substanţe chimice, calitatea apei, protecţia naturii şi organisme modificate genetic, controlul poluării industriale.

VI.1. Calitatea aerului

Directiva Consiliului 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi directivele fiice (Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul inconjurător şi Directiva Consiliului 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) au ca obiective:

� evaluarea calităţii aerului înconjurator, bazat pe metode şi criterii comune cu cele UE;

� obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea ca această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului;

� menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare.




Transpunerea acestor directive în legislaţia românescă s-a făcut prin:

� OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001;

� Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;

� Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

� HG nr. 586/2004 privind infiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului (S.N.E.G.I.C.A.);

� HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp;

� HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia Atmosferei;

� HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei;

Măsurile generale necesare pentru implementarea acestor prevederi sunt:

- evaluarea preliminară a calităţii aerului în regiuni şi proiectarea reţelelor locale şi regionale pentru monitorizarea calităţii aerului;

- crearea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului prin dotarea autorităţilor locale şi regionale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a calităţii aerului şi cu echipamente de laborator;

- monitorizarea calităţii aerului şi informarea publicului cu privire la depăşirile pragurilor de informare şi alertă prevăzute în legislaţia în vigoare;

- colaborarea cu autorităţile de sănătate publică locală în vederea evaluării efectelor poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei;

- identificarea surselor responsabile de poluarea aerului şi elaborarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

In conformitate cu prevederile art. 64 din OUG nr. 195/2005, obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în domeniul protecţiei aerului sunt:

- să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;

- să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;




- să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;

- să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile care depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;

- să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;

- să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită ale zgomotului ambiental.

VI.2. Managementul deşeurilor

Directiva cadru deşeuri 75/442/EEC prevede planuri de management al deşeurilor. Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 162/2002, abrogată prin HG nr. 349/2005.

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de HG nr. 268/2005 şi prin Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.

Pentru implementarea directivei privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuie să se introducă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje pe tipuri de deşeu: hârtie, sticlă, plastic, lemn, metale, biodegradabile.

In conformitate cu prevederile art. 29 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 şi legislaţiei specifice în vigoare.

Conform art. 31 din OUG nr. 195/2005, autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 şi a celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor.

Deţinătorii de terenuri, precum şi orice persoana fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren au obligaţia de a asigura măsuri de salubrizare a terenurilor.

Adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 2006/12/CE privind deşeurile realizează un cadru legislativ unitar în acest domeniu, ceea ce a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare. A fost adoptată Legea nr. 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.

Conform legii, obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:




- prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora;

- reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii secundare ori utilizarea deşeurilor ca surse de energie.

VI.3. Calitatea apei

Directiva cadru apa 2000/60/EC (WFD) introduce un program de măsuri şi un plan de management bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în cadrul fiecărui bazin.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate.

Cerinţele directivei sunt:

- colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerări, precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentară);

- aglomerările umane trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare, astfel:

a) până la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e.;

b) până la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerări umane cuprinse între 2.000 -10.000 l.e.;

Termenele pot fi modificate prin ordin al autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor;

- apele uzate urbane care intră în reţelele de canalizare ale localităţilor trebuie ca înainte de a fi evacuate în receptorii naturali să fie supuse unei epurări corespunzătoare, şi anume:

a) epurare terţiară, pentru toate evacuările ce provin din aglomerari umane cu peste 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2015;

b) epurare biologică, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cuprinse între 2.000 şi 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2018.

Termenul "locuitor echivalent" reprezintă suma persoanelor plus numărul convenţional de persoane cu care se echivalează gradul de poluare a unei activităţi economice, care evacuează ape uzate pre-epurate compatibile cu apele uzate menajere (provenite de la om). În acest sens, cele mai relevante activităţi economice sunt cele de prelucrarea cărnii, a laptelui şi de producere a conservelor de legume şi fructe. În mod convenţional, în această echivalare se utilizează cea bazată pe cantitatea specifică de materii organice exprimate în CBO5, prin adoptarea valorii de 60 g CBO5/om.zi sau 150 l apă uzată/zi.




Prin CBO5 se înţelege consumul biochimic de oxigen la 5 zile şi reprezintă cantitatea de oxigen consumată în decurs de 5 zile de microorganismele existente în apa uzată pentru oxidarea materiei organice în scopul susţinerii vieţii lor.

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman a fost transpusă prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004.

Obiectivele directivei sunt:

- protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

- asigurarea calităţii apei destinate consumului uman.

Cerinţele directivei sunt:

a). stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevanţi;

b). determinarea punctelor (amplasamentelor) în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite în directivă;

c). asigurarea monitorizării şi informarea consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului;

d). asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor paramentrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate;

e). asigurarea că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuirea apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice.

Pentru conformarea cu directiva privind calitatea apei potabile, pentru localităţile cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi a fost obţinută o perioadă de tranziţie, astfel:

- până la 31.12.2010: pentru oxidabilitate;

- până la 31.12.2015: pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide.

Domeniile şi costurile necesare implementării directivei vizează:

- monitorizarea calităţii apei de către Ministerul Sănătăţii şi producerea şi distribuirea de apă potabilă;

- reabilitarea tehnologiilor de tratare;




- reabilitarea reţelelor de apă existente;

- schimbarea instalaţiilor interioare.

Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole prevede măsuri care să evite poluarea apei cu azotaţi. Directiva 91/676/CEE a fost transpusă în totalitate prin adoptarea următoarelor acte normative naţionale:

1. HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi a înfiinţării Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole este formată din specialişti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, şi ai Ministerului Sănătăţii, iar pe lângă comisie funcţionează Grupul de sprijin, compus din reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale Apele Române, ai comitetelor de bazin şi ai unor institute şi unităţi de specialitate aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor;

2. Ordinul comun MAPM şi MAAP nr. 425/2001 şi 105.951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţiilor şi componentei Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

3. Ordinul MAPM nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

4. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse în Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole sunt următoarele:

- reducerea poluării produsă sau indusă de nitraţi din surse agricole;

- prevenirea poluării apelor cu nitraţi;

- raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice.

Principalele cerinţe ale planului de acţiune:

1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control;

2. Întocmirea cadastrului acestor ape;

3. Desemnarea zonelor vulnerabile;




4. Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului;

5. Elaborarea, implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune;

6. Alte cerinţe pentru implementare: responsabilităţi, raportări, revizuiri periodice ale planului de acţiune, elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.

Planul de acţiune accentuează importanţa supravegherii concentraţiilor azotaţilor în toate categoriile de ape, stabilind şi un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezintă o stare de eutrofizare.

România a identificat apele afectate de acest tip de poluare, precum şi zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programe de acţiune care conţin măsuri obligatorii privind controlul aplicării îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

Planul de acţiune conţine prevederile de stabilire şi implementare a programelor de acţiune referitoare la zonele vulnerabile. Programele de acţiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la patru ani şi includ măsurile prevăzute în codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevăzute în Anexa 4 din Planul de acţiune. De asemenea, ele vor ţine seama de datele ştiinţifice şi tehnice disponibile, în primul rând cele referitoare la aportul de nitraţi din surse agricole şi din alte surse, precum şi de condiţiile de mediu din regiunile vizate.

Planul de acţiune conţine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se constituie într-o sumă de cerinţe pentru metodele de management agricol care pot preveni încărcarea excesivă cu substanţe poluante provenite din agricultură, a apelor de suprafaţă şi subterane şi a terenurilor agricole, în special fertilizanţi.

Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării. Prevederile codului vor fi adoptate şi aplicate de către fermieri pe baze voluntare şi fără compensări financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu sprijinul autorităţilor locale şi altor organisme implicate. Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi promovat prin programe de informare şi pregătire a fermierilor. Această cerinţă se realizează de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă.

Directiva 76/464/CEE şi directivele fiice referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii

Obiectivul acestei Directive este reducerea poluării cu substanţe din Lista II în toată Uniunea Europeană şi eliminarea poluării cu cele mai periculoase substanţe (prevăzute pe Lista I a Directivei). Această Directivă este asimilată acum cu Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu excepţia listei I şi listei II înlocuite de lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase, rămân în vigoare până în anul 2013.

In HG nr. 118/2002, termenul de “substanţe din lista I şi lista II” a fost înlocuit cu termenul substanţe prioritare/prioritar periculoase din lista de substanţe prioritare în domeniul politicii apelor, prezentă şi în Legea Apelor nr. 310/2004.




Unităţile industriale care evacuează ape uzate în resursele de apă receptoare sunt obligate să îşi monitorizeze efluenţii (monitorizare proprie), să ţină un registru al rezultatelor automonitoringului, să raporteze către autorităţile locale pentru gospodărirea apelor informaţiile referitoare la concentraţia, cantitatea de ape uzate şi tehnologia utilizată şi să accepte o monitorizare de verificare din partea autorităţilor de apă.

Unităţile industriale care evacuează apa uzată în sistemele de canalizare sunt obligate să negocieze condiţiile şi tehnologiile de pretratare, de evacuare, preţul apei uzate evacuate cu regia locală de apă sau cu administratorul reţelei de canalizare.

HG nr. 188/2002, HG nr. 118/2002 şi Ordinul MAPAM nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane sunt documentele legale care reglementează acţiunile ambelor părţi.

In Capitolul IX - Protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, sunt stipulate obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în vederea protecţiei apelor şi a ecosistemelor acvatice.

VI.4. Peisaj

In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Astfel, fiecare obiectiv industrial, agricol sau din sfera prestărilor de servicii care îşi va începe activitatea pe teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti va urma o procedură specifică de autorizare pe linie de protecţie a mediului, de evaluare a impactului asupra mediului în funcţie de tipul şi dimensiunea activităţii (se va solicita acord de mediu pentru proiectele de investiţii noi, modernizare, extindere, dezafectare, etc.). Se vor identifica sursele de poluare pentru fiecare factor de mediu, se va dimensiona impactul şi se vor stabili măsuri de prevenire sau înlăturare a poluărilor, astfel încât la nivelul teritoriului comunei calitatea tuturor factorilor de mediu să fie în limitele admise de legislaţia specifică în vigoare.

Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Conform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, “conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.

Actualizarea PUG Comuna Brăhăşeşti, prin integrarea aspectelor de dezvoltare economică, conservarea factorilor de mediu va răspunde cerinţelor de dezvoltare durabilă.




VI.5. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Tabelul nr. 11

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

-Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; - Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Măsuri şi iniţiative pentru creşterea economică a zonei: stimularea afacerilor, etc.

- Numărul şi tipurile dotărilor publice; - Utilităţi aferente locuinţelor; - Număr de locuri de muncă create/angajări; - Nivelul impozitelor; -Numărul unităţilor economice/comerciale nou apărute în zonă; - Noi initiaţive: număr, sectoare, scop; - Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente; - Sume câştigate şi cheltuite în comunitate; - Preţ şi cost de trai în comunitate; - Efecte asupra persoanelor vulnerabile; - Facilităţi de învăţământ; - Dotări mai bune în şcoli;

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- Reducerea degradării solului prin diminuarea suprafeţelor ocupate cu deşeuri; - Diminuarea poluării solului şi a apelor prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor; - Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor, a deşeurilor din construcţii, demolări şi a deşeurilor asimilabile menajere în conformitate cu prevederile legale ;

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare;

- Cantităţi de deşeuri pe tipuri; - Compoziţie deşeuri pe tipuri; - Documente de raportare; -Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate în afara amplasamentului zonei;




Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

-Eliminarea poluării apelor de suprafaţă; -Eliminarea poluării apelor subterane şi a apei potabile;

Implementarea prevederilor PUG prin realizarea Staţiilor de epurare;

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectului, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului; Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: -Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă.

Aerul

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile); - Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelurile de poluare în zonele cu receptori sensibili (populaţie, floră, ecosisteme) să respecte valorile limită legale.

Respectarea măsurilor de management şi a datelor tehnice pentru toate etapele proiectului;

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi montate; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile; -Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie.




Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare; - Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate; - Parametrii meteorologici; - Numărul rapoartelor de mediu elaborate anual; - Autorităţile cărora le-au fost transmise Rapoarte / informări de mediu; - Modul de informare / avertizare a publicului.

Zgomot şi vibraţii

- Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; - Limitarea nivelurilor de vibraţii

- Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; - Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Implementarea prevederilor PUG şi respectarea specificaţiilor tehnice;

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate. Niveluri de zgomot la receptori; Niveluri de vibraţii la receptori;




Biodiversitate flora şi fauna;

Limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii,florei şi faunei;

-Conservarea, protecţia, refacerea şi reabilitarea ecologică; -Protejarea speciilor şi habitatelor; -Monitorizarea habitatelor şi speciilor sălbatice; -Promovarea eticii de administrare;

Implementarea prevederilor PUG şi realizarea spaţiilor verzi

- Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă; - Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice; - Coridoare de vegetaţie plantate; - Zone de protecţie a mediului amenajate; - Parcele de habitat protejat;

Patrimoniul cultural, tradiţional

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural

Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, tradiţional;

Implementarea prevederilor PUG

Investiţii în educaţie posibil ca urmare a creşterii nivelelor de impozitare în beneficiul Consiliului Local

Sănătatea umană Protecţia sănătăţii umane

Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei

Implementarea prevederilor planurilor de management social şi de mediu;

-Infrastructura comunităţii -Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/ morbidităţii - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol)

Infrastructura rutieră/ Transportul

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor

- Asigurarea desfăşurării traficului în interiorul şi în exteriorul zonei în condiţii de siguranţă; -Modernizarea infrastructurii rutiere existente; -Reducerea emisiilor de poluanţi generate de traficul rutier;

-Implementarea prevederilor planului şi ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din exteriorul zonei, precum şi la realizarea drumurilor de acces din interiorul zonei; - Utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanţi;

- Componenta noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor -Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor - Transportatori selectati, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu Proceduri de comunicare cu şoferii




Peisaj

Minimizarea impactului asupra peisajului

- Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice; - Organizarea de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice;

-Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; -Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

- Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare - Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de reabilitare ecologică

Solul/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

- Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor de decopertare, excavare, depozitare asociate construcţiilor; - Diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor; Reducerea poluării solului din activităţi conexe;

- Limitarea strictă a suprafeţelor decopertate; -Implementarea prevederilor PUG de gospodărie a apei şi control al eroziunii (care include: colectarea şi epurarea apelor pluviale);

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului

Valorile materiale

Maximizarea utilizării materialelor locale existente

Utilizarea resurselor materiale locale (lemn, agregate, etc.) în vederea reducerii costurilor şi a impactului asupra mediului generat de transport;

Implementarea prevederilor PUG

Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate

Factorii climatici

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele staţionare şi mobile

-Implementarea prevederilor proiectului cu privire la utilizarea de echipamente mobile şi vehicule dotate cu motoare cu consumuri reduse de carburanţi

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse




VII. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Brăhăşeşti, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei.

PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei Brăhăşeşti, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi al interesului public.

VII.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ.

Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative.

Evaluarea consta în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizând urmatoarea scara:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ.

În continuare se prezinta formele de impact identificate ca fiind relevante pentru reactualizare PUG, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicarii unor masuri specifice de prevenire, reducere sau compensare cât si pentru impactul prognozat dupa implementarea masurilor propuse prin plan.




Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate:

Tabelul nr. 12

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect.

0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu

-1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

VII.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Obiectivele PUG comuna Brăhăşeşti sunt următoarele :

1 – extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă si canalizare;

2 – realizarea a trei statii de epurare mecano – biologice una in satul Brahasesti (ce va deservi si satul Toflea), si cate una in satele Corcioveni si Cositeni;

3 – amplasarea unei platforme de colectare selectiva, in incinta fostului C.A.P., in partea de est a acestuia, limitrof intravilanului;

4 – continuarea modernizării reţelei stradale şi asfaltării drumurilor interioare, amenajarea de şanţuri şi rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit si reabilitarea podurilor care necesită intervenţie;

5 – extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie in zonele de extindere a intravilanului;

6 – extinderea intravilanului cu 97,54 ha din teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti;

7 - amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi de protecţie între unităţile economice poluante şi vecinătăţi;

8 - protejarea monumentelor istorice conform L.M.I. 2004 – jud. Galati;




9 - retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele activităţilor industriale şi agrozootehnice);

10- construirea a doua gradinite pentru prescolari in satele Toflea si Cositeni, modernizarea pietei agroalimentare din satul Toflea, amenajarea unui scuar in satul Brahasesti si infiintarea unui Centru de zi pentru batrani pentru satul Corcioveni;

În tabelul nr. 12 se prezintă evaluarea obiectivelor relevante pentru PUG.

Obiectivul nr. 1 - Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă si canalizare nsulting – consultanŢă pentru mediul Generaţiilo Tabelul nr. 12.1

Factor de mediu a

Obiective de mediu relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer

- reducerea emisiilor de poluanţi în aer ; - limitarea nivelului de poluare a aerului.

00 i nici un efect;

Apă - nealterarea calitatii apei subterane şi a apei de suprafaţă; -reducerea poluanţilor în apă.

++2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin extinderea utilităţilor.

Sol - asigurarea imbunatatirii calitatii solului;

00 inici un efect;

Sănătatea Populaţiei

- calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei.

++2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin extinderea utilităţilor.

Riscuri Naturale

- diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 nici un efect;

Mediul social şi economic

- asigurarea condiţiilor optime de trai; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv prin asigurarea condiţiilor conservare a resurselor.

Total 5 Obiectivul nr. 2 - realizarea a trei statii de epurare mecano – biologice una in satul Brahasesti (ce va deservi si satul Toflea), si cate una in satele Corcioveni si Cositeni; ting – consultanŢă pentru mediul generaŢiilor viitoare Tabelul nr. 12.2 Factor de mediu a



Aer


00 i nici un efect;

Apă - nealterarea calitatii apei subterane şi a apei de suprafaţă;

++2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii




-reducerea poluanţilor în apă. umane prin: -eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant; -încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţiile de epurare conform normativelor în vigoare;


0+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant.

Sănătatea populaţiei


++2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (evacuarea apelor uzate menajere).

Riscuri naturale


+1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).



+1 Impact pozitiv prin asigurarea condiţiilor optime de trai decent.

Total 8 Obiectivul nr. 3 - amplasarea unei platforme de colectare selectiva, in incinta fostului C.A.P., in partea de est a acestuia, limitrof intravilanului; Tabelul nr. 12. 3 ff Factor de mediu a



Aer


0+1 Impact pozitiv prin închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.


++ 2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: -închiderea depozitelor de deşeuri neconforme; -implementrea sistemului integrat de gestionare a


0+2




deşeurilor.



++2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+1

Impact pozitiv prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere.

Total 8 Obiectivul nr. 4 - continuarea modernizării reţelei stradale şi asfaltării drumurilor interioare, amenajarea de şanţuri şi rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit si reabilitarea podurilor care necesită intervenţie Tabelul nr. 12. 4

ff Factor de mediu a



Aer


0+2

Impact pozitiv semnificativ : - lucrări de modernizare şi asfaltare a drumurilor comunale; - amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


+0 nici un efect;


0+1 Impact pozitiv prin colectarea apelor pluviale.



++1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


0 nici un effect;



+2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 6




Obiectivul nr. 5 - Extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie Tabelul nr. 12.5




Aer


00 nici un efect;


+0 nici un efect;


0+1 Impact pozitiv prin înlocuirea transformatoarelor cu ulei cu transformatoare tip uscat.



0 nici un efect;

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+2

Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaţii.

Total 3 Obiectivul nr. 6 - Extinderea intravilanului prin introducerea suprafeţei de 97,54 haec tivdiu Tabelul nr. 12.6




Aer


00 nici un efect;


+0 nici un efect;


0-1

Impact negativ nesemnificativ prin : -schimbarea categoriei de folosinţă a terenului; -dezvoltare economică;



0 nici un efect;

Riscuri naturale


+1 Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice.






+2 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 2 Obiectivul nr. 7 - amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi de protecţie între unităţile economice poluante şi vecinătăţi ec tivdiu Tabelul nr. 12.7




Aer


222ss+2

Impact pozitiv semnificativ prin izolarea surselor de poluanti de zonele destinate locuirii;


+0 nici un efect;


0+1 Impact pozitiv prin limitarea degradarii terenurilor din intravilan neamenajate.



0 nici un efect;

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+2 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 5 Obiectivul nr. 8 - protejarea monumentelor istorice conform L.M.I. 2004 – jud. Galati tivdiu Tabelul nr. 12.8




Aer


00 nici un efect;


+0 nici un efect;


000+0 nici un efect;

Sănătatea - calitatea factorilor de mediu în 0 nici un efect;




populaţiei raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei.

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+2

Impact pozitiv semnificativ prin pastrarea in bune conditii a mostenirii istorice si culturale existente.

Total 2 Obiectivul nr. 9 - retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele activităţilor industriale şi agrozootehnice) tivdiu Tabelul nr. 12.9




Aer


00 nici un efect;


+0 nici un efect;


00 nici un efect;



0 nici un efect;

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+2 Utilizarea fortei de munca locala si relansarea economica a comunei.

Total 2 Obiectivul nr. 10 - construirea a doua gradinite pentru prescolari in satele Toflea si Cositeni, modernizarea pietei agroalimentare din satul Toflea, amenajarea unui scuar in satul Brahasesti si infiintarea unui Centru de zi pentru batrani pentru satul Corcioveni vdiu Tabelul nr. 12.10

Factor de mediu a



Aer


00 nici un efect;

Apă - nealterarea calitatii apei subterane şi a apei de suprafaţă;

+0 nici un efect;




-reducerea poluanţilor în apă.


00 nici un efect;



+2 Asigurarea suportului institutional de sustinerea procesului de invatamant;

Riscuri naturale


0 nici un efect;



+2

Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea suportului institutional de sustinerea procesului de invatamant.

Total 4

VII.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabelul nr. 13 – Efectul cumulativ al implementării PUG Brăhăşeşti

Obiective relevante/Obiective specifice

Ob. nr. 1

Ob. nr. 2

Ob. nr. 3

Ob. nr. 4

Ob. nr. 5

Ob. nr. 6

Ob. nr. 7

Ob. nr. 8

Ob. nr. 9

Ob. nr. 10

Total

Obiectivul nr. 1

00 00 0+1 0+2 00 00 s+2 00 00 00 5

Obiectivul nr. 2

++2 ++2 ++ 2 +0 +0 +0 +0 +0 +0 +0 6

Obiectivul nr. 3

00 0+2 0+2 0+1 0+1 0-1 0+1 0 00 00 6

Obiectivul nr. 4

++2 ++2 ++2 ++1 0 0 0 0 0 +2 9

Obiectivul nr. 5

0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 0 2

Obiectivul nr. 6

+1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 17

Total 5 8 8 6 3 2 5 2 2 4

Figura nr. 13 - Impactul generat de PUG Brăhăşeşti la atingerea obiectivelor relevante de mediu




0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

extinderea şi

modernizarea

sistemului de

alimentare cu

apă potabilă

realizarea reţelei

de canalizare şi

a staţiilor de

epurare a apelor

uzate

managementul

deseurilor

modernizarea

retelei de

drumuri

extinderea şi

modernizarea

reţelei de

energie electrică

şi telefonie

extinderea

intravilanului

impact pozitiv

impact negativ

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Brăhăşeşti rezultă un efect pozitiv

semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Concluzie evaluare

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea propunerilor PUG sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 14). Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri.

Implementarea PUG-ului va genera un impact pozitiv.

NR.CRT. Problema de mediu SEMNIFICATIV MODERAT REDUS POZITIV 1. Calitatea apei * 2. Solul şi subsolul * 3. Faună *




Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut.

Implementarea PUG va contribui la:

- limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice

împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării si protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.

Obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puţin la plan sunt îmbunătăţirea calităţii vieţii, îmbunăţăţirea calităţii aerului.

VIII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

In comuna Brăhăşeşti, activităţile desfăşurate pe teritoriul său nu pot avea un efect asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră.

IX. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

IX.1. Factorul de mediu apa

In perioada realizarii obiectivelor incluse în plan se va evita răspândirea în apele de suprafaţă sau în pânza freatică a materialelor de construcţii, prafului etc. Trebuie evitată răspândirea acestora în mediu prin intermediul apei de ploaie. După darea în folosinţă a obiectivelor proiectate trebuie evitate deversările de ape uzate în apele de suprafaţă (pârâul Berheci), precum şi pătrunderea acestora în pânza de apă freatică.

Măsurile propuse pentru a preveni orice efect advers asupra mediului al implementării planului sunt următorele:

4. Viaţa acvatică * 5. Utilizarea terenului * 6. Aspecte economice * 7. Climat * 8. Vegetaţie * 9. Păduri * 10. Peisaj (impact vizual) * 11. Calitatea aerului * 12. Zgomot * 13. Rezervaţii naturale * 14. Zone umede * 15. Populaţie *

16. Patrimoniu cultural, arhitectonic şi arheologic

*




� deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

� în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

� instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

� realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiilor de epurare a apelor uzate;

� monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţiile de epurare, astfel încât să se încadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA 001/2002;

� implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare ;

IX.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite. După implementarea planului trebuie impuse şi respectate restricţii legate de nivelul zgomotelor, poluarea aerului datorată maşinilor, utilizarea surselor fixe de poluare.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS 12.574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Măsurile propuse pentru a compensa orice efect advers asupra mediului al implementării planului sunt următoarele:

� în perioada de execuţie a construcţiilor de locuinţe, obiective economice sau tehnico-edilitare se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii; acestea sunt: devierea şi fluidizarea traficului, curăţenia pe drumurile publice;

� impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici pentru noile obiective economice;

� se recomandă mărirea suprafeţelor destinate spaţiilor verzi; � depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise etanşe, conform prevederilor

HG nr. 856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi al verii, generarea de noxe sau mirosuri, operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor;

� utilizarea echipamentelor de producere a energiei pentru reducerea emisiilor de gaze rezultate din arderea combustibililor (solizi, lichizi);

IX.3. Factorul de mediu Solul

In perioada construirii obiectivelor cuprinse în PUG trebuie să se manipuleze cu grijă materialele de construcţie, să nu se depoziteze pe sol. Materialele pulverulente vor fi




depozitate în spaţii special amenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie şi să nu fie antrenate de curenţii de aer.

Deşeurile din construcţii rezultate trebuie colectate corespunzător, astfel încât să se poată realiza eliminarea acestora. Platformele de acces trebuie să fie betonate şi izolate cu borduri.

După construirea obiectivelor din PUG o atenţie specială trebuie acordată deşeurilor lichide şi solide. Reţeaua de canalizare trebuie menţinută în stare bună de funcţionare, astfel încât apele uzate să nu se infiltreze în sol. Deşeurile se vor depozita temporar în containere închise, pe platforme betonate.

Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor:

� OUG nr. 78/2000 prind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare ;

� Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

� Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

Metalele grele condiţionează utilizarea agricolă a nămolurilor. Compoziţia chimică pe bază de cupru, arsen, plumb şi magneziu prezintă un grad de toxicitate şi limitează utilizarea nămolurilor ca îngrăşământ chimic pentru diferite culturi agricole. Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate menajere din mediul rural, faţă de cel urban, au în general un conţinut redus de metale grele, nedepăşind limitele admisibile.

Nutrienţii constituie un factor cheie pentru valorificarea nămolurilor în scop agricol sau de condiţionare a solului. Conţinutul de azot, fosfor şi potasiu asigură condiţii optime de dezvoltare a culturilor agricole, substituind uneori îngrăşămintele chimice.

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

� continuarea lucrărilor de ameliorare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune;

� reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului;

� realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;

� implementarea sistemul integrat de gestionare a deşeurilor menajere, pentru diminuarea impactului generat de depozitarea deşeurilor, în depozite neconforme; deşeurile menajere se vor depozita la cel mai apropiat depozit ecologic;

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005, conform căruia “spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere……”, este necesară




implementarea sistemului de colectare, gestionare şi transport al deşeurilor în acord cu prevederile legale actuale.

Depozitele de deşeuri menajere neconforme din comuna Brăhăşeşti s-au închis conform Ordinului MMGA nr. 1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare:

Sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2."

Tabelul nr. 15 – Calendarul de închidere a depozitelor rurale din Comuna Brăhăşeşti


Suprafaţa (ha)

Situaţia actuală a depozitului

Măsuri de reabilitare

Modul de gestionare a deşeurilor după sistarea depozitării pe amplasament

Sat Brăhăşeşti

3ha Închis la 21.09.2009 Acoperire cu pământ, terasare, înierbare

Sortarea şi depozitarea la depozitul ecologic Tecuci

Sat Toflea

3 ha Închis la 13.10.2009

Sat Cositeni

3 ha Închis la 13.10.2009

Serviciului public de salubrizare în cadrul Consiliului Local Brăhăşeşti, judeţul Galaţi s-a infiintat la data de 27 aprilie 2009; acest serviciu are gestiune directă, fiind în administrarea Compartimentului Administrativ Gospodăresc din cadrul Primăriei; deşeurile colectate selectiv sunt transportate şi depozitate la staţia de transfer şi apoi la cel mai apropiat depozit de deşeuri menajere din Tecuci.

Deşeurile colectate pe teritoriul comunei sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere), din parcuri şi grădini, din construcţii, zootehnice, stradale (deşeuri rezultate din curăţarea străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale), nămoluri de la staţiile de epurare (după punerea în funcţiune).

IX.4. Factorul de mediu biodiversitatea




Pe teritoriul comunei Brăhăşeşti nu se află arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI).

Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientate pe următoarele direcţii:

- asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia;

- menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;

IX.5. Mediul social şi economic

� dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie, realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor;

� împădurirea terenurilor degradate; � reabilitarea/asfaltarea drumurilor comunale, judeţene (anumite tronsoane de

drumuri, străzi, corectarea elementelor geometrice, profilare-consolidare taluzuri (diguri) şi şanţuri, trotuare cu lăţime şi îmbrăcăminte corespunzătoare).

� extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare;

� respectarea distanţelor minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare;

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza forţa de muncă disponibilă la nivel local.

Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei.

Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai.

În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Brăhăşeşti pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. - Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale.

- Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).




Prin actualul PUG se modifică limita intravilanului comunei Brăhăşeşti, introducându-se suprafaţa de 97,54 ha, ajungându-se de la 684,13 ha, cât este existent la un total de 781,67 ha.

Zona principală care beneficiază de această creştere propusă a suprafeţei intravilanului este zona de locuinţe (de la 460 ha la 505 ha).

Tabelul nr. 16a – Bilanţul teritorial al suprafeţelor

Zone funcţionale

Existent Propus

Suprafaţa (ha)

Procent din intravilan (%)

Suprafaţa (ha)

Procent din

intravilan (%)

Zonă de locuinţe şi funcţiuni complementare;

460,00 67,24 505,00 64,61

Zonă instituţii publice şi servicii

5,25 0,77 18,00 2,30

Zonă unităţi industriale, agrozootehnice şi depozite

4,96 0,73 4,96 0,63

Zone spaţii verzi, sport şi agrement

- - 26,00 3,33

Zonă unităţi agricole - - - -

Zonă gospodărie comunală, cimitire

1,46 0,21 1,46 0,04

Zona echipare – edilitare şi construcţii aferente

0,23 0,03 10,00 1,28

Zonă cu destinaţie specială 0,30 0,04 0,30 0,04 Zonă căi de comunicaţie rutieră

13,40 1,96 25,40 3,25

Ape + terenuri neproductive

29,53 4,32 12,00 1,53

Teren arabil intravilan 169,00 24,70 178,55 22,84 Teren intravilan 684,13 ha 100,00 781,67 100,0 Suprafaţa introdusă în intravilan

97,54




Intravilanul comunei Brăhăşeşti a fost împărţit în 26 U.T.R–uri, astfel:




Tabelul nr. 16b – Unităţi teritoriale de referinţă

Trup Unităţi teritoriale de referinţă (UTR) POT, %, CUT Suprafaţa intravilanului propus

Trup A Sat Brăhăşeşti S = 424,59 ha

Trup A Sat Brăhăşeşti

UTR 1 – zonă pentru locuinţe, instituţii şi servicii, gospodărire comunală;

POT = 30% CUT=0,3

105,32 ha

UTR 2– zone (pentru locuinţe, instituţii şi servicii, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, echipare tehnico-edilitară, destinaţie specială) existente si zone (instituţii şi servicii, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement) propuse;

POT = 30% CUT=0,3

56,66 ha

UTR 3 - zonă existenta pentru locuinţe, instituţii şi servicii si zona propusa pentru locuinţe, instituţii şi servicii, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, echipare tehnico-edilitară, unităţi industriale şi depozitare;

POT = 30% CUT=0,3

50,50 ha

UTR 4 - zonă existenta pentru locuinţe, echipare tehnico-edilitară, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, instituţii şi servicii si gospodarie comunala;

POT = 30% CUT=0,3

178,59 ha

UTR 5 – zonă propusă pentru locuinţe, instituţii şi servicii, căi de comunicaţie, echipare tehnico – edilitară, spaţii verzi amenajate, perdele de protecţie;

Obligativitate întocmire PUZ pentru stabilire POT, CUT

S5 = 3,78 ha



S6 = 5,01 ha



S3 = 17,88 ha



S4 = 6,85 ha




Trup B Sat Toflea S = 149,81 ha

Trup B Sat Toflea

UTR 9 – zonă existentă pentru locuinţe, instituţii şi servicii; POT = 30% CUT=0,3

52,73 ha

UTR 10 – zonă existenta pentru locuinţe, echipare tehnico-edilitară, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, instituţii şi servicii;

POT = 30% CUT=0,3

50,32 ha

UTR 11 - zonă pentru locuinţe, gospodărire comunală; POT = 30% CUT=0,3

53,60 ha

UTR 12 - zonă propusă pentru locuinţe, instituţii şi servicii, căi de comunicaţie, echipare tehnico – edilitară, spaţii verzi amenajate, perdele de protecţie;


S1 = 24,01 ha



S2 = 22,75 ha

Trup A1 UTR 14 – zonă existenta pentru echipare tehnico-edilitară; 0,10 ha Trup B1 UTR 15 – zonă existenta pentru instituţii şi servicii; 1,00 ha

Trup A2 UTR 16 – zonă pentru echipare tehnico-edilitară – zonă propusă pentru staţia de epurare;

0,13 ha

Trup B2 UTR 17 - zonă existenta pentru echipare tehnico-edilitară, instituţii şi servicii;;

0,01 ha

Trup B3 UTR 18 – zonă pentru echipare tehnico-edilitară; 0,01 ha Trup C Sat Corcioveni 65,00 ha

Trup C Sat Corcioveni

UTR 19 – zonă existentă pentru locuinţe; POT = 30% CUT=0,3

25,54 ha

UTR 20 – zonă existenta pentru locuinţe, echipare tehnico-edilitară, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, instituţii şi servicii si zona propusa pentru instituţii şi servicii;

POT = 30% CUT=0,3

30,99 ha



S7 = 8,47 ha

Trup D Sat Cositeni 80,93 ha




Trup D Sat Cositeni

UTR 23 – zonă existenta pentru locuinţe, echipare tehnico-edilitară, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, instituţii şi servicii si zona propusa pentru instituţii şi servicii, echipare tehnico-edilitară;

POT = 30% CUT=0,3

72,14 ha

UTR 24 – zonă existenta pentru locuinţe, echipare tehnico-edilitară, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, instituţii şi servicii si zona propusa pentru instituţii şi servicii, echipare tehnico-edilitară;


S8 = 8,79 ha

Trup C1 UTR 21 - zonă pentru echipare tehnico-edilitară – zonă propusă pentru staţia de epurare

0,13 ha

Trup D1 UTR 25 – cetatea Getica 6,23 ha

Trup D2 UTR 26 - zonă pentru echipare tehnico-edilitară – zonă propusă pentru staţia de epurare

0,13 ha

Total 781,67

Suprafaţa propusă pentru a fi introdusă în intravilan este de 97,54 ha şi este repartizată astfel : Trup B Sat Toflea: S1 = 24,01 ha, S2 = 22,75 ha; Trup A Sat Brahasesti: S3 = 17,88 ha, S4 = 6,85 ha, S5 = 3,78 ha, S6 = 5,01 ha; Trup C sat Corcioveni: S7 = 8,47 ha si Trup D sat Cositeni S8 = 8,79.




IX. 6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, la poziţia 43. cod. GL-I-s-B-02983 pe teritoriul comunei Brahasesti, sat Cositeni figurează Cetatea de pamant de la Cositeni, punct Cetatuia se afla la confluenta vailor Zeletin si Berheci, la 300 m N de soseaua Gohor-Brahasesti si dateaza din sec IV – III a. Chr. Latčne si la pozitia 179. cod GL-II-m-B-03074 pe teritoriul comunei Brahasesti , sat Brahasesti figureaza Moara de apa, monument de arhitectura din sec. XIX, pentru care s-au instituit zonă de protecţie necesară 500,00 m (extravilan) şi 200,00 m în intravilan pe contur (vezi planşele A 2.1 si A 2.2 Reglementări urbanistice - zonificare), care să asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit.

S-a întocmit studiu istoric, ca documentaţie separată şi parte componentă a Planului de Urbanism General al comunei Brahasesti – pentru stabilirea insitu a sitului arheologic, din care mai jos se evidentiaza localizarea relativa a unor puncte de importanta istorica: Extras din Studiu istoric – parte integranta P.U.G. – ACTUALIZARE COMUNA BRAHASESTI

„II. Mărturii de locuire din preistorie până în evul mediu Brăhăşeşti - punctul „La Chilii”

La 800 m de sat, spre nord – vest, pe locul numit „La Chilii”, pe un promontoriu larg al platformei de deasupra satului, cuprins între râpile văii Chiliilor, se află o staţiune din epoca orânduirii comunei primitive. Aici au fost descoperite resturi de cultură materială aparţinând epocii neolitice şi celei de-a doua epoci a fierului (cultura getică).

Din neolitic s-au descoperit topoare plate de marnă dură, fragmente de lame de silex, numeroase bucăţi de vălătuci arşi, un vârf de corn şi cioburi atipice.

Epoca a doua a fierului e reprezentată printr-o abundentă ceramică getică dinaintea erei noastre: cioburi primitive cu luciu negru ori brun, cioburi poroase cu brâie şi câteva fragmente cenuşii de tehnică superioară.

Brăhăşeşti - punctul „Locul lui Merescu”. Material ceramic cu aceleaşi caracteristici se găseşte, după spusele localnicilor şi

la circa 1 km nord, spre Toflea, în punctul „Locul lui Merescu”. Brăhăşeşti - punctul „Valea Bălăloaica” La 4 km sud de Brăhăşeşti, la hotarul acestei comune cu teritoriul comunei Ţepu,

pe malul stâng al văii Bălăloaica, cam la 1 km mai sus de confluenţa acestei văi cu valea Cernei, pe trei boturi de dealuri apropiate, între pâraie, colectivul arheologic Poiana - 1951 a constatat existenţa unei staţiuni cu resturi amestecate din neolitic şi a doua epocă a fierului. Resturile neolitice constau din fragmente de lame de silex, un fragment de măciucă sferoidală de piatră, cioburi poroase primitive şi cioburi fine cu aspect cucutenian, de pe care s-a şters pictura. Unul din cioburi prezintă unghiuri paralele produse prin impresiune cu sfoara, amintind de ceramica Usatovo de la sfârşitul epocii neolitice. Ceramica din epoca fierului, mai rară, e reprezentată prin cioburi getice lustruite, cioburi poroase, fragmente de vase fine, indigene, de culoare roşcată, realizate într-o tehnică superioară şi fragmente de amfore de import.

Brăhăşeşti - punctul „Gropile Tătărăşti” La circa 1 km sud de Brăhăşeşti, pe coasta de vest a văii Berheciului, pe o terasă

de prundiş, se văd mai multe gropi de bordeie cărora localnicii le spun Gropile Tătărăşti; Brăhăşeşti - punctul „La Gherasim” Colectivul şantierului Poiana - 1951, în urma cercetărilor de teren efectuate în

zona fostului judeţ Tecuci, a surprins existenţa unor porţiuni din Valul lui Athanaric pe




teritoriiile comunelor Buciumeni, Brăhăşeşti, Ţepu, Munteni, Matca, Valea Mărului. Pentru zona satului Brăhăşeşti, în raportul publicat de arheologul Radu Vulpe, se consemna: „Pe platoul de la NV de sat, la cca. 300 m N de staţiunea de la Chilii, la locul numit <La Gherasim>, înainte de intrarea în pădurea Mereşcu, la V de <drumul Delenilor”> dintre Brăhăşeşti şi Toflea, se află un segment de val numit <Troian>, care pare a aparţine Valului din Moldova de Jos dintre Ploscuţeni şi Stoicani. Segmentul, lung de cca. 400 m, prezintă direcţia SV-NE, între malul stâng al văii superioare a Tecucelului, unde se pierde în torenţii malului, şi drumul menţionat al Delenilor, pe care îl atinge în via lui T. Chirug. E un dâmb scund, abia de 0,30-0,50 m înalţime şi lat de cca. 20 m. Urmele şanţului nu se văd clar.

Brăhăşeşti - punctul „Râpa cea Mare” În depunerile loessoide din Râpa cea Mare situată la marginea satului, s-au

descoperit numeroase oase de mamifere, în stare fragmentară, precum şi două aşchii plate de rocă monolitică, indicând probabil o aşezare din paleoliticul final (semnalare N. Macarovici, cercetare M. Zaharia-1958).

Brăhăşeşti - punctul „Curtea fostului CAP” În marginea de E-SE a satului, în punctul „Curtea fostului CAP” au „La Porcărie”

pe o terasă joasă din stânga pârâului Boul, afluent de dreapta al râului Berheci, la 1,5 km de aşezarea din punctul „Izvoarele pârâului Hanul”, au fost recoltate fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Starcevo-Criş, precum şi culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, sec. IV p. Chr, material inedit ce se află la Muzeul Mixt Tecuci..

Brăhăşeşti - punctul„Izvoarele pârâului Hanul” În partea de nord a comunei, un con de dejecţie pe stânga pârâului, afluent de

dreapta al pârâului Berheci, au fost descoperite fragmente ceramice neolitice aparţinând culturii Starcevo-Criş.

Cosiţeni - punctul „Dealul Braniştei” La nord de sat, pe dealul Braniştei, s-au găsit fragmente ceramice şi de râşniţe

din tuf vulcanic din a doua epocă a fierului. Cosiţeni – punctele „La Salcie” şi „Valea Popii” Pe teritoriul satului, în locul numit „La Salcie” şi în punctul „Valea Popii”, prin

cercetări de suprafaţă, s-a descoperit o aşezare cu bogat material ceramic aparţinând perioadei La Tène III (semnalare Constantin Florea-1958).

Cosiţeni – punctul „Cetăţuia” La 1 km sud de sat, la locul numit „Cetăţuia”, pe un pinten de deal situat între

văile Berheciului şi Zeletinului, la confluenţa lor, se văd urmele unei fortificaţii vechi. Pe teritoriul comunei se cunosc săpăturile lui C.Solomon, ale colectivelor Şuletea şi Poiana, precum şi cercetările efectuate de M. Brudiu şi P. Păltănea.

Toflea – punctul „Dealul Tănăsoaia” Cercetarea de teren făcută de colectivul şantierului de la Poiana şi şi semnalările

lui Constantin Florea au dus la identificarea unei aşezări eneolitice, specifice culturii Cucuteni pe platoul situat la nord de sat, pe dealul numit „Tănăsoaia”. Între anii 1969-1974 aici a fost efectuată o cercetare sistematică, organizată de Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi şi Muzeul Mixt Tecuci. Materialul inedit la MMT.

Toflea – punctul „Câmpia Domnească” La nord vest de Toflea, în Câmpia Domnească, se mai poate distinge un

fragment din Valul lui Athanaric, sub forma unei ridicăturii de pământ de circa 0,20m-0,30m, lată de circa 20m, pe direcţia SE-NV. Şanţul acestei fortificaţii militare nu mai este vizibil.




Dealtfel încă de la sfărşitul secolului al XIX lea traseul valului se distingea cu greutate, ca şi la mijlocul secolului al XX-lea, când arheologul Radu Vulpe menţiona că „Traseul teoretic al Valului din Moldova de Jos, venind dinspre S, de la Ţepu şi Tecucel şi îndreptându-se spre VNV, către Ploscuţeni, traversează câmpia Domneasca şi pădurea cu acelaşi nume de la V de satul Toflea. Totuşi, pe teren, cu toate cercetările, nu s-a putut identifica până acum decât un segment de val, pe locul numit „Troian”, la 1 km S de sat, la marginea S a pădurii Mereşcu, între valea Tecucelului şi drumul Delenilor, care duce la Brăhăşeşti.”

Orice intervenţie asupra sitului arheologic si monumentului de arhitectura din comuna Brăhaseşti, se face numai în condiţiile stabilite de Legea nr. 422/24 iulie 2001 - Legea privind protejarea monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

Evaluarea mediului s-a realizat pornind de la starea sa actuală, care s-a estimat prin documentarea pe teren într-o primă etapă (inspecţia zonei de evaluat).

Descrierea completă a stării actuale şi a evoluţiei sale în absenţa implementării planului s-a făcut consultând literatura de specialitate, folosind rezultatele analizelor existente, interpretarea realizându-se pe baza legislaţiei în vigoare.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat pentru perioada de execuţie a lucrărilor şi pentru perioada de funcţionare. S-au folosit, de asemenea, prevederile legilor, ordinelor şi normativelor în vigoare relevante pentru obiectivul analizat.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 2.




Tabelul nr. 17

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 1 Alternativa 2 (propusă)

Criterii care au determinat alegerea Alternativei 2

Apa

Nu s-au stabilit amplasamentele staţiilor de epurare.

Amplasarea staţiilor de epurare a apelor uzate menajere în Trup A2 - UTR 16, Trup C1 – UTR 21, Trup D2 – UTR 26, cu respectarea distanţei minime faţă de construcţiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă; apele epurate se vor deversa în pârâul Berheci si pârâul Zeletin, prin intermediul staţiilor de pompare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost: -simplitate tehnologică; -parametrii de operare (cât mai apropiaţi de nivelul obişnuit de presiune, temperatură); -flexibilitate (capacitatea de a prelua şi trata debite cu concentraţii variabile); - consumuri (reactivi, de utilităţi, energie); -deşeuri generate;

Depozitarea deşeurilor

Nu s-a stabilit o alternativă la depozitarea controlată a deşeurilor.

Colectarea selectivă a deşeurilor în containere metalice şi transportul la cea mai apropiată staţie de transfer sau la cel mai apropiat depozit ecologic de deşeuri.

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor.

Infrastructura rutieră

Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 97,54 ha.

Stimularea dezvoltării echilibrate a zonei, conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile Uniunii Europene sunt obiective ale Planului Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud – Est.




XI. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

XI.1. Generalităţi

In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004 Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă de mediu.

XI. 2. Factorul de mediu apa

Procesul de monitorizare a factorului de mediu apa implică monitorizarea apei epurate şi a apei din receptorul natural în care se evacuează apa epurată, cât şi a apei potabile. Monitorizarea evacuărilor din staţiile de epurare a apelor uzate în receptori naturali se face conform HG nr. 188/2002, completată cu HG nr. 352/2005.

Monitorizarea constituie obligaţia tuturor prestatorilor/operatorilor de servicii publice ai reţelelor de canalizare şi/sau ai staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Din punctele de control se prelevează probe pe o perioada de 24 ore sau la intervale regulate de timp, proporţionale cu debitul, la evacuare – dacă se consideră necesar şi la intrarea în staţia de epurare – pentru a se urmări conformarea cu prescripţiile NTPA 011 şi NTPA 001/2002.

Numărul minim de probe de prelevat, la intervale regulate de timp, în cursul unui an, se fixează în funcţie de mărimea staţiilor de epurare. Autoritatea competentă în domeniu verifică periodic respectarea prevederilor NTPA 011.

Receptorii naturali în care se evacuează apele uzate orăşeneşti sunt monitorizaţi de către autoritatea în domeniu prin intermediul Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii apelor S.N.S.C.A.

Monitorizarea de control a apei potabile se face conform reglementărilor Legii nr. 458/2002, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004.

Conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, monitorizarea are scopul de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliti prin lege.

Monitorizarea de audit are scopul de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin lege valorile sunt sau nu conforme se face conform reglementărilor menţionate Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare.




Monitorizarea calităţii apei potabile din zona comunei Brăhăşeşti se face de către Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi. Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă în care se vor evacua apele uzate (pârâul Berheci) se face de către A. N. „Apele Române”.

XI.3. Monitorizarea platformelor de deşeuri

Controlul şi urmărirea calităţii factorilor de mediu în zona depozitelor de deşeuri, cât şi monitorizarea postînchidere a depozitelor de deşeuri, se realizează conform procedeelor prevăzute în HG nr. 349/2005.

Sistemul de control şi urmărire cuprinde datele meteorologice, controlul apei de suprafaţă, al levigatului şi al gazului de depozit, protecţia apei subterane, topografia depozitului.

Conform angajamentelor din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, este obligatorie închiderea şi ecologizarea gropilor de gunoi din zonele rurale până la 16.07.2009 şi realizarea punctelor de colectare a deşeurilor menajere.

In cazul realizării alternativei 2, nu se mai pune problema monitorizării depozitelor de deşeuri, neexistând depozite fixe, doar colectarea selectivă a deşeurilor în containere metalice şi transportul la cea mai apropiată staţie de transfer sau la cel mai apropiat depozit ecologic de deşeuri.

Platformele de deşeuri menajere din comuna Brăhăşeşti s-au închis conform HG nr. 1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare:

Sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2."




Tabelul nr. 18

Factorul de mediu Autoritatea responsabilă Frecvenţa monitorizării

Aer 1.1.Poluarea atmosferei cu noxe provenite din surse fixe.

Autoritatea de mediu Primăria

Anual În cazul unor reclamaţii

1.2. Poluarea atmosferei cu gaze şi pulberi provenite din surse mobile.

RAR, Autoritatea de mediu Primăria

Verificări tehnice auto

Apa 2.1. Apele de suprafaţă din localităţile aparţinătoare.

Primăria, CN Apele Române, Insp. Sanitar

Lunar – analiza calităţii apei râurilor receptoare

2.2. Apa din subteran din zonele depozitelor/ platformelor neconforme de depozitare a deşeurilor menajere (neimpermeabilizate).

Primăria, CN Apele Române

Analize trimestriale

2.3. Pânza freatică din toate localităţile care aparţin de comuna Brahasesti, judeţul Galaţi.

DS Galaţi, CN Apele Române

Analize trimestriale

Solul 3.1. Zonele depozitelor/ platformelor neconforme de deşeuri.

Primăria, Autoritatea de mediu

Anual

3.2. Terenuri agricole Primăria Anual Spaţii verzi Primăria Anual Zona forestieră Primăria, Autoritatea silvică Anual Aşezările umane Primăria, Inspectoratul în Construcţii Anual




XII. Rezumat fără caracter tehnic

Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Brăhăşeşti a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

� metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

� metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

� mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Obiectul Planului Urbanistic General este studierea în ansamblu a comunei Brăhăşeşti, cu satele componente: Brăhăşeşti, Toflea, Cositeni şi Corcioveni.

Comuna Brăhăşeşti este situată în partea de nord-vest a Judeţului Galaţi şi are următoarele vecinătăţi :

� la nord – teritoriul administrativ al judetului Vrancea; � la est – teritoriul administrativ al comunei Gohor; � la sud – teritoriul administrativ al comunei Tepu; � la vest – teritoriul administrativ al comunei Buciumeni;

Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti sunt rutiere si reprezintă 13,40 % din intravilanul existent:

� DJ 241G se desfăşoară pe o lungime de 6 km; � DJ 241A, pe o lungime de4 km;

Comuna Brahasesti este compusa din satele: Brahasesti, Corcioveni, Cositeni si Toflea, care se găsesc localizate în partea de nord vest a judeţului Galaţi, la o distanţă de cca. 30 km sud vest de Bârlad.

Activitatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale.

Suprafaţa comunei este de 4.373 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării PUG – ului propus, se propune extinderea intravilanului, cu o suprafaţă de 97,54 ha, de la un total existent pe comună de 684,13 ha la un total propus de 781,67 ha. Teritoriul administrativ al comunei Brahasesti se desfăşoară pe DJ241G de la km 6+100 până la Km 0+000 şi pe DJ241A de la Km 1 + 200 până la Km 5+000, pe ambele părţi;




In lista Monumentelor istorice din anul 2004, pe teritoriul Comunei Brăhăşeşti se află situri, monumente istorice, arheologice sau arhitectonice, dupa cum urmeaza:

- In satul resedinta de comuna se afla Moara de apa, monument de arhitectura din sec. XIX, care figureaza in Lista Monumentelor Istorice de importanta nationala, Cod LMI GL-II-m-B-03074.

- Cetatea de pamant de la Cositeni, punct Cetatuia se afla la confluenta vailor Zeletin si Berheci, la 300m N de soseaua Gohor Brahasesti si dateaza din sec IV – III a. Chr. Latčne. Mentionam ca monumentul se afla la pozitia 43 in LMI 2004 cod. GL-I-s-B-02983.

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Brăhăşeşti, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura:

� Extinderea intravilanului comunei cu o suprafata de 97,54 ha, pentru functiunile de locuire, dotari de interes public si spatii verzi;

� Retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele activităţilor industriale şi agrozootehnice);

� Continuarea modernizării reţelei stradale şi asfaltării drumurilor interioare; � Construirea a doua gradinite pentru prescolari in satele Toflea si Cositeni; � Modernizarea pietei agroalimentare din satul Toflea; � Amenajarea unui scuar in satul Brahasesti; � Realizarea a trei statii de epurare mecano – biologice una in satul

Brahasesti (ce va deservi si satul Toflea), si cate una in satele Corcioveni si Cositeni;

� Amplasarea unei platforme de colectare selectiva, in incinta fostului C.A.P., in partea de est a acestuia, limitrof intravilanului;

� Pentru satul Corcioveni se propune infiintarea unui Centru de zi pentru batrani;

� Amenajarea de şanţuri şi rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit;

� Reabilitarea podurilor care necesită intervenţie; � Amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi de protecţie între unităţile

economice poluante şi vecinătăţi; � Extinderea reţelelor de apa si canalizare; � Extinderea reţelei de energie electrică si telefonie in zonele de extindere a

intravilanului; � Protejarea monumentelor istorice conform L.M.I. 2004 – jud. Galati (Ordinul

nr. 2.314 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, vol. II, p. 1210, poz. 89, publicat în Monitorul Oficial, nr. 646bis din 16.07.2004; Ordinul nr. 2182




din 1 iulie 2005 pentru aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 - modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute - modificări şi completări, publicat în Monitorul Oficial, nr. 996 din 11.10.2005.) pentru comuna Brahasesti se regasesc urmatoarele:

o la pozitia 16. GL-I-s-A-02975 Valul lui Atanaric; o la pozitia 43. GL-I-s-B-02983 Cetatea de pământ de la

Cosiţeni, punct "Cetăţuia" sat COSIŢENI; o la pozitia 179. GL-II-m-B-03074 Moară de apă sat

BRĂHĂŞEŞTI;

Relaţia cu alte planuri/programe

Planul Urbanistic General al Comunei Brăhăşeşti eşti este parte integrantă a PATN (Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, respectiv a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi). Poate fi completat cu mai multe Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD), respectiv Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Implementarea PUG-ului actualizat, noua sistematizare a localităţilor, includerea în intravilan a unor noi regiuni, definitivarea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică îşi vor pune amprenta asupra dezvoltării ulterioare a comunei, asupra planurilor de detaliu/zonale ce se vor realiza.

Prin Planul Urbanistic General al comunei Brăhăşeşti sunt prevăzute următoarele:

� stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

� stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

� stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; � evidenţierea deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor; � delimitarea suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate

publică; � modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; � stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; � optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; � valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; � organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie;

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan au ca destinaţie construirea de locuinţe şi dotări cu regim de înălţime a construcţiilor recomandate cu maxim un nivel, P - P+1, cu funcţiuni complementare, spaţii verzi, etc. Potrivit propunerilor PUG, activitatea de construire în cadrul comunei urmează să se desfăşoare pe terenuri libere, prin înlocuirea fondului construit existent, degradat fizic sau moral, prin renovarea fondului construit existent, prin schimbare de destinaţie.

Ca urmare a creşterii demografice şi a cerinţelor tot mai diversificate ale populaţiei, se preconizează o dezvoltare şi o diversificare a instituţiilor şi serviciilor publice. Aceste funcţiuni se vor realiza în zona centrală a satelor, precum şi pe terenuri ale Primăriei care vor fi transferate din extravilan în intravilan.




Se propune menţinerea şi accentuarea activităţilor agricole şi zootehnice pentru satisfacerea nevoilor populaţiei locale, cât şi a populaţiei zonelor limitrofe. Valorificarea potenţialului agricol se va face prin diversificarea producţiei, care să ducă la creşterea ofertei de sortimente pentru piaţa zonală.

Metodologia utilizată în evaluarea impactului

Pentru întocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislaţiei în vigoare şi literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

Impactul prognozat asupra mediului şi măsuri de diminuare a impactului

Factorul de mediu apa

Prin PUG s-a prevăzut montarea a trei staţii de epurare a apelor uzate în localităţile Brăhăşeşti, Cosiţeni şi Corcioveni dupa cum urmeaza:

- Brăhăşeşti – TRUP A2 – UTR 16 - Cosiţeni – TRUP C1 – UTR 21 - Corcioveni – TRUP D2 – UTR 26

Staţiile de epurare vor asigura epurarea mecanică şi biologică a apelor uzate, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2002 privind normele de calitate a efluenţilor evacuaţi în receptori naturali.

Pentru evacuarea apelor meteorice se propune ca în prima etapă deversarea acestora să se realizeze prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată canalizarea pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă.

Protecţia aerului

Nivelul emisiilor atmosferice rezultate atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG, se vor situa sub valorile limită stabilite prin Ordinul nr. 462/1993 şi Ordinul nr. 756/1997.

Se va asigura controlul şi verificarea tehnică periodică a centralelor termice şi a instalaţiilor anexe, supraînălţarea coşurilor de evacuare a gazelor arse faţă de clădirile din jur, optimizarea programului de desfăşurare a proceselor de ardere.

Protecţia solului

Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu excepţia unor cazuri accidentale.

Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura solului.




In ceea ce priveşte colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor se impun o serie de măsuri:

- realizarea în gospodăriile individuale, unităţi economice şi unităţi publice, de puncte (platforme) special amenajate în vederea colectării şi depozitării temporare a deşeurilor;

- se va implementa un sistem de colectare selectivă a deşeurilor;

- serviciul de colectare şi transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat.

Referitor la modul de gestionare al deşeurilor, se recomandă alternativa nr. 2: colectarea selectivă a deşeurilor de către populaţie, colectarea şi depozitarea lor în containere închise, situate pe platforme betonate şi transportul acestora către cea mai apropiată staţie de transfer sau cel mai apropiat depozit ecologic.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse

In etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de materiale pulverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi un impact fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul. Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în PUG se impune cu necesitate izolarea zonelor în care se lucrează. In cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer.

Măsuri de diminuare a efectelor asupra receptorilor naturali (ape de suprafaţă)

În scopul evitării unor potenţiale efecte negative asupra apei de suprafaţă existente în zonă, apele uzate vor fi colectate şi epurate în staţiile de epurare.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic

Poluarea atmosferică va fi principala problemă de mediu în privinţa căreia nu pot fi luate măsuri pentru eliminarea totală, traficul rutier urmând a reprezenta o sursă importantă de noxe poluante.

Având în vedere acest fapt, se recomandă adoptarea unor măsuri de prevenire şi diminuare a impactului, cum ar fi:

� plantarea perdelelor vegetale de protecţie perimetral căilor de acces; � adoptarea unor sisteme de încălzire care să producă un minim de gaze arse,

eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliană.

Măsuri de diminuare a efectelor asupra solului/ subsolului

Pentru reducerea impactului asupra solului/subsolului, se recomandă realizarea construcţiilor prin afectarea unor suprafeţe de teren cât mai reduse, respectiv strictul necesar.




Măsurile propuse pentru diminuarea efectelor adverse şi a poluării, rezultate din implementarea proiectului, vor fi stabilite pentru fiecare PUD în parte, în funcţie de condiţiile specifice.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii

Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite, cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care fac obiectul unor măsuri speciale de protecţie.

Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Astfel, fiecare obiectiv industrial, agricol sau din sfera prestărilor de servicii care îşi va începe activitatea pe teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti va urma o procedură specifică de autorizare pe linie de protecţie a mediului, de evaluare a impactului asupra mediului în funcţie de tipul şi dimensiunea activităţii (se va solicita acord de mediu pentru proiectele de investiţii noi, modernizare, extindere, dezafectare, etc.).

Concluzie

Realizarea obiectivelor propuse în P.U.G. nu va afecta factorii de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate, peisaj, sănătatea populaţiei) de pe teritoriul comunei Brăhăşeşti. Dimensionarea viitoarelor construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de regimul pluvial din zona comunei Brăhăşeşti.

In perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din PUG, în special a utilităţilor se va îmbunătăţi calitatea factorilor de mediu apa, aer, sol. Implementarea noului PUG, nu va avea efecte negative asupra mediului, dacă se va respecta legislaţia în vigoare privind protecţia mediului.

Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu. Pentru realizarea în viitor a unor proiecte cu potenţial impact asupra mediului pe teritoriul comunei Brăhăşeşti va fi necesar, înainte de a începe construirea acestora, să se solicite la autoritatea competentă de mediu Galaţi emiterea avizului şi/sau acordului de mediu.

Aspectele pozitive rezultate în urma implementării PUG prin proiectele care se vor realiza:

� Introducerea si extinderea sistemului de alimentare cu apa potabilă, canalizare şi epurare a apelor uzate şi menajere va îmbunătăţi starea de igienă a locuitorilor şi va reduce riscul îmbolnăvirilor cu agenţi patogeni transmisibili prin apă.

� Extinderea spaţiilor verzi şi a perdelelor de protecţie vor spori confortul locuitorilor;




� Imbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, coroborat cu măsurile din PUG vor duce la creşterea gradului de salubritate, colectarea selectivă a deşeurilor, valorificarea deşeurilor reciclabile ;

� Extinderea intravilanului şi construcţia de noi locuinţe vor duce la mărirea spaţiului de locuit pe cap de locuitor, la stabilirea zonelor propice dezvoltării activităţilor economice;

� In situaţia implementării PUG calitatea solului se va îmbunătăţi, vor scădea riscurile de alunecări, eroziunea datorată vântului prin plantarea perdelelor de protecţie, eroziunea provocată de inundaţii prin indiguiri, şi alte măsuri stipulate în PUG;

� Recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni, prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a eroziunii; recuperarea terenurilor afectate de depuneri necontrolate de deşeuri şi dejecţii zootehnice;

� Realizarea reţelei de transport şi distribuţie gaze naturale în toate localităţile; � Corelarea suprafeţei teritoriului administrativ cu cerinţele de dezvoltare ale

populaţiei şi cu dinamica demografică a localităţilor;

Glosar de termeni - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

Certificatul de Urbanism (C.U.) şi cum se obţine acesta - Certificatul de Urbanism este un act public emis de autorităţile administratiei publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizează regimul juridic, economic şi tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenţele existente şi documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului - spre exemplu : caracteristicile zonei în care se găseşte amplasamentul, cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite (înălţimea maximă a clădirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de clădire, retragerile faţă de limita proprietăţii etc.), precum şi lista avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii (definiţie cuprinsă în Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism, conform Ordinului nr. 1943 /2002, art. 27).

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Coeficientul de Utilizare al Terenului ( prescurtat spus C.U.T.-ul) Coeficientul de Utilizare al Terenului sau CUT-ul exprima raportul dintre Suprafaţa Construită Desfăşurată a tuturor nivelurilor (SD) şi suprafaţa terenului (S).

Condiţii de alegere a terenului :

Terenul trebuie să îndeplinească câteva reguli pentru a putea construi.

� Terenul trebuie să fie în intravilanul localităţii. Poziţia acestuia în extravilan presupune introducerea în prealabil în intravilan prin aprobarea de către Consiliul Local a unui PUZ.

� Terenul trebuie să nu fie în circuitul agricol. Atenţie! Un teren poate să fie în circuitul agricol, deşi este în intravilan, scoaterea sa din circuitul agricol fiind extrem de anevoioasă.

� Terenul trebuie să aibă o cale de acces auto şi pietonală din drumurile publice. Prin regulamente, aceasta este stabilită la 4 metri lăţime.




� Terenul trebuie să aibă destinaţia conformă cu ceea ce dorim să construim. Deşi este terenul nostru, nu putem construi un imobil cu 5 etaje pe acesta decât dacă regulamentul permite în mod expres acest fapt. De asemenea, în zonele destinate locuinţelor, nu putem realiza hale de depozitare, unităţi de producţie, etc. Pentru a afla care este destinaţia terenului, în conformitate cu regulamentul local de urbanism, trebuie să obţinem un Certificat de Urbanism care specifică aceste date.

� Terenul trebuie să aibă asigurate utilităţile pentru alimentarea cu energie electrică, gaze, apă, canalizare, etc. Dacă alimetarea cu apă se poate realiza în regim local (cu puţ forat), iar canalizarea cu un bazin septic vidanjabil, energia electrică este absolut indispensabilă. Prin lege sunt interzise construcţiile în zonele fără utilităţi, dacă reţelele edilitare nu sunt construite de către municipalitate sau pe cont propriu.

� Terenul trebuie să aibă forma şi dimensiunile minime pentru fiecare funcţiune în parte: deschiderea sa (lăţimea la strada) să permită retragerile spre vecini în conformitate cu regulamentul local, iar suprafaţa acestuia, corelată cu procentul de ocupare la sol (POT) şi cu coeficientul de utilizare al terenului (CUT) să permită construcţia a ceea ce dorim.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.

Plan Urbanistic General ( prescurtat P.U.G.) - Planul Urbanistic General (PUG-ul) este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementări şi regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază (suprafeţe din intravilan, cât şi din extravilan). In acelaşi timp, PUG -ul stabileşte norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, PUZ – urile şi apoi PUD – urile.

Planul Urbanistic Zonal (prescurtat P.U.Z.) - Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG – ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi resticţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ – ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile).

Planul Urbanistic de Detaliu ( prescurtat P.U.D.) - Planul Urbanistic de Detaliu (PUD –ul ) reprezintă de fapt documentaţia aferentă Planului Urbanistic General (PUG–ul ) şi Planului Urbanistic Zonal (PUZ – ul), explicând şi detailând conţinutul acestor planuri, sub forma de prescripţii şi recomandări, corelate cu condiţionările din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi şi aplicării lor. PUD – ul reprezintă documentaţia prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcelă, în corelare cu funcţiunea predominantă şi vecinătăţile imediate (se studiază mai multe amplasamente, opţiunea pentru realizarea unei construcţii compatibilă cu funcţiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci când




este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizaţie de Construire; dacă nu există PUD pentru terenul respectiv, Primăria cere mai întâi întocmirea lui, pe baza PUG – ului şi PUZ – ului.

Procentul de Ocupare al Terenului (prescurtat P.O.T.)

- Procentul de Ocupare al Terenului sau POT -ul exprimă raportul dintre Suprafaţa Construită la Sol (SC) şi Suprafaţa Terenului considerat (S) înmulţit cu 100 (ex. POT = 15 %); POT – ul generează astfel suprafaţa construită la sol maxim posibilă raportată la suprafaţa terenului (ex. în cazul în care prin Certificatul de Urbanism se specifică un POT de 50 %, atunci vom putea construi pe jumătate din suprafaţa lotului).

- Procentul de Ocupare al Terenului (POT -ul) se stabileşte funcţie de destinaţia zonei în care urmează a fi amplasată construcţia şi funcţie de condiţiile de amplasare în teren. Procentul de Ocupare al Terenului (POT) se completează cu Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT), cu Regimul de Aliniere la stradă şi cu Regimul de înălţime, şi formează un ansamblu de valori obligatorii în autorizarea executării construcţiilor, de care orice proprietar şi orice arhitect trebuie să ţină cont.

Sanogeneză – ramură a medicinii care se ocupă cu asigurarea stării de sănătate a populaţiei studiind mediul social ca factor patologic, influenţa locuinţei şi a condiţiilor de muncă, fenomenele de urbanizare, poluare (dicţionar explicativ al limbii române - DEX)

Servitute de utilitate publică - sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continuă în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare administrativă a dreptului de proprietate).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.

Zonă de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zonă protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volum.




Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi;

2. Legislaţia orizontală;

3. European Integrated Pollution Prevention and Control Bureau (EIPPCB), Reference Document on the General Principles of Monitoring, July 2003, Bref 07.03;

4. SC CONSPROIECT SA Galaţi – PUG – Actualizare PUG Comuna Brăhăşeşti, 2009;

Studiu geotehnic pentru comuna Brăhăşeşti elaborat de SC CONSPROIECT SA Galaţi;

5. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică, Bucureşti, 1997 ;

6. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002 ;

7. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995;

8. I. Sircu – Geografia fizică a R.S.R., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971;

9. Al. Roşu – Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973;

10. Al. Roşu, I. Ungureanu – Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977;

11. 7. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978;

12. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000.

13. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982);

14. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

16. Sorin Geacu – Judetul Galati, Dictionar de geografie fizica, ed. CD Press Bucuresti 2007

17. Ministerul Sănătăţii, Centrul de Sănătate Publică Targu-Mures - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei a amplasarii staţiilor de epurare a apelor uzate de tip ADIPUR, Bucureşti 2009.




ANEXE

Anexa nr. 1 – Plan de încadrare în zonă; localităţi componente comuna Brăhăşeşti

Anexa nr. 2 – Plan de situaţie localităţile Brăhăşeşti si Toflea – situaţia existentă

Anexa nr. 3 – Plan de situaţie localităţile Brăhăşeşti si Toflea – reglementări propuse

Anexa nr. 4 – Plan de situaţie localităţile Corcioveni şi Cosiţeni– situaţia existentă

Anexa nr. 5 – Plan de situaţie localităţile Corcioveni şi Cosiţeni – reglementări propuse

Anexa nr. 6 – Aviz nr. 1056518/18.07.2010 SC FDEEE Electrica – SD Galaţi

Anexa nr. 7 – Aviz nr. 614521/21.10.2010 – MIRA – ISU Galaţi

Anexa nr. 8 – Aviz nr. 1.117.064/3 din 15.12.2010 – Ministerul Administratiei si Internelor

Anexa nr. 9 – Aviz nr. 1147/21.09.2010 – Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniului Cultural National Galati

Anexa nr. 10 – Aviz nr. 253/09.03.2011 – Ministerul Sănătăţii - DSPJ Galaţi

Anexa nr. 11 – Avizul nr. D/2214/18.11.2010 – Ministerul Apărării – Statul Major General

Anexa nr. 12 – Avizul nr. 55.986/04.11.2010 – SRI – UM 0362 Bucureşti

Anexa nr. 13 – Avizul nr. 94/30.05.2011 – Administratia “Apele Romane” – Administratia bazinala de apa Prut-Barlad

Anexa nr. 14 – Hotărârea privind reorganizarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) al comunei Brăhăşeşti, Judeţul Galaţi şi a Centrului Operativ cu Activitate Temporară a CLSU Brăhăşeşti (COAT)

raport mediu brahasesti - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents