comuna certesti - agentia pentru protectia mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Raport de mediu PUG EC42/29.09.2009 Comuna Certesti ~ 2011~

Page 1 of 94

COMUNA CERTESTI JUDETUL GALATI

~ 2011 ~


Page 2 of 94

Lucrarea:

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

beneficiarul lucrarii:

în procesul de obtinere a Avizului de Mediu.

Lucrarea este elaborată de:

PRIMARIA COMUNEI CERTESTI Adresă: str. Principala, nr. 272

Telefon: 0236337536

Fax: 0236337536

Cod fiscal: 4089095

Certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului

S.C. TQ CONSULTANTA & RECRUTARE SRL GALATI

Adresă: Str. Calea Prutului, Nr. 12, Galati, Cod poştal 800219 Telefon: 0236/ 472717 Fax: 0336 / 802254 E-mail: [email protected] Web site: www.tqconsult.ro

Înfiinţat ca societate comercială prin

Certificat de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului Galati nr. J17/1311/2005

Cod Unic de Înregistrare 17749444, Atribut fiscal: R

Înregistrat în REGISTRUL NAŢIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI pentru studiile de RM, RIM, BM, RA, EA la nr. 329/04.11.2010

mailto:[email protected]


Page 3 of 94

Conform contract : EC / 42 / 29.09.2009 Aceasta documentatie nu se poate utiliza fara acordul scris al S.C TQ CONSULTANTA

& RECRUTARE SRL Galati, indiferent de scop .

NOIEMBRIE, 2011

Exemplar nr. _____

COLECTIV DE PROIECTARE

Sef proiect : chim. Iulia Popescu _______ Sef colectiv Tehnologii - Protectia Mediului ing. Marian Grama _______


Page 4 of 94

CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................ 4

NOTA INDRODUCTIVĂ .................................................................................................................. 7

Capitolul 1: EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI

PROGRAME RELEVANTE .......................................................................................................... 13

DATE GENERALE ........................................................................................................................................ 13

SITUAŢIE EXISTENTĂ .................................................................................................................................14

ZONIFICAREA ŞI BILANŢUL TERITORIAL ................................................................................................15

ZONE CU RISCURI NATURALE ..................................................................................................................18

DISFUNCŢIONALITĂŢI .................................................................................................................................20

ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ ........................................................................................................22

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ .....................................................................................28

EVOLUTIE POSIBILA. PRIORITĂŢI ............................................................................................................28

OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU .............................................................................................. 30

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ....................................................................................... 30

EVOLUTIA POPULAŢIEI ..............................................................................................................................31

ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ....................................................................................................................32

PROPUNERI .................................................................................................................................................32

ZONIFICAREA, INTRAVILANUL PROPUS ŞI BILANTUL TERITORIAL ...................................................34

DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE .................................................................................................... 36

PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................................................... 39

MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ......................................................................................... 44

RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME ........................................................................................... 44

Capitolul 2: ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI

SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

PROPUS ....................................................................................................................................... 47

2.1 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI......................................................... 47


Page 5 of 94

2.1.1 Factor de mediu sol ………………………………………………………………………………47

2.1.2 Factor de mediu apă ............................................................................................................... 48

2.1.3 Factor de mediu aer ................................................................................................................ 49

2.2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ŞI A SITUAŢIEI

ECONOMICE SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS ....................................... 51

Capitolul 3: CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV ............................................................................................................................. 55

3.1 DESCRIEREA CONDIŢIILOR NATURALE ......................................................................................... 55

3.1.1 Relief ....................................................................................................................................... 55

3.1.2 Clima ....................................................................................................................................... 57

3.1.3 Vegetaţia ................................................................................................................................. 57

3.2. POŢENTIAL ECONOMIC .................................................................................................................... 58

3.3 ÎNVĂŢĂMĂNT, CULTURĂ, CULTE .................................................................................................... 62

3.4 ASISTENŢA MEDICALĂ ..................................................................................................................... 62

3.5 POPULAŢIA ......................................................................................................................................... 62

3.6 PATRIMONIUL CULTURAL ................................................................................................................ 63

Capitolul 4: PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL DE

URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE

PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU ......................................................... 64

4.1 ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ŞI ARIILE SPECIALE DE

CONSERVARE (SAC) .................................................................................................................................. 64

4.2. OBIECTIVE ARHEOLOGICE ................................................................................................................ 64

Capitolul 5: OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT

DE ACESTE OBIECTIVE ÎN ACTUALUL P.U.G. ......................................................................... 65

5.1 INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 65

5.2 OBIECTIVE DE MEDIU, ŢINTE ŞI INDICATORI ................................................................................... 66

Capitolul 6: POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ....................... 67

6.1 POSIBILE SURSE DE POLUARE GENERATE ÎN ZONA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI ATÂT

ÎN TIMPUL REALIZĂRII OBIECTIVELOR, CÂT ŞI POST IMPLEMENTARE ............................................ 67

6.1.1 Factorul de mediu AER ................................................................................................... 67

6.1.2 Factorul de mediu APA ................................................................................................... 69


Page 6 of 94

6.1.3 Factorul de mediu SOL ................................................................................................... 71

6.2. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ......................................................... 74

Capitolul 7: POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXTUL TRANSFRONTIERĂ ..................................................................... 79

Capitolul 8: MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI .................................................................................................................................... 80

8.1 FAZA DE EXECUŢIE ........................................................................................................................... 80

8.2. FAZA DE EXPLOATARE A OBIECTIVULUI PROPUS PRIN PUG .................................................... 80

8.2.1 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu AER ................................................................... 80

8.2.2 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu APĂ ................................................................... 81

8.2.3 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu SOL ................................................................... 82

8.2.4 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor naturale ....................................................................... 83

Capitolul 9: EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI

ALESE ........................................................................................................................................... 85

9.1 VARIANTA 0 - NEIMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PROPUS ................................................... 85

9.1 VARIANTA PROPUSĂ ........................................................................................................................ 86

Capitolul 10: MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL...................... 88

Capitolul 11: REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU ................................................................................................................ 89

Capitolul 12. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................................................................ 91

12.1 CONCLUZII ........................................................................................................................................... 91

12.2. RECOMANDARI .................................................................................................................................. 93


Page 7 of 94

NOTA INDRODUCTIVA

Legislatia de mediu aplicabilă în vigoare: Legislatia cadru în domeniul protectiei mediului

OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificată si completată prin Legea nr.

265/2006,

OUG 57/2007, OUG 114/2007, OUG 164/2008 si Legea 49/2011

Legislatia orizontală în domeniul autorizării planurilor si programelor, precum si a unor proiecte

publice si private

DIRECTIVA 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA EFECTELOR ANUMITOR PLANURI

SI PROGRAME ASUPRA MEDIULUI – transpusă total

HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe

DIRECTIVA CONSILIULUI 85/337/CEE PRIVIND EVALUAREA EFECTELOR

ANUMITOR PROIECTE PUBLICE SI PRIVATE ASUPRA MEDIULUI, AMENDATĂ DE

DIRECTIVA 97/11/CE SI DIRECTIVA 2003/35/EC – transpusă total

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului (abrogă HG 1213/2006)

Ordin nr. 135/2010 (MO 274/27.04.2010) privind aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluarii impactului asupra mediului pentru obiective publice si private

OM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat si completat


Page 8 of 94

prin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) si OM nr. 1037/2005 (MO nr.

985/07.11.2005)

OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la

luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera

Legea nr. 22/2001 (MO nr. 105/01.03.2001) pentru ratificarea Conventiei privind

evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo, la 25

februarie 1991

DIRECTIVA 2003/ 35 / CE PRIVIND PARTICIPAREA PUBLICULUI LA ELABORAREA

ANUMITOR PLANURI SI PROGRAME REFERITOARE LA MEDIU SI AMENDAREA

DIRECTIVELOR 85/337/CEE SI 96/61/CE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA

PUBLICULUI SI ACCESUL LA JUSTITIE – transpusă total

HG nr. 564/2006 (MO nr. 406/10.05.2006) privind cadrul de realizare a participării

publicului la elaborarea anumitor planuri si programe în legătură cu mediul

OM nr. 1325/2000 (MO nr. 580/20.11.2000) privind participarea publicului, prin

reprezentantii săi, la pregătirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind

mediul

DIRECTIVA 2003/4/CE PRIVIND ACCESUL PUBLICULUI LA INFORMATIA DE MEDIU

–transpusă total

Legea nr. 86/2000 (MO nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Conventiei din 25.06.1998

privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la

justitie în probleme de mediu (Conventia Aarhus semnată la 25.06.1998), modificată si

completată prin Legea 24/2008

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; modificată si

completată prin Legea 188/2007

HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public


Page 9 of 94

Ordinul MAPM nr.1182 din 12/18/2002 aprobarea Metodologiei de gestionare si

furnizare a informatiei privind mediul, detinută de autoritătile publice pentru protectia

mediului

Legea nr. 52 din 01/21/2003 privind transparenta decizională în administratia publică

modificata si completata de Legea 242/2010

HG nr. 878/2005 (MO nr.760/22.08.2005) privind accesul publicului la informatia privind

mediul modificata si completata de OUG 70/2009

DIRECTIVA CONSILIULUI NR. 96/62/EEC PRIVIND EVALUAREA SI

MANAGEMENTUL CALITĂTII AERULUI;

DIRECTIVA CONSILIULUI NR. 99/30/EC PRIVIND VALORILE LIMITĂ PENTRU

DIOXID DE SULF, DIOXID DE AZOT SI OXIZI DE AZOT, PARTICULE ÎN SUSPENSIE

SI PLUMB ÎN AERUL ATMOSFERIC;

Legea nr. 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de

Urgentă nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;

HOTARAREA nr. 586 din 15 aprilie 2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului

national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;

HOTARAREA nr. 543 din 7 aprilie 2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a

planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, completată prin HG 210/2007;

HOTARAREA nr. 738 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in

domeniul protectiei atmosferei;

HOTARARE nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind

protectia atmosferei;

ORDIN nr. 35 din 11 ianuarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si

punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate.

CONVENTIA CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Legea 24/1994 prin care s-a ratificat Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind

Schimbările Climatice

PROTOCOLUL DE LA KYOTO


Page 10 of 94

Legea 3/2001 prin care s-a ratificat Protocolul de la Kyoto, care a devenit obligatoriu

prin Lege la 16 februarie 2005;

HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei Nationale a României privind Schimbările

Climatice;

HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului National de Actiune privind Schimbările

Climatice;

HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii

de gaze cu efect de seră modificata si completata de HG 133/2010, HG 399/2010 si HG

1300/2010

DIRECTIVA CADRU PRIVIND DESEURILE NR. 75/442/EEC, AMENDATA DE

DIRECTIVA NR. 91/156/EEC, TRANSPUSA IN LEGISLATIA NATIONALA PRIN:

- LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta

a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si

compleatrile ulterioare;

- HOTARARE nr. 1.470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei

nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a

deseurilor, modificată de HG358/2007

- Hotărârea nr.1403 - 19/11/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul

si ecosistemele terestre au fost afectate;

- Hotărârea nr.1408 - 19/11/2007 privind modalitătile de investigare si evaluare a

poluării solului si subsolului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic

si cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale

alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări si utilizarea

acestor rezultate în luarea deciziilor.


Page 11 of 94

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un

stadiu rational de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calitătii

mediului si a consecintelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice

consecintă este evaluată în timpul elaborării si înainte de aprobarea oficială a strategiilor,

planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe oferă

publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la

deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului în care au fost luate.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Urbanism General pentru

“Comuna Certesti – judetul Galati” si a fost intocmita in baza contractului nr.EC 42/

29.09.2009, incheiat intre CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERTESTI, in calitate de

beneficiar si şi SC TQ CONSULTANŢĂ ŞI RECRUTARE SRL Galaţi, care a preluat activitatea

SC ECOMEDIU SRL, în calitate de executant.

Comuna Certesti este alcătuită din satele : Certesti - resedinta de comuna, Cotoroaia si

Carlomanesti.

Amplasare:

Jud. Galati – Comuna Certesti

Compusa din satele:

- Certesti, resedinta de comuna

- Cotoroaia

- Carlomanesti

Suprafata: 6394 ha

Populatie: 2525 locuitori

Vecinatati:

- Est – comuna Draguseni

- Nord – comuna Balasesti

- Vest – comuna Ghidigeni si limita cu judetul Vaslui

- Sud – comuna Corod; sud – vest: comuna Negrilesti

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu


Page 12 of 94

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,

împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Planul de Urbanism General pentru “Comuna Certesti, judetul Galati” a fost elaborat de SC

CONSPROIECT SA Galati.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Urbanistic General a consultat

autoritătile publice responsabile cu protectia mediului si autoritea de sanatate publica cu

privire la următoarele aspecte:

continutul raportului de mediu;

relatia planului cu alte planuri si programe;

problemele de mediu existente în zonă;

factorii/aspectele de mediu cu relevantă pentru plan;

obiectivele de mediu relevante pentru plan, tintele si indicatorii;

criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potentiale ale planului asupra

mediului;

categoriile de impact, formatul si continutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potentiale asupra mediului ale prevederilor planului;

nivelul de extindere si de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

evaluarea alternativelor si selectarea celor mai bune optiuni pentru protectia mediului;

concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea

efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.


Page 13 of 94

Cap. 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A

RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

1.1. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUG

Lucrarea isi propune stabilirea directiilor de dezvoltare si extinderea suprafetei intravilanului

comunei Certesti, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean, si

in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public.

Propunerile ce se avanseaza vor trebui sa coreleze, de asemenea potentialul economic si

uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei.

Politica de dezvoltare a comunei Certesti include obiectivele pe termen mediu (5-10 ani):

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente;

Retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele

activităţilor industriale şi agrozootehnice);

Amenajarea unei gradinite in satul Certesti;

Construirea unei scoli generale in satul Carlomanesti;

Construirea a doua sali de sport in satele Certesti si Cotoroaia;

Realizarea a doua scuaruri in satele Certesti si Carlomanesti;

Extinderea si modernizarea reţelei stradale

Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei;

Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie;

Realizarea statiilor de epurare (cate una pentru fiecare sat);

Propunere de rezolvare a retelei de canalizare;

Rezolvarea sistemului de gestionare a deseurilor pe principii ecologice;

In urma discutiilor cu Primaria si Consiliul Local al comunei Certesti purtate de elaboratorul

P.U.G., s-au stabilit amplasamentele constructiilor prevazute a fi realizate in perioada imediata

si directiile de dezvoltare ale comunei, in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a

interesului public.


Page 14 of 94

PUG – ul actualizat, devine principalul instrument in dezvoltarea comunei, si va fi utilizat la:

Promovarea tuturor investitiilor din fonduri publice, pentru dezvoltarea infrastructurii

si a institutiilor publice

Emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire

Respingerea solicitarilor de construire, neconforme cu prevederile PUG

Rezolvarea litigiilor ce pot apare intre Consiliul local si persoane fizice sau juridice,

litigii intre persoane fizice sau orice alte situatii.

SITUATIE EXISTENTA

Comuna Certesti compusa din satele: Certesti, Carlomanesti si Cotoroaia, este situata in

nordul judetului Galati, in dreptul paralelei 46 00 si al meridianului 27 25.

Cele trei asezari cuprinse in marele podis al Moldovei, sunt situate in extremitatea sa sudica,

dincolo de lunca Barladului, la sud-estul sau.Daca relieful teritoriului Galati coboara de la nord

catre sud, din Podisul Covurluiului pana la Dunare si in Campia Siretului, comuna Certesti,

apartine acelui tinut ondulat din nord, numit Colinele Covurluiului. Se afla de fapt la poalele

dinspre est ale dealurilor, la confluenta dintre Campia Tecuciului si Podisul Covurluiului, la

altitudini de cca.150m- pe firul vaii unor mici rauri si cca. 300 m pe varful dealurilor.

Zona studiata este de forma alungita si evolueaza de la nord spre sud-vest, de- a lungul

traseului ce uneste satele Cotoroaia, Certesti si Carlomanesti.

Populatia comunei este in numar de 2525 persoane, salariatii fiind prinsi in urmatoarele

sectoare de activitate ( in ordine descrescatoare a numarului) : agricultura, administratie,

comert, transport,invatamant , sanatate si asistenta sociala.

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 85,68% din suprafaţa totală a comunei.

Din acesta 75,76% este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a

plantelor tehnice (floarea soarelui şi sfecla de zahăr) şi a legumelor (cartoful).

Privind structura culturilor agricole, aceasta este judicios alcătuită după criterii agrotehnice şi

economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor).

Privind situaţia activităţii de creştere a animalelor, efectivele de animale prezente în comună

pentru anul 2008 se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei.


Page 15 of 94

Serviciile către populaţie sunt axate pe activităţi comerciale, de producere şi desfacere a

produselor alimentare şi nealimentare în magazine (societăţi comerciale şi asociaţii familiale).

Dotarile existente in cadrul comunei Certesti, sunt urmatoarele:

Administratie publica: Pe teritoriul comunei functioneaza, alaturi de primarie (Certesti)

si sediul politiei si posta

Invatamant: In comuna functioneaza 3 scoli generale (Certesti, Carlomanesti,

Cotoroaia), si 3 gradinite .

Sanatate: In comuna functioneaza 2 dispensare umane si 1 dispensar veterinar;

Cultura: In comuna exista 2 camine culturale

Culte : Comuna are in prezent 4 biserici si 3 cimitire

Serviciile si unitatile comerciale existente sunt unitati raspindite in teritoriu, fiind in

general dezvoltate in relatie cu caile majore de comunicatie.

Zonificarea si bilantul teritorial

Intravilanul existent este alcatuit din 3 sate: Certesti, resedinta de comuna, Carlomanesti si

Cotoroaia sate componente, precum si unele trupuri izolate in teritoriul administrativ.

Bilantul teritorial al comunei Certesti se prezinta astfel:


Page 16 of 94

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

CERTESTI CARLOMANESTI COTOROAIA TOTAL

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

ZONA LOCUINTE SI

FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

181,86 88,71 140,01 81,67 190,96 88,67 512,83 87,50

ZONA INSTITUTII

PUBLICE SI SERVICII,

ALTE ZONE CU

FUNCTIUNI DE INTERES

PUBLIC

1,62 0,79 2,90 1,69 1,08 0,47 5,60 0,87

ZONA INDUSTRIE SI

DEPOZITARE

- - 3,58 2,09 4,46 1,93 8,04 1,25

ZONA UNITATI

AGRICOLE

- - - - 3,80 1,65 3,80 0,59

ZONA SPATII VERZI SI

SPORT

0,50 0,24 1,00 0,58 - - 1,50 0,23

ZONA DESTINATIE

SPECIALA

0,70 0,34 0,95 0,55 0,70 0,30 2,35 0,36

ZONA GOSPODARIE

COMUNALA

0,22 0,11 - - - - 0,22 0,03

ZONA RETELE TEHNICO

EDILITARE

0,10 0,05 - - - - 0,10 0,02

ZONA CAI DE

COMUNICATIE RUTIERA

19,00 9,27 6,00 3,50 7,00 3,04 32,00 4,96

ZONE NEFUNCTIONALE

(APE,ETC)

1,00 0,49 17,00 9,92 9,00 3,94 27,00 4,19

TOTAL INTRAVILAN 205,00 100 171,44 100 217,00 100 593,44 100


Page 17 of 94

Pe categorii de folosinţă a terenurilor din intravilan, se remarcă ocuparea dominantă de către

zona pentru locuinţe şi funcţiuni complementare (87,50 %) şi zona pentru căi de comunicaţie

rutieră (4,96%).

Satele prezintă o structură liberă de constituire tipologică, adaptată pantelor terenurilor, dar cu

loturi relativ ordonate. Majoritatea construcţiilor sunt parter.

Zona de locuire, pe langa functiunea principala de locuire include o serie de dotari de stricta

necesitate pentru comunitate ca: scoli, gradinite, 2 dispensare umane si 1 dispensar veterinar, 2

camine culturale , 4 biserici, sediu primarie, sediu politie si posta, magazine, prestari servicii.

Functiunea dominanta din teritoriul intravilan al comunei Certesti este locuirea (87,5%).

Unitatile productive si de depozitare ocupa 1,25 %, unitatile agricole – 0.59 % din total

intravilan, acestea fiind detaliate la capitolul de analiza economica.

Zona spatii verzi, sport si agrement reprezinta 0,23% din teritoriul intravilan

Zone cu alte destinatii ca de exemplu: cai de comunicatie, gospodarie comunala, zona

constructii aferente lucrarilor edilitare etc., sunt cuprinse in bilantul teritorial cu suprafetele

respective de teren.

Bilanturile teritoriale cuprind folosinta terenurilor din intravilanul de pe intreg teritoriul

administrativ al comunei Certesti. Bilantul teritorial al comunei include, in afara localitatilor

componente si celelalte trupuri raspandite in teritoriul administrativ.

Sintetic:

suprafata teritoriului administrativ: 6394ha;

suprafata teritoriului intravilan existent: 593,44 ha, adica aproximativ 10 % din suprafata

teritoriului administrativ.

Obiectivele de interes public sunt urmatoarele:

SAT CERTESTI

PRIMARIE;

GRADINITA;

SCOALA GENERALA;

BISERICA;

BISERICA DIN LEMN „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” 1776;

CAMIN CULTURAL+OFICIU POSTAL;


Page 18 of 94

MAGAZIN;

POLITIE SI TURN DE COMUNICATIE;

TEREN DE SPORT;

CIMITIR;

STATIE DE CLORINARE + REZERVOR;

TURN TV + CENTRALA DE TELEFONIE;

PRESA ULEI

SAT CARLOMANESTI

SCOALA GENERALA + GRADINITA;

BISERICA;

DISPENSAR UMAN;

MOARA;

S.C. AGROMEC S.A. COROD;

CIMITIR;

TEREN DE SPORT;

SAT COTOROAIA

SCOALA GENERALA + GRADINITA;

BISERICA;

CAMIN CULTURAL;

DISPENSAR UMAN;

DISPENSAR VETERINAR;

SEDIU BIROURI + SPATIU COMERCIAL;

MOARA;

DEPOZIT;

CIMITIR;

Zone cu riscuri naturale

In stadiul actual de dezvoltare al civilizatiei umane si in concordanta cu cunostintele stiintifice si

tehnice, se impun masuri majore de protectie si conservare a mediului inconjurator.

Aceasta se poate face prin promovarea unor actiuni de prevenire si atenuare a factorilor de risc

naturali si antropici, ce pot provoca catastrofe de diferite proportii.

In ceea ce priveste factorii de risc naturali(cutremure, alunecari de teren, inundatii, incendii),

este aproape imposibil de a se delimita in timp si spatiu aparitia unor fenomene provocate de


Page 19 of 94

acestia.Totusi in urma unor studii aprofundate, se pot prevedea si lua masuri in vederea

reducerii consecintelor distructive ale acestora, atat ca frecventa de producere cat si ca

intensitate , in special in zonele predispuse la acest tip de catastrofe.

• Aflat in apropierea centrului seismic din Romania – zona Vrancei – teritoriul comunei

Certesti prezinta o sensibilitate seismica majora, ceea ce impune o atentie sporita in cazul

constructiilor care depasesc un anumit nivel de modestie (numar caricaturi, materiale de

constructie)

Comuna Certesti prezinta gradul VIII MSK, conform STAS 11100/1/1993, o perioada de colt Tc

= 1,0 sec si o acceleratie orizontala ag = 0,28 g, pentru o perioada IMR =100 ani, conform Cod

de proiectare seismica – partea I.

• In satul Cotoroaia, in lunca paraului Barzota si in apropiere de barajul “Sfanta Maria”,

exista o zona cu posibile riscuri de inundatii.

In ceea ce priveste factorii de risc antropici, se pot lua masuri de prevenire si combatere a

posibilelor catastrofe provocate de acestia, ce pot afecta atat calitatea mediului construit uman,

cat si caile de circulatie sau obiectivele de interes local. Conditia esentiala pentru a se obtine

rezultatele scontate, este cea de a se implementa o constiinta civica, prin toate mijloacele

posibile si la indemana.Aceasta conditie este impetuos necesar a fi asociata cu asigurarea

unor dotari tehnice stricte si in folosinta , pentru a duce la bun sfarsit si cu rezultatele scontate,

interventiile efectuate.

Eroziunea areolară - provocată de scurgerile de apă de pe suprafeţele cele mai proeminente,

este accentuată de cea eoliană (cu rol mai modest), care acţionează în perioada uscată a

anului.

Eroziunea torenţială - dă naştere pe versanţii lipsiţi de vegetaţie, pe cei folosiţi ca imaş, pe

terenurile desţelenite, cu pante mari, la o categorie specifică de forme de relief: ogaşe; ravene;

torenţi, în strânsă legătură cu agresivitatea ploilor din sezonul cald, natura substratului

predominant nisipos, argilos - nisipos şi alţi factori naturali sau social-economici.


Page 20 of 94

Disfunctionalitati

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati principale, care reclama

solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

Lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan al localitatii Certesti respectiv

Carlomanesti , dintre care se detaşează necesităţile pentru construirea unor noi

locuinţe, ceea ce impune creşterea suprafeţei intravilanului; in localităţile comunei

Certesti, datorită pânzei de apă freatică de suprafaţă, s-au format băltiri, astfel că

zona de locuit prezintă ochiuri neconstruite

Diminuarea activităţilor comerciale pe teritoriul comunei a condus la scăderea

numărului de locuri de muncă, ceea ce coroborat cu restructurările de personal din

industria municipiilor Tecuci, Galati si Barlad, favorizează creşterea şomajului;

Structura economica slab diversificata;

Infrastructura de sustinere a activitatilor economice, redusa;

Facilitati reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM;

Initiativa antreprenoriala scazuta;

Sentimentul de oarecare izolare, generat atât de distanţe şi poziţie geografică, cât şi de

lipsa locurilor de muncă, au repercursiuni asupra veniturilor populaţiei;

Intersecţiile străzilor din reţeaua principală cu drumurile judeţene şi comunale sunt

neamenajate

Latimea redusa a partii carosabile, lipsa trotuarelor , care nu ofera conditii

corespunzatoare de siguranta in trafic;

Lipsa de strazi satesti modernizate;

Neamenajarea corespunzatoare a intersectiilor;

Degradarea imbracamintii asfaltice a drumurilor judetene.

Zonele de sport si agrement sunt foarte slab reprezentate.

Declinul activitatii ramurii de baza, agricultura, a dus la consecinte negative asupra

calitatii vietii locuitorilor din comuna Certesti.

Necesitatea infiintarii parcajelor in fata principalelor dotari publice;


Page 21 of 94

Lipsa parţială a rigolelor şi şanţurilor de scurgere sau întreţinerea necorespunzatoare a

celor existente;pâraiele din zonă au un traseu neregularizat şi maluri degradate.În

perioadele cu precipitaţii, zonele învecinate sunt inundate şi sunt afectate drumurile şi

gospodăriile existente.

Necesitatea imbunatatirii iluminatului public;

Necesitatea aprovizionarii ritmice a locuitorilor cu butelii de aragaz;

Lipsa perdele de protectie fata de vanturile dominante.

Apa din fântânile de tip rural, folosită in prezent, este supusă poluării ;

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, în intreaga

comună, care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată

în prezent pentru alimentarea cu apă;

Accesul în zonele de intravilan se face numai pe drumuri existente ce trebuiesc

modernizate.

Apele uzate menajere din gospodarii sunt evacuate la suprafata terenului, poluand

solul si apele.

Haznalele de tip rural polueaza bacteriologic apa freatica din fantanile de suprafata,

folosita la ora actuala in scop potabil.

Necesitatea culoarelor de protectie pentru liniile de inalta tensiune ce strabat teritoriul

comunei

Utilizarea combustibililor solizi are un impact negativ asupra mediului prin taierea

padurilor, poluarea mediului, etc.

Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor, din reteaua de înaltă presiune care se află

amplasata la distantă relativ mare faţă de localitate, şi lipsa fondurilor Consiliului Local,

lucrările ajungând la costuri foarte ridicate .

Potential de dezvoltare

situarea comunei intr-o zona caracterizata de existenta terenurilor agricole fertile si

asigurarea de facilitati pentru asociatiile agricole si a societatilor comerciale cu profil

agricol;

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare;


Page 22 of 94

modernizarea retelei stradale din interiorul localitatilor

modernizarea infrastructurii de transport; infiintarea parcajelor in fata principalelor dotari

publice

modernizarea infrastructurii tehnice si sociale;

imbunatatirea iluminatului public;

dezvoltarea agriculturii ecologice;

diversificarea productiei agricole;

cultivarea si prelucrarea plantelor industriale;

conditii propice dezvoltarii unui sistem de irigatii modern la nivelul comunei;

investitii in domeniul protectiei mediului;

cresterea activitatilor neagricole;

realizarea de perdele de protectie fata de vanturile dominante;

creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap

de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi

din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea

celor existente.

Echiparea tehnico – edilitara

a) Alimentarea si evacuarea apelor uzate

Gospodarirea apelor

Comuna Certesti se afla situata in bazinul hidrografic de ordinul I al raului Siret ( cod B.H. –

XII – 1).

Reţeaua hidrografică din zona comunei este formata din paraiele Barzota, Certesti si

Blaneasa.(Baneasa), care strabat comuna pe directia aproximativa est- vest. Lucrarile

hidrotehnice de gospodarire a apelor de pe teritoriul comunei Certesti sunt reprezentate de

acumularile cu volume de apa relativ mici pe paraul Barzota si Certesti, pe paraul Blaneasa.

Calitatea apelor de suprafata este buna datorita absentei in zona a factorilor de poluare

naturali sau antropici.

Resursele de apa subterana sunt reprezentate de acviferul freatic si de acviferul de adancime.


Page 23 of 94

Apa freatica, utilizata in scop potabil de catre o mare parte a populatiei comunei , nu este

corespunzatoare din punct de vedere calitativ.

Alimentarea cu apa

În prezent satele componente ale comunei Certesti - sat Certesti, Cotoroaia, Carlomanesti,

detin sistem centralizat de alimentare cu apă.

Exista 3(trei )zone de captare izvoare si ape freatice prin intermediul unor sisteme de

drenuri, amplasate astfel:

- Sat Certesti – valea Sipote;

- Sat Cotoroaia – valea Jerdea;

- Sat Carlomanesti – Cismea

SATUL CERTESTI

În localitatea Certesti– există alimentare cu apă, care constă din:

▪ Sistem de drenuri: –Sipote – cu filtru invers format din doua ramuri , D = 200mm, in lungime

de 130m fiecare, prevazute cu camine de vizitare.

- Apele captate sunt colectate intr-un put H = 5m , Di = 2m, de unde prin pompare apele

sunt transportate la gospodaria de apa aferenta sursei respective.

- Statia de pompare este de tip cheson ( H = 7,90 m, Di = 3m,si echipata cu 2 pompe

submersibile ( Q = 9mc/h . H = 110 m CA, Pi = 4 KW).

▪ Instalatii de tratare

Apele captate sunt clorinate prin intermediul unei statii de clorare amplasata in cadrul

gospodariei de apa sat Certesti.

Statia este echipata cu sistem de dozare tip GECO C 103- 100 cu capacitatea de dozare 5-

100 g/h.

▪ Instalatii de aductiune - Conducta de aductiune aferenta sistemului de alimentare cu apa a

localitatii Certesti este din PEHD , Dn =160 mm, in lungime de 940m.

▪ Inmagazinare - In gospodaria de apa aferenta satului Certesti este executat un rezervor din

beton armat, avand V= 200mc.


Page 24 of 94

▪ Retea de distributie - Reteaua de distributie este din conducta PEHD avand diametre

cuprinse intre Dn 110- 200mm, in lungime totala de 5850m.

SAT COTOROAIA

În localitatea Cotoroaia– există alimentare cu apă care constă din:

▪ Sistem de drenuri: - Sistem de drenuri Jerdea – cu filtru invers format din doua ramuri , D =

200mm, in lungime de 120m fiecare, prevazute cu camine de vizitare.

- Apele captate sunt colectate intr-un put H = 5m , Di = 2m, de unde prin pompare apele

sunt transportate la gospodaria de apa aferenta sursei respective.

- Statia de pompare este de tip cheson ( H = 7,90 m, Di = 3m,si echipata cu 2 pompe

submersibile ( Q = 7,2mc/h . H = 122 m CA, Pi = 4 KW).



gospodariei de apa sat Cotoroaia


100 g/h.


localitatii Cotoroaiaeste din PEHD , Dn =160 mm, in lungime de 895m.

▪ Inmagazinare - In gospodaria de apa aferenta satului Cotoroaia este executat un

rezervor din beton armat, avand V= 200mc.



SATUL CARLOMANESTI

În localitatea Carlomanesti există sistem centralizat pentru alimentarea cu apa care consta din:

▪ Sistem de drenuri: Apele sunt captate prin 2 ramuri din tuburi D=200mm - Cismea -

prevazute cu camine de vizitare si colectate intr-o camera colectoare executata din beton armat

cu o capacitate de 30mc, de unde prin pompare apa este transportata la gospodaria de apa.

Statia de pompare este de tip cheson echipata cu 2 pompe submersibile tip Grumfos

( Q = 16mc/h . H = 94,3 m CA).


Page 25 of 94



gospodariei de apa sat Carlomanesti.


100 g/h.


localitatii Carlomanesti este din PEHD , Dn =110 mm, in lungime de 630m.

▪ Inmagazinare - In gospodaria de apa aferenta satului Carlomanesti este executat un

rezervor din beton armat, avand V= 200mc.



Asigurarea presiunii de serviciu in reteaua de distributie se face prin intrermediul unui hidrofor.

Apa pentru stingerea incendiului

Volumul intangibil de incendiu este de 108 mc pentru fiecare localitate in parte.

Apa pentru stingerea incendiului este stocata in fiecare rezervor existent in gospodariile de apa

existente in cele trei localitati.

Volume de apa asigurate din sursa:

Pentru cele trei localitati ale comunei Certesti sunt urmatoarele debite:

Q xi max = 285, 0 mc /zi;

Qzi med. = 219,2mc/zi;

Qzi min = 132,0 mc/zi;

Modul de folosire a apelor

Apa este folosita pentru baut, consum menajer , adapat animale, udat , etc,pentru gospodariile

individuale, precum si pentru satisfacerea cerintelor de apa ale unitatilor socio – economice

situate pe teritoriul comunei.

Canalizarea apelor uzate menajere si pluviale

Comuna Certesti nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere şi

a celor pluviale, care să le dirijeze intr-o staţie de epurare, pentru tratarea lor.

Colectarea apelor uzate se face în haznale, care poluează bacteriologic apa freatică.


Page 26 of 94

Apele uzate provenind de la blocul de locuinte din Certesti, scoala din Cotoroaia, gradinita din

Certesti, dispensarul medical din Cotoroaia sunt colectate in bazine vidanjabile.

Apele uzate stocate sunt vidanjate si transportate numai la o statie de epurare autorizata ( SC

Termsal SA Tecuci).

Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social-culturale şi economice se scurg

gravitaţional prin şanţurile drumurilor spre văile învecinate din zonă. Unele străzi nu au şanţuri

de scurgere, sau au şanţuri cu secţiunea obturată, acest lucru împiedecând scurgerea

corespunzătoare a apelor.

b) Alimentarea cu energie termica

In prezent, singura sursă existentă pentru încălzirea locuinţelor o reprezintă combustibilul solid

sub forma lemnului de foc, care are un dublu inconvenient şi anume că sunt costisitoare şi că

nu asigură un nivel ridicat al gradului de confort termic în locuinţe. Acest tip de combustibil este

utilizat şi pentru prepararea hranei şi incălzirea apei.

c) Alimentarea cu gaze naturale

In comuna Certesti nu există reţea de distribuţie gaze naturale. .

Înfiinţarea unei retele de distribuţie gaze, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se

poate face numai prin aprobare, necesitând reţea de transport, staţii de predare , reţele de

distribuţie şi staţii de reglare sector.

d) Alimentarea cu energie electrica

Reţele de distribuţie.

Comuna Certesti este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional (SEN)

prin intermediul statiei electrice de transformare 110/20KV Tecuci si a liniilor electrice aeriene

de distributie in teritoriu, de 20kV , care necesită culoare de protecţie specifice, deci impune

restricţii de construire în apropierea lor (conform NTE-003/04/00).

Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,4kV) destinată alimentării cu energie

electrică a consumatorilor locali, este de tip aerian si a fost amplasata pe trasee usor accesibile

pentru lucrari de interventie, de defectiuni sau corelare cu celelalte retele din zona (linii de

telecomunicaţii, radioficare, etc). Aceste reţele urmează traseul drumurilor din zonă şi sunt

pozate pe stâlpi de beton.


Page 27 of 94

Posturi de transformare

Există un sistem radial de reţele de medie tensiune-20kV ce asigură racordul la posturile de

transformare de 20/0,4kV. Acestea sunt posturi de tip aerian, unele fiind dimensionate riguros

la nivelul puterilor cerute. În prezent S.C.FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD S.A.-SDFEE

Galaţi execută lucrări de îmbunătăţire a alimentării cu energie electrică în funcţie de solicitările

apărute (locuinţe noi, etc) şi de posibilităţile financiare.

În comună sunt instalate:

posturi de transformare de reţea, din care sunt alimentaţi consumatorii casnici,

marea majoritate a consumatorilor din sectorul terţiar, iluminat public, etc.

posturi de transformare de abonat la unităţile economice.

Posturile de transformare sunt echipate cu transformatoare cu ulei şi sunt de tip aerian-PTA,

fiind amplasate pe stâlpi.

Alimentarea consumatorilor

Evoluţia consumului de putere şi energie electrică după anul 1990 s-a modificat corespunzător

cu activitatea economico-socială.

Alimentarea consumatorii casnici, social-edilitari, precum şi unităţile economice se face prin

intermediul posturilor de transformare 20/0,4 KV situate în interiorul comunei şi prin reţeaua

electrică aeriană de joasă tensiune.

Iluminat public

Iluminatul public este făcut din reţeaua de joasă tensiune a comunei. Sunt utilizaţi pentru

pozare stâlpi destinaţi reţelei de alimentare a consumatorilor casnici (0,4 kV) echipaţi cu corpuri

de iluminat cu lămpi cu vapori de mercur. Starea tehnică a reţelei de iluminat public este

satisfăcătoare.

e) Telecomunicatii

Comuna Certesti dispune în prezent de o centrala telefonica digitala ce deserveste abonaţii

existenţi. Reţeaua telefonică locală este realizată din fibră optică pozată îngropat şi aerian pe

stâlpi.


Page 28 of 94

f) Circulatie

Relatiile rutiere cu vecinii se bazeaza pe:

DJ 240A – Talpau – Garbovat – Carlomanesti – Certesti;

DJ 243A – Limita cu judetul Vaslui – Cotoroaia;

DJ 251B – Blanzi (DJ 251A) – Certesti – Cotoroaia – Ciuresti – Balasesti – Balabanesti;

DJ251J – Cotoroaia (DJ 251B) – Fundeanu(DJ 251A);

Dc 95 – Talpigi (DJ 240) – Slobozia Corni – Carlomanesti (DJ 204A).

1.2. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a comunei Certesti

sunt corelate cu propunerile privind organizarea complexa din Planul de amenajare a

Teritoriului National ( P.A.T.N.)

Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din comuna Certesti, se

desprind următoarele cerinţe:

Includerea în intravilan a unor terenuri pentru construcţia de locuinţe

Modernizarea etapizată a străzilor interioare cu îmbrăcăminte asfaltică;

Amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi de protecţie între unităţile economice

poluante şi vecinătăţi;

Rezolvarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul comunei;

Completarea infrastructurii edilitare retea de apa si canalizare, energie electrica si

telecomunicatii.

Amplasarea in cadrul zonelor de locuit a unor unitati comerciale, institutii publice si

servicii, si chiar de mica productie, acolo unde este cazul, compatibile cu functiunea de

locuire

Evolutie posibila. Prioritati

In relansarea dezvoltarii localitatilor comunei Certesti pot contribui urmatorii factori:

- agricultura va continua sa asigure un numar important de locuri de munca


Page 29 of 94

- prelucrarea produselor agricole, vegetale si animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de munca; crearea unei structuri de industrie mica va putea valorifica

produsele locale,asigurand si servicii cu caracter industrial pentru populatie

- cresterea numarului populatiei se poate face prin asigurarea unor locuri de munca

Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a comunei decurg din necesitatile imediate

semnalate la capitolul „ Disfunctionalitati”. Realizarea acestor prioritati se va putea face in

functie de fondurile de care va dispune comuna – fonduri proprii sau fonduri nerambursabile

obtinute.

Ordinea prioritatilor se va stabili si coordona de catre Consiliul Local al comunei.

In continuare sunt prezentate principalele masuri corelate cu obiectivele de dezvoltare ale

Consiliului Local al comunei Certesti :

- utilizarea intr-un sistem diversificat a resurselor materiale locale si forta umana

pentru relansarea economico-sociala a comunei

- mentinerea si dezvoltarea functiunilor economice a suprafetei ocupate de unitatile

productive prin schimbarea de destinatie, retehnologizare si chiar amplasarea de noi

unitati

- extinderea actualului intravilan pentru satisfacerea solicitarilor pentru realizarea de

locuinte

- dezvoltarea si diversificarea serviciilor catre populatie

- dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare, cu precadere:realizarea sistemelor de

canalizare si statiilor de epurare, extinderea alimentarii cu apa, energie

electrica,telefonie si modernizari de drumuri

- in afara păstrării integrităţii fondului forestier public şi privat, prin asigurarea stării de

igienă corespunzătoare a pădurii, se propune extinderea suprafeţei acesteia şi a

altor forme de vegetaţie forestieră, în cadrul amenajării complexe a teritoriului, prin

împăduriri de terenuri degradate, crearea de perdele de protecţie, aliniamente etc.

Se propun astfel următoarele măsuri şi acţiuni silvotehnice şi de amenajare prin:

- intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor prin: eliminarea păşunatului din păduri,

reducerea stării infracţionale în fondul forestier;


Page 30 of 94

- instituirea unui regim normal de tăiere care să asigure recoltarea unui volum de

masă lemnoasă mai mică sau egală cu creşterea anuală.

Optimizarea relatiilor in teritoriu

Relatiile rutiere dintre localitatile comunei se realizeaza pe:

DJ 204A – drum pietruit, iar intre:

Km 12+150 – km 13+075 este cu imbracaminte asfaltica (Certesti).

Km 13+200 – km 13+500 este pavat cu pavele normale (Certesti).

DJ 243A – drum cu imbracaminte asfaltica;

DJ 251B – drum cu imbracaminte asfaltica;

Si poduri din beton la:

Km 10+800 scurgere (Certesti)


Km 11+721 peste valea Certesti (Certesti)

Km 12+033 peste Paraul Barzota (Certesti)


DJ 251J – drum pietruit;

DC 95 – drum pietruit;

Drumurile rurale sunt din pamant sau pietruite.

Trama stradala a satelor prezinta trasee libere, cu loturi diferite ca forma si suprafata.

Circulatia interioara a satelor comunei, redusa ca intensitate, este asigurata de strazi sinuoase,

in panta si cu profile transversale variabile, latimea carosabilului fiind in mare parte de la 4,00 la

6,00m. Aceste caracteristici vor ingreuna modernizarea strazilor.

Dezvoltarea activitatilor economice

In perspectiva, strategia privind restructurarea si dezvoltarea functiunilor economice va urmari

prelucrarea complexa a produselor agrozootehnice, prin incurajarea industriilor mici si mijlocii si

largirea gamei de tipul prestarilor de servicii.


Page 31 of 94

Obiectivul prioritar al dezvoltarii agricole a comunei in perspectiva, il constituie organizarea si

consolidarea productiei agricole vegetale si animale in raport cu cerintele economiei de piata.

Acest lucru se va realiza prin infiintarea de asociatii si societati agricole juridice care prin

asimilarea tehnologiei de ultima ora sa le transforme in exploatari viabile economice.

La categoria prestarilor de servicii este posibil ca prin cresterea numarului asociatiilor simple,

provenind din randul gospodariilor individuale sa se poata asigura activitatea de productie mica

pe teritoriul administrativ al comunei Certesti.

Prin realizarea acestor obiective s-ar putea stopa intr-o masura considerabila emigrarea

tineretului din comuna si, in general, cresterea gradului de atractivitate al localitatii, ceea ce ar

putea conduce la o usoara ameliorare a actualelor structuri demografice.

Pentru dezvoltarea unei economii performante si ridicarea nivelului de viata al locuitorilor

comunei, se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane, in corelatie cu conservarea

mediului si a patrimoniului. Acest lucru se poate realiza prin fertilizarea terenurilor agricole cu

ingrasaminte, inbunatatirea gradului de dotare cu mijloace mecanice, innoirea parcului de

masini si utilaje, organizarea la nivel de comuna a activitatilor legate de achizitionarea

produselor, de prelucrare si valorificare a productiei de catre producatori si reactivarea fermelor

zootehnice dezafectate in ultima perioada.

Evolutia populatiei

Evoluţia în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de trei categorii principale de

elemente:

- elemente demografice, luând în calcul posibilităţile de creştere naturală a populaţiei

în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de

natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi a mortalităţii etc;

- posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă

existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi aceste locuri de

muncă;

- gradul de atractivitate al comunei, consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor

publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.


Page 32 of 94

Evoluţia populaţiei şi a ratei de ocupare a acesteia trebuie să conducă la reducerea

semnificativă a numărului de şomeri.

Organizarea circulatiei

Necesitati:

Lucrari de intretinere periodica si de reparatii curente (ranforsari) la drumurile judetene

DJ 243A si DJ 251B.

Modernizarea drumurilor judetene DJ 204A si DJ 251.

Amenajarea corespunzatoare a principalelor intersectii.

Modernizarea drumului comunal DC95 pe raza satului Carlomanesti si pietruirea lui pe

restul traseului.

Protejarea drumurilor judetene prin modernizarea strazilor ce le intersecteaza.

Modernizarea retelei principale de strazi din sate si pietruirea celor secundare.

Perierea santurilor cu dale de beton pentru asigurarea evacuarii rapide a apelor.

PROPUNERI

Obiectivele de interes public propuse:

SAT CERTESTI

GRADINITA;

SALA SPORT

PARC COMUNAL

STATIE EPURARE

SAT COTOROAIA

TEREN SPORT

SALA SPORT + TEREN SPORT

STATIE EPURARE

SAT CARLOMANESTI

SCOALA GENERALA CU 4 CLASE

TEREN SPORT

PARC COMUNAL

STATIE EPURARE


Page 33 of 94

Intravilanul total propus este de 624,44 ha, din suprafata teritoriului administrativ.

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 624,44 ha pe

total comună, rezultând o suprafaţă de 31,00 ha, ce se adaugă la cele 593,44 ha existente în

intravilan.

Suprafata de 31,00 ha se defalca astfel:

Institutii publice si servicii – Gradinita si Scoala Generala;

Spatii plantate sport si agrement – Sala de sport, teren sport si scuar;

Industrie si depozitare – S.C. CULDOM S.R.L.;

Extinderea si modernizarea retelelor edilitare.

O serie de terenuri ocupate de fostele ferme zootehnice sau vegetale, astazi nefunctionale,

detin suprafete importante de teren si constructii specifice. Aceste suprafete vor putea fi

retehnologizate in aceeasi activitate, sau vor putea fi schimbate ca destinatie, prin trecerea in

sfera serviciilor.

Suprafata inclusa in intravilan ramane in continuare in circuitul agricol, pana la emiterea

autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective.

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 81,73 % din teritoriul intravilan.

Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu

cerintele de dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se

propune detalierea ulterioara prin planuri urbanistice zonale - parcelare/reparcelare, urmarind

asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de

echipare edilitara.


Page 34 of 94

Zonificarea, intravilanul propus si bilantul teritorial

ZONE FUNCTIONALE

PROPUNERE

CERTESTI CARLOMANESTI COTOROAIA TOTAL

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

Suprafata (ha)

Procent %

ZONA LOCUINTE SI

FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

192,93 83,16 135,45 77,21 181,97 83,86 510,35 81,73

ZONA INSTITUTII

PUBLICE SI

SERVICII, ALTE

ZONE CU

FUNCTIUNI DE

INTERES PUBLIC

4,12 1,78 3,65 2,08 2,00 0,92 9,77 1,56

ZONA INDUSTRIE SI

DEPOZITARE - - - - 3,80 1,75 3,80 0,61

ZONA UNITATI

AGRICOLE - - - - 3,80 1,65 3,80 0,56

ZONA SPATII VERZI

SI SPORT 7,80 3,36 6,62 3,77 8,07 3,72 22,49 3,60

ZONA DESTINATIE

SPECIALA 0,70 0,30 0,95 0,54 0,70 0,32 2,35 0,38

ZONA GOSPODARIE

COMUNALA 1,85 0,80 0,17 0,09 - - 2,02 0,32

ZONA RETELE

TEHNICO

EDILITARE

0,10 0,04 - - - - 0,10 0,02

ZONA CAI DE

COMUNICATIE 23,50 10,13 6,52 3,72 7,00 3,22 37,02 5,93


Page 35 of 94

Zona institutiilor publice si serviciilor cuprinde atat institutiile si serviciile publice existente, cat si activitatile comerciale, locuire, mica

productie manufacturiera nepoluanta. Zona reprezinta 1,56 % din teritoriul intravilan propus.

In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create conditiile extinderii acestora, in functie

de conditiile de marketing rural promovate de comuna

Zona activitati productive si de depozitare reprezinta 1,53 % din totalul intravilanului, aceasta fiind extinsa in conformitate cu

cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si serviciilor conexe.

Zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi, aceasta reprezinta 3,60 % din teritoriul intravilan,

fiind zona cu cea mai spectaculoasa crestere .

Caile de comunicatie rutiera reprezinta 5,48 % din teritoriul intravilan.

Zona de gospodarie comunala reprezinta 0,35 % din teritoriul intravila

RUTIERA

ZONE

NEFUNCTIONALE

(APE,ETC)

1,00 0,43 17,00 9,69 9,00 4,15 27,00 4,32

TOTAL INTRAVILAN 232,00 100 175,44 100 217,00 100 624,44 100


Page 36 of 94

Dezvoltarea echiparii edilitare

a) Alimentarea si evacuarea apelor

Alimentare cu apă

Retelele de distributie propuse se vor dimensiona pentru etapa finala, traseul si dimensiunile

conductelor urmand a se stabili cu exactitate in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de

specialitate. Pe traseul conductelor se vor monta armăturile necesare, vane şi hidranţi de incendiu

pentru stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Se va extinde reţeaua de distribuţie pe toate

străzile, realizându-se un sistem inelar şi ramificat cu conducte din polietilenă de înaltă densitate.

Canalizare

Realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare este corespunzatoare etapei a doua de

dezvoltare .

Datorita configuratiei terenului se propune executarea a trei statii de epurare pentru fiecare

localitate cate una:

- Pentru satul Certesti statia de epurare a fost propusa in partea de nord a satului, pe

partea stanga a DJ 251B.Ca elemente de identificare ale acesteia sunt trup A2, UTR

7.Apele tratate in statie vor fi deversate pe Valea Sipota.

- Pentru satul Cotoroaia statia de epurare a fost propusa in partea de sud-vest a satului,

pe partea stanga a DJ 243A.Ca elemente de identificare ale acesteia sunt trup C1, UTR

15. Apele tratate in statie vor fi deversate pe Valea Jerdea.

- Pentru satul Carlomanesti statia de epurare a fost propusa in partea de sud a satului, pe

partea dreapta a raului Blaneasa.Ca elemente de identificare ale acesteia sunt trup B2,

UTR 12. Apele tratate in statie vor fi deversate in paraul Blaneasa.

Pentru fiecare statie de epurare se va asigura distanta minima de protectie sanitara de 300 m ,

conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997, cu completarile si modificarile ulterioare.

Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia

culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de


Page 37 of 94

substanţe poluante (plumbul şi compuşii de plumb, fluorul şi compuşii săi, pesticide greu

degradabile etc.), pot fi vătămătoare pentru om sau animale. În interiorul zonei de protecţie

sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de

întreţinere şi intervenţie.

Reteaua de canalizare propusa va acoperi in totalitate zonele de locuinte din comuna Certesti.

Traseul si dimensiunile exacte ale colectoarelor propuse se vor determina in cadrul fazelor

ulterioare de proiectare de specialitate.

Debitele caracteristice ale apelor uzate menajere :

SAT CERTESTI - Q uz zi med = 198,2 mc

Quz zi max = 231,6 mc

Quz orar max = 21,81 mc/h

SAT COTOROAIA - Q uz zi med = 208,7 mc

Quz zi max = 243,8 mc

Quz orar max = 22,35 mc/h

SAT CARLOMANESTI- Q uz zi med = 156,5 mc

Q uz zi max = 182,9 mc

Q uz orar max = 19,6 mc/h

Evacuarea apelor pluviale din zona locuită, se va face in continuare prin şanţurile prevăzute pe

marginea drumului, întreţinute si modernizate, astfel ca apele să se scurgă continuu, în afara

localităţii.

Reţeaua de canalizare se va realiza în primul rând pe străzile principale ale localităţilor şi se va

extinde în zonele propuse pentru amenajare şi dezvoltare în prezentul PUG.

b) Alimentare cu energie termica

Încălzirea actuală a locuinţelor şi instituţiilor publice prin sobe cu lemne va continua, cel puţin intr-o

primă etapă.


Page 38 of 94

În privinţa încălzirii prin sobe cu combustibil solid, se impune luarea unor măsuri pentru

îmbunătăţirea randamentului sobelor, curăţirea coşurilor, aplicarea regulilor de prevenire a

incendiilor, depozitarea cenuşei în spaţii special amenajate.

c) Alimentare cu gaze naturale

Pentru rezolvarea disfunctionalitatilor legate de aprovizionarea cu butelii a populatiei, pentru

ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna Certesti, trebuie facute

demersuri pentru introducerea gazelor naturale, prin identificarea fondurilor necesare si a solutiilor

optime.

d) Alimentarea cu energie electrică

În următorii ani, în comuna Certesti va creşte numărul de locuinţe, instituţii şi servicii publice,

unităţi economice etc., în cadrul suprafeţelor existente, precum şi în zonele noi care sunt înglobate

în limita intravilanului propus.

Alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori casnici,social-edilitari si economici noi

propusi prin dezvoltarea prevazuta in cadrul actualei lucrari, se va realiza prin extinderea retelelor

electrice existente in zona, si propunerea de noi posturi de transformare de tip aerian (PTA), ce vor

fi integrate în reţeaua de distribuţie locală. Se va urmări cu această ocazie şi o mai bună echilibrare

a fazelor reţelei de joasă tensiune.

Reţelele de medie şi joasă tensiune se vor extinde în noile zone, urmărind trama stradală ce se va

propune prin documentaţiile de urbanism (PUZ sau PUG).

Măsurile propuse pentru realizarea programului vor cuprinde:

Reţele de distribuţie de medie tensiune (20 kV):

- trasee noi corelate cu dezvoltările prevăzute în prezenta lucrare;

- extinderea reţelelor electrice existente ale comunei;

- înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât normele în

vigoare sau un grad de uzură depăşit;

- înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere cu grad de uzură avansat.

Având în vedere noile lotizări, datorită extinderii intravilanului, se propune ca racordarea noilor

obiective şi a consumatorilor, să se facă respectând normele în vigoare PE 155/94.


Page 39 of 94

Posturi de transformare 20/0,4 kV:

Stabilirea necesarului de energie electrică pentru toţi consumatorii noi propuşi din comună se va

face ţinând seama de încărcările admisibile ale transformatoarelor, cât şi de configuraţia schemei

electrice.

Se prevede introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea

siguranţei în exploatare şi evitarea sustragerilor uleiului din cele cu ulei.

Reţele de joasă tensiune:

- înlocuirea reţelelor cu perioadă de viaţă depăşită;

- reţele noi pentru asigurarea electricităţii la consumatorii din zonele propuse pentru

dezvoltare, în toate localităţile componente ale comunei Certesti;

- reconsiderarea branşamentelor, în strânsă corelare cu noile puteri cerute de

implementarea planului.

Iluminatul public:

Aşa cum s-a menţionat în Programul Guvernamental, acest tip de reţele trebuie să fie aduse la

nivelul normelor în vigoare.

Alimentarea cu energie electrică se propune să fie făcută din PT reţea, asigurându-se şi comanda

aprinderii automate.

e) Telecomunicaţii:

Conform datelor furnizate de Romtelecom S.A., în viitorii ani se au în vedere lucrări de modernizare

şi extindere a reţelelor telefonice din comuna Certesti, în cazul în care se vor solicita noi posturi

telefonice. Aceste lucrări vor contribui la realizarea unei infrastructuri moderne de telecomunicaţii.

Protectia mediului

Pe teritoriul cuprins în intravilanul comunei Certesti, nu există surse locale majore de poluare şi

degradare a mediului. Se propun totuşi anumite măsuri şi anume:


Page 40 of 94

masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin reglementari in

utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de protectie si evitarea amplasarii

unor functiuni ce pot genera sau sunt generatoare de poluare;

extinderea retelelor edilitare;

amplasarea unor staţii de epurare, în scopul tratării apelor uzate înainte de deversarea

lor în râuri în scopul evitării poluării apelor.

respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort

(unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare).

pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor

în pantă, precum şi plantarea lor.

amenajarea de platforme pentru precolectarea deseurilor menajere şi a gunoiului de

grajd, amplasate şi organizate conform legislaţiei în vigoare

protecţia şi conservarea terenurilor agricole prin reabilitarea şi extinderea lucrărilor de

îmbunătăţiri funciare, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate şi folosirea într-o

măsură mai mare a îngăşămintelor naturale;

reconstrucţia ecologică a zonelor degradate.

monitorizări prin analize fizico – chimice şi bacteriologice a potenţialului productiv al

pământului, pentru a putea fi luate măsuri de combatere a fenomenului de degradare a

solului;

Măsuri şi acţiuni silvotehnice şi de amenajare prin:

intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor prin: eliminarea păşunatului din păduri,

reducerea stării infracţionale în fondul forestier;

instituirea unui regim normal de tăiere care să asigure recoltarea unui volum de masă

lemnoasă mai mică sau egală cu creşterea anuală.

Spatii verzi propuse:

SAT CERTESTI:

1. Spatii verzi arondate Sala sport 0,12ha;

2. Partc comunal 0,18ha;


Page 41 of 94

3. Spatii verzi de protectie 2,30ha;

4. Spatii verzi arondate zonei de locuinte 5,20ha

Total 7,80ha

SAT CARLOMANESTI:

1. Teren sport 0,35ha;

2. Parc comunal 0,48ha;



Total 6,62ha

SAT COTOROAIA:

1. Spatii verzi arondate Sala sport 0,12ha;

2. Parc comunal 0,45ha;



Total 8,07 ha

TOTAL COMUNA 22,49 ha

”Situaţia spaţiilor verzi” este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului,

aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi

de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

Conform art. 1 al OUG nr. 114/2007 „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi

şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori

strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandările

Ordinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul

de viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004.

Conform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii

mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a

calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea

factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi.


Page 42 of 94

Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea

mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea

spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori

reabilitarea celor existente.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentru

modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a

asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minumum 20 m2/locuitor, până la data

de 31.12.2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31.12.2013.

Tinand cont de cele prezentate anterior consiliul local va reusi sa atinga tinta prevazuta in

legislatie, respectiv va asigura o suprafata de 22,49 ha spatiu verde la nivelul intregii

comune.

Gestionarea deseurilor

Conform Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de salubrizare al comunei

Certesti, jud. Galati – anexa la HCL nr. 8 /27.02.2009, ritmicitatea colectării diferă în funcţie de

sezon şi de categoria producătorului de deşeuri:

a) colectarea se va realiza zilnic din zonele aglomerate

b) colectarea de la producătorii casnici se va realiza la maximum 2 zile în sezonul cald - 1

aprilie - 1 octombrie şi la maximum 3 zile în sezonul rece - 1 octombrie – 1 aprilie, cu

condiţia ca la colectare să fie asigurate condiţiile de înmagazinare pentru această

ritmicitate.

Deşeurile colectate pe teritoriul orasului sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere), din

parcuri şi grădini, din construcţii, zootehnice, stradale (deşeuri rezultate din curăţarea străzilor şi

deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale).

Pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie Primaria a incheiat un contract de prestari

servicii cu o firma specializata care colecteaza si le transportata la depozitul ecologic de la Tecuci.

Containerele sau recipientele de precolectare vor fi amplasate astfel încât să fie uşor accesate de

populaţie (în apropierea locuinţelor), manipularea şi depozitarea lor în locurile stabilite să nu creeze

disconfort pentru persoanele care locuiesc în apropierea acestor locuri (miros, zgomot), locaţiile să


Page 43 of 94

fie uşor accesibile operatorului de salubrizare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi

să poată fi spălate/curăţate/dezinfectate la locul de amplasare.

De asemenea au fost realizate platforme protejate (3 bucati) şi amenajate conform normelor

sanitare ce sunt dotate cu containere pentru colectare selectivă a deşeurilor (menajer,

hârtie/carton, plastic, sticlă) amplasate astfel:

In satul Certesti – resedinta de comuna – se propune amplasarea unei platforme in

partea de nord , langa DJ 251B;

In satul Cotoroaia se propune amplasarea unei platforme de deseuri precolectate in

partea de S-V, in vecinatatea DJ 251B;

Pentru satul Carlomanesti platforma a fost propusa in partea de S-V a satului, la

limita intravilanului, aferent raului Blaneasa

Serviciul de salubritate care se va ocupa de gestionarea deşeurilor de pe teritoriul comunei va

folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile în vederea reciclării acestora.

In acest scop se vor asigura capacităţi adecvate de sortare şi depozitare. Primăria are în dotare un

spaţiu frigorific destinat depozitării temporare a cadavrelor de animale.

Cadavrele depozitate temporar în în cameră frigorifică sunt evacuate pe bază de contract de către

o firma specializată autorizată în vederea incinerării cadavrelor de animale cu care primaria

comunei are contract semnat.

In privinta gunoiului de grajd şi a resturile vegetale, in fiecare gospodărie se amenajeaza o zona -

„platformă” pentru colectarea gunoiului de grajd şi a materialelor refolosibile. Pentru locuitorii ce nu

deţin teren arabil s-a obţinut aprobarea asociaţiilor agricole pentru folosirea unor zone de

depozitare a gunoiului de grajd.

Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia

respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

din surse agricole şi a Codului de bune practici agricole, aprobat prin Ordinului nr. 1182/2005.

Conform PUG- urilor anterioare, fiecare sat era prevazut cu depozit de deşeuri, amplasat la minim

1 km distanţă de localitate, dupa cum urmeaza:

- localizare: Certesti localizare: Carlomanesti localizare: Cotoroaia

- nume depozit: Perta nume depozit: Rapa Gradinariei nume depozit: Valeana


Page 44 of 94

- suprafata : 5000 m2 suprafata : 5000 m2 suprafata : 5000 m2

Aceste depozite se inscriau pe Lista depozitelor de deseuri neconforme urbane / rurale cu termen

de sistare/inchidere – ecologizare 16 iulie 2009, si prin urmare au fost inchise , conform Procesului

Verbal de constatare nr. 717 /1/2/3/ 25.08.2009, incheiat intre comisarii Garzii Nationale de Mediu

– Comisariatul Galati, consilieri din cadrul ARPM /APM Galati si reprezentanti ai Primariei Certesti.

Inchiderea depozitelor de deseuri s-a facut prin compactare, acoperire si uniformizarea stratului de

pamant.

Masuri in zonele cu riscuri naturale

Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităţilor, trebuie să asigure protecţia populaţiei

contra surpărilor şi alunecărilor de teren, a avalanşelor şi inundaţiilor (ordin al M.S. nr. 536/1997 –

norme de igienă, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004).

Delimitarea zonelor de risc este necesară, întrucât acţiunile de prevenire sunt bazate pe

cunoaşterea detaliată şi acceptată a diferitelor grade de risc.

Stabilitatea terenului va fi îmbunătăţită prin efectuarea de lucrări antierozionale, lucrări de

terasare şi încercări de corectare a torenţilor, lucrări ce trebuiesc continuate prin prevederea

unor şanţuri dalate de descărcare rapida a apelor de infiltraţii.

Identificarea zonelor cu riscuri naturale poate fi făcută atât prin consultarea cadastrului de

specialitate, prin grija autorităţii competente, şi prin corelarea conţinutului studiilor de fundamentare

a documentaţiilor de urbanism referitoare la calitatea terenurilor sau încadrarea în zonele de riscuri

naturale.

1.3. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de

dezvoltare sunt corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ Galati).

Planul urbanistic general Comuna Certesti are la baza urmatoarele documentatii:

Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului National;

Planul de amenajare a teritoriului judetului Galati

Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.


Page 45 of 94

Obiectivele PUG Certesti vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe

nationale:.

Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a

obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate

in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare:

- Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

- Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

- Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea

capacitatii administrative

- Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

- Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele

retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare

necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in

vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite

la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare

prioritare de transport europene si pan-europene IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.

PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu – „PLAM - plan local de actiune pentru

mediu” - judetul Galati prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice

locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si

al unei dezvoltari durabile.

- Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Galati

Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud-Est

Planul regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 2 Sud Est reprezinta o cerinta legala

nationala si comunitara si a fost eleborat in baza princiipiilor si obiectivelor formulate in Planul

National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor.

Principalele obiective al organizarii gestionarii deseurilor municipale în România si, de

asemenea, principalul obiectiv în planificarea regionala în domeniu este în primul rând:


Page 46 of 94

1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea

deseurilor în conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului

“poluatorul plateste”;

2. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile

implicate;

3. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind

valorificarea deseurilor;

4. Maximizarea prevenirii aparitiei deseurilor;

5. Asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre

sistemele de colectare si transport a deseurilor;

6. Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in

vederea unei cat mai eficiente valorificari;

7. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei în domeniul gestiunii

deseurilor în scopul protejarii sanatatii populatiei


Page 47 of 94

Cap. 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI

ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUTATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

2.1 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

Calitatea factorilor de mediu

Factor de mediu sol

Nivelul calitativ al solului

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia

ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,, dereglare

manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.

Categoriile de folosinţă ale solului sunt direct influenţate de deversările de substanţe chimice

periculoase, depozitările de deşeuri, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare agro-

pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale ale calităţii

solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri).

Surse de poluare

Printre cauzele potentiale de poluare a solului :

- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici –

NH4+, NO2, NO3; fosfati;

- utilizarea necorespunzatoare si in exces a pesticidelor pentru combaterea daunatorilor

in toate etapele vegetative;

- utilizarea incorecta, depozitarea sau evacuarea necontrolata a reziduurilor zootehnice;

- evacuarea pe sol a substantelor de igienizare a grajdurilor ( soda, detergenti, etc.);

- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;

- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la

alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);

- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate


Page 48 of 94

- utilizarea apei de calitate necorespunzatoare la irigarea culturilor agricole;

- activitatea economica, prin evacuarea de poluanti lichizi si solizi, si prin depozitarea

inadecvata a deseurilor solide rezultate din procesele productive specifice.

Factor de mediu apa

Apa de suprafata

Reteaua hidrografica este reprezentata de cele trei paraie- Barzota, Certesti si Blaneasa (

Baneasa), cu albie bine determinata, un curs neregulat si multe ramificatii.

Apele de suprafaţă provin din precipitaţii atmosferice, din topirea zăpezilor şi din izvoarele de pe

versanti, curgând sau staţionând la suprafaţa solului în funcţie de înclinaţia acestuia, iar in

perioadele secetoase, chiar seaca.

Compoziţia apelor variază în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în

funcţie de natura rocilor terenurilor din care îşi adună apele şi pe care le traversează, de anotimp,

de aportul şi proprietăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea zăpezilor produc

modificări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafaţa solului şi

spălând suprafaţa acestuia, antrenează tot felul de impurităţi (germeni microbieni, suspensii,

pesticide, fertilizanţi etc.) pe care le transportă în apă.

Apa subterana

Disponibilitatea apei subterane în calitate de resursă naturalã este limitată de trei factori:

cantitatea totalã, ce se acumulează rezultând din precipitaţii, infiltrare şi scurgeri din râuri şi

lacuri;

calitatea;

proprietăţile solului şi ale bazinului acvifer (permeabilitate etc).

Interceptarea pânzelor freatice se realizează pe văi, prin puţuri. Pe interfluvii, adâncimea apei

freatice este 10-30 m. Apa subteranã reprezintă o sursă importantă pentru apa potabilă. Activitatea

umană poate avea un efect deosebit asupra cantităţii şi calităţii resurselor de apã disponibile.

Cauzele probabile pentru care, în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor

pentru a fi utilizate direct în scopuri potabile sunt:

poluarea apelor de suprafaţă,


Page 49 of 94

condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a

diferiţilor anioni şi cationi,

dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, care a condus la

acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile

pentru conservarea factorilor de mediu,

particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au

contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din

aceste procese.

Factor de mediu aer

Din punctul de vedere a calității aerului, se poate aprecia că aceasta este ”bună”. Nu sunt surse

majore de poluare a aerului având în vedere specificul localității, capacitățile productive industriale

mici, și ocupația majorității populației, în principal în sectorul agricol.

Conform :

- Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745 /2002 privind stabilirea

aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului

in Romania

- Ordinului 1269 / 2008 pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 2 in

liste

Comuna Certesti a fost incadrata astfel:

• lista 3, sublista 3.1.- Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt

mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare – 3.1.3.

Pentru pulberi in suspensie ( PM 10)

• sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici

decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare – 3.3.1 dioxid de sulf (SO2);

3.3.2 dioxid de azot ( NO2) ; 3.3.3. plumb ( Pb) ; 3.3.4. monoxid de carbon ( CO) si 3.3.5. benzene

( C6H6).


Page 50 of 94

Surse de poluare zonala:

- Circulatia rutiera

- Surse difuze de combustie

- Activitati agrozootehnice

- Activitati cu profil variat

Procese de combustie

Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier).

Surse fixe:

- sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid (motorina);

- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie.

Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterelor de circulatie si se caracterizeaza prin

functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se

face dirijat prin cosuri de inaltime variabila.

O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o

reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii,

neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

Surse mobile:

- circulatia pe drumurile judetene care realizeaza legatura dintre localitatile comunei (autovehicule

de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun)

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de:

monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi,

plumb, hidrocarburi.

Activitati agrozootehnice

Activitatile agrozootehnice din comuna Certesti constau in cresterea animalelor in gospodariile

individuale, in comuna neexistand ferme zootehnice. Cresterea animalelor si a pasarilor are drept

consecinta aparitia unor surse de poluanti atmosferici constituite, pe de o parte de fermentatia

enterica a hranei, iar pe de alta parte de descompunerea dejectiilor. Poluantii specifici sunt


Page 51 of 94

metanul, generat de fermentatia enterica si de descompunerea dejectiilor, si amoniacul, generat

de descompunerea dejectiilor.

Activitati cu profil variat

In satul resedinta de judet – Certesti, exista o unitate de procesare floarea soarelui - SC

“International Trading” SRL Barlad, punct de lucru Certesti si 2 mori amplasate in satele Cotoroaia

si Carlomanesti, un depozit de materiale constructii in satul Cotoroaia. Deasemeni, pe teritoriul

comunei Certesti se afla o serie de societati comerciale al caror obiect de activitate este comertul.

Poluantii de interes reprezentati prin:

Pulberi in suspensie;

Oxizii de azot (exprimati in NO2);

Oxizii de sulf (exprimati in SO2),

sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor cat si celor din lungul principalelor

artere de circulatie.

Poluantii de interes reprezentati prin hidrocarburi nearse si produsi de oxidare sunt specifici

arealelor din lungul arterelor de circulatie.

Se apreciaza ca starea factorului de mediu aer in zona comunei Certesti nu este afectata de

activitatile existente pe amplasament.

2.2 ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI

ECONOMICE SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a celor 3

sate componente ale comunei Certesti:Certesti, Carlomanesti si Cotoroaia, relevand o serie de

efecte negative:

- ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu

functiune de locuinte;

- construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura tehnico-edilitara;

- existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de

gospodarie comunala;


Page 52 of 94

- proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse;

- continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona in cazul ca nu se va

realiza sistemul de canalizare si statiile de epurare

- continuarea afectarii sanatatii locuitorilor din zonele care nu beneficiaza de alimentare cu

apa din sistemul centralizat, ca urmare a utilizarii in scopuri potabile a apei freatice,

necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

- nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si

amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;

- neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea

functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile,

respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, si depozitari;

- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone

verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari

categorii de factori:

cauzate de factori de natura fizico-geografica;

cauzate de factori de natura spatial-ecologica;

cauzate de factori de natura spatial-functionala;

cauzate de factori de natura socio-spatiala.

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica relationeaza situatia cadrului

construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla

decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si

amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care

au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului rural si potentialul cadrului natural;

lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice

plantate in intravilan;


Page 53 of 94

ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a

padurilor.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta din scaderi in

capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite.

Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala;

dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata de

potentialul industrial construit si amenajat;

conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului

acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;

dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice;

absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice;

dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin sferei urbanismului si

amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:

absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona;

absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare;

perturbari in utilizarea terenului agricol;

disfunctionalitatile privind circulatiile;

disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea;

disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor;

insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii;

agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o rezultanta a unei

evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare. Dintre

disfunctionalitatile intercorelate mentionam:

un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice;

conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice;


Page 54 of 94

situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor;

nivel scazut al veniturilor.


Page 55 of 94

Cap. 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATE SEMNIFICATIV

3.1 DESCRIEREA CONDITIILOR NATURALE

Relief

Aspectul relativ monoton al reliefului din sudul judetului este contrazis de alura mioritica din zona

Certestilor, dupa cum si aglomerarile din sud in jurul resedintei de judet contrasteaza cu peisajul de

aici de la deal, ramas inca idilic, aproape ca-n copilaria omenirii.

Comuna Certesti este situata in nordul judetului Galati, in dreptul paralelei 46 00 si al meridianului

27 25.

Cele trei asezari cuprinse in marele podis al Moldovei, sunt situate in extremitatea sa sudica

dincolo de lunca Barladului, la sud-estul sau. Daca relieful teritoriului Galati coboara de la nord

catre sud, din Podisul Covurluiului pana la Dunare si in Campia Siretului, comuna Certesti, apartine

acelui tinut ondulat din nord, numit colinele Covurluiului.Se afla de fapt la poalele dinspre est ale

dealurilor, la confluenta dintre Campia Tecuciului si Podisul Covurluiului, la altitudini de cca.150m-

pe firul vaii unor mici rauri si cca. 300 m pe varful dealurilor.

Zona studiata este de forma alungita si evolueaza de la nord spre sud-vest, de a lungul traseului ce

uneste satele Cotoroaia, Certesti si Carlomanesti.

Relieful fiind brazdat de versanti si vai cu parauri, are un aspect destul de pronuntat, pe care

fenomenele de eroziune si ravenare a apelor de suprafata le accentueaza frecvent.Dealurile sunt

in general acoperite de pasuni si vii.

Din punct de vedere geomorfologic, sunt prezentate in zona cercetata patru zone:terasa

superioara, terasa medie, terasa joasa si lunca.

Cotoroaia

Satul Cotoroaia, aflat pe terasa superioara coboara de a lungul unei pante domoale de cca.6%

marginit la dreapta si la stanga de dealuri pana in lunca irigata de paraul Barzota.


Page 56 of 94

Certesti

Soseaua strabate o zona de terasa joasa, apoi drumul urca spre Certesti, resedinta de

comuna.Satul urca in continuare, marginit de asemenea de dealuri, strabate zona de deal in

compania paraului Certesti.

Carlomanesti

Intre sate, traseul urmeaza mai departe pe terasa superioara, apoi coboara pe terasa medie, unde

la 2,5km se afla Carlomanesti.Localitatea evolueaza si ea de-a lungul unui parau numit Blaneasa

(uneori Baneasa), alaturi de care coboara pana intr-o mica fasie de lunca.

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geotehnic, depozitele de leoss cu concretiuni calcaroase in grosime foarte

mare (35-45m) la terasa superioara, mai mici la terasa medie si de 8-10 m la terasa inferioara

permit constructia cladirilor fara limitari majore.Restrictii sunt impuse doar la alunecarile de teren, in

apropiere de zona de formare a torentilor si pe terasele de eroziune.Din pacate, bogata suprafata

de padure despre care se poate citi in cartile tiparite inainte de razboi ca ar acoperi dealurile din

afara satelor, se margineste in zilele noastre doar la mici palcuri de padure.Aceasta este explicatia

principala a eroziunii si a alunecarilor de teren prezente in zona. Eroziunea versantilor si treptele

de alunecare creeaza dificultati atat pentru constructia caselor, cat si in circulatia prin sate si

utilizarea terenurilor agricole.Insasi structura comunei este amenintata din aceasta cauza de

mutatii nedorite, in sensul ca unii versanti candva organic integrati asezarii, vadesc astazi o

pronuntata tendinta de izolare prin rape.

Nu se inregistreaza bogatii ale subsolului.

Apele subterane sunt cantonate fie in roci poroase, fie in depozite acvifere alcatuite din nisipuri cu

intercalatii argiloase. Panzele freatice se afla la adancimi intre 10 si 30 m.Sub raportul mineralizarii

acestea contin 0,6-1,0g/l saruri, fiind potabile cu toate ca duritatea este de 15 - 25 0 G.

Aflat in apropierea centrului seismic din Romania – zona Vrancei – teritoriul comunei Certesti

prezinta o sensibilitate seismica majora, ceea ce impune o atentie sporita in cazul constructiilor

care depasesc un anumit nivel de modestie (numar caricaturi, materiale de constructie)


Page 57 of 94

Comuna Certesti prezinta gradul VIII MSK, conform STAS 11100/1/1993, o perioada de colt Tc =

1,0 sec si o acceleratie orizontala ag = 0,28 g, pentru o perioada IMR =100 ani, conform Cod de

proiectare seismica – partea I.

Adancimea de inghet pentru comuna Certesti este de 0,90 m, conform STAS 6054/1997.

Hidrografia

Reteaua hidrografica este reprezentata de cele trei paraie- Barzota, Certesti si Blaneasa, cu albie

bine determinata, un curs neregulat si multe ramificatii.Ele au debite reduse, se alimenteaza din

precipitatii si din izvoarele de pe versanti, iar in perioadele secetoase, chiar seaca.

Apele subterane se afla in straturile de nisip fin si au debite reduse.Pe terasa superioara ele se afla

la 30 – 40m adancime, pe terasa medie 10 - 15 m si 3 – 4 m pe terasa inferioara si in

lunca,interceptarea panzelor freatice se realizeaza cel mai frecvent pe vai.

Proprietarii terenurilor de lunca trebuie avertizati asupra umiditatii solului din aceste zone.

Clima

In nordul judetului, unde se afla comuna Certesti clima are acelasi caracter temperat- continental

ca si in intreaga regiune, cu mici diferente fata de sud datorate altitudinii.Asprimea climei este

afirmata atat de verile fierbinti si uscate, cat mai ales de iernile reci, cu viscole

frecvente.Precipitatiile au valori dintre cele mai reduse din tara, ca urmare a influentelor estice,

continentale, dar si ca o cosecinta a prezentei Feonului.

Vanturile dominante in aceasta zona sunt, in ordine cele dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord

vest, aceste directii fiind favorizate si de orientarea culmilor si a vailor.

Vegetatia

Vegetatia spontana este aceea de silvostepa, atat pe colinele Covurluiului, cat si in campia

Tecuciului. Aceasta inseamna ca pe pajisti creste pelinita si paiusul, dar si ca pajistile mai sunt

uneori intrerupte de ramasite ale codrilor Barladului de odinioara. Aici se intalnesc diferite tipuri de

stejari, carpen frasin si ulm.

In zonele de lunca apare vegetatia specifica, constituita din salcami, arini salcii.


Page 58 of 94

Potential economic

Activitatea industriala si prestari servicii

In perspectiva, strategia privind restructurarea si dezvoltarea functiunilor economice va urmari

prelucrarea complexa a produselor agrozootehnice, prin incurajarea industriilor mici si mijlocii si

largirea gamei de tipul prestarilor de servicii.


provenind din randul gospodariilor individuale sa se poata asigura activitatea de productie mica pe

teritoriul administrativ al comunei Certesti.

Activitatea agricola

Comuna Certesti are o functie predominant agricola, insotita intr-un plan secundar de cresterea

animalelor pentru uzul propriei gospodarii.Produsele agricole sunt, in proportie mai mare decat cele

animaliere, valorificate pe piata libera din localitatile invecinate mai mari.Un oarecare dezavantaj il

prezinta distanta de pietele cu cerere mai importanta.

Obiectivul prioritar al dezvoltarii agricole a comunei in perspectiva, il constituie organizarea si

consolidarea productiei agricole vegetale si animale in raport cu cerintele economiei de piata.

Acest lucru se va realiza prin infiintarea de asociatii si societati agricole juridice care prin asimilarea

tehnologiei de ultima ora sa le transforme in exploatari viabile economic.

Pentru dezvoltarea unei economii performante si ridicarea nivelului de viata al locuitorilor comunei,

se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane, in corelatie cu conservarea mediului si a

patrimoniului. Acest lucru se poate realiza prin fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte,

inbunatatirea gradului de dotare cu mijloace mecanice, innoirea parcului de masini si utilaje,

organizarea la nivel de comuna a activitatilor legate de achizitionarea produselor , de prelucrare si

valorificare a productiei de catre producatori si reactivarea fermelor zootehnice dezafectate in

ultima perioada.

Fondul funciar

Suprafata administrativa a comunei ( conform datelor furnizate de primaria comunei Certesti

elaboratorului PUG) este de 6394,00 ha, situatia utilizarii teritoriului administrativ prezentandu-se

dupa cum urmeaza:


Page 59 of 94

Principalele categorii de folosinta Suprafata ( ha) %

Total suprafata, din care: 6394,00 100%

Agricol, din care: 5479,00 85,69

arabil 4647,00

pasuni 799,00

vii, livezi 33,00

Neagricol, din care: 915,00 14,31

paduri 529,00

ape 37,00

drumuri 109,00

constructii, curti 98,00

neproductiv 142,00

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 85,69% din suprafaţa totală a comunei. Din

acesta 75,76 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor

tehnice (floarea soarelui şi sfecla de zahăr) şi a legumelor (cartoful).

Evolutia si structura suprafetelor cultivate (suprafata agricola totala)

Principalele culturi Suprafaţa (ha) Producţia (t) kg/ha

2008

Grâu+secară 1563 4621 2956

Porumb boabe 1880 7685 4087

Cartofi 15 150 10000

Floarea soarelui 750 927 1236

Legume 53 494 9320

Privind structura culturilor agricole, aceasta este judicios alcătuită după criterii agrotehnice şi

economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor).


Page 60 of 94

Analiza valorilor din tabelul anterior relevă, că pe lângă culturile de bază grâu, secară şi porumb,

se cultivă plante tehnice (floarea soarelui) şi cartoful, care ocupă un loc important în suprafaţa

cultivată a comunei.

Productie vegetala

O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Certesti faţă de întregul

judeţ, în anul 2008, este prezentată în tabelul următor:

Culturi agricole principale comuna Certesti - 2008

judeţul Galaţi % faţă de

judeţ

grâu şi secară kg/ha 2956 2641 111,92

porumb kg/ha 4087 1828 224,17

floarea soarelui kg/ha 1236 821 150

legume kg/ha 9320 14709 63,36

Se observă că toate culturile agricole principale (la nivel de comună) sunt mai mari decât cele pe judeţ

Producţia animalieră

Privind situaţia activităţii de creştere a animalelor aceasta va fi apreciată prin doi indicatori:

încărcătura de animale la 100 ha teren, care ne dă posibilitatea de stabilire a efectivelor totale şi

producţia medie pe cap de animal, indicator care ne ajută la stabilirea modului de asigurare cu

lapte, ouă etc. a populaţiei locale.

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 se regăsesc în mare parte în

gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor:

Efective de animale (nr.) 2008

Bovine 700

Porcine 800

Păsări 50000

Ovine şi caprine 3200


Page 61 of 94

Comertul

Activitatea comerciala are un grad de dezvoltare redus nedepasind nivelul magazinelor

cooperatiste cu marfuri generale.

In comuna Certesti nu s-au dezvoltat forme de comert modern cum ar fi comertul electronic / prin

corespondenta / prin comis voiajori.

Servicii

Servicii de posta si telecomunicatii

In comuna Certesti exista si functioneaza un oficiu postal, un turn de comunicatii, turn TV si o

centrala de telefonie.

Servicii comerciale


provenind din randul gospodariilor individuale sa se poata asigura activitatea de productie mica pe

teritoriul administrativ al comunei Certesti.

Servicii comunale

In comuna Certesti exista 3 cimitire, in fiecare dintre cele 3 sate componente ale comunei.

Serviciul de gospodarire comunala este prezent doar in mica masura. In prezent exista programe

in derulare pentru extinderea alimentarii cu apa si canalizare, si strangerea deseurilor.

Servicii pentru afaceri

Activitatea economica restransa face ca serviciile pentru afaceri sa fie practic inexistente.

Investitii. Constructii

Datorita schimbarilor structurale survenite dupa 1989, precum si a modificarilor legislative pe de o

parte si a cresterii veniturilor pe de alta parte, investitiile au urmat un curs lent ascendent .

În anul 2008 fondul de locuinţe din comună după forma de proprietate este următoarea:

Forma de proprietate a locuinţei

2008

Proprietate publică 5

Proprietate privată 1110

Total locuinţe 1115


Page 62 of 94

În cea mai mare parte, locuinţele sunt pe parter şi locuinţe cu regim mediu de înălţime. În ceea ce

priveşte starea clădirilor, aceasta se prezintă astfel:

locuinţele cu regim mic de înălţime – în general sunt în stare mediocră;

locuinţele cu regim mediu de înălţime, amplasate în centrul localităţii Certesti, sunt în

stare bună.

În localităţile comunei Certesti, datorită pânzei de apă freatică de suprafaţă, s-au format băltiri,

astfel că zona de locuit prezintă ochiuri neconstruite.

Invatamant. Cultura

In 2008 in Comuna Certesti au functionat 3 scoli generale si 3 gradinite, precum si 2 camine

culturale in satele Certesti si Cotoroaia.

Comuna are in prezent 4 biserici.

Asistenta medicala

In comuna functionau in anul 2008, 2 dispensare medicale umane si un dispensar veterinar.

Populatia

Elemente demografice si sociale ( la nivelul anului 2006)

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, populaţia (Demografie – ediţia

2006) comunei Certesti numără 2.498 locuitori, din care 1.279 bărbaţi (51,20 %) şi 1.219

femei(48,80 %).

Distribuţia populaţiei pe sate (conform datelor primite de la Primăria Certesti de catre elaboratorul

P.U.G.) este următoarea:

Comuna Certesti Număr locuitori – 2008

Sat Certesti 841

Sat Carlomanesti 841

Sat Cotoroaia 839

Total comună: 2521


Page 63 of 94

Conform evidenţelor statistice, evoluţia numerică a populaţiei pe comună a fost următoarea:

Comuna Certesti 1977 1992 2002 2006

Sat Certesti 1112 813 914 841

Sat Carlomanesti 1061 785 793 841

Sat Cotoroaia 1011 782 818 839

TOTAL 3184 2380 2525 2521

În perioada 1992-2002 comuna Certesti s-a situat în categoria unităţilor administrativ-teritoriale ce

au avut uşoare creşteri de populaţie.

Resursele de munca si populatia ocupata

Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică, numărul mediu al salariaţilor pe

principalele activităţi CAEN în anul 2008 pe total comună este următoarea:

Comuna CERTESTI 2008

Adiministraţie 14

Agricultură 13

Industrie -

Altele -

Comerţ 3

Transport 2

Învăţământ 26

Sanatate si asist sociala 8

Patrimoniul cultural

Biserica Adormirea Maicii Domnului - monument istoric si de arhitectura, construita la 1776, situata

in cimitirul satului Certesti. Lacasul figureaza in LMI la pozitia GL-II-m-B-03078.

Este o biserica mica, de lemn, monocelulara de plan bazilical, acoperita cu sindrila si lipsita de

turla.


Page 64 of 94

CAP. 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLANUL DE URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE

LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANTĂ SPECIALĂ

PENTRU MEDIU

4.1 Ariile de protectie specială avifaunistică (SPA) si ariile speciale de conservare (SAC)

Zona care intra in reglementarile actualului PUG pentru comuna Certesti nu intra si nici nu se afla

in imediata apropiere a unor situri de interes aflate pe lista NATURA 2000.

4.2. Obiective arheologice

Exista un monument istoric si de arhitectura - Biserica Adormirea Maicii Domnului – care a fost

construita la 1776, situata in cimitirul satului Certesti.Lacasul figureaza in L M I la pozitia GL-II-m-

B-03078.

Este o biserica mica, de lemn, monocelulara de plan bazilical, acoperita cu sindrila si lipsita de

turla.Ea vorbeste despre relatia dintotdeauna senina si distinsa dintre pasnicii locuitori ai acestor

dealuri si o divinitate prietenoasa si protectoare.Ne mai vorbeste si despre un ev mediu care nu

pare aici prea indepartat – privind lucrurile in sensul lor bun.

In actualul PUG a fost delimitata zona de protectie pentru acest monument, cu obligativitatea

intocmirii PUZ .


Page 65 of 94

CAP. 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI SI MODUL IN CARE S-A

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE IN ACTUALUL P.U.G.

5.1 Introducere

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact

semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor

Planului Urbanistic General al Comunei Certesti in raport cu un set de obiective pentru protectia

mediului natural si construit.

Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putin general, a

ceea ce se doreste a se obtine. Tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete, care se

doresc a se atinge. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea

tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand

de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan.

In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu, tintele si indicatorii relevante pentru planul

urbanistic analizat.

Trebuie precizat faptul ca amplasamentul aferent PUG-ului Comunei Certesti este reprezentat fie

de terenuri construite, fie de terenuri agricole. Planul urbanistic, prin specificul sau, se adreseaza

mediului rural, dar propunerile incluse vizeaza imbunatatirea starii si calitatii acestuia, in scopul

adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unor conditii optime, din punct de vedere urbanistic,

pentru viata si dezvoltarea comunitatii. Prin aceste elemente esentiale, un plan urbanistic se

deosebeste net de alte tipuri de planuri care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din

zone naturale.

De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura sa, planul urbanistic general nu poate solutiona

toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUG pot fi solutionate sau pot fi

create conditiile de solutionare a acelor probleme cu specific urban si care intra in competenta

administratiei publice locale.

Alte probleme, cum sunt cele generate de activitatile industriale sau agricole sunt de competenta

autoritatilor pentru protectia mediului, responsabilitatea solutionarii acestora revenind operatorilor.


Page 66 of 94

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectie a mediului

nationale si ale UE si iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin

Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Galati si respectiv, prin Planul Regional de

Actiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud Est.

Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate pe factorii/aspectele

de mediu asupra carora PUG-ul Comunei Certesti are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de

mediu Tinte Indicatori

Apa

Reducerea impactului datorat evacuarii apelor uzate menajere

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti în apele reziduale

Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 002/2002

pH, CBO5 , CCOCr, materii în suspensie, detergenŃi sintetici, etc.

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calitătii aerului în zonele cu receptori sensibili

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti la emisie (surse stationare dirijate, mobile)

Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS 12574/87 Ordin 592/2002

Emisii poluanti specifici NOx, SOx, Pulberi,

CO, etc.

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate în etapele de implementare ale planului.

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului

Indicatori de observatie a calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si predarea deseurilor

Colectarea si depozitarea deseurilor în conformitate cu prevederile legale.

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare a deseurilor, precum si reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în conditiile

respectării legislatiei

în vigoare.

Tipuri deseuri conform HG 856/2002 Cantităti deseuri.

Zgomotul si vibratiile

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot si vibratii

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB


Page 67 of 94

zgomot Limitarea nivelurilor de vibratii

receptorilor sensibili la poluarea fonică Protejarea receptorilor sensibili la vibratii

Peisajul

Minimizarea impactului asupra peisajului

Mentinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formelor terenului si minimizarea schimbărilor topografice

Reducerea impactului asupra peisajului în etapele de implementare a obiectivelor planului.

-

CAP. 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

6.1 POSIBILE SURSE DE POLUARE GENERATE IN ZONA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

ATAT IN TIMPUL REALIZARII OBIECTIVELOR, CAT SI POST IMPLEMENTARE

Implementarea PUG- ului poate avea impact asupra factorilor de mediu pe perioada:

De executie;

Exploatarii obiectivelor.

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in

special prin emisii de pulberi cu continut variat, si prin vibratii si zgomot.

Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita

expunerii mai indelungate.

Populatia existenta din zona locuita este expusa perioade limitate de timp, efectele avand caracter

de disconfort.

Pentru perioada de exploatare, efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si

incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

Factor de mediu aer

Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii


Page 68 of 94

de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, si populatie.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de

protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta

un nivel de poluare/impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim

nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor

de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG

Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:

- sistemele de incalzire

- echipare tehnico – edilitara

- traficul rutier

Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse nu prevad crearea unei zone industriale, nu

se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale.

Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea combustibililor solizi.

Valori limită pentru emisii sunt stabilite de :

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – stabileste valorile limită la emisie (VLE);

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – „Reglementare privind evaluarea poluării mediului”:

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorină si benzină în motoarele cu aprindere prin

scânteie sau compresie ale autovehiculelor, rezultă: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx,

exprimati prin NO2, ce reprezintă proportia dominantă), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberi în

suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili). Emisiile de poluanti sunt

necontrolate si au caracter discontinuu.


Page 69 of 94

Nivelul acestora depinde de o serie de factori: regimul de functionare, distanta parcursă, timpii de

deplasare si manevre, frecventa traficului, tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau

compresie): gazele de esapament au un continut diferit de poluanti, în functie de carburant, implicit

de tipul arderii.

Factorul de mediu apa

Alimentare cu apă

Pentru a asigura o viaţă civilizată în condiţii igienico-sanitare normale şi pentru a feri populaţia de

boli hidrice şi stres, se propune extindera reţelei de distribuţie in cele trei sate. Retelele de

distributie propuse se vor dimensiona pentru etapa finala, traseul si dimensiunile conductelor

urmand a se stabili cu exactitate in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de specialitate.

Pe traseul conductelor se vor monta armăturile necesare, vane şi hidranţi de incendiu pentru

stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Se va extinde reţeaua de distribuţie pe toate

străzile, realizându-se un sistem inelar şi ramificat cu conducte din polietilenă de înaltă densitate .

Canalizare

- Pentru preluarea apelor uzate rezultate se va realiza un sistem centralizat de canalizare.

- Realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare este corespunzatoare etapei a doua de

dezvoltare .

- Datorita configuratiei terenului, se propune executarea a trei statii de epurare, pentru fiecare

localitate cate una. Reteaua de canalizare menajera propusa va acoperi in totalitate zonele de

locuinte din comuna Certesti.

- Traseul si dimensiunile exacte ale colectoarelor propuse se vor determina in cadrul fazelor

ulterioare de proiectare de specialitate.

- Pentru realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare in comuna Certesti a fost elaborat

studiul de fezabilitate de catre firma SC “Aton Consult” Buzau.

Denumirea investitiei:

“ Prima infiintare retea de apa uzata (canalizare si statii de epurare) si modernizare drumuri

comunale, realizate prin fonduri structurale, in comuna Certesti, jud. Galati”


Page 70 of 94

Retea de canalizare menajera

Pentru satul Certesti, se va executa o retea de canalizare de lungime totala de 6000m, cu

conducte ale caror diametre vor varia intre 200-315 mm.

La realizarea actualei investitii s-a avut in vedere necesitatea modernizarii intravilanului existent, cu

dotari tehnico-edilitare, in vederea protejarii mediului si implementarea Directivei 91/271/CEE

privind apa uzata.

Apele uzate menajere ale consumatorilor casnici vor fi deversate direct in colectorul nou proiectat,

care se va varsa intr-o statie de epurare mecano-biologica tip Edwards& Dauser Industrieanlagen

und Wassertechnik.

De la aceasta statie, apa curata care corespunde calitativ normelor NTPA 001/2005 (privind

normele de calitate a efluentilor evacuati in receptori naturali) , va fi evacuata in emisarul din

vecinatatea statiei – paraul Certesti , dupa ce va trece in prealabil intr-un camin de sectionare si

prelevare probe; acest camin va fi dotat cu o vana de sectionare capabila sa opreasca deversarea

in emisar in cazul ca indicatorii de calitate ai apei nu se incadreaza in normele impuse.

Capacitatea maxima de tratare a statiei este de 200 mc/zi, modulabila multiplu de 20 mc.

Nivel calitativ

Indicatorii fizico-chimici admisi pentru apele epurate evacuate in cursul de apa Certesti –

afluent al raului Barzota:

Nr.

Crt. Indicatorul de calitate U.M.

Valori admise pentru

evacuari ape uzate

1. pH Unit. pH 6,5-8,5

2. Materii in suspensie ( MTS) mg/l 60

3. CBO5 mg/l 25

4. CCOCr mg/l 125

5. Reziduu filtrat la 1050 mg/l 2000

6. Cloruri mg/l 500

7. Sulfati mg/l 600

8. Calciu mg/l 300


Page 71 of 94

9. Magneziu mg/l 100

10. Fosfor total mg P/l 1,0

11. Amoniu mg/l 2,0

12. Azotati mg/l 25

13. Azotiti mg/l 1,0

14. Azot total* mg N/l 10

15. Fier total mg/l 5,0

16. Sulfuri si H2 S mg/l 0,5

17. Fenoli mg/l 0,3

18. Substante extractibile in solventi organici mg/l 20

19. Detergenti sintetici mg/l 0,5

Factorul de mediu sol

o În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii. Aceste

categorii sunt următoarele:

- terenuri cu destinaţie agricolă;

- terenuri cu destinaţie forestieră;

- terenuri aflate permanent sub ape;

- terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate

construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;

- terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare,

navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice

şi istorice etc.

o In cazul comunei Certesti cea mai mare parte a suprafetei o reprezinta terenurile cu

destinatie agricola.

o Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi

poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau

chiar distrugerea unor ecosisteme. Astăzi, este practic unanim acceptat că

agricultura intensivă conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesivă a


Page 72 of 94

ingraşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi

cantitativ, in special pe terenurile arabile excesiv afanate prin diferite lucrări.

o Ameliorarea stării de calitate a solurilor se poate realiza prin aplicarea

îngrăşămintelor (naturale, de sinteză) şi a substanţelor de uz fitosanitar în

conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole” realizat conform

continutului cadru din Anexa 3 a H.G. 964/13.10.2000 „Privind aprobarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole”.

o Pentru fertilizarea terenurilor agricole se vor utiliza numai ingrasamintele omologate,

aprobate de MAAp – Comisia Interministeriala de Autorizari si Omologare a

Ingrasamintelor.

Eliminarea deseurilor

Notiunea de “deseuri urbane” sau “de tip urban” desemneaza totalitatea deseurilor atat in

mediul urban cat si in cel rural:

- gospodarii, institutii, unitati comerciale;

- deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi;

- namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate menajere.

- deseuri din constructii si demolari

Judetul Galati este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud-Est

Principalul obiectiv al organizarii gestionarii deseurilor municipale în România si, deasemenea,

principalul obiectiv în planificarea regionala în domeniu este în primul rând:

1. Atingerea unui nivel înalt de colectare a deseurilor generate prin conectarea unui numar din

ce în ce mai mare de generatori de deseuri;

2. Reducerea potentialului de emisii cauzate de deseurile biodegradabile, conform tintelor

nationale / regionale

3. Reducerea cantitatilor de deseuri si cresterea cantitatilor reciclate, conform tintelor

nationale / regionale

4. Asigurarea de capacitati suficiente de depozitare si închiderea vechilor depozite

neconforme


Page 73 of 94

Colectare, transport, depozitare deseuri

Zonele de arondare a localităţilor la cele două depozite ecologice şi principalele direcţii de colectare şi

transport al deşeurilor.

Planul Regional de Gestiune a Deseurilor (Regiunea 2 Sud – Est) prevede pentru judetul Galati

realizarea a doua depozite regionale, în Municipiul Galati si în Municipiul Tecuci.

Modul de organizare a sistemului de gestiune a deseurilor în zona depozitului Tecuci

Conform alternativei selectate, în aceasta zona vor apare opt subzone, dupa cum urmeaza:

O subzona (nr. 2) de arondare directa a localitatilor la depozitul Tecuci (deseurile vor fi

transportate direct la depozit fara a fi necesara o statie de transfer);

Sapte subzone care necesita statii de transfer (alaturi de care se vor realiza si instalatii de

sortare). Locatiile stabilite pentru statiile de transfer sunt urmatoarele:

- Tudor Vladimirescu (subzona 3),

- Pechea (subzona 4),

- Mastacani (subzona 5),

- Târgu Bujor (subzona 6),

- Valea Marului (subzona 7),

- Tepu (subzona 8),

- Beresti (subzona 9).

Serviciul de colectare si transport deseuri va consta in colectarea, transportul si depozitarea

deseurilor la subzona arondata.

Deasemenea, se va asigura pe teritoriul satelor componente, igienizarea zonei, colectarea si

depozitarea rationala a deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie afectati factorii de mediu.

Pe viitor se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane sa se aplice un sistem modern si

eficient in gestionarea deseurilor.

Astfel va trebui sa se asigure pe plan local, pentru fiecare categorie de generator de deseuri, cele

mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor.

Depozitele de deseuri

Comuna nu dispune in prezent de un depozit de deseuri conform cu legislatia in vigoare.

Raport de mediu PUG EC42/29.09.2009 Comuna Certesti ~ 2011 ~

Page 74 of 94

6.2. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI (sol, flora si

fauna, apa, aer, zgomot si vibratii)

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul acestor cerinte

consta in identificarea , predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea

planului.

Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice si

problemele relevante de mediu pentru zona comunei Certesti.

Luand in considerare tipul de plan analizat, si anume, plan urbanistic general, prevederile

acestuia, aria de aplicare si caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanti pentru zona

PUG Comuna Certesti urmatorii factori de mediu, identificandu-se problemele de mediu

relevante pentru fiecare dintre acestia, si care au fost prezentate in capitolul

„Disfunctionalitati”

• solul;

• flora si fauna;

• apa;

• aerul;

• zgomotul si vibratiile;

In cazul Planului Urbanistic General al Comunei Certesti trebuie precizat faptul ca scopul

acestuia este de a crea cadrul de reglementare, din punct de vedere urbanistic, pentru

implementarea unei serii de viitoare proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea localitatii.

Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact

asupra factorilor de mediu, forme de impact ce prezinta diferite magnitudini, durate si

intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. Evaluarea de mediu

pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor de

mediu al prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata

sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.


Page 75 of 94

Categorii de impact

Categoria de impact Nota de bonitate

Impact pozitiv semnificativ +2

Impact pozitiv nesemnificativ +1

Nici un impact 0

Impact negativ nesemnificativ - 1

Impact negativ semnificativ -2

Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Urbanism General Principalele obiective din PUG comuna Certesti asupra cărora s-aefectuat în Raportul de

Mediu o analiza detaliată sunt:



Propunere de rezolvare a retelei de canalizare; Statii de epurare.


Rezolvarea sistemului de gestionare a deseurilor

Obiectivul 1: Extinderea si modernizarea reţelei stradale

Factor de mediu

Obiective de mediu

relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer

Imbunatatirea calitatii aerului

+2

Impact pozitiv major datorat: - lucrărilor de modernizarea a drumurilor care vor diminua cu mult emisiile datorită traficului (se reduc emisiile de gaze prin

reducerea consumului de carburant); - lucrărilor de amenajare si întretinere

a spatiilorverzi de-a lungul drumurilor din comună;

Apă Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane 0 Nici un efect

Sol

Imbunatatirea calitatii solului

+1

Impact pozitiv datorat: - realizării si modernizării sistemelor de rigole pentru colectarea apelor

pluviale

Sănătatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii,

cresterea confortului +1

Impact pozitiv datorat: - siguranteiîn trafic, confortului deplasărilor si posibilitătilede


Page 76 of 94

comunicare

Riscuri naturale

Protectia populatiei prin

diminuarea/eliminarea

efectelor alunecarilor de

teren/ inundatii

0 Nici un efect

Mediul social si economic

Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si utilitati +2 Impact pozitiv datorat:

- accesibilitătii rapide în zonă

Total 6

Obiectivul 2: Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a

comunei;

Factor de mediu

Obiective de mediu

relevante

Nivel impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect

Apă

Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane +2

Impact pozitiv major datorat: - extinderii sistemului de alimentare

apă potabilă - cresterea gradului de confort al

populatiei

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect




Impact pozitiv major datorat: - asigurării calitătii apei potabile;

- îmbunătătirii confortului si a igienei.

Riscuri naturale




teren/ inundatii

0 Nici un efect



infrastructura rutiera si utilitati +1 Impact pozitiv datorat:

- posibilitatilor de dezvoltare ale comunei

Total 5


Page 77 of 94

Obiectivul 3: Propunere de rezolvare a retelei de canalizare; Statii de epurare.

Obiectivul 4: Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie;

Factor de mediu

Obiective de mediu

relevante

Nivel impact




de suprafata si subterane 0

Nici un efect

Sol


+1

Impact pozitiv datorat: - înlocuirii retelelorde electricitate care au transformatori vechi;



cresterea confortului 0

Nici un efect

Riscuri naturale




teren/ inundatii

0

Nici un efect



infrastructura rutiera si utilitati +2

Impact pozitiv major datorat: - accesului populatiei comunei la sistemele de energie si comunicatie

Factor de mediu

Obiective de mediu

relevante

Nivel impact



Apă

Imbunatatirea calitatii apelor


Impact pozitiv major datorat: - încadrării indicatorilor de calitate ai apelor uzate menajere în normativele în vigoare datorită constructiei statiilor de epurare

Sol


+2

Impact pozitiv major datorat: eliminării deversărilor necontrolate de ape poluate




Impact pozitiv major datorat: - îmbunătătirii confortului si a igienei.

Riscuri naturale




teren/ inundatii

0

Nici un efect




Impact pozitiv datorat: - posibilitatilor de dezvoltare ale comunei

Total 7


Page 78 of 94

Total 3

Obiectivul 5: Rezolvarea sistemului de gestionare a deseurilor.

Factor de mediu

Obiective de mediu

relevante

Nivel impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2

Impact pozitiv major datorat: - reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitării deseurilor



Impact pozitiv major datorat: - închiderii si ecologizării depozitelor neconforme de deseuri; implementării unui sistem integrat de gestionare al deseurilor;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv major datorat: închiderii si ecologizării depozitelor neconforme de deseuri; implementării unui sistem integrat de gestionare al deseurilor;




Impact pozitiv major datorat: - limitării poluării asupra solului si apelor de suprafată si subterane;

Riscuri naturale




teren/ inundatii

0

Nici un efect




Impact pozitiv datorat: - implementării unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care va avea la bază conservarea resurselor

Total 9

Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism

General asupra obiectivelor de mediu relevante

Obiective stabilite prin PUG

Obiective relevante

OR 1 OR2 OR3 OR 4 OR 5 OR 6 TOTAL

Ob. 1 +2 0 +1 +1 0 +2 6

Ob. 2 0 +2 0 +2 0 +1 5

Ob. 3 0 +2 +2 +2 0 +1 7

Ob. 4 0 0 +1 0 0 +2 3

Ob. 5 +2 +2 +2 +2 0 +1 9

Total 4 6 6 7 0 7


Page 79 of 94

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Certesti un efect majoritar

pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor

de mediu.

Cap. 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXTUL

TRANSFRONTALIERA

In aceasta faza de actualizare PUG, nu consideram ca pot apare efecte semnificative asupra

mediului inclusiv asupra sanatatii in contextul transfrontiera, in partea de SE tarii.

Avand in vedere localizarea amplasamentului, in partea de NV a judetului Galati, la cca 50

Km de cel mai apropiat punct de frontiera, se considera ca nu este cazul unei abordari

transfrontiera a acestei problematici de mediu.


Page 80 of 94

Cap. 8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

Faza de executie In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice

organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol,

populatie.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de

protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va

rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore.

Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUG

Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer • Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se

reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie.

Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot

propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere

combustibili pentru incalzire (imbunatatirea randamentului sobelor, curatirea cosurilor,

aplicarea regulilor de prevenire a aincendiilor) si autovehicule

Cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in jurul locuintelor individuale.

Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de

spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona locuita,

amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.


Page 81 of 94

Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

În condiţiile prezentate anterior în capitolele referitoare la situaţia existentă şi

disfunctionalităţi, sunt necesare următoarele măsuri de asigurare a protecţiei surselor de apă

impotriva poluării, degradării şi epurării lor:

• realizarea sistemului de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate in cele 3 sate

componente ale comunei

• evitarea deversării în pârâuri a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în prealabil,

menţinandu-se astfel o calitate corespunzătoare a cursurilor de apă;

• evitarea poluării pânzei de apă freatică utilizată pentru alimentări cu apă, prin executarea şi

exploatarea corectă a foselor septice până la introducerea sistemului centralizat de

canalizare a apelor uzate;

• executarea de lucrări de regularizare a pârâielor torenţiale care se scurg dinspre versanţi şi

lucrări de combatere a eroziunii solului.

• intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor hidrotehnice aflate pe teritoriul

comunei.

• evacuarea apelor pluviale din zona locuită, se va face in continuare prin şanţurile prevăzute

pe marginea drumului, întreţinute astfel ca apele să se scurgă continuu, în afara localităţii.

• apele meteorice vor fi colectate prin rigole si santuri stradale si vor fi evacuate in cursul de

apa existent; evacuarea acestora se va face prin intermediul unor bazine de retentie. In acest

mod se va realiza o evacuare controlata a apelor meteorice, astfel incat sa nu produca

inundatii, precum si o predecantare a acestora, evitandu-se colmatarea paraului;

Deoarece solutia de evacuare a apelor pluviale va fi in emisar natural se vor avea in vedere

urmatoarele aspecte:

- la descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea, amenajarea si

consolidarea locala a albiei pentru a evita fenomene de eroziune, ruperi de mal,

colmatari;

- se vor identifica zonele cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care pot sa se

dezvolte torente, suvoaie in timpul precipitatiilor puternice


Page 82 of 94

Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

În utilizarea solului se impune respectarea urmatoarelor măsuri:

Pentru solul contaminat in jurul surselor, ca de exemplu zonele depozitelor de deseuri –

acum inchise, se propun masuri de ecologizare a arealului contaminat si redarea in

circuitul agricol.

Pentru zonele care raman in circuitul agricol se impune respectarea tehnologiilor de

utilizare si tratare a terenurilor cu ingrasaminte chimice.

Extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul

dăunătorilor şi bolilor în vederea reducerii cantităţii de produse de uz fitosanitar utilizate

pe hectar;

Respectarea rotaţiei culturii în cadrul organizării asolamentelor unice;

Administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşmintelor naturale şi a celor de

sinteză;

Limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare care ar putea avea

efecte negative aspra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic din natură, prin

acumularea acestora în sol şi în produsele agroalimentare.

Se recomanda utilizarea ingrasamintelor organice din gospodariile proprii cu evitarea

scurgerii in cursurile de apa.

La organizarea sistemului de salubrizare se vor avea în vedere următoarele:

- realizarea în gospodariile individuale, unităţi economice şi unităţi publice, de

puncte special amenajate în vederea colectării deşeurilor;

- amplasarea punctelor se va face, astfel încât funcţiunea, compoziţia şi aspectul

arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat;

- implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor;

- realizarea de platforme speciale, betonate în zona staţiei de epurare, pentru

depozitarea temporară a namolului deshidratat provenit din epurarea apelor uzate;

- nămolul deshidratat, poate fi utilizat în agricultură numai după determinarea

compoziţiei acestuia; în cazul că nu este adecvat utilizării în agricultură, se va

elimina prin agenţi economici autorizaţi;

- gestionarea individuala a dejecţiilor animale la nivelul gospodăriile individuale;

- depozitarea cenuşii provenite din arderea combustibilului solid pentru încălzirea

locuinţelor;


Page 83 of 94

- se va implementa un sistem de colectare selectivă a deşeurilor; dotarea cu

recipienţi/pubele/containere adecvate şi în numar suficient gospodăriilor individuale

şi agenţilor economici;

- interzicerea depozitării întâmplătoare a deşeurilor, mai ales în zonele verzi, zonele

rezidenţiale, de-a lungul apelor, în paduri, etc.

- serviciul de colectare şi transport se va realiza printr-un operator de salubritate

autorizat;

- stabilirea locului de depozitare a deşeurilor din construcţii şi demolari, precum şi

indicarea rutei de transpor.

Lucrările care se vor efectua pentru dotările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu

mijloace tehnice adecvate în vederea evitării pierderilor accidentale pe sol şi în subsol;

Căile rutiere şi platformele parcărilor vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluării

solului cu uleiuri şi produse petroliere;

Pentru reducerea impactului asupra solului/subsolului, se recomandă realizarea

construcţiilor prin afectarea unor suprafeţe de teren cât mai reduse, respectiv strictul

necesar;

Sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, plantarea lor

şi amenajarea în continuare şi dirijarea cursurilor de apă. De asemenea, trebuie

renunţat la executarea lucrărilor agricole pe sistemul „deal-vale” şi introdus sistemul

de lucru pe direcţia curbelor de nivel.

Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

Identificarea zonelor cu riscuri naturale poate fi făcută atât prin consultarea cadastrului de

specialitate, prin grija autorităţii competente, şi prin corelarea conţinutului studiilor de

fundamentare a documentaţiilor de urbanism referitoare la calitatea terenurilor sau încadrarea

în zonele de riscuri naturale.

Stabilitatea terenului va fi îmbunătăţită prin efectuarea de lucrări antierozionale, lucrări

de terasare şi încercări de corectare a torenţilor, lucrări ce trebuiesc continuate prin

prevederea unor şanţuri dalate de descărcare rapida a apelor de infiltraţii.

Se vor evita constructiile in zonele de baltiri de pe teritoriul comunei.

Aflat in apropierea centrului seismic din Romania – zona Vrancei – teritoriul comunei Certesti

prezinta o sensibilitate seismica majora: se vor avea in vedere regimul constructiilor si

materialele utilizate.


Page 84 of 94

In zonele potential inundabile se vor lua urmatoarele masuri:

Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a

canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor publice revine

primariei iar obligatia intretinerii santurilor si podetelor revine riveranilor.

In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si colectarii apelor

revine administratorului.

Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare, se poate face cu

asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari si numai daca proiectul

de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:

proiectare pe baza de studii geotehnice;

verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in

exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

neexecutarea de subsoluri/demisoluri;

ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;

sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure

drenarea apei si protejarea constructiei.

In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor cu risc de

poluare iar cele existente se vor dezafecta.

Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs se

vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.

Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor.

Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditate.

Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate si

construite astfel incit sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.

In zonele potential inundabile construirea devine posibila numai in urma unor studii de

specialitate (definitivarea hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii), pana

la definitivarea acestora fiind instituita interdictie temporara de construire.

Masuri de protectie impotriva zgomotului

Comuna Certesti este situata intr-o zona izolata de caile rutiere mari din judet, zgomotul

nefiind unul din factorii care afecteaza mediul si populatia din comuna.


Page 85 of 94

Totusi, pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se

recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1

m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari.

Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea

poluantilor din aer si are un efect psihologic major.

Cap. 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTEI ALESE

S-au analizat doua variante la PUG:

Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;

Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Varianta 0 - Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare

necontrolata, haotica a celor 3 sate componente ale comunei Certesti:Certesti, Carlomanesti

si Cotoroaia, relevand o serie de efecte negative:

- ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu

functiune de locuinte;

- construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura tehnico-

edilitara;

- existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de

gospodarie comunala;

- proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse;

- nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si

amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;

- lipsa unor spatii pentru sport si agrement;

- starea precara a spatiilor verzi existente;

- retea stradala nemodernizata si subdimensionata;

- lipsa parcajelor publice;

- continuarea afectarii sanatatii locuitorilor din zonele care nu beneficiaza de alimentare

cu apa din sistemul centralizat, ca urmare a utilizarii in scopuri potabile a apei freatice,

necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

- inexistenta retea de canalizare;


Page 86 of 94

- continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona, in cazul ca nu se

va realiza sistemul de canalizare si statiile de epurare

- ineficienta canalizarii pluviale;

- izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor;

- retea electrica nemodernizata;

- iluminat public deficitar;

- utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact

negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului

- depozitare necontrolata a deseurilor menajere;

- colectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv;

- lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca;

- pondere redusa a activitatilor neagricole;

- lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole);

- pondere ridicata a populatiei varstnice.

Varianta propusa - are urmatoarele avantaje:

Extinderea intravilanului in satul Certesti pentru constructii de locuinte vor avea un impact

impact pozitiv asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social si

asupra populatiei. Crearea noilor facilitati pentru constructia de locuinte, in conformitate cu

cerintele populatiei si cu prioritatile strategiei de dezvoltare sunt urmate de cresterea

atractivitatii localitatii si atragerea de noi fonduri (impozite) la bugetul local;

- dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan

(inclusiv echiparea edilitara a acestora);

- dezvoltarea institutiilor si serviciilor publice, comertului in localitatile componente ale

comunei

- asigurarea protectiei calitatii apelor de suprafata si subterane prin realizarea sistemului de

canalizare si statiilor de epurare a apelor uzate menajere

- cresterea suprafetei spatiilor verzi, dotarea cu spatii pentru sport si agrement

- modernizarea retelei stradale

- amenajarea intersectiilor strazilor din reteaua principala cu drumurile judetene si

comunale

- amenajarea parcajelor publice

- modernizarea retelei electrice

- modernizarea sistemului de iluminat public


Page 87 of 94

- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor;

- introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor

reciclabile;

- amenajarea de platforme speciale,betonate, pentru depozitarea temporara a deseurilor

menajere si asimilate, a gunoiului de grajd si a dejectiilor animale

- amenajarea platformelor betonate, in perimetrul statiilor de epurare, pentru depozitarea

namolului deshidratat, rezultat in urma epurarii apelor uzate menajere

- masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea, acordate tinerelor

familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a

serviciilor oferite familiilor tinere);

In cazul planului de fata s-au avut in vedere :

Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta cele mai

bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod

similar, costurile de intretinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele

mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra

locuitorilor comunei este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezinta

efecte negative nesemnificative asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra

patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a

acestuia.

Propunerile de lucrari proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o

alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ

cu varianta aleasa.

Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel

de lucrari.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si

utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiile tehnice, precum si cu normele

europene practicate actual in domeniul protectiei mediului.

Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate, sa fie folosite

cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.


Page 88 of 94

Cap. 10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

URBANISM GENERAL

Pentru comuna Certesti, se propune urmatorul program de monitorizare pentru efectele

semnificative asupra factorilor de mediu:

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa Responsabilitate

Protectia calitătii aerului Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros.

anual Primaria certesti;

Agentii economici.

Asigurarea calitătii apelor de suprafată si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va face monitorizare regulată conform autorizatiei de gospodărire a apelor

Operatorul de servicii de gospodărie comunală

Protectia solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarea necontrolată a

deseurilor

Cantitatea de deseuri colectate si predate

lunar Primăria Certesti Operatorul de

salubritate

Îmbunătătirea calitătii vietii, cresterea confortului populatiei.

Parametri de calitate ai apei potabile

Conform legislatiei în domeniul sanitar se va face o monitorizare regulată

Primăria Certesti Operatorul de servicii de gospodărie

comunală

Zonarea teritorială Număr Certificate de urbanism si Autorizatii de construire eliberate

anual

Primăria Certesti

Cresterea responsabilitătii publicului fată de mediu

Număr de beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu

anual Primăria Certesti Unităti scolare, Organizatii neguvernamentale


Page 89 of 94

Cap. 11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI

FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU.

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General

actualizat al Comunei Certesti.

Raportul de mediu (raportul SEA) este un instrument important pentru integrarea

consideraţiilor de mediu în acest plan şi are ca obiectiv identificarea, descrierea şi evaluarea

efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului, precum şi a

alternativelor posibile ale acestuia, sprijinând astfel dezvoltarea durabilă a comunei.

Deasemenea, constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării

Planului Urbanistic General actualizat.

Totodată, Raportul de mediu ajută la creşterea eficienţei luării deciziei, prin aceea că

elimină, de la inceput, alternativele de dezvoltare care nu ar fi acceptate din punct de vedere

al protecţiei mediului dacă ar fi implementate prin proiecte.

Metodologia SEA folosită include toate cerinţele stabilite de H.G. nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe,

recomandările metodologice din Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii

de mediu pentru planuri si programe, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 117/2006.

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General actualizat al comunei Certesti este

elaborat de S.C. Ecomediu S.R.L Galati, persoană juridică atestată, iar elaboratorul

Planului Urbanistic General actualizat este S.C. Consproiect S.A. Galati .

Planul Urbanistic General al comunei Certesti are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare si

extinderea suprafetei intravilanului comunei Certesti, in corelare cu prevederile de amenajare

a teritoriului national si judetean, si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a

interesului public.

Politica de dezvoltare rurala a comunei Certesti include obiectivele pe termen mediu ( 5-10

ani):


Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente;

Retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă (în special pe platformele

activităţilor industriale şi agrozootehnice)



Page 90 of 94


Propunere de rezolvare a retelei de canalizare;

Rezolvarea sistemului de gestionare a deseurilor in sistem centralizat si pe

principii ecologice;

In urma discutiilor cu Primaria si Consiliul Local al comunei Certesti purtate de elaboratorul

P.U.G., s-au stabilit amplasamentele constructiilor prevazute a fi realizate in perioada

imediata si directiile de dezvoltare ale comunei, in conditiile respectarii dreptului de

proprietate si a interesului public.

PUG – ul actualizat, devine principalul instrument in dezvoltarea comunei, si va fi utilizat la:

Promovarea tuturor investitiilor din fonduri publice, pentru dezvoltarea

infrastructurii si a institutiilor publice

Emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire

Respingerea solicitarilor de construire, neconforme cu prevederile PUG

Rezolvarea litigiilor ce pot apare intre Consiliul local si persoane fizice sau juridice,

litigii intre persoane fizice sau orice alte situatii.

Pentru zona comunei Certesti s-au stabilit 5 factori de mediu relevanti asupra carora

propunerile planului pot determina diferite forme de impact: sol, flora si fauna, apa, aer,

zgomot si vibratii.


Page 91 of 94

Cap. 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI

12.1. CONCLUZII

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al Comunei Certesti a fost

elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in

Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia

Nationala de Protectia Mediului.

Conform cerintelor HG nr. 1076/08.07.200, pentru procesul de evaluare de mediu pentru

planul urbanistic general mentionat au fost formate un Comitet special constituit si un Grup de

lucru.

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat in cursul procesului de evaluare de

mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al Comunei Certesti are ca scop stabilirea obiectivelor,

actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanisticã a zonei si asigurarea prin

reglementari specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat

pentru perioada de valabilitatea de 5 – 10 ani a acestuia, cat si in perspectiva.

Planul Urbanistic General al Comunei Certesti si Regulamentul Local de

Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea

obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea

obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- Circulatie rutiera si transporturi;

- Zonele functionale;

- Protectia si conservarea mediului;

- Echiparea edilitara.

Principalele probleme actuale sunt:

Infrastructura: drumuri locale partial neintretinute pentru interconectarea dintre zone si

imbunatatirea legaturilor intre satele componente, lipsa unor drumuri de acces agricole pentru

usurarea accesului locuitorilor la terenurile proprii.


Page 92 of 94

Echipamente edilitare - dotarile existente nu asigura servicii pentru locuitorii din satele

apartinatoare: lipsa alimentarii cu apa potabila, lipsa sistemului de canalizare, lipsa sistemului

de alimentare cu gaze naturale, retea de iluminat public insuficienta.

Infrastructura de mediu: lipsa retelei de canalizare a apelor menajere si a statiei de epurare,

lipsa lucrarilor de amenajare si administrare teritoriala si de valorificare a potentialului natural

al comunei si lipsa delimitarii zonelor protejate, si cu interdictie de construire, lipsa

perimetrelor de protective, lipsa unui sistem de gestionare a deseurilor.

Educatie si cultura: lipsa unei baze sportive scolare si comunale.

Se apreciaza ca:

Evolutia componentelor mediului natural si construit in cazul neimplementarii prevederilor

PUG cu actualele completari va fi caracterizata de:

continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona in cazul in care nu

se va realiza reteaua de canalizare si statia de epurare a apelor uzate;

continuarea afectarii sanatatii locuitorilor din perimetrele care nu beneficiaza de

alimentare cu apa din sistemul centralizat, ca urmare a utilizarii in scopuri potabile a

apei freatice;

continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea perimetrelor de

zone de protectie sanitara la cimitire, platforme de precolectare a deseurilor, sursele

de apa (subterane) si statia de epurare ce urmeaza a fi realizata;

continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu trafic rutier

precum si continuarea crearii de disconfort acustic pentru populatia din aceste

perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la

imbunatatirea structurii rutiere pe anumite portiuni.

Situatia economica si sociala din Comuna Certesti se poate deteriora daca nu se vor pune la

dispozitie mijloacele care pot crea conditiile pentru atingerea obiectivelor strategice de

dezvoltare a localitatii.

Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in

procesul de planificare sunt urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea

conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a

comunei;

Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane;

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a comunei si pentru crearea de


Page 93 of 94

locuri de munca;

Limitarea impactului negativ asupra solului;

Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei;

Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii

apelor;

Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze un impact

semnificativ asupra calitatii aerului;

Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la

acestea;

Crearea unui peisaj adecvat.

In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic General analizat reprezinta un important

instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, de dezvoltare durabila a

Comunei Certesti, conform prioritatilor Strategiei de Dezvoltare a zonei. Implementarea

prevederilor planului va genera oportunitati viabile, directe si indirecte, de imbunatatire pe

termen lung a mediului urban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-

economice a comunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului.

12.2. RECOMANDARI

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru protectia

mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratiei locale la

implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al Comunei Certesti:

- Elaborarea si implementarea planurilor urbanistice zonale pentru perimetrele destinate

noilor zone de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de

constructie, cat si de operare si respectarea prevederilor PUG cu privire la aceste

perimetre;

- Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare in conditii de protectie a mediului,

atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare;

- Implementarea planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare numai dupa

obtinerea avizelor/acordurilor de mediu;

- Realizarea retelelor de canalizare si a statiei de epurare;

- Asigurarea managementului deseurilor menajere si asimilate;

- Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele

locuite, extinderea corespunzatoare a acestora in zonele nou construite.


Page 94 of 94

- Elaborarea si implementarea, impreuna cu autoritatile din domeniul agricol si din

domeniul protectiei mediului a unor programe pentru constientizarea de catre producatorii

agricoli a implicatiilor activitatilor agricole asupra mediului, a modului de utilizare rationala

a ingrasamintelor si a tehnicilor pentru managementul corect al dejectiilor animaliere.

- Urmarirea, in colaborare cu autoritatile locale pentru protectia mediului si de sanatate

publica, pe baza studiilor de specialitate, a nivelului de poluare a mediului prognozat si

realizat pentru zonele de dezvoltare a activitatilor industriale, astfel incat sa se limiteze

acest nivel de poluare, generat de contributiile cumulate ale tuturor surselor la valorile

limita pentru protectia receptorilor sensibili.

- Modernizarea si intretinerea infrastructurii rutiere, inclusiv a drumurilor locale.

- Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile si a celor de protectie si a zonelor

cu interdictie temporara sau definitiva de construire conform prevederilor PUG prin

bornare.

- Intretinerea patrimoniului istoric si cultural.

In conditiile mentionate in PUG si prin respectarea masurilor de diminuare a

impactului nu sunt previzibile efecte semnificative asupra sanatatii populatiei,

vegetatiei, solurilor si bunurilor materiale, asociate poluarii factorilor de mediu generate

de realizarea obiectivelor PUG in varianta prezentata.

comuna certesti - agentia pentru protectia mediuluiapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents