eni lidia paulina,persoana fizica inscrisa in registrul ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT DE MEDIU -PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Suhurlui , jud.Galati

1

Elaborator : ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.294 tel:0745025522

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SUHURLUI

2011


2


3

CUPRINS

INTRODUCERE

INFORMATII GENERALE

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

2.1.3. Clima

2.1.4. Aer

2.1.5. Apa

2.1.6. Solurile

2.1.7. Flora si fauna

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

2.1.9. Factorul antropic

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Aer

3.2 Apa

3.3 Solurile

3.4. Flora si fauna

3.5 Patrimoniul cultural


4

CAPITOLUL 4

ORICE PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL

RELEVANTE PENTRU PUG

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUG

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR

ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

8.4 Măsuri de prevenire si reducere a efectelor asupra patrimoniului arhitectonic,

arheologic si cultural

8.5 Măsuri de prevenire si reducere a efectelor asupra mediului social si economic

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

CAPITOLUL 11

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

CAPITOLUL 12

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


5

INTRODUCERE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si sa

evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau

programului , precum si alternativele acestuia , luand in considerare obiectivele si aria

geografica ale planului sau programului.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Comunei Suhurlui - judetul Galati, necesar in vederea obtinerii Avizului de

Mediu pentru PUG – Comuna Suhurlui.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic general propus a fost stabilit

in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului

pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala

pentru Protectia Mediului.

Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru Planul

Urbanistic General comuna Suhurlui :

− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe

− Obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus corelate cu alte planuri sau

programe existente

− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General

− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus

− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare

a planului

− Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului

− Analiza alternativelor

− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Documentatia PUG a fost elaborata de BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

ARH. DRISCU N. RADU VIRGIL.


6

Prezentul Plan Urbanistic General îşi propune conturarea unor direcţii de dezvoltare

în politica de construire şi amenajarea teritoriului comunei, pe o perioadă de 10 ani, axată

pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi sursele

de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei,

echiparea edilitară şi conservarea şi protecţia mediului.

Planul Urbanistic General, conţine strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile

de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul localităţii, în

conţinutul documentaţiei regăsindu-se astfel tratarea următoarelor categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaţiei existente), a principalelor disfuncţionalităţi

şi priorităţi de intervenţie urbanistică, atât în teritoriu (extravilan), cât şi în cadrul localităţii

(intravilan);

- zonificarea funcţională a suprafeţelor de teren din localitate şi stabilirea regimului

juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- determinarea volumului şi a structurii potenţialului uman, a resurselor de muncă

care sunt caracteristice localităţii;

- evidenţierea potenţialului economic al localităţii;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Cadru legislativ in scopul stabilirii obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare

a localitatilor , pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente , este constituit de Legea

50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor , cu modificarile si completarile

ulterioare , Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1430/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii precum si

metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic General si H.G.

nr.525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism.


7

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare,

fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele

in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales

din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale

speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.

- patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului în mod intensiv

INFORMATII GENERALE

1. Denumire proiect: Plan Urbanistic General Comuna Suhurlui, judet Galati

2. Beneficiarul proiectului :Consiliul Local al Comunei Suhurlui, judet Galati,

tel:0236335511, email :[email protected], primar Tutu Gigi


8

3. Autorul atestat al raportului :Eni Lidia Paulina , a realizat acest raport in baza

Certificatului de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de mediu la pozitia

294 , tel:0745025522

4. Proiectant general PUG: BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ARH. DRISCU

N. RADU VIRGIL

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

In proiectul de intocmire a PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei

Suhurlui realizat de Birou individual de arhitectura arh. Driscu N. Radu Virgil sunt tratate

atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a comunei.

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii, dotarilor

tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente cat si cele ce

urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si

PATJ, in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor

conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna .

PUG a fost elaborat în scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii

si serviciilor;


9

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Principalele obiective urmarite in cadrul prezentului P.U.G. sunt:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan :

- Extinderea intravilanului comunei Suhurlui prin introducerea a noi suprafete

care să cuprindă atât Iucrările existente in afara acestuia, cat şi necesarul de

construcţii pentru următorii ani

- stabilirea si delimitarea zonelor functionale :

- Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale , in vederea promovarii

activitatilor de tip industrial , si asigurarea cu utilitati a amplasamentelor

respective , in suprafata de 15 ha

- stabilirea si delimitarea zonelor construibile

-stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie temporare sau definitive de construire

- stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora

- Conservarea si protejarea monumentului istoric Valul lui Athanaric

- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii prin :

- Modernizarea si reabilitarea căilor de comunicaţie existente : drum comunal

si strazi

- Extinderea retelei stradale in zonele nou introduse in intravilan

- Amenajarea intersectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre acestea

si DJ 255

- Amenajarea traversarilor peste paraul Suhurlui

- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare :

- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa

din comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie

proprie de apa pe teritoriul comunei respective

- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare , precum si a unei statii de

epurare, aceasta in colaborare cu comuna Rediu


10

- Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare

Suhurlui proiectat pentru un volum de 144 mc apa necesara irigarii unei

suprafete de 32 326 ha (lucrarile realizate pana in prezent permit acumularea

unui volum de 16 mil .mc apa, iar prin ruperea barajului sunt puse in

primejdie 5 localitati din aval).

- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale

- Extinderea si modernizarea reţelelor electrice existente in comuna

- Modernizarea si imbunatatirea gradului de telefonizare prin instalarea in

localitatea Suhurlui a unei centrale noi automate care va prelua si liniile

telefonice existente in prezent, racordate la centrala telefonica din localitatea

Rediu.

- rezolvarea problemelor legate colectarea si gestionarea deseurilor

- evidentierea detinatorilor terenurilor din intravilan

- stabilirea obiectivelor de utilitate publica

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare

a constructiilor .

Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii

si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea

implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Planul Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in cadrul

documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice

generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor

constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si

sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate

implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura

edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

PUG Suhurlui stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu alte planuri si

programe astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

• Cai de comunicatii si transport


11

• Dotari hidroedilitare

• Infrastructura tehnico-edilitara

• Extinderea retelelor electrice in noile zone aprobate in intravilanul comunei si

modernizarea celor existente

3. Dezvoltarea economica in cadrul industriei mici si agriculturii

4. Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice si de arhitectura

5.Protectia mediului si sanatatii populatiei

• Amenajarea spatiilor verzi

• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor

Planul Urbanistic General avizat şi aprobat conform legii, devine instrument de lucru

al Consiliului Local în eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire, la

fundamentarea unor investiţii de la bugetul statului, in alte activităţi ale compartimentului

tehnic de resort.

Situatia existenta

Localizare geografica si administrativa

Comuna Suhurlui este amplasata in partea central-estica a judetului Galati , la o

distanta de cca 30 km fata de granita estica cu Ucraina si de cca 42 km fata de municipiul

Galati , resedinta judetului cu acelasi nume.

Vecinatati :

- nord :comuna Baleni

- est si sud :comuna Rediu

- vest:comunele Costache Negri si Cudalbi.

Comuna Suhurlui are in componenta un singur sat , satul Suhurlui , care este si resedinta

comunei.Satul Suhurlui s-a dezvoltat de-a lungul paraului Suhurlui , care il strabate de la

nord la sud si il imparte in doua.

In prezent satul Suhurlui se desfasoara in lungul paraului Suhurlui pe o lungime de cca 4

km si o latime de cca 1,2 km.

Din punct de vedere functional satul apartine tipului predominant agricol.Cultura cerealelor

si plantelor tehnice este asociata cu viticultura si pomicultura.

Teritoriul administrativ al comunei Suhurlui are o suprafata totala de 1808,20 ha.


12

Cai de comunicatie si transport

In cadrul comunei Suhurlui se intalnesc numai cai de comunicatie rutiera .

Legatura comunei cu reteaua de drumuri publice din zona se realizeaza prin :

- DJ 255 Pechea –Rediu-Cuca, cea mai importanta artera rutiera care

strabate comuna.Acest drum face legatura spre est, prin localitatile

Rediu si Cuca , cu DN 24 D Cuca-Barlad care strabate zona de est

a judetului de la sud la nord.La sud DJ 255 se continua spre comuna

Pechea si face legatura cu DN 25 Galati-Tecuci care strabate zona

de vest a judetului

- DC 26 Suhurlui –Baleni , pozitionat paralel cu paraul , pe latura de

vest a acestuia , imparte comuna in doua si reprezinta principala

cale de acces intre trupurile componente.De asemenea asigura

legatura comunei Suhurlui cu localitatile din partea de nord a

judetului.Pe raza satului DC 26 este betonat.Legatura in tre DC 26 si

trupurile situate in partea de est a paraului Suhurlui se face pe strazi

orientate pe directia est-vest pietruite sau din pamant .Traversarea

paraului se realizeaza pe trei poduri din beton armat , amplasate in

capatul de nord al satului , in zona mediana –in dreptul primariei si in

capatul de sud.Pentru traversarea paraului exista si cateva podete

pietonale improvizate care nu asigura o circulatie in conditii de

securitate.

- DC 28 Suhurlui-Costache Negri asigura legatura comunei cu

localitatile din partea de vest a judetului

Disfunctionalitati

- Nici una din intersectiile DJ25 cu strazile din localitate nu sunt

amenajate si nici semnalizate corespunzator

- Strazile din interiorul comunei sunt lipsite aproape in totalitate de

amenajarile care sa permita o circulatie fluenta

- In multe situatii nu exista trotuare

- Strazile nu sunt prevazute cu rigole pentru colectarea si evacuarea

apelor pluviale , in putinele locuri in care exista acestea sunt

colmatate


13

- Exista zone in care nu este asigurat iluminatul public stradal.

Alimentare cu apa si canalizare

In prezent in comuna Suhurlui alimentarea cu apa se realizeaza in doua moduri :

- surse proprii de alimentare cu apa, reprezentate prin puţuri individuale săpate la

adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.

- alimentare cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor amplasate in

curţi, excepţie facand unele zone , ca de exemplu cea din estul localităţii aflata la o cota

superioara.

Circa 20% din gospodariile si institutiile aflate in comuna beneficiaza de alimentare

cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor amplasate in curţi ; reteaua de

alimentare cu apa este racordata la sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei

Rediu , din care teritoriul comunei Suhurlui a facut parte din punct de vedere administrativ

pana in anul 2008.

Celelalte gospodării individuale si dotări social-culturale din Comuna Suhurlui

beneficiază de surse proprii de alimentare cu apa reprezentate prin puţuri individuale

săpate la adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.

Sursa de alimentare cu apa o constituie puţurile forate in lunca râului Suhu , care

sunt amplasate in partea de vest a localităţii Rediu (pe teritoriul administrativ al com.

Rediu) si în partea de sud a localitatii Suhurlui.

Principalele caracteristice ale forajelor sunt:

- forajul F1 cu H = 190 m si Q = 5,84 I / s ;


- forajul F3 cu H = 126 m si Q = 4,45 I / s.

Apa captata este transportata printr-o conducta de aductiune cu lungimea de 1600

m si pompata direct de către pompele submersibile , către gospodăria de apa situata la o

cota dominanta pe dealul din partea de vest a localităţii Rediu pe teritoriul administrativ al

acesteia.

Gospodăria de apa este alcătuita din doua rezervoare de inmagazinare -

compensare , unul de 100 mc , iar al doilea de 200 mc si o staţie de clorinare.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile de la gospodaria de apa, alimenteaza cu apa

rece comunele Suhurlui si Rediu, apa fiind distribuita populaţiei gravitaţional.


14

Fiecare branşament este prevăzut cu un cămin dotat cu un contor de inregistrare a

consumurilor de apa.

De asemenea pentru sectorul zootehnic din Satul Suhurlui exista un foraj săpat la

adâncimea de 110 m, cu un debit de 2,64 I / s si o hidrosfera cu capacitatea de 60 mc.

Disfunctionalitati

- existenta in comuna Suhurlui a unor zone in care alimentarea cu apa se face din puţuri

individuale, desi satul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa de la

gospodaria de apa de la Rediu ;

- lipsa unui sistem centralizat propriu de alimentare cu apa potabila in comuna Suhurlui,

ceea ce implica utilizarea in scopuri potabile, a unor ape de calitate necorespunzatoare ,

obţinută prin exploatarea pânzei de apa freatice, neverificata din punct de vedere sanitar;

- lipsa unei gospodarii proprii de apa, pentru comuna Suhurlui, amplasata pe o cota

dominanta, care sa permita alimentarea cu apa a tuturor obiectivelor din comuna;

c)Canalizarea

In prezent in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale.

La nivelul comunei inca se utilizeaza haznalele de tip rural. Apele uzate din haznale

se infiltrează in sol , poluând pânza de apa freatica

Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri

amplasate pe marginea străzilor.

Disfunctionalitati :

- lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, aceasta

reprezentând principala sursa care duce la poluarea pânzei de apa freatica, utilizata

pentru alimentarea cu apa;

- absenta parţiala a rigolelor si şanţurilor de scurgere, la care se adaugă intretinerea

necorespunzatoare a celor existente.

Alimentare cu energie electrica

Comuna Suhurlui este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic

National, prin intermediul staţiei electrice 110/20KV si LEA 20KV Cuca - Rediu.


15

Reteaua LEA 110/20KV Pechea – Rediu, ce alimenta un post de transformare, amplasat

în zona barajului, fiind într-o stare avansata de uzura este partial dezafectata.

Consumatorii casnici si social-edilitari, precum si unităţile economice, sunt

alimentaţi prin intermediul posturilor de transformare 20/0,4KV situate in interiorul comunei

si prin reţele electrice aeriane de joasa tensiune.

Reţelele au fost amplasate pe trasee uşor accesibile pentru lucrări de intervenţie in

caz de defecţiuni sau corelate cu celelalte reţele din zona ( linii de telecomunicaţii ,

radioficare,etc)

In general, distribuţia energiei electrice a fost realizata printr-un sistem buclat,

având posibilitatea anclansarii automate a rezervei.

Prezentarea situaţiei existente a reţelelor electrice aferente comunei Rediu are la

baza datele furnizate de FRE Galaţi.

Disfunctionalitati

- trebuie semnalata lipsa iluminatului public in unele zone ale localitatii

- exista porţiuni ale traseelor reţelelor de medie tensiune care traversează zone de

teren arabil particular;

- unele zone ale reţelelor electrice aeriene au conductoare si izolatoare sau stâlpi de

susţinere cu grad avansat de uzura ceea ce a dus la dezafectarea retelei electrice

LEA 20 KV Pechea-Rediu.

Telefonie

Comuna Suhurlui este racordata la sistemul National de Telecomunciatii prin

intermediul unei centrale telefonice manuale tip BL-100, amplasate in zona centrala a

localităţii Rediu, fiind racordate cca 80 % din numarul de imobile existente.

Disfunctionalitati :

- lipsa unei centrale telefonice automate proprii care sa rezolve toate cererile de

abonamente telefonice

Alimentarea cu energie termica


16

Alimentarea cu căldura a locuinţelor si a clădirilor de utilitate publica din comuna

Suhurlui se face utilizând sobe cu combustibil solid (lemne si intr-o proporţie mai mica,

cărbuni).

Prepararea hranei se face in principal cu butelii de aragaz si, intr-o măsura mai mica, cu

lemne si resturi vegetale (coceni de porumb).

Disfunctionalitati

- cantitatea insuficienta a combustibilului solid, precum si calitatea

necorespunzatoare a acestuia;

- cărbuni au putere calorifica redusa din cauza conţinutului ridicat de steril, iar

granulatia este de multe ori necorespunzatoare fiind linat praf sau bucati prea mari

ce nu pot fi arse in sobele obisniute;

- exista dificultăţi in aprovizionarea cu combustibil pe caile rutiere;

- din cauza deficientelor semnalate in aprovizionarea cu combustibil solid, in ultimii

ani s-au făcut numeroase abuzuri de arbori in zona, fapt ce contribuie la degradarea

mediului ambiant;

- o alta disfunctionalitate o constituie dificultatea in aprovizionarea cu butelii de

aragaz, mai ales in perioada de iarna.

Alimentarea cu gaze naturale

In prezent in comuna Suhurlui nu exista distributie de gaze naturale.

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a comunei

Suhurlui au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul situarii acesteia

intr-o zona cu potential ridicat agricol.

Cerintele si optiunile populatiei

Cerintele si optiunile populatiei identificate constau in :

- Extinderea intravilanului comunei Suhurlui ; noul intravilan va trebui sa cuprinda Iucrările

existente in afara intravilanului actual, cat şi necesarul de construcţii pentru următorii ani.


17

- Necesitatea completarii infrastructurii edilitare (a retelei de alimentare cu apa, a sistemului

de canalizare, etc.)

- Extinderea reţelelor electrice in noile zone aprobate In intravilanul comunei

- Extinderea reţelei de telefonie mobilă şi fixă şi a canalelor TV prin cablu

- Modernizarea, dezvoltarea si reabilitarea căilor de comunicaţie existente

- Stabilirea tuturor zonelor de protectie prevazute de lege pentru : cimitir, statie de epurare,

puturi forate pentru alimentare cu apa potabila, etc.

- Stabilirea tuturor zonelor cu interdictii de construire in zonele expuse la riscuri naturale .

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati , care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

⇒ lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se

detaşează necesităţile pentru construirea unor noi locuinţe, impune

creşterea suprafeţei intravilanului;

⇒ lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care

reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică

⇒ lipsa statiei de epurare ;

⇒ lipsa rigolelor şi şanţurilor de scurgere sau întreţinerea necorespunzatoare

a celor existente;

⇒ lipsa spaţiilor verzi amenajate în intravilan;

⇒ drumuri şi intersecţii nemodernizate şi neamenajate;

Astfel ,obiectivele pe termen mediu si scurt de dezvoltare ale administratiei

comunale prevad:







activitatilor de tip industrial , si asigurarea cu utilitati a amplasamentelor

respective



18





- Modermizarea si reabilitarea căilor de comunicaţie existente : drum

comunal si strazi


- Amenajarea inrsectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre acestea si

si DJ 255





proprie de apa pe teritoriul comunei respective













Rediu.





a constructiilor .


19

Evolutie posibila. Prioritati

Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare,

fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii

(crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale precum si

diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile

existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si

asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol

(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,

protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a

intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si incurajarea

asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile

economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei,

si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de

comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil al deseurilor,

asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare asigurarea

cadrului necesar ( zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a

activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati

economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si

cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale

cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la

218,66 ha la 241,50 ha.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul

teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutatiile de suprafete intre zonele functionale

si majorat cu suprafetele jusificate pentru introducerea in intravilan.


20

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

39,03 17,85 178,24 73,80

UNITATI INDUSTRIALE SI

DEPOZITE

0,90 0,41 15 6,21

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 12,0 5,48 12,0 4,97

INSTITUTII SI SERVICII DE

INTERES PUBLIC

2,04 0,93 2,26 0,94

CAI DE COMUNICATIE SI

TRANSPORT RUTIER

17,0 7,77 17,5 7,25

SPATII VERZI, SPORT,

AGREMENT,PROTECTIE

4,3 1,96 7,47 3,09

CONSTRUCTII TEHNICO-

EDILITARE

20,30 9,28 5,9 2,44

GOSPODARIE COMUNALA ,

CIMITIRE

1,13 0,52 1,13 0,47

TEREN AGRICOL IN

INTRAVILAN

120 54,9 0,7 0,29

FASII DE PROTECTIE

SANITARA

1,30 0,60 1,30 0,54

TERENURI NEPRODUCTIVE 0,66 0,30 0 0

TOTAL 218,66 100 241,50 100


21

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe, impune ca în Raportul de mediu să fie incluse informatii cu privire la

alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a tinut cont

de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului în care aceste

obiective au fost luate în considerare la elaborarea planului de urbanism.

In continuare va fi descris modul în care obiectivele urmarite prin PUG şi

implementarea acestora se vor armoniza, din punct de vedere al protecţiei mediului, cu

obiectivele urmărite printr-o serie de planuri şi programe elaborate şi aplicate, atât la nivel

regional cât şi local, în vederea asigurării unui nivel cât mai ridicat de protecţie a mediului.

Prima etapă de lucru în vederea încadrării şi corelării conţinutului PUG cu cel al

planurilor şi programelor elaborate la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-est şi la nivelul

judeţului Galati a constat în identificarea documentelor necesar a fi consultate, şi anume:

• la nivelul Regiunii sud-est (nivel regional):

- Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea Sud-Est,

- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) pentru Regiunea Sud-Est;

- Planul de Dezvoltare Regională Sud- Est 2007 – 2013

• la nivelul judeţului Galati (nivel local):

- Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) ;

- Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (PJGD) în judeţul Galati

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, Regiunea Sud –Est

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) constituie pentru Regiunea de

Dezvoltare Sud-Est un instrument sectorial prin intermediul căruia se asigură suportul

dezvoltării durabile a regiunii, simultan cu diminuarea efectelor poluării asupra mediului şi

utilizarea durabilă a resurselor naturale existente. Planul prezintă 12 categorii de probleme

identificate la nivelul regiunii, care vizează atât elemente ale mediului natural cât şi

elemente ale activităţilor socio-economice, şi anume:

• poluarea apelor de suprafaţă;

• pericole generate de catastrofe/ fenomene naturale şi antropice;

• calitatea şi cantitatea apei potabile;

• gestionarea deşeurilor;


22

• poluarea solului şi a apelor subterane;

• degradarea mediului natural şi construit;

• poluarea atmosferei;

• urbanizarea;

• educaţia ecologică;

• transporturile;

• turism şi agrement;

• capacitatea instituţională.

Ulterior identificării categoriilor de probleme relevante la nivel regional, în cadrul

PRAM s-au stabilit obiective pentru soluţionarea problemelor, ţinte bine definite în acest

sens şi măsuri necesare, însoţite de responsabilităţi şi indicatori economico-financiari

pentru realizarea acţiunilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. În acest sens,

dintre acţiunile cuprinse în PRAM sunt relevante cele cu privire la stimularea competitivităţii

şi realizarea unei creşteri economice stabile şi de durată, în concordanţă cu protecţia

mediului.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud stabileste, de asemenea, o

serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii

atmosferei, pentru protectia calitatii apei, pentru protectia calitatii solului, pentru reducerea

riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea deseurilor, etc., fara ca

aceste obiective sa se refere in mod specific la activitatile desfasurate in amplasamentul

analizat.

In acest context, se mentioneza ca planurile de management aferente Planului Urbanistic

General al comunei Suhurlui, judetul Galati includ masuri pentru protectia sanatatii

populatiei si a tuturor factorilor de mediu, precum si pentru managementul riscului.

Detalii cu privire la obiectivele de mediu stabilite vor fi prezentate in Capitolul 5 al

Raportului de mediu.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Sud-Est

Directiva Cadru privind Deşeurile, transpusă în legislaţia românească prin O.U.G. nr.

78/2000 (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, ulterior modificată şi

completată cu OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007) prevede obligativitatea

elaborării Planurilor de Gestionare a Deşeurilor la nivel naţional, regional şi local.


23

Planul cuprinde o prognoză privind deşeurile municipale şi deşeurile de ambalaje şi

dedică un capitol separat unor fluxuri specifice de deşeuri: deşeuri periculoase conţinute în

deşeurile municipale, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din

uz, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri rezultate de la staţiile de epurare .

Primaria Suhurlui va aplica toate măsurile necesare în vederea colectării selective a

deşeurilor generate si predării acestora agenţilor economici autorizaţi .

Ca o consecinţă a obiectivelor generale în strânsă corelare cu domeniile acquis-ului

comunitar rezultă obiectivele specifice pe plan national pentru domeniul „GESTIUNEA

DEŞEURILOR” de care s-a tinut seama in pregatirea PUG –ului si anume:

� asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale,

în vederea asigurării unui management ecologic raţional

� colectarea, depozitare si fermentarea dejectiilor de animale in vederea valorificarii ca

ingrasamant natural

� reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau a eliminării şi eliminarea

corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

� prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a dejectiilor

animaliere provenite din gospodariile populatiei

� prevenirea generării deşeurilor de ambalaje, asigurarea valorificării şi reciclării şi

minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje.

Planul de Dezvoltare Regională Sud – Est, 2007 – 2013

Planul de Dezvoltare Regională (PDR) Sud Est constituie instrumentul prin care

regiunea îşi identifică şi promovează interesele economice şi sociale iar conţinutul său

informaţional este avut în vedere la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare.

Obiectivul general în jurul căruia se conturează strategia de dezvoltare este

reducerea decalajului existent în prezent faţă de celelalte regiuni de dezvoltare ale

României “prin creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regional”.


24

Planuri şi programe la nivel local

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Galati

PJGD Galati reprezintă politica la nivel judeţean în domeniul gestionării deşeurilor şi

abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale, fiind un document

de bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în

vederea obţinerii finanţărilor necesare.

În conformitate cu politica de mediu , strategia de mediu va urmări printre altele,

minimizarea generării deşeurilor , colectarea selectivă a acestora, în vederea reciclării

(acolo unde este posibil).

Obiectivele stabilite în cadrul PJGD , îndeplinesc urmatoarele criterii:

• urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,

Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul

Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;

• se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deșeurilor la sursa, reutilizarea

si reciclarea acestora, utilizarea deșeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a

deșeurilor prin incinerare sau depozitare;

• urmaresc transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;

• iau în considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si în

special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse

(generatori de deșeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);

• sunt în concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de

Gestionare a Deșeurilor si Planul National de Gestionare a Deșeurilor), la nivel regional

(Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia

europeana si nationala

Tintele propuse îndeplinesc urmatoarele criterii:

• exprima fiecare obiectiv stabilit într-o forma cuantificabila (cantitate si timp);

• sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;

La introducerea colectarii deșeurilor în mediul rural trebuie sa se tina seama de

caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor

unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente


25

sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata

tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Galati.

Masurile aplicate de catre titular se încadrează în seria de acţiuni promovate prin

PJGD si se referă la colectarea selectivă a deşeurilor generate. Deseurile reciclabile vor fi

colectate selectiv în 6 puncte de colectare, special amenajate (în pubele sau containere

inscripţionate corespunzător) înainte ca acestea să fie preluate de firme autorizate în

vederea reciclării/ eliminării , deseurile menajere sunt ridicate din poarta in poarta de catre

o firma autorizata si transportate la depozitul de la Tecuci, pentru deseurile inerte si a

DEEE sunt prevazute prin PUG un spatii de depozitare .

Prin PJGD Galati se propun sapte subzone care necesita statii de transfer (alaturi de

care se vor realiza si instalatii de sortare). Locatiile stabilite pentru statiile de transfer sunt

urmatoarele: Tudor Vladimirescu (subzona 3), Pechea (subzona 4), Mastacani (subzona

5), Târgu Bujor (subzona 6), Valea Marului (subzona 7), Tepu (subzona 8), Beresti

(subzona 9).Comuna Suhurlui este arondata la subzona 4 Pechea.

Măsurile avute în vedere de către titularul proiectului se vor armoniza cu următoarele

obiective/ţinte specifice stabilite în PJGD:

• promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii deşeurilor la producători;

• dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele:

de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală.

În concluzie, PUG va aplica măsuri de gestionare a deşeurilor, promovate în PJGD

şi va contribui astfel la realizarea obiectivelor de gestionare stabilite la nivel judeţean.

Prezentul PUG comuna Suhurlui evidentiaza situatia actuala, problemele si

propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei , din punct de vedere al amenajarii

teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului

Galati (PATJ),cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) .

În realizarea PUG al comunei Suhurlui si stabilirea profilului viitor al acestei unitaţi

teritoriale s-a ţinut cont de:

- Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare a judetului Galati; Unul dintre

obiectivele specifice ale acestei strategii este:Crearea de noi oportunitati de crestere


26

economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului

natural/ambiental si promovarea politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea

sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor

negative asupra mediului, imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin pastrarea si

extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi) Obiectivele planului

urbanistic propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la nivel regional.

- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Galati . PLAM este un

document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale

autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii in

ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind

prioritare pentru soluţionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei

viziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din

judet, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea

problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să

conducă la o identificare reală a mediului şi a sănătăţii publice. Planul Local de Acţiune

pentru Mediu Galati are ca obiective majore:

•identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu,

•imbunătăţirea condiţiilor locale de mediu,

•promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia in elaborarea şi

implementarea programului,

•promovarea parteneriatului intre autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii,

•intărirea capacităţii instituţiilor locale in administrarea şi implementarea programelor

pentru protecţia mediului,

•implementarea mai eficientă a legislaţiei.

Procesul de elaborare şi de implementare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu asigură

un excelent inceput pentru dezvoltarea durabilă la nivel local-judeţean.

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Galati si anume actiunile preconizate

in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02

Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene

naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei;

PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea


27

deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12

Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei Suhurlui.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati (PATJ),

In conformitate cu P.A.T.J. Galati – proiect nr. 264 /1996 elaborat de

URBANPROIECT Bucuresti, comuna Suhurlui este situata in zona centrala a judetului

Galati, caracterizata prin lipsa infrastructurii tehnice majore si cu potential agricol important,

care necesita politici ferme pentru eliminarea disfunctionalitatilor semnalate la nivelul

situatiei actuale si de dezvoltare economico-sociala in vederea reducerii treptate a

decalajului de calitate a vietii fata de alte zone invecinate.

Tendintele cu privire la evolutia populatiei pun in evidenta procesul de stagnare a numarului

de locuitori datorita reducerii natalitatii, imbatranirii populatiei, etc. Din acest punct de

vedere este necesara examinarea unor prioritati din domeniul infrastrudturii sociale cum ar

fi de exemplu : dotarile sanitare, educationale, culturale, etc.

Masurile prevazute in sectiunea „Programul de masuri pentru realizarea strategiei de

amenajare si dezvoltare” din cadrul P.A.T.J. si care se sunt aplicabile si in cazul comunei

Suhurlui se refera la :

1.In domeniul 1 – GOSPODARIREA COMPLEXA A APELOR - , subdomeniul 1.1 :

„Resursele de apa si lucrari hidrotehnice”, P.A.T.J. Galati prevede , in Etapa I,

« Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare Suhurlui

proiectat pentru un volum de 144 mc apa necesara irigarii unei suprafete de 32 326 ha

(lucrarile realizate pana in prezent permit acumularea unui volum de 16 mil . mc apa, iar

prin ruperea barajului sunt puse in primejdie 5 localitati din aval). »

2.La subdomeniul 1.2 : « Echiparea tehnico-edilitara a localitatilor », P.A.T.J. Galati

prevede “ Reabilitarea, modernizarea su extinderea sistemelor de alimentare cu apa a

caror functionare a fost sistata”, printre care si cel din comuna Rediu . Comuna Suhurlui ,

care pana in 2008 a facut parte din punct de vedere administrativ din comuna Rediu,

beneficiaza de sistem de alimentare cu apa racordat la cel al comunei Rediu si se inscrie


28

prin urmare in aceasta masura. In plus autoritatile locale doresc realizarea unei gospodarii

de apa proprii care sa permita separarea fata de gospodaria de apa din Rediu si extindere

sistemului centralizat de alimentare cu apa in toata comuna.

La acelasi punct in P.A.T.J. se prevede „ Echiparea cu retele de canalizare si statii de

epurare a tuturor localitatilor care dispun de retele de alimentare cu apa” , prin urmare si in

localitatea Suhurlui.

3.In domeniul 2 - INFRASTRUCTURA TEHNICA DE TRANSPORT - , subdomeniul

2.1 : „ Reteaua de cai rutiere „ in P.A.T.J. se prevede :

- Imbunatatirea conditilor de transport pe reteaua de drumuri publice locale (judetene si

comunale)

- Imbunatatirea calitatii serviciilor de transport rutier si a legaturilor auto indeosebi in si spre

zonele lipsite de retea feroviara prin :

- Dezvoltarea si modernizarea parcului auto pentru transportul de bunuri si

persoane - prioritate I - II

- Studii de circulatie pentru realizarea unor trasee de transport auto in comun

pe directiile si relatiile intens solicitate pentru aprovizionarea cu produse

agroalimentare in stare proaspata sau cu fluxuri importante de navetisti –

prioritate I

4.In domeniul 3 - INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICATII - in P.A.T.J. se

prevede :

- „Realizarea unei infrastructuri modernede telecomunicatii care sa asigure o circulatie

rapida a informatiilor in tara si strainatate”

- „Modernizarea, extinderea si imbunatatirea gradului de telefonizare „ se va realiza prin

introducerea de centrale telefonice automate inlocalitatile cu rol si functii importante.

Localitatea Suhurlui, resedinta judetului cu acelasi nume recent infiintat, se inscrie in

aceasta categorie; noua CTA va prelua si liniile telefonice care deservesc in prezent o parte


29

din locuintele si unitatile social-administrative din Suhurlui si care sunt racordate la centrala

telefonica din localitatea Rediu.

5.In domeniul 4 - PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL SI

CONSTRUIT - se prevede :

4.1. Protectia calitatii mediului inconjurator ( aer, apa, sol) „ avandu-se in vedere ca

„O calitate superioara a aerului inconjurator constitue un element important de atractivitate

si dezvoltare demografica”.

In cazul comunei Suhurlui la acest capitol se are in vedere si :

- Conservarea si protejarea de monumente si situri arheologice : Valul lui ATHANARIC

(perioada daco-romana) din zona localitatilor : Stoicani (Foltesti) , Fanranele – Scanteiesti,

Cuca, Suhurlui – Plevna (Rediu) , Baleni, Maciseni (Corni), Valea Marului, Cudalbi, Matca,

Corod, Munteni, Tepu, Buciumeni. – etapa I – II.

6.In domeniul 5 - ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA - P.A.T.J. Galati

prevede :

- „ Modernizarea si ameliorarea servicilor de productie, transport si distributie a

energiei electrice” prin :

- „ modernizarea retelei de distributie prin lucrari de modernizare a liniilor electrice de

110kv si 20 kv si realizarea unor statii de transformare adaptate la noile puteri –

etapa I – II.

7.In domeniul 6 – ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE -

prevederile din P.A.T.J. aplicabile in cazul comunei Suhurlui se refera la subdomeniul

„Imbunatatirea aprovizionarii cu caldura si apa calda” si „extinderea retelei de gaze

naturale„ , respectiv „introducerea de gaze naturale in localitatile situate in apropierea

conductelor magistrale” – etapa I – II.

8.Pentru domeniul 7 - ZONIFICAREA TERITORIULUI SI FUNCTIUNILE

ECONOMICE - in P.A.T.J. sunt prevazute urmatoarele :

Subdomeniul 7.1. Zonificarea teritoriului - „ Realizarea unui echilibru teritorial

in dezvoltarea zonelor si localitatilor” prin :


30

- Ameliorarea fenomenelor demografice in vederea stoparii tendintelor de scadere a

numarului de locuitori, a natalitatii si imbunatatirea ratei de ocupare a populatiei

- Scoaterea productiei agricole de sub influenta factorilor naturali climatici prin

reabilitarea sistemelor de irigatii-desecare, finalizarea lucrarilor incepute si extinderea

lucrarilor de imbunatatiri funciare, indeosebi irigatii si combaterea eroziunii solului, in partea

de nord a judetului.

Subdomeniul 7.2. Functiunile economice – „ Realizarea unor structuri

economice moderne, competitive si de larga deschidere, in care sa se detaseze

ramurile cu potentialul cel mai ridicat de dezvoltare:agricultura, industria, piscicultura,

transportul pe apa, feroviar si rutier „

In vederea realizarii acestui deziderat se prevad :

- Interventii specifice pentru relansarea activitatilor economice si atenuarea

dezechilibrelor cronice sectoriale, intersectoriale si teritoriale :

- reabilitarea capacitatilor de productie industriala, agricola si piscicola, conservate

sau care lucreaza sub capacitate – etapa I

- promovarea si sustinerea progresului tehnic in toate ramuile economiei prin

modernizare, retehnologizare si reconversie – etapa I

- imbunatatirea calitativa a structurilor economice in vederea disponibilizarii si

utilizarii eficiente a resurselor materiale si tehnologice – etapa I – II

- stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii – etapa I – II

- promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare resursele si

factorii de productie ( ex. forme asociative in agricultura, piscicultura, holdinguri in

agricultura si industria alimentara) – etapa I – II

8.Referitor la capitolul 7.2.1. Agricultura – principala activitate economica in comuna

Suhurlui, P.A.RT.J. stabileste ca obiectiv „ Transformarea agriculturii intr-o ramura de baza

a economiei teritoriului judetean, de inalta productivitate si calitate”.

In vederea realizarii acestui deziderat se au in vedere urmatoarele masuri :

- Reabilitarea rolului factorilor de crestere a potentialului productiv al pamantului, prin:

- reabilitarea si extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare in vederea eliminarii

dependentei agriculturii de factorii climatici si prevenirii proceselor de degradare a

solului


31

- stoparea procesului de degradare, reabilitarea si punerea in functiune a lucrarilor

de imbunatatiri funciare realizate : irigatii, desecari, lucrari de combatere a solului si

de drenaje

- continuarea si finalizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare realizate : irigatii,

desecari, lucrari de combatere a solului si de drenaje

- Crearea si dezvoltarea unui sector paraagricol de servicii prin care sa se realizeze :

- protectia plantelor prin centre dotate cu masini si aparatura necesara pentru

tratamente fitosanitare , aprovizionarea cu produse chimice, etc.

- unitati profilate pentru achizitionarea surplusului de produse agricole in vederea

conservarii, prelucrarii si comercializarii, in special a produselor care nu pot fi

prelucrate si comercilizate direct de la producatori si care pot stimula producatorii in

promovarea culturilor cu favorabilitate ridicata.

- dispensare veterinare

- folosirea si intretinerea sistemelor de irigatii si de desecare, realizarea lucrarilor de

combatere a eroziunii solului

- activitati de industrializare casnica a produselor primare, precum si activitati d

eindustrie mica cu profil alimentar ( abatoare comunale cu activitati de prelucrare,

unitati de morarit, de panificatie si prese de ulei, unitati pentru conservarea sau

semiconservarea legumelor, fructelor, etc)

9.Referitor la domeniul 9 - RETEAUA DE LOCALITATI - , in cadrul P.A.T.J. se

mentioneaza :

Subdomeniul 9.1 : „ EVOLUTIA RETELEI DE LOCALITATI ” are ca obiectiv „

Promovarea unei structuri elastice si dinamice de organizare a retelei de localitati care sa

asigure o dezvoltare echilibrata si armonioasa a tuturor zonelor teritoriului judetean ” .

Prevederile in acest sens aplicabile in cazul comunei Suhurlui se refera la :

- ierarhizarea localitatilor in raport cu rolul si functiunile lor in teritoriu ; localitatea

Suhurlui, resedinta judetului cu acelasi nume se incadreaza in categoria „ Centre de

dezvoltare de importanta comunala”.


32

- „interventii urbanistice, asistate de consultanta , pentru urmarirea unor tendinte

instalate in evolutia spatiala alocalitatilor – etapa I – II :

- o politica funciara activa , care sa permita colectivitatilor locale :

- realizarea obiectivelor amenajarii la nivel local si zonal

- restrictii in scoaterea din circuitul agricol a terenurilor cu valoare ridicata

- protectia localitatilor de efectele negative ale factorilor naturali

Subdomeniul 9.2 : LOCUIREA stabileste ca obiectiv „ Dezvoltarea si modernizarea

fondului de locuinte, crearea pietei mobiliare si valorificarea eficienta a spatiului rezidential”.

Dintre masurile preconizate in vederea indeplinirii acestui obiectiv, in comuna Suhurlui se

va avea in vedere :

- Modernizarea fondului locativ existent

- Dezvoltarea fondului de locuinte in vederea acoperirii cerintelor de locuinte si a

imbunatatirii normei de suprafata locuibila ce revine in medie pe persoana ( de la 10 mp in

prezent la 15 – 16 mp in perspectiva ).

- Dezvoltarea eficienta a spatiului urban si rural :

- evitarea dispersiei si extinderii zonelor de locuit de-a lungul principalelor

artere de penetratie in aglomeratiile urbane si protejarea terenurilor agricole

cu productivitate ridicata – etepe I -II

- elaborarea de P.U.G. pentru localitatile urbane si principalele localitati rurale

prin care sa se urmareasca ... ameliorarea cadrului d eviata prin prin

reducerea intensitatii circulatiei si extinderea spatiilor plantate; stamutarea din

zonele centrale a dotarilor cu valoare functionala scazuta, etc. – etapa I

- Gestionarea eficienta a spatiului periferic oraselor si localitatilor rurale prin :

- elaborarea de P.A.T. – uri orasenesti si comunale, P.U.G. – uri, in vederea

identificarii rezervelor de teren pentru construirea de locuinte individuale sau

pentru amenajarea de „ structuri de primire” a unor activitati economice

potentiale - etapa I

- Evaluarea necesitatilor de spatii rezidentiale pentru localitatile urbane si rurale principale :

- elaborarea de de P.A.T. si P.U.G. pentru identificarea zonelor potentiale si

includerea lor in intravilanul oraselor si satelor - etapa I


33

- Asigurarea bazei de materiale de constructie in toate zonele judetului, care sa permita

realizarea unor locuinte valoroase calitativ si din materiale durabile - etapa II

Subdomeniul 9.3 : RETEAUA MAJORA DE DOTARI PUBLICE prevede o serie de

masuri care trebuie avute in vedere si pentru comuna Suhurlui :

- Dotarea diferentiata a localitatilor in raport cu rolul si cu functiile acestora in teritoriu

– etapa I - II

- modernizarea si completarea dotarilor publice de baza din reteaua de localitati in

raport cu numarul de locuitori si cu profilul lor economic

- Asigurarea cantitativa, calitativa si structural-functionala a dotarilor de importanta

teritoriala si locala :

- In domeniul comertului si prestarilor de servicii :

Modernizarea si diversificarea retelei de unitati comerciale si de prestari servicii –

etapa I –II

- In domeniul dotarilor publice :

Spatii necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor specifice unitatilor

si formatiunilor de politie, pompieri, etc. – etapa I – II

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

Comuna Suhurlui este amplasata in partea central - estica a judetului Galati , la o

distanta de cca. 30 km fata de granita estica, cu Ucraina, si de cca 42 km fata de

municipiul Galati, resedinta judetului cu acelasi nume.

Ea se invecineaza la nord cu comuna Baleni, la est si la sud cu comuna Rediu, iar la vest

cu comunele Costache Negri si Cudalbi.

Comuna Suhurlui are in componenta un singur sat, satul Suhurlui, care este si

resedinta comunei.


34

Satul Suhurlui s-a dezvoltat de-a lungul paraului Suhurlui, care il strabate de la nord

la sud si il imparte in doua. Primele locuinte au fost construite incepand cu anul 1897, in

capatul de nord al localitatii actuale, pe latura de est a paraului. Ulterior s-au construit

locuinte si in partea de vest a paraului Suhurlui si satul s-a extins de-a lungul apei din zona

de lunca spre zona de campie inalta .

Teritoriul administrativ al comunei Suhurlui are o suprafata totala de 1808,20 ha.

2.1.2. Relieful

Comuna Suhurlui este situata in zona central-estica a judetului Galati.

Relieful judetului Galati se caracterizeazã prin unitãti de câmpie si podis, cu înãltimi ce

variazã între 10-20 m (în sud) si 310 m (în nord). Prin pozitia sa la exteriorul arcului

carpatic, judetul Galati ocupã zona de întrepãtrundere a marginilor provinciilor fizico-

geografice est-europene, sud-europene si în partea central-europeanã, ceea ce se reflectã

fidel atât în conditiile climatice, în învelisul vegetal si soluri cât si în structura geologicã a

reliefului.

Judetul Galati are un relief tabular cu o fragmentare mai accentuatã în nord si mai

slabã în sud, distingându-se, dupã altitudine, pozitie si particularitãti de relief, cinci unitãti

geomorfologice:

- Podisul Covurluiului,

- Câmpia Tecuciului,

- Câmpia Covurluiului,

- Lunca Siretului inferior,

- Lunca Prutului.

Podisul Covurluiului ocupã cea mai mare parte a teritoriului judetului, alcãtuit din

pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vãilor

cu directia nord-sud. Vãile au fundul plat, destul de larg si mlãstinos. Se remarcã si vãi cu

versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradãrii la torente.

Câmpia Tecuciului este o câmpie subcolinarã de terase care apartin Câmpiei

Române, slab fragmentatã si alcãtuitã dintr-un complex de alte patru terase. Vãile care

fragmenteazã câmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au apã

decât la viituri. Albia râului Bârlad este mai joasã decât cea a râului Siret, ceea ce face sã


35

fie împotmolitã mereu de aluviunile cãrate de Siret, ca urmare provoacã inundatii la cele

mai mici viituri.

Câmpia Covurluiului se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului

si se desfãsoarã pânã la lunca Prutului. Este o zonã de terase cu podisuri largi, acoperite

cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase.

Lunca Siretului inferior este o unitate individualizatã ce se desfãsoarã din dreptul

localitãtii Mãrãsesti pânã la confluenta râului Siret cu fluviul Dunãrea, formatã dintr-un ses

larg si terase locale de luncã. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret si

afluentii lui de pe ambele maluri, bogat în aluviuni.

Lunca Prutului se întinde de la confluenta râului Prut cu fluviul Dunãrea, pânã la

nordul judetului Galati, în depresiunea Horincea. Are înãltimi ce variazã între 4-6 m si o

lãtime ce variazã de la 1,5 - 10-11 km.

Comuna Suhurlui este situata in Campia Covurluiului, in partea de nord a acesteia.

Localitatea Suhurlui este strabatuta de valea paraului Suhurlui, cu apa, care este indiguit cu

diguri inalte de 1,50 – 2,00 m .

Din punct de vedere morfologic in cuprinsul localitatii se disting trei zone care se

desfasoara paralel cu cursul apei, dupa cum urmeaza :

- Zona de Iunca – care se dezvolta de-a lungul paraului Suhurlui, pe latimi mari

(250 m – 500 m).

- Zona de trecere dintre Iunca si campia inalta - se dezvolta pe latimi intre 100 m

si 200 m , de o parte si de alta a luncii , iar cotele terenului ating + 60 m , +70 m.

- Zona campiei inalte – cu valori ale cotelor terenului cuprinse intre + 60 m si + 70

m pe versantul de vest, unde valoarea medie a pantei este de 6 %. ; Pe flancul de

est cotele se inscriu intre + 70 m si + 110 m , iar panta naturala atinge 11 %.

2.1.3. Clima

Teritoriul Comunei Suhurlui, ca si intregul teritoriu al judetului Galati, apartine

sectorului cu clima temperat continentala cu veri calde, secetoase si ierni geroase cu

viscole puternice.

Temperatura medie anuala este de 9,8°C . Temperatura medie a aerului in luna cea

mai calda a anului (iulie) este in jur de 23°, iar in luna cea mai rece (ianuarie) -3°. Asprimea


36

climei rezulta nu atat din verile foarte calduroase si uscate cat mai ales din iernile reci, cu

viscole frecvente.

Precipitatiile atmosferice însumeaza valori dintre cele mai reduse din tara si este

rezultatul influentelor estice-continentale si o consecinta a miscarii maselor de aer care

circula dinspre vest si nord-vest.Precipitatiile medii anuale însumeaza 420-430 l, cu

fluctuatii in unii ani impresionante, respectiv de la 41,5 l la 630 l , constituind si aceasta

dovada continentalismului climei.

Precipitatiile sunt in general mai abundente la inceputul verii, in lunile mai iunie ; In

timpul iernii, stratul de zapada nu este stabil. Repartitia anualã a precipitatiilor este

neuniformã, cele mai mari cantitãti de apã cad în anotimpul de varã, sub formã de averse.

Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord si nord-est, cu

viteze medii cuprinse intre 1,6 si 5,3m/s.

Vântul predominant este Crivatul, care reprezintã 29% din frecventa anualã a

vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecventã de 16% si bate mai

mult vara si este destul de uscat.

Clima, asa cum rezultã din cele prezentate, este temperat-continentalã.

DATE METEO : MEDII MULTIANUALE ÎN JUDETUL GALATI

Presiune medie la nivelul statiei : 1008.4 mb

Presiune medie la nivelul mãrii : 1017.4 mb

Temperatura medie anualã : 10.50 C

Temperatura maximã medie : 15.50 C

Temperatura minimã medie : 6.10 C

Cantitatea lunarã de precipitatii medie : 477 l/m2

Numãr de zile (mediu) cu precipitatii : 66 zile

Durata de strãlucire a soarelui (medie) : 184.3 ore

2.1.4. Aer

Pe teritoriul comunei Suhurlui nu au fost semnalate activitati antropice care sa

afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu. Agricultura constituie activitatea de baza


37

in economia comunei. La data infiintarii comunei in satul Suhurlui functionau doua asociatii

agricole mari, cu peste 500 ha, si alte 5 asociatii familiale .

Industria este slab reprezentata in cadrul comunei ; exista o unitate industriala de

vinificatie care functioneaza inainte de 1990 si o ferma de crestere vaci SC GEOMADI

AGRO S.R.L. de capacitate 30 capete, ambele amplasate la distanta de locuinte.

Suprafata zonei de unitati industriale este in prezent de 0,90 ha , se estimeaza ca

aceasta suprafata sa ajunga la .15 ha, o zona ce se va dezvolta in vecinatatea zonei

constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare, pe amplasamentul vechii organizatii de

santier a „Lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare Suhurlui”.

In cazul in care apar solicitati pentru activitati cu posibil impact asupra mediului , se

vor intocmi studii si documentatii ce vor stabili clar conditiile de amplasare , functionare a

acestora.

Sursele fixe de la nivelul comunei Ulmeni - sistemele de incalzire locale

- activitatile agrozootehnice existente pe

teritoriul comunei dar care sunt ferme zootehnice care nu functioneaza la intreaga lor

capacitate.

.

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in

comun).

2.1.5. Apa

Comuna Suhurlui se situeaza, din punct de vedere hidrografic , in bazinul de ordinul

I al raului Siret , notat in Atlasul cadastrului apelor din Romania cu XII.

Reteaua hidrografica a comunei este alcatuita din urmatoarele cursuri de apa :

- SUHURLUI , cunoscut si sub numele de Suhu, al 5-lea afluent al paraului Gerului ,

care strabate zona mediana a comunei de la nord la sud.si prezinta urmatoarele

caracteristici principale :

- codul raului : XII.1.81 a.5

- emisar : Gerului

- punct de varsare : Piscu


38

- afluenti : Valea vacii, Suhului, Perisani, Valea satului, Valea rea

- lungimea totala 72 km;

- altitudinea 220 m amonte si 9 m aval;

- coeficientul de sinuozitate 1,13

Suprafata totala a bazinului hidrografic a Raului Suhu este de 373 km.

Iniţial râul se vărsa în râul Bârlădel, un braţ al Siretului. În urma regularizării Siretului,

fostul braţ al Siretului a ajuns să se confunde cu cursul inferior al râului Gerului.

- VALEA REA , al 4-lea afluent al raului Suhu ,care strabate extremitatrea vestica a

comunei si prezinta urmatoarele caracteristici principale : :

- lungimea totala 23 km;

- altitudinea 195 m amonte si 38 m aval; - panta medie 7 %o;

- coeficientul de sinuozitate 1,07.

Suprafata totala a bazinului hidrografic a paraului Valea Rea este de 43 kmp.

.Lucrările hidrotehnice de gospodărire a apelor de pe teritoriul comunei Suhurlui sunt

reprezentate de:

- acumularea Suhurlui, amplasata pe râul Suhu , cu volumul total de 434 000 mc , suprafaţa

de 12 ha si folosinţa piscicola;

- regularizarea râului Suhu , aval de acumularea Suhurlui (intre satele Suhurlui si Plevna )

pe o lungime de 12,4 km.

Apelor subterane

Acestea se găsesc la diverse adâncimi pe teritoriul comunei.

Forajele executate in zona au evidentiat urmatoarele situatii :

- in zona de lunca nivelul apei subterane a fost interceptat la adâncimi de 1,9 m

- in zona de trecere de la lunca la campie nivelul apei subterane a fost interceptat la

adancimi de 6,10 - 9,50

- In zona câmpiei inalte nivelul apei subterane se găseşte la adâncimi de peste 20m.

Ca urmare a măsurării nivelului apei subterane din fântânile săteşti in localitatea

Suhurlui s-au inregistrat nivele de adâncime intre 1,8 m si 14,5 m ;

Apa este uşor mineralizata , se incadreaza in limite de potabilitate , fiind slab

agresiva fata de metale.


39

2.1.6. Solurile

GEOLOGIC Comuna Suhurlui din Judetul Galati are fundamentul de varste Pliocen, alcatuit

din nisipuri fine – grosiere cu orizonturi de argile maroase.

Formatiile Pliocene din zona Comunei Suhurlui sunt acoperite de formatiuni mai noi,

cuaternare, reprezentate de nisipuri cu intercalatie argiloase, peste care s-au depus

depozite cu structura loessoida.

GEOTEHNIC cele trei unitati morfologicese caracterizeaza prin :

- Zona de lunca - este formata din pamanturi de natura aluvionara alcatuite din

argile prafoase cafenii-galbene plastic consistente cu grosime de 4,0 m – 7,0 m, sub care

urmeaza nisipuri argiloase.

Panza de apa subterana a fost interceptata la adancimea de 1,90 m, avand agresivitate

slaba fata de metale.

- Zona de trecere de la lunca la campia inalta este caracterizata de prezenta in

stratul de fundare a unui strat de argila prafoasa care nu este sensibila la umezire si nici nu

prezinta contractii sau umflari mari ; sub acesta urmeaza de regula nisipuri argiloase sau

prafoase.

- Zona de campie inalta este caracterizata de prezenta ca teren de fundare a

stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire din categoria B .

In zona campiei inalte, la limita de est a perimetrului construibil, local se produc ravane si

alunecari de teren.

Riscuri naturale

ZONELE DE RISC NATURAL reprezinta arealele delimitate geografic, în interiorul cărora

există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta

populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime

umane. Riscul este rezultatul combinaţiei dintre potenţialul de producere a unui dezastruşi

vulnerabilitateaapreciată prin integrarea caracteristicilor privind populaţia, PIB (naţional,

regional) şi gradul de fragmentare a ariilor natural.


40

Pe teritoriul României se manifestă în principal următoarele fenomene naturale cu

efecte destructive majore care se înscriu în categoria dezastrelor şi care au fǎcut obiectul

PATN secţiunea a V-a “Zone de risc natural”, aprobatǎprin Legea nr. 575 / 2001:

(A) seisme

(B) inundaţii

(C) alunecări de teren

1.Din punct de vedere seismic, conform PATN Secţiunea a V-a, ZONE DE RISC

NATURAL Cutremure de pământ, Comuna Suhurlui este situata in zona de intensitate

seismică pe scara MSK şi perioada de revenire : VIII / 1 - circa 50 ani

2.Conform PATN, Sectiunea a V- a, Comuna Suhurlui este situata intr-o zona in

care inundatiile se datoreaza scurgerilor pe torenti, iar cantitatea maximă de precipitaţii

căzută în 24 ore în perioada 1901-1997 s-a situat intre 100 -150 mm.

3. Potrivit P.A.T.N., Comuna Suhurlui este afectata de alunecari de teren primare, cu

un potential de producere a alunecarilor ridicat / mare.

4.Comuna Suhurlui nu figureaza in ANEXA Nr. 7 : Alunecari de teren din PLANUL

DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL SECTIUNEA a V-a - ZONE DE RISC

NATURAL

Astfel:riscurile naturale identificate pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui sunt :

- cutremure – ca urmare a situarii comunei in zona cu grad seismic VIII

- inundatii – in zonele neindiguite ale paraului Suhurlui

- alunecare de teren – in zonele cu ravene de la limita estica a satului Suhurlui

Deasemenea , in comuna Suhurlui exista riscul de tasarea neuniforma ale

constructiilor , datorita naturii terenului de fundare care se incadreaza in clasa : teren

macroporic sensibil la umezire

2.1.7. Flora si fauna

Se caracterizeaza printr-un regim specific de stepa, intens cultivata . In stepă

vegetatia a fost inlocuită pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia

islazurilor, văilor si sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase si,

mai putin, cu pomi fructiferi si vită de vie. Vegetatia naturală este reprezentată de specii

ierboase: pelinita, pălămida, pelinul, ciulinul, coada soricelului,colilia, scaietele, spinul,


41

brusturul. Vegetatia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcam, dud, ulm, plop,

tei si arbusti ca măcesul .

Vertebratele caracteristice sunt relativ putine, fiind reprezentate in special de

rozatoare: soarecele de camp (Microtus arvalis), catelul pamantului (Spalax leucodon),

iepurele (Lepus europaeus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam: ciocarlia (

Alauda arvensis), dumbraveanca (Coracias garrulus), graur (Sturnus vulgaris), prigoria

(Merops apiaster), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), vrabii (Passer domesticus).

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Această zonă este slab reprezentată, neexistând parcuri sau spaţii verzi amenajate

cu pondere însemnată. Se propun plantari si amenajări cu scop recreativ, asigurarea

locurilor de joaca pentru copii, reabilitarea terenurilor de sport si amenajarea in incinte

proprietate personala a gradinilor si spatiilor verzi, reabilitare zona verde aferenta dotarilor

de interes public.

Se pot realiza plantatii de aliniament la drumurile principale si perdele de protectie.

De asemenea acolo unde este posibil se va realiza o banda de spatiu verde aferenta

circulatiei carosabile principale.

Prin Planul Urbanistic General, se propun corecţii structurale, care vizează îmbunătăţirea

ponderală a suprafeţelor destinate spaţiilor verzi, amenajărilor , dat fiind că în prezent

aceste funcţiuni sunt slab reprezentate în structura localităţii. În acest sens, pe lângă

menţinerea şi reabilitarea spaţiilor verzi existente, se prevăd condiţii urbanistice pentru

dezvoltarea de noi spaţii plantate – parcuri, scuaruri şi zone de agrement, valorificând în

acelaşi timp particularităţile terenului de amplasament. De regulă aceste funcţiuni utilizează

terenuri situate în intravilan, care datorită naturii terenului de fundare nu sunt favorabile

construcţiilor, sau constituie perimetre de protecţie a zonelor de locuinţe.

In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protectia mediului , administratia locala are obligatia de a asigura pana

la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20 mp spatiu verde pe cap de locuitor si pana

la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

Prin implementarea PUG in comuna suprafata de spatiu verde va fi asigurata

prin amenajarea unei suprafete de 8,135 ha zona spatii verzi.


42

SPATII VERZI PROIECTATE

Spatii verzi de aliniament 6,17 ha

Spatii de protectie zona industriala 0,30 ha

Scuar 0,095 ha

Amenajari sportive 0,25 ha

Spatii verzi pentru consolidarea versantilor 0,66 ha

Spatii verzi in incinta dotarilor de invatamant 0,1 ha

Spatiu verde aferent cimitirului 0,56 ha

TOTAL 8,135 ha

Nota :Spatiile verzi aferente dotarilor de invatamant si cimitirului au fost considerate „zona

servicii”, respectiv „zona gospodarie comunala” in cadrul bilantului teritorial.

Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii

verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor

acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele

obligatii:

a) sa nu arunce nici un fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice


43

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si

socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de

legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de

desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de

amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca

suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata

spatiului verde respectiv.

Factorul antropic

Populatia

In conformitate cu datele primate de la autoritatile locale, in anul 2009 populatia

comunei Suhurlui era de 1800 locuitori .

Din totalul de 82 salariati, in anul 2009 (conform datelor transmise de Primarie), 9

persoane lucrau in agricultura, si celelalte in activitati comerciale , administratie publica ,

invatamant, sanatate si asistenta sociala.


44

Locuinte

Terenurile destinate locuintelor , cu categoria de folosinta “curti constructii”,

reprezinta cea mai mare pondere in totalul terenului intravilan din comuna Suhurlui. Totusi

suprafata lor nu acopera necesitatile actuale ale populatiei, motiv pentru care prezentul

P.U.G. al comunei Suhurlui prevede introducerea in intravilan a patru noi zone care vor fi

destinate construirii de locuinte.

Conform datelor statistice, la sfarsitul anului 1994 existau in comuna un numar de

417 locuinte, cu suprafata locuibila de 45.352 mp.

Din punct de vedere al numarului de persoane intr-o gospodarie acesta este de 3,3

persoane/gospodarie , find superior mediei pe tara, care este de 3,1 persoane/gospodarie,

si cu un numar superior de camere pe gospodarie - mai mult de 3 camere/gospodarie, fata

de media pe tara (2,6).

Cele mai multe constructii sunt in stare de intretine buna sau mediocra , lipsind insa,

in mare masura, echiparea tehnico-edilitara necesara asigurarii unor conditii civilizate de

viata.

Servicii

Activitatea de servicii este destul slab reprezentata la nivelul comunei Suhurlui.

Directiile de dezvoltare viitoare ale comunei au in vedere dezvoltarea activitatilor din

aceasta categorie, ceea ce va avea ca urmare satisfacerea la un nivel superior a

necesitatilor populatiei si totodata creerea de noi locuri de munca.

Pe teritoriul comunei functioneaza 2 unitati de invatamant : o scoala de invatamant

primar si gimnazial construita in 1962 si o gradinite.

In anul 1995 in unitatile de invatamant erau inscrise 436 persoane, din care , 92 copii

erau inscrisi in gradinite.

Personalul didactic in unitatile de invatamant , in 2009 , era in numar de 18 de

persoane.

In comuna exista un cabinet medical cu 4 angajati, precum si un numar de 5

asistenti pesonali .

In comuna Suhurlui functioneaza o Primarie cu un numar de 13 functionari, Politie,

Oficiu postal. In ceea ce priveste unitatile pentru cultura, in comuna Suhurlui exista un

muzeu : Casa rurală „Ion Avram Dunăreanu” , inaugurata in 2009 si care găzduieşte

Expoziţia „ Ambient tradiţional ţărănesc”. In cadrul căreia s-a realizat recompunerea unui


45

interior precum şi a unei gospodării specifice lumii de la sate, păstrând trăsăturile

caracteristice culturii româneşti şi valorificând bunurile culturale de factură etnografică.

Destinatie speciala

In intravilanul comunei Suhurlui nu se intalnesc terenuri cu destinatie speciala.

Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ cu ilustrarea

categoriilor de folosinta ale terenurilor

TERITORIU

ADMINISTR TOTAL

AL UNITATII Arabil Pasuni - Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Curti- Neprod

DE BAZA fanete constr

EXTRAVILAN 1308.78 58.89 178.42 0.00 25.93 6.20 8.41 0.00 2.91 1589.54

INTRAVILAN 121.30 0.00 0.00 0.00 1.30 0.00 17.00 78.40 0.66 218.66

TOTAL 1430.08 58.89 178.42 0.00 27.23 6.20 25.41 78.40 3.57 1808.20

% din total 79.09 3.26 9.87 0.00 1.51 0.34 1.41 4.34 0.20 100.00

Agricol

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

Neagricol

Economia

Agricultura constituie activitatea de baza in economia comunei.

Conform datelor furnizate de Primaria Suhurlui si de OCPI Galati, fondul funciar

agricol are o suprafata de 1629,57 ha care reprezinta 42,37 % din suprafata totala a

teritoriului administrativ de 1923,10 ha si ii asigura comunei un potential agricol important.

Structura pe folosinte a fondului funciar agricol pune in evidenta favorabilitatea

dezvoltarii a numeroase ramuri si subramuri ale productiei vegetale si animale :

- teren arabil : 1392,26 ha

- pasuni : 58,89 ha

- vii : 178,42 ha

Productia agricola realizata in anul 2009 a fost urmatoarea : Tone – 2009

Griu si secara 1000 Porumb boabe 600 Cartofi 50 Floarea soarelui 400


46

Sfecla de zahar - Legume 700 Struguri 800 Fructe 130

Se observa ca productia de grau si struguri este semnificativa, urmata de legume,

porumb boabe si floarea soarelui .

Productia agricola animala a comunei se inscrie in fenomenul general de scadere

considerabila a efectivelor de animale.

La nivelul anului 2009 productia agricola animala se prezinta stfel :

Capete - 2009

Bovine 300 Porcine 724 Pasari 15600 Ovine 1120

Principalele functiuni economice

Agricultura reprezinta principala functiune economica in cadrul comunei Suhurlui.

La data infiintarii comunei in satul Suhurlui functionau doua asociatii agricole mari, cu peste

500 ha, si alte 5 asociatii familiale .

Industria este slab reprezentata in cadrul comunei ; exista o unitate industriala de

vinificatie care functioneaza dinainte de 1990 .

In intravilanul comunei exista o ferma agricola de crestere a animalelor(vaci) situata

in partea de NE a satului Suhurlui.

Comertul si prestarile de servicii sunt reprezentate de 6 magazine, statii de butelii

pentru aragaz si o brutarie.

Evolutia functiunilor in ultima perioada

Evolutia functiunilor din cadrul Comunei Suhurlui in ultima perioada se inscrie in

evolutia generala la nivelul Judetului Galati, care se manifesta prin :

- declinul productiei agricole in toate subramurile de baza

- o slaba dezvoltare a productiei industriale si a activitatilor de comert si prestari

servicii


47

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Prin analiza situatiei existente privind starea mediului , situatia socio-economica

s-au identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila a componentelor de mediu

(apa, aer, sol, flora, fauna)in situatia neimplementarii obiectivelor propuse prin PUG.S-a

avut in vedere faptul ca un P.U.G. creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea

zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor

componente de mediu , iar pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice

anumite probleme de mediu existente.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu :apa,

aer, sol, biodiversitate , sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic , in situatia

neimplementarii PUG al comunei Suhurlui.


48

Factor de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii

Apa -Lipsa unei gospodarii proprii de apa pentru comuna Suhurlui amplasata pe o cota dominanta care sa permita alimentarea cu apa a tuturor obiectivelor din comuna -in comuna exista zone in care alimentarea cu apa se face din puturi individuale desi la nivelul comunei exista un sistem centralizat de alimentare cu apa ceea ce implica utilizarea in scopuri potabile a unor ape de calitate necorespunztoare, obtinute prin exploatarea panzei de apa freatice si neverificate din punct de vedere sanitar; - lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere : Locuintele individuale sunt prevazute cu hasnale de tip rural, fara posibilitati de vidanjare; apele uzate din hasnale se infiltreaza in pamant, poluand solul si in mod special panza de apa subterana folosita ca sursa de apa . - absenta rigolelor si santurilor de scurgere a apelor pluviale : O parte din apele provenite din precipitatii se scurg pe suprafata versantilor, fie difuz, fie organizandu-se in suvite de diferite marimi, constituind apele de siroire si apele superficiale. Aceste ape in miscare contribuie la modelarea versantilor prin eroziune, transport si

1.Se prevede reabilitarea, modernizarea su extinderea sistemelui de alimentare cu apa din comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie proprie de apa pe teritoriul comunei respective. Dupa realizarea gospodariei proprii de apa si racordarea acesteia la retele de distributie existente se va izola alimentarea cu apa de la gospodaria de apa din comuna Rediu Se prevede realizarea reţelei de canalizare si a staţiei de epurare pentru comuna Suhurlui in etapa a-ll-a de dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apa. 2.Se prevede ca statia de epurare proiectata sa fie realizata in colaborare cu comuna Rediu, pe baza protocolului de cooperare semnat de cele doua comune 3.Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG al comunei va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratare a apelor uzate


49

sedimentare, creand astfel, o serie de forme marunte de relief. Procesele de eroziune conduc la formarea rapelor, vailor torentiale si chiar a treptelor de alunecare

Aer a.Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ: b.Folosirea de combustibil solid pentru incalzirea locuintelor si la necesitati gospodaresti

Modernizari si reabilitari de strazi principale si secundare prin executarea lucrărilor conform normelor de specialitate a profilelor drumurilor şi modernizarea sistemelor rutiere .

Realizare retea de distributie gaze naturale.

Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale

In situatia neimplementarii prevederilor PUG gradul de degradare a drumurilor va creste, prin lucrarile de reabilitare a drumurilor va scade consumul de combustibil implicit emisiile poluanti in atmosfera De asemenea în cazul neimplementării PUG activităţile industriale se pot implanta haotic în cadrul unor zone de locuit determinând poluare la nivel local prin emisii de noxe în aer, apă, zgomote şi vibraţii etc. care pot afecta populaţii din locuinţele învecinate.

Sol Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

Realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate , prevazuta cu statie de epurare ; Gestionarea corespunzatoare a deseurilor provenite din demolari , infiintarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor valorificabile ;referitor la deseurile menajere acestea sunt ridicate din poarta in poarta si transportate la depozitul de deseuri autorizat, prin intermediul unui operator de servicii publice autorizat

Neimplementarea PUG va conduce la degradarea solului datorita deversarii necontrolate de ape uzate menajere; datorita managementui defectuos al deseurilor , exploatarii necorespunzatoare a foselor existente .

Sanatatea populatiei

Neacoperirea cu servicii de utilitate publica , respectiv alimentarea cu apa in sistem centralizat nu acopera intreg teritoriu a comunei, fantanile individuale nu dispun de

Extinderea alimentarii cu apa in vederea asigurarii necesarului de apa

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra starii de sanatate si confort a populatiei, posibilitatea aparitiei unor boli specifice datorita lipsei dotarilor corespunzatoare


50

perimetru de protectie sanitara; Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

pentru intreaga populatie Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate , prevazuta cu statie de epurare ; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

de utilitate publica

Riscuri naturale

Lipsa lucrarilor de amenajare indiguire si regularizare a paraului Suhurlui in zona adiacenta satului.

Delimitarea zonei cu riscuri naturale, Instituirea interdictiei de construire in zonele cu risc Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare Suhurlui

Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, eroziuni)

Biodiversitate Pe teritoriul comunei nu a fost semnalata prezenta speciilor rare sau endemice, nu s-au identificat arii speciale de protectie a biodiversitatii

Planul nu prevede masuri speciale Flora si fauna din comuna nu va fi afectata de neimplementarea planului

Patrimoniu arhitectonic , arheologic si cultural

Existenta pe teritoriul comunei a monumentui istoric Valul lui Athanaric ,monument care nu este pus in valoare

S-a instituit zonă de protectie necesară 500,00 m (extravilan) si 200,00 m în intravilan pe contur, care să asigure conservarea integrată a acestora.

neimplementarea PUG si a măsurilor propuse pentru instituirea zonelor de protectie va conduce la degradarea stării de conservare si la distrugerea siturilor arheologice , cu pierderea valorii arhitecturale și istorice a monumentului

Peisaj Introducerea in intravilan a unei suprafete repartizata in cea mai mare parte zonei pentru locuinte; Zonă destinata spatiilor verzi este practic inexistenta, neexistând parcuri sau spaţii verzi amenajate cu pondere însemnată

Suprafata introdusa in intravilan va ramane in continuare in circuitul agricol pana la emiterea autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective; Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale in suprafata de 15 ha Se va asigura o suprafata de 8,135 ha spatiu verde . , aceasta suprafata va fi distribuita in amenajarea de parcuri, scuaruri, aliniamente de străzi si zone verzi de protecţie.

In cazul neimplementarii PUG : -spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau chiar inexistente , -se va construi fara a respecta regulamentul de urbanism local; -exista pericolul unei dezvoltari neorganizate , ocupare dezordonata a spatiilor libere neconstruite ;nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei


51

locuite;proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse

Mediu social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Neacoperirea cu servicii de utilitate publica

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere; extinderea alimentarii cu apa la nivelul intregii comune; Realizarea sistemului de colectare ape uzate , prevazuta cu statie de epurare .

Neimplementarea PUG ar putea conduce la diminuarea standardului de viata al cetatenilor din comuna.


52

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

A FI AFECTATA

In capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond in evaluarea

impactului in arealul analizat, urmand ca in acest capitol sa identifice principalele surse de

impact cu scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale in functie de

activitatile ce se vor desfasura pe teritoriul analizat.

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Suhurlui

se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale

(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Se apreciază că impactul asupra mediului se va resimti numai la

nivel local si în imediata vecinătate a acestuia datorită lucrărilor de constructii ce se vor

efectua si care implică amenajarea unor organizări de santier, realizarii constructiilor .

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura

baza dezvoltarii durabile a comunei.

Inexistenta unor sisteme de canalizare stradală pentru apele uzate menajere,

folosirea fertilizantilor în agricultură, surse de apă (fântâni) incorect construite si amplasate,

lipsite de protectie sanitară, pot determina prin spălări, scurgeri neorganizate si infiltratii

de ape meteorice, impurificări ale apelor de suprafată si mai ales a celor subterane cu

substante chimice si bacteriologice peste limite admise .Acestea reprezinta o serie de

factori care prin problemele ce le ridică, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea

calitătii factorilor de mediu,

3.1 Aer

Calitatea aerului

Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nu

sunt surse majore de poluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatii, capacitatile

productive industriale si ocupatia majoritatii populatiei, in principal in sectorul agricol,

principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:


53

• arderea combustibililor solizi in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile

edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti

gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, pulberi).

• surse mobile circulatia auto generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de

azot;

• activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei si in ferme

agrozootehnice , de la care se emana amoniac si metan datorita fermentarii

dejectiilor. S.C. GEOMADI AGRO S.R.L. este o firma de crestere vaci cu o

capacitate de cca 30 locuri , amplasata in SE satului Suhurlui la o distanta de cca

500 m fata de locuinte.

• depozitarile necontrolate de deseuri ce pot deveni surse generatoare de oxizi de

carbon si metan;

• diverse ale activitati economice ce se desfasoara pe amplasamentul

comunei(brutarie, intreprindere de vinificatie ) reprezinta surse fixe generatoare de

poluanti gazosi in atmosfera (SO2, NO,CO,CO2, CH4, NH3, pulberi)

Din punct de vedere a protectiei mediului activitatile cu impact asupra mediului sunt

reglementate prin autorizatii de mediu conform Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.

Conform autorizatiilor de mediu emise ,poluantii principali asociati acestor surse

trebuie sa se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele

protejate si Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferică si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare.

Amploarea mică a activitătilor desfasurate in comuna a determinat ca în Ordinul nr.

1269/2008 privind încadrarea localitatilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului

ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane

si clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România,

comuna Rediu(la data emiterii ordinului Suhurlui facea parte din comuna Rediu) din judetul

Galati să fie încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor

poluanti sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:


54

-pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in sublista 3.1 – Zonele unde nivelurile

concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se

situează între aceasta si pragul superior de evaluare

- pentru poluantii SO2,NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele

unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea

limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat

pe baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2006 si a datelor

meteorologice, utilizandu-se modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in

atmosfera.

In teritoriul de studiu nu se preleveaza probe de aer cu scopul monitorizarii .

3.2.Apa

Intre apele uzate neepurate si mediul înconjurator în care acestea sunt deversate se

stabileste o relaţie bilaterala: prin impuritaţile pe care le conţin, apele uzate acţioneaza

asupra receptorului, de cele mai multe ori în sens negativ, iar acesta la rândul sau

contribuie la înlaturarea poluanţilor, prin procese de autoepurare.

Apele uzate acţioneaza asupra receptorului prin urmatoarele acţiuni:

- modificarea calitaţilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitaţii

electrice, radioactivitaţii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de

pelicule plutitoare;

- modificarea calitaţilor organoleptice;

- modificarea calitaţilor chimice prin schimbarea reacţiei apei (pH-ului), cresterea

conţinutului de substanţe toxice, schimbarea duritaţii, reducerea cantitaţii de

oxigen datorita substanţelor organice din apele uzate;

Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, însa numai

pentru o încarcare limitata cu poluanţi. Pentru pastrarea calitaţii apelor si implicit a sanataţii

populaţiei si vieţuitoarelor se impune ca înainte de deversarea în sursele de apa a apelor

uzate aceste sa fie epurate astfel încât sa se încadreze în limitele impuse prin norme.

Desi fenomenul de autoepurare al apelor de suprafata este prezent prin efectul

direct al radiatiei ultraviolete si prin filtrele naturale, pentru eliminarea acestei situatii, se

impune executarea canalizării in comunei Suhurlui si epurarea apelor reziduale menajere.

Evacuarea apelor uzate neepurate constituie o sursa de poluare pentru apele de

suprafata si subterane.


55

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situaţiei existente intra în

categoriile:

� ape uzate menajere care prezintă încărcări:

o din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenţi, substanţe

extractibile în eter de petrol, substaţe organice;

o din activităţile specifice unităţilor de deservire publică: restaurant, bufet,

rezultă încărcari cu substanţe organice, suspensii, substanţe extractibile cu

solvenţi organici;

� ape meteorice:

o apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii şi

substanţe organice (CBO5, CCOCr);

o apele de scurgere colectate din zona locuită în special de pe zona carosabilă,

pot fi încărcate cu substanţe organice, COT, suspensii, extractibile cu solvenţi

organici, nitriţi, nitraţi, produse petroliere;

Surse aleatorii cu caracter intermitent sunt tributare mai ales activităţii de aplicare a

îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole.

Deasemenea , calitatea apelor subterane , poate fi afectata prin infiltratii de substante

organice sau chimice provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si

dejectii zootehnice , din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in

agricultura, din haznalele de tip rural ale populatiei din sate. La aceste cauze se mai

adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare

igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, inadecvat construite).

Alimentare cu apa




- alimentate cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor amplasate in

curţi, excepţie facand unele zone , ca de exemplu cea din estul localităţii aflata la o

cota superioara.


56

Sursa de alimentare cu apa o constituie puţurile forate in lunca râului Suhu , care sunt

amplasate in partea de vest a localităţii Rediu (pe teritoriul administrativ al com. Rediu) si

în partea de sud a localitatii Suhurlui.

Principalele caracteristice ale forajelor sunt:



- forajul F3 cu H = 126 m si Q = 4,45 I / s.

Apa captata este transportata printr-o conducta de aductiune cu lungimea de 1600 m si

pompata direct de către pompele submersibile , către gospodăria de apa situata la o cota

dominanta pe dealul din partea de vest a localităţii Rediu pe teritoriul administrativ al

acesteia.

Gospodăria de apa este alcătuita din doua rezervoare de inmagazinare -compensare , unul

de 100 mc , iar al doilea de 200 mc si o staţie de clorinare.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile de la gospodaria de apa, alimenteaza cu apa rece

comunele Suhurlui si Rediu, apa fiind distribuita populaţiei gravitaţional.

Fiecare branşament este prevăzut cu un cămin dotat cu un contor de inregistrare a

consumurilor de apa.

De asemenea pentru sectorul zootehnic din Satul Suhurlui exista un foraj săpat la

adâncimea de 110 m, cu un debit de 2,64 I / s si o hidrosfera cu capacitatea de 60 mc.

In cadrul P.U.G. se prevede reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de

alimentare cu apa din comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o

gospodarie proprie de apa pe teritoriul comunei .

Dupa realizarea gospodariei proprii de apa si racordarea acesteia la retele de distributie

existente se va izola alimentarea cu apa de la gospodaria de apa din comuna Rediu .

Se prevede ca viitoarea gospodarie de apa din comuna Suhurlui sa fie formata din :

- doua puturi forate la o adâncime de cca 200 m , care va furniza un debit de cca 5 l/s

acoperitor fata de cerinţa de apa care este de 7,17 l/s, amplasate în zona fostului CAP;


57

- conducta de aductiune L= 900 m

- rezervoare de inmagazinare apa cu capacitatea cumulata de 207 mc, amplasat pe o cota

dominanta

- statie de clorinare

- retele de distributie gravitationale cu lungimea de 3,45 km , care sa acopere zonele din

nordul satului in care alimentarea cu apa nu a fost executata.

In etapa I nu se vor permite branşamente in interiorul locuinţelor , acest lucru fiind

condiţionat de rezolvarea canalizării menajere , prevăzuta abia in etapa a- II- a.

Canalizare

Comuna Suhurlui nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate


Soluţia de canalizare in prezent o constituie haznalele de tip rural. Apele uzate din

haznale se infiltrează in sol , poluând pânza de apa freatica folosita in prezent ca sursa de

apa potabila pentru populaţie.

Agenţii economici din comuna Suhurlui nu sunt echipaţi cu fose de colectare a

dejecţiilor.

Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri

existente ,amplasate pe marginea străzilor.

Ca urmare a tendinţei de creştere a gradului de confort, pe de o parte, iar pe de altă

parte, datorită impurificării pânzei de apă freatică, datorită bazinelor septice, tip hazna, din

gospodăriile populaţiei este absolut necesară realizarea statiei de epurare, a unei reţele

colectoare de canalizare, atât pentru asigurarea condiţiilor minimale de viaţă, menţinerea

populaţiei în mediul rural cât şi pentru sprijinirea activităţilor incipiente prin crearea unei

infrastructuri minimale.

P.U.G. prevede realizarea reţelei de canalizare si a staţiei de epurare pentru

comuna Suhurlui in etapa a-ll-a de dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu

apa.


58

Se prevede ca statia de epurare proiectata sa fie realizata in colaborare cu comuna

Rediu, pe baza protoclului de cooperare semnat de cele doua comune .

Staţia de epurare propusa va avea doua trepte de epurare ( mecanica si biologica )

si se va amplasa pe malul stâng al Râului Suhu , aval de de comuna Suhurlui pe teritoriul

administrativ al comunei Rediu.Statia de epurare va fi dimensionata pentru a prelua apa

uzata menajera de la comunele Suhurlui si Rediu. Se va amplasa la o distanta minima de

protecţie de 300 m fata de locuinţe. Apele epurate urmează a fi descărcate apoi in Râul

Suhu.

In cadrul Comunei Suhurlui sunt prevăzute colectoare de canalizare menajera in

lungime totala de cea. 13,5 km. Colectarea apei uzate menajere se va face gravitational.

3.3. Solurile

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca

urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta

negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Rediu judetul Galati se incadreaza in lista

localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

Din punct de vedere a lucrarilor de imbunatatiri funciare, in comuna Suhurlui situatia se

prezinta astfel :

- AMENAJARI PENTRU IRIGATII

Teritoriul comunei Suhurlui face parte din sistemul de irigatii « Campia Covurlui » , in zona

cu amenajari care necesita « reabilitarea lucrarilor executate ». Pe teritoriul comunei

exista o statie de pompare si un canal principal de aductiune aflate insa in stare

nefunctionala.


59

- AMENAJARI PENTRU DESECARI

Teritoriul comunei Suhurlui face parte din sistemul de desecare « Campia Covurlui » care

se desfasoara de-a lungul paraului Suhurlui. Comuna Suhurlui este situata in « zona cu

amenajari / pretabila pentru irigatii » care necesita «reactualizarea studiilor si

executarea lucrarilor de desecare » .

- AMENAJARI PENTRU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

Comuna Suhurlui se afla intr-o zona cu amenajari / pretabila pentru combaterea eroziunii

solului care necesita « reabilitarea lucrarilor executate »

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale

Pe teritoriul comunei nu a fost semnalata prezenta speciilor rare sau endemice.

Flora si fauna din comuna nu va fi afectata de dezvoltarea spaţială a planului.

Spatiile decopertate pentru realizarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare si gaze se

vor inierba in mod natural in 1-2 ani dupa finalizarea lucrarilor. De asemenea, nici fauna nu

va fi afectata, deoarece lucrarile se desfasoara aproape in totalitate in cadrul localitatii

unde nu sunt prezente specii salbatice. Numarul animalelor salbatice este redus si in

general sunt de talie mica (arici, iepuri, harciogi).

3.5 Patrimoniul cultural

Teritoriul comunei Suhurlui ese strabatut, in partea de nord-est, de VALUL LUI

ATHANARIC, monument istoric clasat in Lista monumentelor istorice 2004 – judetul Galati:

- Nr. Crt : 16

- Cod LMI 2004 : Gl – I –s – A – 02975

- Denumire : Valul lui Atanaric

- Localizare : Capatul de est in Lunca Prutului de pe teritoriul comunei Stoicani, pana in

dreptul comunei Brahasesti – Toflea, pe malul stang al Sireului, in partea de NV a judetului

Galati.

- Datare : sec. II - IV


60

Desfăşurat între localităţile Ploscuţeni pe Siret şi Stoicani pe Prut, pe o distanţă de

90 de kilometri, valul Moldovei inferioare separă Câmpia Română de Podişul Moldovei.

Cercetările arheologice au determinat existenţa unei palisade de lemn, care a sfârşit printr-

un incendiu, şi a unor capcane, în faţa şanţului, concretizate prin gropi adânci şi dese.1[39]

Nu a fost atestată până în prezent existenţa între aceste gropi–capcane a unor murex.

In prezent acest sit istoric este putin cunoscut in comuna.

Orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură din comuna Suhurlui, se face

numai în condiţiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea

monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei

monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Suhurlui, este apreciata ca fiind

buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Pe viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului , tinandu-se

seama seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente si

viitoare.

Aspect de

mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Reteaua de distributie apa potabila nu acopera intreg teritoriul comunei,

Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate

in cadrul unei statii de epurare;

Fantanile individuale existente nu dispun de perimetru de protectie sanitara

Aer Calitatea aerului este buna, activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare . Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ: Folosirea de combustibil solid pentru incalzirea locuintelor si la necesitati

gospodaresti


61

Zonă destinata spatiilor verzi este practic inexistenta, neexistând parcuri sau

spaţii verzi amenajate cu pondere însemnată

Sol Nu s-a identificat zona cu sol deteriorate in intravilanul comunei . Platforma de

deşeuri menajere din comuna a fost închisa , conform HG nr. 1274/2005,

urmându-se o procedură simplificată, spaţiul de depozitare s-a ecologizat, zona

respectiva s-aa reintrodus în circuitul agricol. Activitatea de salubrizare se

realizeaza prin gestiune delegata - astfel administratia publica locala a apelat

pentru realizarea serviciilor la un operator de servicii publice de salubritate :S.C.

LEONMAR S.R.L. judet Galati

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna se incadreaza in lista localitatilor unde

exista surse de nitrati din activitati agricole.

Riscuri naturale In zona de campie inalta la limita de est a teritoriului intravilan , local se produc ravane si alunecari de teren.

Patrimoniu

cultural

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de construire fara

acordul institutiilor cu atributii stabilite prin lege

Constientizarea

publicului

asupra

problemeor de

mediu

Implementarea legislatiei de mediu face necesara o vasta campanie de informare

a populatiei , a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire privind obligatiile

administratiei publice locale , a persoanelor fizice si juridice de a mentine un

mediu curat, nepoluat.Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a

mediului.

Gestiunea deseurilor

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, gestiunea

deseurilor poate reprezenta o problema generatoare de impact şi risc pentru mediu si

sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de

deşeuri în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafaţă;

- modificări ale fertilităţii solurilor

Singura platforma de deşeuri menajere din comuna a fost închisa, conform HG nr.

1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiul de depozitare s-a ecologizat, iar

zona respectiva s-a reintrodus în circuitul agricol.


62

Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare,

transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

• Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel

administratia publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la un

operator de servicii publice, S.C. LEONMAR S.R.L. com.Corod, jud.Galati

,caruia i s-a încredintat în baza unui contract gestiunea propriu-zisa a

serviciilor de salubritate.Astfel deseurile menajere sunt ridicate din poarta in

poarta , pe baza unui program stabilit prin contract (o data pe saptamana)si

transportate conform legislatiei in vigoare la depozitul de la Tecuci. Se

urmareste ca ,gospodariile sa fie dotate cu pubele PVC sau saci menajeri.

Conform PJGD pentru judetul Galati dupa realizarea statiilor de transfer ce vor

contine si instalatii de sortare , comuna Suhurlui va fi arondata la subzona 4 –Statia de

transfer si sortare Pechea.

• In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 6 platforme

de precolectare , betonate unde se depoziteaza temporar deseurile

reciclabile . Acestea sunt ridicate si transportate de catre firma autorizata de

salubritate si predate catre firme autorizate in vederea valorificarii . Prin

asigurarea colectarii selective se urmareste cresterea nivelului de recuperare

si valorificare a deseurilor menajere refolosibile .

• In privinta deseurilor agrozootehnice , s-au adoptat solutii de compostare

individuala a deseurilor biodegradabile;depozitarea si valorificarea acestora

se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile

proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile

vegetale,pe o platforma speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata

la minim 10,00m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de

apa ;

• Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific pentru

depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la preluarea acestora de

catre societatile autorizate pentru neutralizare.In acest sens este incheiat

contract de ecarisaj cu firma autorizata S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. Tulcea


63

• Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetul medical din comuna,

considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in

containere speciale ce vor fi puse la dispozitie de catre unitatile specializate

de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in conditii de

siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

• In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua

masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de

salubrizare (masuri pentru control fluxului de deseuri în scopul mentinerii unei

evidente a cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin

conditiile de autorizare a lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de

depozitare specifice acestui tip de deseuri), prin asigurarea si prin

amenajarea de spatiu de depozitare temporara pentru aceste tipuri de

deseuri. Acest spatiu este prevazut in extravilan, in nordul comunei, in zona

barajului.

• DEEE sunt acele echipamente electrice si electronice care constituie deseuri

conform OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificari si

completarile ulterioare, inclusiv toate componentele, ansamblele si produsele

consumabile, parte integranta a echipamentului în momentul în care acestea

devin deseuri.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si electronice

(DEEE) prevede masuri ce au ca scop:

-crearea de sisteme care sa permita detinatorilor si distribuitorilor finali sa predea deseurile

de echipamente electrice si electronice (DEEE) gratuit catre punctele de colectare;

- asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 4 kg/loc x an de deseuri de

echipamente electrice si electronice din gospodariile populatiei;

Conform legislatiei nationale în vigoare, persoanele fizice si juridice au obligatia de a

nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere

si de a le preda distribuitorilor în cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la

1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (cf.

prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6)).


64

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la

gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru

înfiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1).

La nivelul comunei Suhurlui nu se afla un centru autorizat de colectare al deseurilor din

echipamente electrice si electronice dar este prevazut un spatiu amenajat pentru

colectarea selectiva a deseurilor electrice si electronice provenite de la populatie , in zona

gradinitei.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

Obiectivul major în domeniul protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii

vieţii în România prin asigurarea unui mediu înconjurător curat care să contribuie la

creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, la îmbunătăţirea stării de sănătate al acesteia, la

conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural unic de care România beneficiază.

În acelaşi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul

de negociere cu Uniunea Europeană a Capitolului 22 – Mediu şi a obiectivelor stabilite în

„Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât, Romania

să se integreze armonios în Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Acţiune

al Uniunii Europene.

Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe

durata pregatirii planului sunt :

� conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

� protecţia sănătăţii umane;

� utilizarea durabilă a resurselor naturale;

� informarea şi participarea publicului la problemele privind starea mediului.

Prin natura sa planul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in


65

Romania contribuind la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii

umane, valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combaterea risipirii

acestora.

In cadrul prezentului raport, s-a realizat evaluarea performantelor proiectului de

dezvoltare(obiectivelor propuse) in raport cu o serie de obiective strategice si specifice de

protectia mediului. Trebuie mentionat ca un obiectiv reprezinta un angajament definit mai

mult sau mai putin general a ceea ce se doreste a se obtine. In vederea realizarii unui

obiectiv, sunt necesare actiuni concrete, care, in conformitate cu procedurile de planificare,

sunt denumite tinte.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE,

precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de

Actiune pentru Mediu al judetului Galati si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al

Regiunii Sud-Est.

Obiective strategice de mediu, reprezinta obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

Obiective specifice de mediu, reprezinta obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

In ceea ce priveste tintele, acestea constituie de fapt prevederile planului,

obiectivele propuse prin plan .

În Planul de Urbanism General al comunei Suhurlui sunt prevăzute măsuri si lucrări

referitoare la:

- Extinderea teritoriului intravilan al comunei Suhurlui

- Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale

- Organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii

- Cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele

europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si înfiintarea

scuaruri si aliniamente plantate

- Reabilitarea, modernizarea su extinderea sistemului de alimentare cu apa din comuna

Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie proprie de apa pe teritoriul

comunei


66

- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare , precum si a unei statii de epurare,

aceasta in colaborare cu comuna Rediu



- Modernizarea si imbunatatirea gradului de telefonizare prin instalarea in localitatea

Suhurlui a unei centrale noi automate care va prelua si liniile telefonice existente in

prezent, racordate la centrala telefonica din localitatea Rediu


- Rezolvarea problemelor legate colectarea si gestionarea deseurilor

Prin realizarea acestor lucrări se va asigura implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor

asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor

comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor actelor normative

mentionate în prezentul raport, si în mod special a următoarelor acte normative:

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată

prin Legea 265/2006;

- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările si completările

ulterioare;

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată

prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu

completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru

privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva

nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004;

Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;

- Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr.

352/2005 si prin HG 210/2007;

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001

modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;


67

- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a

recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul

Ministerului Sănătătii 1028/2004;

- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului.

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare

factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice,

sunt prezentate in tabelul de mai jos:

5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului -Tabel 5.2.


68

Factor/

aspect de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective specifice de mediu Tinte/obiective plan

Aer Limitarea emisiilor in

atmosfera la un nivel

care sa nu genereze un

impact semnificativ

asupra calitatii aerului

Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie (surse stationare dirijate, surse mobile) Reducerea emisiilor de poluanti de la sursele nedirijate astfel incat nivelurile de poluare in zonele cu receptori sensibili (populatie, flora, ecosisteme) sa respecte valorile limita legale.

Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera prin: - Reabilitare si modernizare drumuri si platforme carosabil . - Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea pot avea si rol de ecranare si diminuare a zgomotului, - Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi -Proiectarea retelei de gaze naturale ceea ce va conduce la inlocuirea in

timp a combustibililor traditionali (lemn) cu gaze naturale in cazul incalzirii

locuintelor.

Apa Limitarea poluarii din puncte surse punctiforme sau difuze la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana)

Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind

apa nr. 2000/60/CE impreuna cu

directivele fiice.

Îmbunătăţirea calităţii apei prin proiectarea si realizarea retelelor de canalizare care vor prelua apele uzate in vederea epurarii ulterioare; Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de forare puţuri; imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare, Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si dirijarea apelor prin șanturi si rigole

Sol Limitarea impactului

negativ asupra solului

Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, construire asociate relizarii infrastructurii Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate Reducerea poluarii solului din activitati de productie si activitatile conexe

Realizarea a zece platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar deşeurile reciclabile ceea ce va conduce la creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile; Deseurile menajere vor fi colectate si transportate la depozitul de la Tecuci de catre firma de salubritate cu care primaria a incheiat contract de salubritate; Pentru cadavrele de animale, se va asigura un spatiu dotat cu camera frigorifica , pana la preluarea acesor deseuri de catre firma autorizata; Pentru deseurile inerte va fi prevazut un spatiu pentru depozitarea acestora

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si

arheologic

Protejarea si conservarea patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Protejarea monumentelor naturale

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Sanatatea umana

Protectia sanatatii umane

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale

Asigurarea unor zone pentru constructii de locuinte noi pentru populatie, si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere


69

pentru protectia sanatatii populatiei

al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor . Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei perdele de protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului

Mentinerea, in masura posibilului, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri cat mai estetice

PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

Biodiversitate, flora si fauna

Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei

Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica Protejarea speciilor si habitatelor rare Monitorizarea habitatelor si speciilor salbatice Promovarea eticii de administrare

Suprafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al faunei si florei. Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera, - Plantatii de aliniament in lungul drumurilor pentru retinerea pulberilor dispersate ; Se vor planta cu precadere aliniamente pe drumurile care sunt perpendiculare pe directia vânturilor dominante;


70

Obiectivele strategice de mediu, ce reprezinta principalele repere ce trebuie avute în

vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a

oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice sunt urmatoarele :

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii

apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra

calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea

nivelurilor de vibraţii;

- limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic;

- protecţia sănătăţii umane;

- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul

materialelor;

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

Obiectivele specifice de mediu, ale PUG, derivate din obiectivele strategice sunt:

A. Mentinerea si/sau imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol. Obiectivele

prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare, transport) in

conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- preluarea deseurilor de către firma autorizata; gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC

sau saci menajeri ;

- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si

deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de recuperare

şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin

asigurarea colectarii selective,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul de la Tecuci;


71

- pentru cadavrele de animale, prin realizarea unui centru pentru colectare si depozitare

temporara care va fi dotat cu camera frigorifica, pana la preluarea de catre firma autorizata;

- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a

solului:

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari, plantari,

înierbari;

- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile

carosabile;

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- infiinţarea unei instalaţii de colectare şi tratare a apelor uzate;

- realizarea unui sistem eficient de colectare a apelor meteorice;

- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față de

acestea:

- spațiile verzi vor fi propuse, organizate si amenajate in zonele publice, in special in zona

centrala a comunei , rezultand zone cu valoare ambientala printr-o proiectare adecvata si o

realizare in consecinta.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie pentru realizarea obiectivelor PUG se vor

produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor

prevăzute a se executa, dar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de

mediu, vor avea prevazute o serie de masuri compensatorii pentru protecţia solului şi

subsolului.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana:

- Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele

uzate in vederea epurarii ulterioare,

- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de

forare puţuri; imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu

apa, instituirea zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

- Reducerea poluării cu nutrienţi proveniţi din activităţile agricole - dezvoltarea activitatilor

agricole cu asociatii si societati agricole care realizeaza fertilizarea controlat.

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata:

- Îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea acestora prin

sistemul de canalizare şi tratarea in statia de epurare ce se propun prin PUG; până la


72

punerea in functiune a acestora si ulterior, acolo unde nu se se extinde retelele de

canalizare, se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta

maxima intre bazinele betonate/ fosele septice si zona construita trebuie sa fie in

concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de

zidurile cladirilor).

- Statia de epurare va fi realizata conform proiectului de executie. Conform PUG aceasta

se va amplasa la o distanta de peste 300 m cât prevede legislatia in vigoare. Statia se va

alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si va avea post trafo propriu. Pentru

functionare in caz de avarie se recomandă montarea unei surse alternative de alimentare -

grup electrogen.

- Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si

dirijarea apelor prin șanturi si rigole .

D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer:

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera

- reabilitare si asfaltare drumuri si platforme carosabil .

- Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor fixa solul eliminand

erodarea si antrenarea pulberilor in aer.

- Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala,

ocupate de statia de epurare, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin

dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si

diminuare a zgomotului,

E. Biodiversitate:

- Imbunatatirea calitatii apei potabile prin surse de apa de adancime si sistem de

alimentare cu apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate,

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera,

- Plantatii de aliniament in lungul drumurilor pentru retinerea pulberilor dispersate . Se vor

planta cu precadere aliniamente pe drumurile care sunt perpendiculare pe directia

vânturilor dominante;

- Plantarea perdelelor de protectie pentru cimitire, statia de epurare, zonele de captare si

inmagazinare a apei potabile .


73

Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie

astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin

emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de

manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă

materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Se

recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul

actual suprafeţe prea mari de teren. De asemenea, trebuie evitată amplasarea lor în

apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă subterană – trebuie

asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora și protejarea corpurilor de apă de

suprafață (canale, bălți, iazuri, izvoare, râuri).

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea

colectată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o

sedimentare înainte de descărcare.

F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelor si

instalatiilor apartinand zonei de gospodarie comunala si servicii ce se vor edifica pe terenul

intravilan, in zonele functionale ale PUG.

Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului

produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei

perdele de protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale

nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

G. Fauna, flora. Suprafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al

faunei si florei.

Fauna existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate,

prin urmare efectul nu va fi semnificativ.

H. Populatie; sănătate umana. Realizarea de locuinte noi pentru populatie, regenerarea

urbana a locuintelor individuale si colective existente si asigurarea unor servicii de

furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate

menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor

selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin

masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive

ale implementarii PUG.


74

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CAZUL IMPLEMENTARII PUG

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie

evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia.

Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea efectelor generate

de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004

anexa 1 , privind cuantificarea nivelului prognozat al efectelor, s-au avut in vedere atat

efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice.S-a tinut cont si de durata

prognozata a acestora-pe termen scut, mediu sau lung.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea potentialelor efecte asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu

obiectivele de mediu.

Cat priveste evaluarea efectului asupra mediului datorat implementarii obiectivelor

prevazute de prezentul PUG, nu s-a analizat evaluarea efectelor datorate fazelor de

executie.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta pe

perioada lucrarilor si pot fi diminuate sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri

corespunzatoare. Posibilele efecte vor fi analizate detaliat daca este cazul , in cadrul

studiilor de impact pe fiecare lucrare in parte conform legislatiei de mediu in vigoare.

Se considera ca geosistemele posibil afectate (in special apa, aer, sol,

biodiversitate) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de

executie. Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia


75

unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a

activitatilor de santier.

Evaluarea efectelor asupra mediului consta in acordarea unor note de bonitate

pentru fiecare forma de efect pozitiv sau negativ identificata, utilizand urmatoarea scara:

+2 efect pozitiv semnificativ

+1 efect pozitiv nesemnificativ

0 – efect neutru

-1 efect negativ minor

-2 impact negativ semnificativ

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin PUG comuna Suhurlui ce ar putea genera un

potential efect asupra factorilor de mediu sunt:

• O1 -Extinderea teritoriului intravilan al comunei Suhurlui :prezentul PUG nu

prevede mutatii importante in folosinta terenului.Modificarile esentiale in acest

domeniu se refera la schimbarea destinatiei categoriei de folosinta a terenurilor

introduce in intravilan din teren arabil in curti constructii.

• O2-Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale in suprafata de 15 ha

O3 -Organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii prin modernizarea si

reabilitarea căilor de comunicaţie existente : drum comunal si strazi


- Amenajarea intersectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre aceste si

DJ 255

- Amenajrea traversarilor peste paraul Suhurlui

• O4- Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare prin :

-Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa din

comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie proprie de

apa pe teritoriul comunei


76








- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale : P.U.G. prevede

realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale care va cuprinde :

• Racord presiune înalta din conducta de transport gaze naturale realizat

din conducta din otel pentru industria petroliera STAS 715/2, Ø 3 ½” (88,9

x 4,78mm), care poate fi comun si pentru comuna Rediu

• Statie de reglare (presiune înalta – redusa), masurare consum gaze,

predare pentru comuna Suhurlui, Qi= 1500 Nmc/h;

• Reţeaua de distribuţie gaze naturale de presiune redusa din PE 100 SDR

11, dimensionata pentru un debit de 1500 Nmc/h in lungime totala de

13.100 m, cu diametru cuprinse intre 63mm si 180 mm.Retelele proiectate

vor alimenta cu gaz natural un numar de 554 imobile individuale existente,

20 viitoare , 12 obiective sociale si 10 societati comerciale mici.

- Extinderea si modernizarea reţelelor electrice existente in comuna : Se

prevede extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrica existente in comuna

Suhurlui, in vederea alimentarii consumatorilor casnici, social-edilitari si economici

nou propuşi prin dezvoltarea prevăzuta in cadrul P.U.G.Alimentarea se va face prin

intermediul a doua posturi de transformare aeriene 20/0,4KV, legate in bucla prin

cablu de 20KV, situate in centre de consum conform plansei anexate.Reteaua

electrica aeriana de 110/20 KV de la statia Pechea ce alimenta doua posturi de

transformare aeriene din zona barajului si a spatiilor zootehnice, se va dezafecta.

Se propune, de asemenea in conformitate si in concordanta cu

normele RENEL :


77

- liniile electrice aeriene de medie si de joasa tensiune, amplasate pe

teren arabil particular sau in zonele propuse pentru dezvoltarea localităţilor,

sa fie reamplasate pe pe străzile principale, pe stâlpi comuni din beton armat,

pe console metalice separate si la distante normate pe verticala

- devierea reţelelor electrice din teren arabii pe domeniul public al

primăriei


localitatea Suhurlui a unei centrale noi automate de tip SIEMENS de 1000 linii

pentru a putea prelua un numar sporit de abonati si pentru a realiza automat

legaturile telefonice exterioare comunei.Noua centrala va determina modernizarea ,

extinderea si imbunatatirea gradului de telefonizare si va prelua si liniile telefonice

existente in prezent, racordate la centrala telefonica din localitatea Rediu

• O5 –Implementarea unui management corespunzator al gestionarii deseurilor

• Obiectivul O1 Extinderea teritoriului intravilan al comunei Suhurlui

Factor de

mediu

Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane

0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului -1 Efect negativ minor

datorita schimbarii tipului

de folosinta a terenului,

deoarece scoaterea din

folosinta agricola a

suprafetei prevazute

pentru extinderea

intravilanului se va face

treptat, teoretic se poate

intinde pe o durata mare

de timp, deoarece se va


78

produce treptat si pe

zone limitate de teren.

Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea

conditiilor si functiilor ecosistemelor

terestra si acvatice

0 Nici un efect

,implementarea

obiectivului nu

presupune modificarea

unor suprafeţe

împădurite, sau

modificarea compoziţiei

speciilor În zonă nu au

fost identificate specii si

habitate ale speciilor

incluse in Cartea Roşie

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de

confort prin marirea

spatiului de locuit pe cap

de locuitor.

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea mediului social si

economic

+1 Efect pozitiv-prin

extinderea intravilanului

se extinde si

infrastructura rutiera si

utilitatile, se creeaza noi

spatii pentru locuinte.

TOTAL +1

• Obiectivul O2-Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

-1 Efect negativ minor asupra

aerului prin aparitia unor

surse de poluare:functie de

activitatile ce se vor dezvolta

se vor genera cantitati de


79

poluanti in atmosfera .In

cazul in care se vor dezvolta

activitati cu impact asupra

factorilor de mediu ,

activitatile vor fi reglementate

din punct de vedere a

protectiei mediului, vor fi

impuse masuri pentru

diminuarea emisiilor

poluante pentru a nu fi

afectat aerul ambiental din

zonele cu receptori sensibili.



0 Efect neutru asupra calitatii

apei subterane si de

suprafata prin

managementul

corespunzator al apelor

uzate ce vor fi evacuate de

pe amplasament

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv, zona propusa

pentru dezvoltarea unor

unitati industriale este

propusa intr-o zona ce avea

ca destinatie constructii

aferente lucrarilor tehnico-

edilitare, in zona fostei

organizari de santier la

baraj.Schimbarea destinatiei

actuale nu va inregistra

efecte asupra structurii

solului.Prin dezvoltarea unei

activitati in zona se va

asigura o organizare a zonei,

un management

corespunzator al deseurilor ,

al apelor uzate generate prin

activitatile ce se vor


80

desfasura.


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect, activitatile vor fi

reglementate din punct de

vedere legislativ

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea mediului social

si economic

+1 Efect pozitiv datorat

posibilitatilor de dezvoltare

ale comunei, crearii de noi

locuri de munca. Prin

realizarea investitiilor

propuse vor disparea zonele

neingrijite, parasite, fara

destinatie pe care s-au

depozitat haotic deseuri.

TOTAL +1

• Obiectivul O3 – Organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii

Factor de

mediu



aerului


reducerii emisiilor de gaze si

pulberi datorita scaderii

consumului de combustibil




realizarii sistemelor de rigole

pentru colectarea apelor


81

pluviale

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect





si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Efect pozitiv datorat

confortului deplasarilor si

posibilitate mai facila de

comunicare

Mediu social si

economic


si economic

+1 Efect pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei, accesibilitatii rapide in zona. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de circulatie si transport pe axele mentionate constitue factorul determinant care va contribui la atenuarea diferentelor in dezvoltarea diferitelor zone ale teritoriului judetean si la cresterea atractivitatii unor localitati pentru valorificarea resurselor naturale si umane.

TOTAL 4

Obiectivul O4 – Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare

Factor de

mediu



aerului

+1 Efect pozitiv,calitatea aerului in zona se va imbunatatii



+2 Se poate afirma ca efectul

direct asupra calitatii apelor de

suprafata si subterane va fi

pozitiv datorita realizarii unor


82

conditii de igiena si confort

corespunzator;desfiintarea

puturilor absorbante ;

interzicerea oricaror deversari

necontrolate de ape

uzate;respectarea legislatiei in

vigoare privind evacuarea in

emisar, executarii retelelor de

canalizare conform proiectelor

de executie, fara a exista

pericolul fisurarii acestora cu

posibilitatea de poluare

accidentala a apelor subterane

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv datorita

desfiintarii puturilor

absorbante ;





si defrisarii

0 Nici un efect ,implementarea obiectivului nu presupune modificarea unor suprafeţe împădurite, sau modificarea compoziţiei speciilor În zonă nu au fost identificate specii si habitate ale speciilor incluse in Cartea Roşie

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic


si economic


posibilitatilor de dezvoltare ale

comunei,

TOTAL 7

• Obiectivul O5 –Implementarea unui management corespunzator al gestionarii

deseurilor


83

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Efect pozitiv , prin

depozitarea controlata a

deseurilor, nu vor mai

exista emisii de CO2,

CH4, mirosuri neplacute



+1 Efect pozitiv , prin


deseurilor nu vor mai

exista poluanti

lichizi(levigat) care ar

putea modifica calitatea

apei de suprafata sau

subterana.

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv , prin


deseurilor nu vor mai

exista poluanti

lichizi(levigat) care ar

putea modifica calitatea

solului


conditiilor si functiilor ecosistemelor

terestra si acvatice impotriva

degradarii, fragmentarii si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii gradului de

confort si igiena,

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea mediului social si

economic

0 Nici un efect

TOTAL +4


84

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin asupra

asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Suhurlui, s-a realizat pe baza

însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 TOTAL

O1 0 0 -1 0 1 1 1

O2 -1 0 1 0 0 1 1

O3 1 1 0 0 1 1 4

O4 1 2 1 0 2 1 7

O5 1 1 1 0 1 0 4

TOTAL 2 4 2 0 5 4

Din evaluarea cumulativa reiese un efect preponderent pozitiv asupra obiectivelor

de mediu,ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Imaginea de ansamblu a

impactului generat de acest plan este prezentata in figura de mai jos:

0 1 2 3 4 5 6

imbunatatirea calitatii aerului

imbunatatirea calitatii apelor

imbunatatirea calitatii solului

protejarea ecosistemelor terestre si acvatice

imbunatatirea calitatii vietii

dezvoltarea mediului social si economic


85

Evaluarea globala a efectelor generat de implementarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea obiectivelor

propuse prin PUG genereaza un efect preponderent pozitiv asupra factorilor de mediu ,

contribuind in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, la

imbunatatirea calitatii aerului si in cea mai mare masura la imbunatatirea calitatii vietii

Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Suhurui pe termen

mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu

adoptate de legislatie pe factori de mediu.

Factorul de mediu apa

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un

impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra

apelor se poate produce pe următoarele căi:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de

transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au

character poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.

La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului

de mediu apa pe perioada executiei obiectivelor, acestea fiind specifice proiectului de

executie ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia.

Modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico –edilitare- efectul direct asupra calitatii

apelor de suprafata si subterane va fi pozitiv datorita realizarii unor conditii de igiena si

confort corespunzator datorita desfiintarii puturilor absorbante ; interzicerea oricaror

deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in

emisar, executarii retelelor de canalizare conform proiectelor de executie, fara a exista

pericolul fisurarii acestora cu posibilitatea de poluare accidentala a apelor subterane.

Implementarea unui management corespunzator al gestionarii deseurilor- efect direct

pozitiv , prin depozitarea controlata a deseurilor nu vor mai exista poluanti lichizi(levigat)

care ar putea modifica calitatea apei de suprafata sau subterana.


86

Factorul de mediu aer.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de

şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente

acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf,

iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele

utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de

transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente,

- funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie,

- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier

şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile in care se va lucra simultan.

În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu

întreţinere şi reparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi

constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp.

Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea

alimentarilor cu gaze a localitatii, cu aplicarea de masuri compensatori pentru protejarea

mediului, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de

combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrica si termica, emisii care

au un rol important in aparitia efectului de sera.

In Raportul asupra factorilor de mediu pe anul 2009 nu se evidentiaza zone critice de

poluare a atmosferei in comuna.

Factorul de mediu sol

Impactul direct asupra solului se va manifesta in principal , prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii ce au generat PUG se vor produce modificari

structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor. Deşeurile care vor

rezulta din activitatea de construcţii pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUG sunt

de tip:


87

- menajer,

- industrial (de producţie):

- inerte şi nepericuloase - din constructii,

- cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase (înlocuire piese auto, scăpari accidentale

de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport).

Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale,

sunt deşeuri care vor proveni de la excavaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor

proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcţie şi amestecurile metalice sunt deşeuri

provenite de la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după

normele de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la

minim.

Deşeurile de materiale industriale – oţel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din

surplusul de materiale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile.

Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la

produsele şi echipamentele care vor fi utilizate.

Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii,

tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri

pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de

executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri,

respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material

inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

HG nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare,

remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele

terestre au fost afectate.

Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al

siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate

şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi

subsolului. Costurile măsurilor de refacere include şi costurile monitorizării de după

refacere, care se suportă de administratorul terenului.

Activităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului,

monitorizare care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeurilor.


88

Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii

de deseuri:

− deseuri de echipamente electrice si electronice

− deseuri biodegradabile municipale inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii,

precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu

deseurile biodegradabile din gospodarii, inclusiv, deşeurile din gradini şi parcuri, deşeurile

din piete şi deşeurile stradale,

− deseuri din ambalaje (cod 15) - hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice -

inclusiv cele contaminate cu continut periculos

− deseuri nespecificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de

echipamente electrice, baterii si acumulatori,

− deseuri municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (cod 20) -

zona de gospodarie comunala, servicii,

− din agricultura: reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si agentii

economici, cadavre de animale.

Sănătate umana

Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in PUG va fi pozitiv si pe

termen lung

Peisaj.

Zona PUG nu reprezinta o zona cu valoare peisagistica deosebita, iar edificarea se

va incadra in specificul zonei..

CAPITOLUL 7

EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE

Nu este cazul , comuna Suhurlui este amplasata la o distanta de cca 30 km de

granita estica cu Ucraina. Nici un obiectiv propus prin prezentul PUG nu face parte din

anexa 1 a Conventiei Legii nr.22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea

impactului asupra mediului in context transfrontiera adoptata la Espoo la 25 februarie 1991

, obiectivele propuse nu sunt susceptibile sa provoace un impact transfrontier negativ

semnificativ .


89

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG Suhurlui ,rezulta un efect pozitiv

asupra factorilor de mediu ceea ce inseamna respectarea tintelor propuse in politicile de

mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu , este necesar sa se stabileasca masuri

pentru intarirea efectelor pozitive si prevenirea efectelor adverse asupra factorilor de

mediu:aer, apa, sol.

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata,

asa cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii destinatiei

terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si

permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de

gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu

regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii

urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare

de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei

iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al

terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare

economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege.

In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Suhurlui se

recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG , necesare dezvoltarii localitatii , ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru :executarea lucrarilor de

constructii ,extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de canalizare ,

reabilitare drumuri.Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi

obiective sau reabilitarea celor existente se vor lua masuri pentru a diminua , pana

la eliminare a emisiilor de pulberi , zgomot sau vibratii;materialele de constructii


90

pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul

particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru

evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de

acces.

• Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor generate in perioada

organizarii de santier, trebuie mentinute in stare buna, in conditii de curatenie si

ordine;

• Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de salubritate ,de

ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;

• In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de acces la

containere

• pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru

încălzirea locuintelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a

energiei cu randamente ridicat

• Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute

de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice

privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor

de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa

vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii

surselor de apa :

• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,conform

Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a

apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul

si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de

apa ;


91

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri

de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare ;

• monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate

evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de

NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali ;

• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de

canalizare .

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale

ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele ulterioare de

implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru

protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu

mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de

santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice

habitatelor acolo unde va fi cazul;

- constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii,

tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor

deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate in umpluturi şi nivelări ca

material inert, tinand cont de calitatea solului;


92

8.4 Măsuri de prevenire si reducere a efectelor asupra patrimoniului arhitectonic,

arheologic si cultural

Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot

concretiza in:

- interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei

Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se

compromite valoarea istorică si arhitecturală;

- elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale,

cel putin în zonele adiacente monumentelor pentru a pune în evidentă valoarea acestora;

- constientizarea în rândul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea

păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de

specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele

specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale ( Legea 41 / 1995 ).

Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente,

astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m;

- extravilan pe o raza de 500 m.

In conformitate cu prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor

istorice, cu modificările si completările ulterioare, protejarea, administrarea, evidenta si

clasarea, cat si interventia asupra monumentul istoric, intră în atributiile administratiilor

locale.

8.5 Măsuri de prevenire si reducere a efectelor asupra mediului social si economic

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra

mediului social si economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se

intentionează ca forta de muncă disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea

lucrărilor prevăzute în planul de urbanism. Sprijinirea initiativelor private la nivel local,

pentru realizarea unor activităti economice în comună vor contribui la crearea unor noi

locuri de muncă pentru populatie dar si îmbunătătirea nivelului de trai.


93

De asemenea, ca urmare a modernizării infrastructurii rutiere, se doreste

îmbunătătirea conditiilor de transport si a cresterii gradului de sigurantă al circulatiei.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Alternativa „zero” este luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative.

In tabelul de mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero”sau „nici o actiune”cu cele ale implementarii PUG-ului .

Optiuni Factor/aspect

de mediu Alternativa zero Implementarea proiectului

Comentarii

Calitatea apei Continuarea impactului pe

termen lung ca urmare a

deversarii apelor menajere

neepurate

Impact pozitiv semnificativ pe

termen lung ca urmare a

planurilor de gospodarire a

apelor

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero,

prin lucrarile de echipare tehnico-

edilitara .In urma discutiilor din

prima sedinta a grupului de lucru

referitoare la pozitionarea putului

forat Trup E UTR 12 primaria a

hotarat modificarea

amplasamentului acestuia in

vecinatatea Trup F UTR 13, in

vederea minimalizarii riscului de

poluare cu nitrati , nitriti, poluanti

ce ar putea proveni in urma unui

management necorespunzator a

activitatii fermei zootehnice aflate

in zona.

Calitatea

aerului

Conditiile actuale persista pe

termen lung

Impact pozitiv asupra calitatii

aerului generat de

amenajarea spatiilor verzi,

modernizari ale retelelor

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero


94

stradale, realizarea

alimentarii cu gaze naturale

Sol/utilizarea

terenului

Mentinerea pe termen lung a

conditiilor actuale de utilizare

agricola a solului

Impact negativ

nesemnificativ datorita

schimbarii tipului de folosinta

a terenului introdus in

intravilan

Proiectul ofera beneficii pe termen

lung comparativ cu alternativa

zero si prin aplicarea unui sistem

eficient in gestionarea deseurilor

La stabilirea amplasarii punctelor

de colectare temporara a

deseurilor valorificabile, a

platformei de colectare temporara

a deseurilor provenite din

constructii/demolari, s-a tinut cont

de configuratia terenului, s-a tinut

cont ca variantele sa fie cele mai

eficiente sub raportul cost-

beneficiu , dar si eficace sub

aspectul calitatii mediului , a

standardului de viata, a respectarii

legilor in vigoare privind protectia

mediului, respectiv sanatatea

umana.

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG Suhurlui nu au fost intampinate

dificultati.


95

CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul comunei Suhurlui se propune urmatorul program de monitorizare,

defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.

RAPORT DE MEDIU-PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Suhurlui , jud.Galati

96

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii planului PUG

comuna Suhurlui

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de

informare

Responsabilitate

Protectia calitatii

aerului

Poluanti

atmosferici

La solicitarea

autoritatilor

competente de

mediu prin

autorizatii de

mediu

Ordin 462/1993

pentru aprobarea

conditiilor tehnice

privind protectia

atmosferei si

Normelor

metodologice

privind

determinarea

emisiilor de

poluanti atmosferici

produsi de surse

stationare

Agentii economici

care desfasoara

activitati cu impact

asupra calitatii aerului

Asigurarea calitatii

apelor de

suprafata si

subterane

Indicatori de

calitate a apelor

uzate evacuate

Monitorizare

conform

autorizatiei de

gospodarire a

apelor

Prevederile HG

352/2005 pentru

apa epurata

evacuata in emisar-

NTPA 001/2005

Operatorul statiilor

Protectia solului Cantitatea de

deseuri colectate

si predate spre

eliminare sau

valorificare

lunar Evidenta gestiunii

deseurilor

Primaria Suhurlui

Operatorul de

salubritate

Imbunatatirea

calitatii vietii

Parametrii de

calitate a apei

potabile

Conform legislatiei

in domeniul sanitar

Prevederile HG

974/2004 pentru

aprobarea

Normelor de

supraveghere ,

inspectie sanitara

si monitorizare a

calitatii apei

potabile

Operatorul de servicii

de gospodarie

comunala

Zonarea teritoriala Numar certificate anual Evidentele Primaria Suhurlui


97

de urbanism si

autorizatii de

constructie

eliberate

serviciului de

urbanism;

Registrul hotarari

ale consiliului local.

CAPITOLUL 12 REZUMAT NETEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune

Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe. In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si

evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin

implementarea planului si stabilite măsuri de prevenire a oricărui posibil efect negativ.

Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei , Raportul de mediu este un

instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine fundamentarea

deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al

investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice

viitoare ale comunei.

Comuna Suhurlui este amplasata in partea central-estica a judetului Galati , la o

distanta de cca 30 km fata de garnita estica cu Ucraina si de cca 42 km fata de municipiul

Galati , resedinta judetului cu acelasi nume.

Vecinatati :

- nord :comuna Baleni

- est si sud :comuna Rediu

- vest:comunele Costache Negri si Cudalbi.

Comuna Suhurlui are in componenta un singur sat , satul Suhurlui , care este si resedinta

comunei.

Satul Suhurlui se desfasoara in lungul paraului Suhurlui pe o lungime de cca 4 km si o

latime de cca 1,2 km.

Teritoriul administrativ al comunei Suhurlui are o suprafata totala de 1808,20 ha, cu

o populatie in anul 2009 de 1800 locuitori.


98

Localitatea isi desfasoara activitatea pe o suprafata de 1808,20 ha, repartizata pe

categorii de folosinta astfel: 1430,08 ha arabil, 58,89 ha pasune, 178,42 ha vii, 27,23 ha

paduri, 6,20 ha cu ape , 78,40 ha teren curti-constructii, 3,57 ha teren neproductiv.

In cadrul comunei Suhurlui se intalnesc numai cai de comunicatie rutiera .

Legatura comunei cu reteaua de drumuri publice din zona se realizeaza prin :

- DJ 255 Pechea –Rediu-Cuca, cea mai importanta artera rutiera care

strabate comuna.Acest drum face legatura spre est, prin localitatile

Rediu si Cuca , cu DN 24 D Cuca-Barlad care strabate zona de est

a judetului de la sud la nord.La sud DJ 255 se continua spre comuna

Pechea si face legatura cu DN 25 Galati-Tecuci care strabate zona

de vest a judetului

- DC 26 Suhurlui –Baleni , pozitionat paralel cu paraul , pe latura de

vest a acestuia , imparte comuna in doua si reprezinta principala

cale de acces intre trupurile componente.De asemenea asigura

legatura comunei Suhurlui cu localitatile din partea de nord a

judetului.Pe raza satului DC 26 este betonat.Legatura in tre DC 26 si

trupurile situate in partea de est a paraului Suhurlui se face pe strazi

orientate pe directia est-vest pietruite sau din pamant .Traversarea

paraului se realizeaza pe trei poduri din beton armat , amplasate in

capatul de nord al satului , in zona mediana –in dreptul primariei si in

capatul de sud.Pentru traversarea paraului exista si cateva podete

pietonale improvizate care nu asigura o circulatie in conditii de

securitate.

- DC 28 Suhurlui-Costache Negri asigura legatura comunei cu

localitatile din partea de vest a judetului




- alimentate cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor amplasate in

curţi, excepţie facand unele zone , ca de exemplu cea din estul localităţii aflata la o cota

superioara.


99

Circa 20% din gospodariile si institutiile aflate in comuna beneficiaza de alimentate

cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor amplasate in curţi ; reteaua de

alimentare cu apa este racordata la sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei

Rediu , din care teritoriul comunei Suhurlui a facut parte din punct de vedere administrativ

pana in anul 2008.

In prezent in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare a apelor uzate


In prezent ,in comuna Suhurlui mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de

poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor

factorilor de mediu. Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv

activitati umane si fenomene naturale, care pot afecta in timp apele de suprafata,

subterane si solurile. Astfel, inexistenta unui sistem centralizat de evacuare si de epurare

a apelor uzate, folosirea fertilizantilor in agricultura fara indrumarea si controlul

specialistilor, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate lipsite de protectie

sanitara pot afecta calitatea factorilor de mediu apa si sol prin spalari, scurgeri

neorganizate si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a

celor subterane cu substante chimice si bacteriologice.

Astfel, in urma analizarii situatiei existente s-au identificat urmatoarele

disfuncţionalităţi ce pot conduce la degradarea calitatii factorilor de mediu , in situatia

neimplementarii proiectelor propuse prin PUG:

- existenta in comuna Suhurlui a unor zone in care alimentarea cu apa se face din puţuri

individuale, desi satul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa de la

gospodaria de apa de la Rediu ;

- lipsa unui sistem centralizat propriu de alimentare cu apa potabila in comuna Suhurlui,

ceea ce implica utilizarea in scopuri potabile, a unor ape de calitate necorespunzatoare ,

obţinută prin exploatarea pânzei de apa freatice, neverificata din punct de vedere sanitar;

- lipsa unei gospodarii proprii de apa, pentru comuna Suhurlui, amplasata pe o cota

dominanta, care sa permita alimentarea cu apa a tuturor obiectivelor din comuna;


100

- lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, acesta reprezentând

principala sursa care duce la poluarea pânzei de apa freatica, utilizata pentru alimentarea

cu apa;

- absenta parţiala a rigolelor si şanţurilor de scurgere, la care se adaugă intretinerea

necorespunzatoare a celor existente.

- Nici una din intersectiile DJ25 cu strazile din localitate nu sunt amenajate si nici

semnalizate corespunzator

- Strazile din interiorul comunei sunt lipsite aproape in totalitate de amenajarile care sa

permita o circulatie fluenta

- In multe situatii nu exista trotuare

- Strazile nu sunt prevazute cu rigole pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale , in

putinele locuri in care exista acestea sunt colmatate

- Exista zone in care nu este asigurat iluminatul public stradal.

- lipsa iluminatului public in unele zone ale localitatii

- exista porţiuni ale traseelor reţelelor de medie tensiune care traversează zone de teren

arabil particular;

- unele zone ale reţelelor electrice aeriene au conductoare si izolatoare sau stâlpi de

susţinere cu grad avansat de uzura ceea ce a dus la dezafectarea retelei electrice LEA 20

KV Pechea-Rediu.

- lipsa unei centrale telefonice automate proprii care sa rezolve toate cererile de

abonamente telefonice

- cantitatea insuficienta a combustibilului solid, precum si calitatea necorespunzatoare a

acestuia;

- cărbuni au putere calorifica redusa din cauza conţinutului ridicat de steril, iar granulatia

este de multe ori necorespunzatoare fiind linat praf sau bucati prea mari ce nu pot fi arse in

sobele obisniute;

- exista dificultăţi in aprovizionarea cu combustibil pe caile rutiere;

- din cauza deficientelor semnalate in aprovizionarea cu combustibil solid, in ultimii ani s-au

făcut numeroase abuzuri de arbori in zona, fapt ce contribuie la degradarea mediului

ambiant;

- o alta disfunctionalitate o constituie dificultatea in aprovizionarea cu butelii de aragaz, mai

ales in perioada de iarna.


101

In acest sens, consiliul local al comunei Suhurlui prin intermediul PUG isi propune

sa realizeze în etapa următoare şi cea de perspectivă, următoarele obiective:







activitatilor de tip industrial , si asigurarea cu utilitati a amplasamentelor respective






- Modernizarea si reabilitarea căilor de comunicaţie existente : drum comunal

si strazi


- Amenajarea intersectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre acestea

si DJ 255





proprie de apa pe teritoriul comunei









102


- - Extinderea si modernizarea reţelelor electrice existente in comuna




Rediu.





a constructiilor .

In aprecierea evolutiei probabile a diferitelor componente de mediu in cazul

implementarii P.U.G , s-a avut in vedere faptul ca un P.U.G creeaza un cadru pentru

modernizarea si dezvoltarea zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan poate

genera presiuni asupra unor componente de mediu , iar pe de alta parte poate solutiona

prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu existente.

Nu s-au identificat probleme relevante privind implementarea planului.

Analiza rezultatelor evaluarii a pus in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un impact preponderent pozitiv.Implementarea obiectivelor propuse va contribui

in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii

vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului .

Aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, sunt numeroase si vor

avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a

populatiei prin:

• Extinderea sistemelor de alimentare cu apa si realizarea retelei de canalizare,

precum si a statiei de epurare , realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale,

reabilitarea si modernizarea cailor de comunicatie ,vor imbunatati starea de igiena

si confort a locuitorilor; Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate cu


103

respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a efluentilor

evacuati in receptori naturali.

• Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si

crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor si vor imbunatati

calitatea factorului de mediu aer;

• Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea

spatiului de locuit pe cap de locuitor.

• Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va

oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

• Se va aplica la nivelul comunei Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor ceea

ce conduce la cresterea confortului locuitorilor si se va imbunatati calitatea

factorului de mediu aer;

Prin realizarea acestor obiective se va exercita un impact asupra mediului, dar acesta se

manifesta numai pe perioada lucrarilor, este reversibil si poate fi diminuat prin adoptarea

masurilor propuse in cadrul raportului de mediu.

Reabilitarea drumurilor si saparea santurilor pentru realizarea retelei de distributie a apei si

a retelei de canalizare poate avea impact negativ asupra aerului (prin emisii de poluanti)

sau a solului prin modificarea acestuia, dar dupa finalizarea lucrarilor mediul va reveni la

starea initiala.

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru

comuna Suhurlui va avea un efect preponderant pozitiv asupra mediului si va duce

la dezvoltarea durabilă a localitătii pe termen mediu si lung.

Implementarea PUG al comunei Suhurlui se va face cu respectarea

Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de

reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si

realizare a constructiilor pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan.


104

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la

autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face

obiectul Planului Urbanistic General.

Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei , Raportul de mediu

este un instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine

fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul

negativ al investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării

urbanistice viitoare ale comunei.

Bibliografie 1. Starea mediului 2009 judeţul Galati;

2. Memoriu general PUG – Comuna Suhurlui;

3. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor

4. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ;

5. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1995;

6. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,

Bucureşti, 1978;

7. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi

Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

8. *** surse de documentare internet

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei

mediului:

• OUG 195/ 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/29.06.2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe;


105

• Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004;

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;

• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor

in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul

inconjurator;

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004;

• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ;

• H.G. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si

completata prin H.G. 899/2004;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor

de protectie sanitara si hidrogeologica.

Intocmit, Ing.Eni Lidia

eni lidia paulina,persoana fizica inscrisa in registrul ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents