raport de mediu - sifee new · pdf fileaspecte relevante al ... raport de mediu – parte...

1

PETRESCU MIHAI-CIPRIAN P.F.A. CIF: 26172620, Nr. ORC: F32/1368/30.10.2009

SIBIU, str. Ogorului nr. 28, bl. 2, sc. A, ap. 4

E-mail: [email protected] Tel.: 0742/84.33.51

RAPORT DE MEDIU PENTRUPLANUL URBANISTIC ZONAL

„PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC”,

LOCALITATEA HOSMAN, COMUNA NOCRICH,

JUDEŢUL SIBIU,

BENEFICIAR S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.

Expert evaluator de mediu

Ecolog PETRESCU Mihai-Ciprian

Expert evaluator de mediu

Ecolog MICLĂUŞU Camelia

Iulie 2011

Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal „Parc energetic fotovoltaic”,

localitatea Hosman, comuna Nocrich, judeţul Sibiu, beneficiar S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.




2

COMISIA DE ÎNREGISTRARE REGISTRUL NAŢIONAL

AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

*** EXTRAS ***

Nr. Crt.

Nume şi date de contact ale PERSOANEI JURIDICE/

PERSOANEI FIZICE

Localitatea Judeţul Data susţinerii interviului şi

înscrierii în

Registrul National/

Reînnoire certificat

Tipul de studii pentru protectia

mediului pentru

care este

înregistrată

persoana

fizică/persoana

juridică RM , RIM,

BM, RA, RS, EA

Tipul Certificatului

de

înregistrare

emis şi

valabilitatea

acestuia

381. PETRESCU MIHAI-CIPRIAN Str. Oasa nr. 6, sc. C, et. 3, ap. 9

Tel 0742 843 351

Fax -

Email [email protected]

Sibiu Sibiu 14.04.2011 RM, RIM, EA Certificat de înregistrare

valabil 5 ani

149. MICLĂUŞU CAMELIA

B-dul Mihai Viteazul nr. 7, Scara

B, et. 5, Ap. 60

Tel 0769 628880; 0766 630062

Fax 0269 211907

Email: [email protected]

Sibiu Sibiu 29.03.2010 RM, RIM, BM, EA Certificat de

înregistrare

valabil 5 ani






3

CUPRINS

Lista prescurtarilor............................................................................................................................ 4

Glosar de termeni si expresii............................................................................................................. 5

1. Cerinte legale privind elaborarea RM si a PUZ......................................................................... 6

2. Prezentarea PUZ............................................................................................................................ 9

2.1. Continutul si obiectivele principale al PUZ............................................................... 9

2.2. Date tehnice privind producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaice.............. 18

2.2.1. Descrierea sistemului fotovoltaic......................................................... 20

2.2.2. Alegerea amplasamentului................................................................... 22

2.2.3. Derularea PUZ si a proiectului aferent................................................ 23

2.2.4. Asigurarea cu utilitati a proiectului..................................................... 25

2.3. Relatia cu alte programe si planuri relevante............................................................. 27

3. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului........................................................................... 36

3.1. Starea actuala a mediului............................................................................................ 36

3.1.1. Factorul de mediu ”Apa”..................................................................... 36

3.1.2. Factorul de mediu ”Aer”...................................................................... 39

3.1.3. Factorul de mediu ”Sol”...................................................................... 40

3.1.4 Factorul de mediu ”Biodiversitate”...................................................... 41

3.1.5 Conservarea resurselor naturale............................................................ 46

3.1.6. Sanatatea umana.................................................................................. 47

3.1.7. Gestionarea deseurilor......................................................................... 47

3.1.8. Riscuri naturale.................................................................................... 48

3.1.9. Patrimoniul cultural............................................................................. 50

3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUZ............ 51

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ................................... 56

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ................................................................. 57

6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

relevante pentru PUZ.............................................................................................................. 59

7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului...................................................................... 62

7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUZ asupra obiectivelor de mediu.. 64

7.3. Gradul de afectare a biodiversitatii si a ecosistemelor, arii si situri protejate...... 68

7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUZ asupra obiectivelor de mediu. 71

8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context

transfrontalier......................................................................................................................... 73

9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect

advers asupra mediului al implementarii PUZ........................................................................ 74

10. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese............................................................. 79

11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii

planului..................................................................................................................................... 82

Rezumat fara caracter tehnic.................................................................................................. 85






4

Lista prescurtarilor

ANPM – Agentia nationala pentru protectia mediului

APM – Agentia pentru protectia mediului

ARPM – Agentia regionala pentru protectia mediului

CF – Carte Funciara

CJ – Consiliul judetean

CMA – Concentratie maxima admisa

CSC – Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de incadrare

DA – Directia apelor

DSP – Directia de Sanatate Publica

EIM – Evaluarea impactului asupra mediului

EM – Evaluare de mediu

GA – Gospodarirea apelor

GL – Grup de lucru

HG – Hotarare de guvern

ISU – Inspectoratul pentru situatii de urgenta

L – Lege

MMDD – Ministerul Mediului si dezvoltarii Durabile

ONG – Organizatie nongurvernamentala

Ord – Ordin

OUG – Ordonanta de urgenta

PLAM – Plan local de actiune pentru mediu

POS – Plan operational sectorial

P/P – planuri si/sau programe

PUG – Plan urbanistic general

PUD – Plan urbanistic de detaliu

RLU – Regulament local de urbanism

RM – Raport de mediu

SEA – Evaluarea de mediu pentru planuri si programe (evaluare strategica de mediu)

SGA – Sistemul de gospodarirea apelor

UE – Uniunea Europeana






5

Glosar de termeni si expresii

Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre autoritatea

competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in

planul sau in programul supus adoptarii.

Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare care sa

raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a spatiului natural.

Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor

publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de

mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei

luate;

Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea

Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt

pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau

Guvern; si

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.

Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu

practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.

Raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si

evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele lor rationale,

luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta.

Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii speciilor

semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice de mediu.

Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata, in

principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei autovehiculelor. Una

din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul ca poate varia considerabil nu numai de

la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi zone urbane.

Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii activitatii

economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului lor nociv, pot inrautatii

calitatea aerului.

Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica

sau juridica care promoveaza un plan sau un program.

Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geografic si/sau topografic,

care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.






6

1. CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RM SI A PUZ

In context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la

SEA sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale

anumitor P/P;

- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in context

transfrontiera (Conventia de la Espoo).

Directiva SEA 2001/42/CE, art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la

integrarea considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor,

in vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura

ca efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si

inainte de momentul adoptarii acestora.

Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele

membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004 care stabileste procedura

de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe (P/P). In concordanta cu

prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru

anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.

Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004, respectiv

a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista fiind inculse

si planurile urbanistice generale.

Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia

nationala care prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o Arie de

protectie speciala sau Arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului

care sa tina seama de obiectivele de conservare din aria respectiva.

Etapele procedurii SEA sunt:

- Incadrarea,

- Definirea domeniului,

- Evaluarea P/P,

- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de

dezvoltare,






7

- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de

Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul),

- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei,

- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare

si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM,

- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG

1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta

evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program de

Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona

masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;

- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentru

zonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele sunt

directionate catre introducerea anumitor practici agricole;

- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management ale

Deseurilor;

- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in care

nivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impune

implementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-un

interval de timp specificat;

- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologice

europene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoaste ca

situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva

Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe

asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea

din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a Evaluarii de Mediu pentru

Planuri si Programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia

Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind






8

evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”

(MMDD, 2007).

Raportul de Mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUZ, teritoriul

acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUZ, ca:

stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind

dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea

terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor

economice care pot interveni intr-o sfera mai larga etc.

In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de

mediu, corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat

aspectele de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUZ si s-a

facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona,

datorita schimbarii folosintei actuale a terenului, efecte asupra potentialelor planuri si

proiecte care ar putea sa se dezvolte in zona, asupra componentelor mediului si in special

asupra zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de

mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in

cazul implementarii PUZ. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor

implementarii PUZ asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest

sens, precum si s-a propus un program de monitorizare.

Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, si

s-au avut in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

Planul urbanistic zonal „PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC“ a fost elaborat

de Birou Individual de Arhitectura - Arh Stanciu Georgeta, Str. Anton Pann, nr.

8A,Sibiu, in baza

Conform Legii 453/2001, (art. 20, aliniat 2), ulterior aprobarii PUG, pot fi

introduse in intravilanul localitatiilor si unele terenuri din extravilan numai in conditii

temeinic fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale,PUZ,aprobate potrivit legii.

In baza acestui PUZ se va urmari parcurgerea procedurii legale de introducere in

intravilan, schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul

agricol, intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor,

drumurilor, faza DTAC, PT etc.

Prin definitie PUZ-ul stabileste reglementari specifice pentru o zona dintr-o

localitate urbana sau rurala, compusa din mai multe parcele, acoperind toate functiunile:

locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice etc. Conform art. 44

,art.47 ,art 48 din Legea 350/2001 (r) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare






9

specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile

Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.

PUZ s-a elaborat pe baza reglementarilor tehnice din Metodologia de elaborare si

continutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal respectiv Planului Urbanistic de Detaliu,

aprobat prin Ord. nr. 176/N/16.08.2000.

2. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Prin initiativa titularului se doreste promovarea unei documentatii de urbanism,

faza PUZ, pentru un teren aflat in proprietatea acestuia : S.C. SIFEE PV ENERGY

S.R.L. Terenul studiat prin PUZ, se afla situat in extravilanul localitatii Hosman.

Scopul declarat al PUZ este de schimbare a destinatiei terenului din arabil in

teren pentru constructii si constituirii unui trup intravilan pentru construirea unui parc

energetic fotovoltaic.

In acest scop Consiliul Local Nocrich a emis Certificatul de Urbanism nr.

13/27.10.2010, prin care se solicita intocmirea unui PUZ.

Consiliul Local,in procesul de intocmire a programului de dezvoltare

urbanistica a localitatilor comunei,a hotarat emiterea « Avizului de oportunitate » in

baza caruia s-a emis si Certificatul de Urbanism mai sus mentionat.

Initiativa realizarii unui parc fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga,

de a transforma noile cunostinte in inovare tehnologica in scopul producerii de energie

electrica din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii se

asigura surse ieftine de energie alternativa aducand in acest sens un plus pentru

protectia mediului, din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala, cat

si din perspectiva echiparii edilitare a zonei.

2.1. Continutul si obiectivele principale al PUZ

Date generale privind PUZ-ul

- Denumirea planului: „PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC “

- Adresa de implementare a PUZ: Hosman, extravilan DJ106 la km

22+800 (Lunca Plopului)

- Titularul planului: S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.






10

- Adresa sediului socal al titularului: loc. Selimbar, str. Mihai Viteazu, nr.

11, jud. Sibiu

- Persoana de contact: Tufis Georgiana

- Tel: 0740 030399

- Suprafata studiata prin PUZ: 117.000 mp

- Suprafata ferenta PUZ aflata in proprietatea titularului: 97.000 mp

- Data realizarii planului: februarie 2011

Planul urbanistic zonal cuprinde 3 (trei) volume:

- Volumul 1 – Memoriu general

- Volumul 2 – Regulament local de urbanism

- Volumul 3 – Parte desenata

Memoriul general este structurat pe urmatoarele capitole:

1. Introducere (date de recunoastere a investitiei; obiectul PUZ; surse de

documentare);

2. Stadiul actual al dezvoltarii (evolutia zonei; incadrarea in localitate;

elemente ale cadrului natural; circulatia existenta si modernizarea ei;

ocuparea terenurilor; echiparea edilitara; probleme de mediu si protectia

mediului, optiuni ale populatiei);

3. Propuneri de organizare urbanistica (concluzii ale studiilor de

fundamentare; propuneri ale PUG aprobat; valorificarea cadrului natural;

zonificarea functionala – reglementari; bilant teritorial; indici urbanisici;

dezvoltarea echiparii edilitare; obiective de utilitate publica);

4. Concluzii – masuri in continuare.

Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc

fotovoltaic,aflat in imediata apropiere a orasului Sibiu. (cca 23,0 km), dupa ce se parcurg

toate etapele necesare. Zona are potential de dezvoltare datorita :

- amplasarii terenului fata de drumul judetean DJ106 (Sibiu-Agnita) ;

- gradului de insorire a terenului.






11

Principalele obiective ale PUZ:

Obiectiv strategic:

Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol,

pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic

fotovoltaic de cu o capacitate de 3 MW.

Obiective specifice:

- O1: schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru

constructii

- O2 : introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat

- O3: asigurarea unui acces racordat la DJ106, petru parcul fotovoltaic

- O4: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de

energie verde

Stadiul actual al dezvoltarii:

Evolutia zonei:

Intravilanul localitatilor comunei Nocrich, in speta loc. Hosman, a fost stabilit

prin planul urbanistic general PUG aprobat prin HCL. Consiliul Local,in procesul de

intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor comunei, a hotarat

emiterea avizului de oportunitate in baza caruia s-a emis si Certificatul de Urbanism.

In baza PUZ se urmareste parcurgerea procedurii legale de introducere in

intravilan, schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul

agricol, intocmirea documentatiilor pe specialitati pentru executarea utilitatilor,

drumurilor, faza DTAC, PT etc.

Pe terenul studiat in acest PUZ, beneficiarul intentioneaza sa construiasca un parc

fotovoltaic,aflat in imediata apropiere a orasului Sibiu (cca 23,0 km), dupa ce se parcurg

toate etapele necesare.

Zona are potential de dezvoltare datorita :

- amplasarii terenului fata de drumul judetean DJ106;

- existentei liniei de joasa tensiune – 20kVA, pe traseul DJ1006

- gradului de insorire a terenului.






12

Incadrarea in localitate

Zona, situata in partea V-NV a teritoriului localitatii Hosman, este adiacenta

drumului judetean DJ106 (Sibiu –Agnita), pe partea dreapta (la 22+800 m de mun.

Sibiu).

Elemente ale cadrului natural

Relieful apartine unitatii geomorfologice majore s Depresiunii Sibiului delimitata

la est de Muntii Fagaras. Zona este caracterizata morfologic de dealuri cu altitudini

cuprinse intre 400 si 700 m.

Din punct de vedere geologic, zona apartine partii central sudice a unitatii

structurale majore Depresiunea Transilvaniei.

Din punct de vedere hidrologic, terenul apartine bazinului Hartibaciului.

Apa freatica se gaseste in general la adancimi de 4-6 m fata de CTN.

Nu s-au intalnit infiltratii de apa pana la 4,00 m.

Circulatia existenta si modernizare

Terenul studiat este adiacent cu latura lunga a drumului judetean DJ106 (Sibiu-

Agnita).

Accesul la teren se realizeaza direct din drumul judetean.

Pentru a nu se creea probleme in rezolvarea circulatiei, se propun urmatoarele:

- prevederea unui singur acces in zona din drumul judetean DJ106, km 22+800 m,

acces ce se va realiza conform cu o documentatie de specialitate avizata de

Serviciul de Drumuri din cadrul Consililui Judetean Sibiu.

In spiritul valorificarii potentialului existent si pentru inlaturarea

disfunctionalitatiilor se propun urmatoarele:

► realizarea acceselor carosabile in cadrul zonei, si anume: asigurarea unui

acces racordat la DJ106 si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic.

Pentru a lasa un grad cat mai mare de eficientizare a investitiei nu sunt propuse

cai interioare de acces (in afara celor perimetrale), datorita urmatoarelor criterii :






13

- faza urmatoare PUZ va fi un concurs de solutie organizat de beneficiar pentru o

cat mai eficienta exploatare a suprafetei date;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite;

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces;

- spatiile verzi vor fi distribuite cu conditia sa reprezinte cca 20% din suprafata ;

- rezolvarea corecta a racordarii la DJ106 in baza unei documentatii de specialitate

avizate conform legislatiei;

- dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces

Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru

interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa

fie libere in permanenta.

Ocuparea terenurilor

In zona studiata nu exista terenuri ocupate cu fond costruit, deci gradul de ocupare

a terenurilor este de 0,00%.

Terenul este proprietate privata, conform actelor de proprietate anexate.

Asigurarea cu servicii de interes general a zonei se va rezolva prin cooperare cu

localitatile limitrofe, respectiv cu municipiul Sibiu si localitatea resedinta de comuna,

Nocrich.

Echipare edilitara

Zona nu dispune de retele edilitare proprii.

Exista retele electrice -LEA 20kv, proprietatea S.C. Electrica S.A. in lungul

drumului judetean si pe conturul estic si sudic al amplasamentului.

Probleme de mediu si protectia mediului

Nu exista riscuri naturale in zona studiata inventariate si catalogate ca atare de

catre Consiliul Judetean Sibiu.

Elaborarea acestui PUZ este determinata de intentia de inscriere in tendinta de

implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de

siliciu care prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Acestea se vor pozitiona

in incinta, in urma unui concurs de solutie, pentru a se obtine un grad cat mai mare de

eficientizare a investitiei.






14

Se va urmari diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare a solului si

aerului, specifice perioadei de executie, in care accidental,sunt posibile scurgeri de

carburant de la utilaje (sau pe parcursul exploatarii de la masinile de interventie) si

limitarea extinderii prafului prin montarea panourilor perimetrale santierului. Aceasta

poluare este nesemnificativa si poate fi inlaturata fara urmari.

Canalizarea pluviala va avea in vedere dirijarea apelor meteorice in emisari

naturali adiacenti zonei (paraul ce bordeaza partea sud-vestica a terenului).

Dupa terminarea lucrarilor de infrastructura si de montarea a panourilor

fotovoltaice se va realiza o sistematizare verticala a zonei, se vor recupera terenurile

degradate prin inlaturarea resturilor materialelor de constructii, refacerea stratului

vegetal, se va amenaja zona verde prin inierbare.

Suprafata destinata parcului fotovoltaic va fi o zona verde pe care panourile vor fi

amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetatiei

Se vor betona aleile carosabile pentru evitarea poluarii solului.

Optiuni ale populatiei

Proiectul de fata a fost initiat de investitori particulari si sustinut de Primaria

Nocrich.

Scopul realizarii acestui proiect corespunde si nevoilor actuale de adoptare si

aliniere la aquis-ul comunitar privind politicile si obiectivele energetice ale UE.

Propuneri de dezvoltare urbanistica

Prevederi ale PUG aprobat

Prin PUG aprobat, aflat in perioada de valabilitate prelungita – in lucru fiind un

nou PUG, zona care face obiectul prezentului plan de reglementare este in extravilanul

localitatii Hosman.

Valorificarea cadrului natural

Terenul prezinta o usoara panta spre sud-est, asadar proiectarea retelei stradale

interioare va tine cont de aceasta, astfel ca miscarile de terasament sa fie cat mai reduse,

iar aleile carosabile rezultate sa aiba pante sub 5%.

Amplasarea panourilor fotovoltaice nu prezinta dificultati in relationarea cu panta

terenului si cu racordarea la aleile carosabile propuse.

Profilul orizontal al terenului favorizeaza implementarea unor functiuni cum ar fi

a celor cerute prin tema, acestea avand posibilitatea unei functionari optime in absenta






15

elementelor naturale care ar putea umbri panourile producatoare de energie. In aceste

conditii propunerile de urbanism pot asigura organizarea eficienta a teritoriului cu

prevederea unui procent de minim 20% spatii verzi.

Conditii de fundare : din studiul geotehnic rezulta conditii normale de fundare.

Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii :

- zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei prin folosirea

intensiva a terenului;

- vecinatatea cu o artera importanta de circulatie existenta DJ 106 Sibiu-Agnita si

cu linia electrica de joasa tensiune.

Principala functiune propusa pentru zona studiata este: amplasarea

repetitiva de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru

intretinere – parc fotovoltatic cu o capacitate de 3 MW.

Parcul fotovoltaic, menit sa produca energie electrica destinata retelei nationale,

va gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare

colectarii si transmiterii acesteia, cat si cai de acces necesare deservirii parcului.

Functiuni admise:

- echipamente necesare bunei functionari a parcului.

Zona studiata face parte din unitatea teritoriala –Epv-(conform PUG prezent),

care permite enuntarea reglementarilor precum si a conditiilor de conformare si

construire prevazute de regulament.

UTR -Epv- are ca limite la NV, DJ106, in V-SV un parau, iar la SE linia ferata cu

ecartament ingust Sibiu-Agnita (monument istoric).


disfunctionalitatiilor se propune, dupa cum s-a mai mentionat, realizarea acceselor

carosabile in cadrul zonei conforme cu propunerile, si anume : asigurarea unui acces

racordat la DJ106 la km 22+800 m si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic

– drumuri pietruite.


cai interioare de acces – in afara celor perimetrale, datorita urmatoarelor criterii:

- cat mai eficienta exploatare a suprafetei date ;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite ;

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces ;






16



avizata conform legislatiei ;

- dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces cu respectarea conditiilor de

amplasare si conformare a constructiilor impuse prin regulamentul de urbanism

aferent PUZ si in conformitate cu dispozitii, legi si ordine ale Ministerului

Protectiei Mediului, Sanatatii si alte Hotarari Guvernamentale.

Etapizarea problemelor:

a. avizare PUZ

b. realizarea investitiei

Bilantul teritorial este intocmit pe total pentru situatia existenta si pentru cea

propusa si din care rezulta mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor :

BILANT TERITORIAL EXISTENT

mp

PROPUS

mp

Suprafata totala studiata,

din care :

117.000 117.000

- teren arabil extravilan 117.000 17.050

- drum judetean 2.950 2.950

Suprafata aferenta PUZ,

din care:

- 97.000

- suprafata ocupata de panouri PV - 76.100*

- drumuri de distributie in zona - 1.570

- zone verzi 19.333

Nota : *aceasta suprafata este proiectia ortogonala a panourilor pe sol. De fapt suprafata

efectiva ocupata de panourile fotovoltaice este de cca. 15.200 mp (20%).

Principalii indici urbanistici ai PUZ :

- Procentul de ocupare a terenului (POT), in UTR -Epv-, zona exclusiv

destinata parcului fotovoltaic, grad de ocupare 85% .

- Coeficientul de utilizare a terenului se preconizeaza a fi maxim 0,8.

Dezvoltarea echiparii edilitare

- Reteaua de energie electrica :

Se utilizeaza instalatiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior

legarea la reteaua electrica existenta la marginea DJ106 (Sibiu-Agnita), retea de josa

tensiune.






17

- Alimentarea cu apa :

Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de apa uzata

menajera.

Apele pluviale vor ramane ca si pana acum in teren, fiind preluat surplusul de

paraul limitrof amplasamentului.

Obiective de utilitate publica : nu se prevad alte obiective de utilitate publica.

Proiecte prioritare de investitii: realizarea racordului la DJ 106 in baza unui

proiect de specialitate si a avizelor specifice.

RLU aferent PUZ:

In parcul fotovoltaic zona de implantare a panourilor coincide cu limitele spre

N,V,E ale parcelei destinate acestei investitii.Pe latura sudica din cauza existentei liniei

de cale ferata cu ecartament ingust, se propune retragerea panourilor la cca. 10 m fata de

limita proprietatii.

Pentru a lasa un grad cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt

propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii :

- in urma elaborarii PUZ se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficienta

exploatare a suprafetei date.

- functie de solutia aleasa panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces

- de asemenea spatiile verzi configurate in cadrul suprafetelor ocupate de panouri

vor putea fi redistribuite in functie de solutia aleasa cu conditia de a intruni

aceeasi suprafata.

Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici :

POT max=85 %

CUT max=1,00

Accesele, pozitia si numarul acestora, inclusiv insertia in Drumul Judetean se vor

reglementa in urma aceluiasi concurs de solutii.






18

Reguli privind spatiile verzi si imprejmuirile:

Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii spatiilor verzi in

suprafata de 15% din total suprafata.

Imprejmuirile in aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat,

prevederile privind amplasarea si conformarea lor putand fi stabilite regulamente ale

Administratiei Publice Locale.

Dincolo de caracterul lor strict utilitar ele sunt de interes public datorita calitatii

participante la crearea peisajului urban.

Imprejmuirile amplasate pe laturile laterale si posterioara ale parcelei sunt

realizate din ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii private pentru evitarea

intruziunilor precum si relatiile de vecinatate sunt reglementate de prevederile Codului

Civil.

Se vor amenaja spatii inierbate precum si plantatii de aliniament conform plansei

de reglementari urbanistice.

Imprejmuirile vor avea un caracter arhitectural si trebuie sa participe la

ameliorarea aspectului exterior atat prin alegerea materialului de constructie cat si a

esentelor vegetale cat si calitatea executiei.

Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinta transparente.

Imprejmuirile realizate pe limitele laterale si pposterioara vor fi de preferinta

opace.

Inaltimea maxima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2,00

m cu posibilitatea lizarii unui soclu plin de maxim 40 cm. Vor putea fi dublate de un gard

viu.

2.2. Date tehnice privind producerea energiei electrice cu

panouri fotovoltaice

La atingerea suprafetei pamantului radiatia solara are o putere de 1000 W/mp.

Cantitatea de energie radianta transmisa de soare variaza in spatiu si timp (odata cu

schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captata la orice locatie data depinde de

unghiul de elevatie (α) si de unghiul de azimut (Φ) din acel loc si din acel moment.






19

Intensitatea radiatiei solare este cantitatea de radiatie solara, ce cade pe o anumita

suprafata terestra in decursul unei perioade de timp si se determina cu ajutorul

pirheliometrelor si a radiometrelor. Spectrul si intensitatea radiatiei solare difuze depind

de natura particulelor intalnite. Cand atmosfera este curata sunt imprastiate indeosebi

radiatiile cu lungimi de unda mici, ceea ce explica albastrul cerului. Intensitatea radiatiei

solare directe depinde de starea atmosferei si de pozitia pe glob, avand variatii zilnice si

anuale in functie de miscarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de

temperatura de la zi la noapte si de la un anotimp la altul.

Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu este

poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie foarte

buna la problema energetica globala.

UE s-a angajat sa lupte impotriva schimbarilor climatice, ratificand in acest sens

Protocolul de la Kyoto şi angajandu-se sa reduca emisiile anuale de gaze cu efect de sera.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea

dependentei de acesti combustibili.

Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin

modul particular de generare reformuleaza şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

resurselor.

Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt urmatoarele:

- Sursă de energie gratuita, inepuizabilă şi infinit regenerabila - reduce riscurile

asociate preţurilor volatile ale combustibililor fosili;

- Energie curata care ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Nu există poluare în timpul funcţionării. Nu sunt emisii de gaze, deşeuri, risc de

accidente fizice;

- Modularitate - dimensiunea instalaţiei poate fi ajustată cu uşurinţă în conformitate

cu nevoile şi resursele disponibile. Echipamentul de producţie poate fi instalat în

apropierea locului de consum, evitându-se astfel pierderile de electricitate datorate

distribuţiei şi transportului;

- Durabilitate – grad de degradare scazut in timp, durata medie de utilizare de 25 –

30 ani;

- Intretinere facila – Activitaţile, costurile de întreţinere şi reparaţii sunt minime

deoarece nu există părţi în mişcare.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pirheliometru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Radiometru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Particul%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noapte

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anotimp






20

2.2.1. Descrierea sistemului fotovoltaic

Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică. Celulele

sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în computer la

cipuri. Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solara este transformata

intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in

energie electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc

confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV.

Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea în module care detin

aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma unităţi de

câţiva metri.

Componentele panoului solar:

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata

expusă la soare;

Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc

siliconic) în care se fixează celulele solare;

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de

cositor,

Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic

rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,

Priză de conectare prevăzută cu diodă de protectie respectiv diodă de

scurtcircuitare si racord,

Ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare

si montare, pentru fixare si rigidizarea legăturii.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Geam&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Etilen_vinil_acetat&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fluorura_de_poliviniliden&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polyester&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Diod%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluminiu






21

Sistemul fotovoltaic este compus din:

1. Panouri fotovoltaice,

Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule solare conectate între

ele astfel încât să furnizeze o putere electrică (pe modul) în medie cuprinsă între 50 şi

300W.

Pentru a creşte puterea electrică trebuie conectate mai multe module: mai multe

module în serie formează o bandă iar mai multe benzi formează un câmp fotovoltaic. Mai

multe panouri interconectate pot furniza suficientă energie pentru uz casnic. Pentru

utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaţii industriale sau de utilitate publică

sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare

sistem PV.

2. Structuri de sustinere

Panourile solare sunt plate şi pot fi montate la un unghi de expunere sud - fix care

să le permită să capteze lumina soarelui în decursul unei zile.

3. Invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

Invertoarele sunt componente electronice ale sistemului fotovoltaic care

transforma curentul continuu obtinut cu ajutorul modulelor fotovoltaice in curent

alternativ, curent care este folosit de majoritatea componentelor electrice folosite in viata

de zi cu zi. Invertoarele monitorizeaza si controleaza intreaga instalatie fotovoltaica,

asigura functionarea la capacitate maxima si colecteaza datele specifice operarii. In cazul

conectarii la retea a sistemelor fotovoltaice, invertoarele asigura decontarea in mod

automat de la aceasta atunci cand este necesar.

4. Transformator

Transformatorul permite, transformarea unei tensiuni în altă tensiune,

transformare necesară pentru transportul (transferul) şi distribuţia cu pierderi minime de

energie electrică în curent alternativ.

5. Contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in retea

Grupul de masura este prevazut cu contor electronic de energie electrica

(activ+reactiv) cu curba de sarcina, modem inclus, dublu sens, alimentare de rezerva,

interfata de comunicare si intergabil in sistemul de telegestiune.

Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli pentru a se

obtine un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine cont de






22

caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alti factori (drumuri, linii

electrice, etc). Panourile vor fi orientate sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal

cu unghiul de latitudine, deşi ele vor funcţiona si atunci când sunt montate orizontal (de

fapt, in zile innorate acesta pozitionare este mai buna, intrucat lumina este difuză şi

reflectată). Un unghi de înclinare mai mare va spori randamentul în timpul lunilor de

iarna, în detrimentul unui randament mai redus în timpul verii.

2.2.2. Alegerea amplasamentului

La alegerea amplasamentului propus pentru s-au avut in vedere urmatoarele

criterii:

Radiatia solara anuala care va asigura eficienta investitiei;

Vecinatatea cu retele de transport a energiei electrice care sa permita racordarea in

conditii optime la Sistemul Energetic National astfel incat sa fie diminuat

impactul dezvoltarii unor noi retele de transport precum si minimizarea pierderilor

datorate transportului energiei electrice;

Existenta unei infrastructuri rutiere care sa asigure accesul facil in zona;

Terenul este slab productiv, montarea centralei fotovoltaice pe acest amplasament

neaducand prejudicii productiei agricole din zona.

Distributia panourilor in cadrul amplasamentului asigura:

Eficienta si randament;

Reducerea influentelor reciproce a panourilor prin evitarea efectului de umbrire;

Optimizarea investitiilor si a costurilor;

Eficienta economica a parcului fotovoltaic;

Costuri reduse privind intretinerea si exploatarea parcului fotovoltaic.

Parcul fotovoltaic Hosman cuprinde panouri fotovoltaice ce genereaza puterea de

3MW.

Parcul fotovoltaic Hosman este situat in estul judetului Sibiu, pe teritoriul

administrativ al satului Hosman, comuna Nocrich, situata in partea de centru a Romaniei,

la aproximativ 24 km de orasul Sibiu. Accesul la amplasament se face din drumul

judetean DJ106 care face legatura intre localitatile Sibiu si Avrig.






23

2.2.3. Derularea PUZ si a proiectului aferent

Managementul proiectului

Managementul proiectului este asigurat de SIFEE PV ENERGY, iar proiectarea

de specialitate este realizata de firme recunoscute din domeniile: urbanism, cadastru,

studii geotehnice, structura, rezistenta si fundatii, studii energetice, studii de mediu etc.

Perioada de realizare si implementare

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 6 luni pentru

lucrarile de constructii - montaj.

Proiecte si studii

Pentru a pregatii corespunzator o astfel de investitie este necesara intrunirea a trei

elemente esentiale si anume disponibilitatea de teren in vederea construirii, posibilitatea

de conectare la Sistemul Energetic National (SEN) si potential acoperitor de energie din

sursa solara.

In cazul prezentului studiu terenul este agricol, fara alte constructii sau aplicatii.

Studiul de fezabilitate economica se bazeaza pe potentialul de energie solara.

Relevante pentru realizarea acestui studiu sunt masuratorile si analiza datelor privind

iradiatia solara. Datele obtinute prin intermediul sistemului pus la dispozitie de European

Commission Joint Research Centre, Ispra, Italia sunt de natura sa incurajeze beneficiarul

pentru continuarea si realizarea investitiei.

Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de 3 MW, capacitate

acceptata de sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic al terenului.

Solutiile propuse de catre proiectantul de specialitate, pentru reteaua de distributie

interioara a parcului fotovoltaic este cu conductori subterani, statia de transformare este

supraterana iar racordul la SEN, se realizeaza prin linie de 20KV. Lungimea racordului,

intre statia de transformare si linia electrica a SEN, ce preia energia produsa in parcul

fotovoltaic, este de circa 20 m.

Constructie - montaj

Interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii sapaturilor pentru fundatiile

panourilor. Intrucat amplasamentele obiectivelor ce urmeaza a fi realizate, in cadrul

parcului, se gasesc la proximitatea drumurilor de acces, realizarea proiectului nu reclama

o retea noua.






24

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu

cristalin, montate pe sisteme fixe. Modulele fotovoltaice recomandate pentru

constructia centralei vor fi din siliciu monocristalin sau policristalin, al caror randament

de conversie este mai mare de 13,5%. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai

profitabile din punct de vedere economic. Numarul de module fotovoltaice care vor fi

procurate trebuie sa fie mai mare cu 0,2%, întrucât se pot sparge unele module în timpul

manipularii si montarii.

Modulele fotovoltaice se vor monta pe profile cu pozitie fixa din aluminiu,

otel zincat sau otel inoxidabil, iar acestea vor fi pozitionate cu fata spre sud. Acesta

este cel mai robust sistem, neavand parti în miscare. Intretinerea si reparatiile sunt reduse

astfel la minim. Nu sunt situatii de umbrire în locatia propusa. De asemenea distanta

între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa evite umbrirea unor module de catre sirul

din fata, pe tot parcursul zilei.

Fundatiile pe care se monteaza suportii vor fi perfect orizontale.

Racordarea la retea se realizeaza prin 2 transformatoare de 0,4/20 kV -

2000 kVA. Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor CEI.

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. În mod obligatoriu

trebui sa fie prevazut cu senzori de: radiatie solara în plan orizontal (de tip piranometru),

radiatie solara în planul modulelor, temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe

spatele modulelor fotovoltaice (unul sau doi senzori).

Protectia muncii pentru echipele de montaj va fi conform specificului

tehnologiei.

Constructia centralei necesita amenajarea unor drumuri de acces si alei între

panouri, pentru asigurarea mentenatei în orice conditii atmosferice.

Exploatare

Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa la fata

locului.

Urmarirea productiei si a bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul

mijloacelor de comunicare electronica, camerelor video de supraveghere.






25

2.2.4. Asigurarea cu utilitati a proiectului

Drumuri

Situarea parcului fotovolataic in vecinatatea localitatii Hosman si la drumul

judetean 106 Sibiu - Agnita, ofera acces facil la viitorul amplasament al panourilor

fotovoltaice, pentru urmarirea comportarii in timp, intretinere si posibile interventii

necesare.

Transport

Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se

realizeaza rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului parc

fotovoltaic. Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje specifice sau manual

respectandu-se Normele de protectie a muncii specifice activitatilor de descarcare,

manipulare si depozitare.

Energie electrica

Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord de 7 kw necesar activitatilor de

protectie si paza, monitorizare, intretinere si service a panourilor si a intregului parc

fotovoltaic. In timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatori de energie

electrica exista in perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord electric

specific consumatorilor de energie electrica.

Comunicatii

Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura GSM si

internet. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se asigura si

retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre Dispecerul de

transport al energiei electrice.

Caracteristicile procesului de productie

Procesul de productie se descrie ca fiind o transformare a energiei solare in

energie electrica.

Capacitatea de productie

In conformitate cu datele tehnice si studiile efectuate, capacitatea de productie a

parcului fotovoltaic este de 3 MW si este asigurat prin montarea si punerea in functiune a






26

modulelor fotovoltaice. Energia electrica furnizata de aceste panouri asigura alimentarea

cu energie a zonelor si locurilor de productie din zona adiacenta.

Materii prime

In cazul de fata, materia prima este energia solara, mai exact particulele razelor de

lumina care prin diferite procese chimice este transformata in energie solara. Principiul

de functionare a panourilor fotovoltaice poarta denumirea de efect fotoelectric. Lumina

este compusa din particule mici, fotoni, energia acestora fiind proporţionala cu frecventa

de oscilatie a campului electromagnetic, E = h x f unde „E” este energia fotonului, „h”

coeficientul Planck (6.626 x 10-34 Js), „f” frecventa luminii. Cand o suprafata de metal,

respectiv panourile fotovoltaice, sunt expuse unui flux de radiatie electromagnetica, in

cazul nostru radiatile solare, poate sa genereze, electroni liberi, care produc curent

electric daca sunt accelerati sub acţiunea unui camp electric.

Produse obtinute

Singurul produs obtinut din exploatarea parcului fotovoltaic este energia electrica.

Luand in calcul puterea instalata de 3 MW si faptul ca o putere instalata de 1 MWp

conduce la o productie medie de 3,26 MWh productia anuala va fi de circa 3.400

MWh. Intreaga cantitate de energie va fi injectata in SEN.

Oportunitatea investitiei

Diminuarea rezervelor nationale de titei a Romaniei de la 78 milioane tone la 28

de milioane tone in 2020, conform prognozelor elaborate de institutii abilitate si

reducerea rezervelor de gaze naturale de la 155 la 77 miliarde mc determina gasirea si

promovarea de surse alternative, ecologice si regenerabile de energie.

Potentialul national al resurselor energetice regenarabile

Conform estimarilor ICEMENERG, potentialul anual de energie electrica,

defalcat pe sectoare regenerabile de productie, se prezinta astfel: 23TWh eolian, 1.2TWh

solar si 39.6TWh hidro. Sursele geotermale, biogazul si biomasa sunt luate in calcul mai

mult la producerea de energie termica si mai putin de energie electrica. Romania se afla

localizata intr-o suprafata cu un potential solar ridicat, avand aproximativ 210 zile cu

soare pe an si flux solar anual cuprins intre 1.000 kWh/mp/an si 1.300 kWh/mp/an.

Previziuni

Intrucat consumul de energie electrica a Romaniei se situeaza la jumatatea valorii

medii europene, prognoza este de crestere a consumului. Astfel consumul de energie

electrica a tarii, va creste anual cu 3%, productia depasind consumul intern, fiind astfel

directionata spre export. In viitorul imediat ponderea energiilor regenerabile in cadrul

productiei de energie va creste. In acest sens s-au emis legi si hotariri de promovare a






27

energiilor regenerabile prin emiterea de certificate verzi, in cuantum diferit in functie de

sursa regenerabila folosita, tranzactionabile pe o bursa a certificatelor verzi.

2.3. Relatia cu alte programe si planuri relevante

Planul urbanistic general creaza cadru pentru activitati si proiecte noi; integreaza

prevederi punctuale referitoare la teritoriul administrativ al comunei Nocrich alte planuri

si programe, dupa cum urmeaza:

- Planul national de actiune pentru protectia mediului si Obiectivele

nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007-2010

- Planul regional de actiune pentru mediu – regiunea 7 Centru

- Planul local de actiune pentru mediu – judetul Sibiu

- Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate

(Sectiunea 1 – Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate,

naturale si construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri

naturale; Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice);

- Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hartibaciului, judetul

Sibiu (PATZ); Strategia de amenajarea a teritoriului

- Planul de amenajare a teritoriului judetului Sibiu (PATJ)

- Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Sibiu, pentru perioada

2006-2007-2013

- Strategia de dezvoltare a comunei Nocrich

- Strategia energetica a Romaniei in perioada 2010-2020

- Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse

Regenerabile, 2010

- Strategia nationala in domeniul energiei regenerabile

- Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de

energie 2010-2020

- Prevederile Planului Judetean (Regional) de Gestiune a Deseurilor ca

instrument de implementare la nivel judetean a Strategiei Nationale de Gestiune a

Deseurilor






28

- Sistemul de Gestionare Integrata a Deseurilor (SIGD)

- Planul de Management al BH Olt

- Srategia nationala si planul de actiune pentru conservarea

biodiversitatii 2010-2012

- Directiva Habitate.

- Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative

pentru patrimoniul cultural local.

Cu privire la strategiile locale de dezvoltare se fac urmatoarele detalieri:

La aceasta data, comuna Nocrich dispune de o strategie de dezvoltare locala

realista. In cadrul acestei strategii este prezentata situatia existenta si sunt identificate

corect nevoile reale de dezvoltare a orasului.

Propunerile de dezvoltare economica si sociala asigura satisfacerea nevoilor si se

bazeaza, in principal, pe resursele financiare care ar putea fi atrase din surse europene si

guvernamentale. Capabilitatea administratiei locale de a atrage fonduri europene a fost

demonstrata prin numarul mare de proiecte de finantare in diverse domenii ale

infrastructurii. Strategia de dezvoltare a localitatii pentru perioada urmatoare, fixeaza un

obiectiv strategic de formare la cerintele epocii actuale si fixeaza liniile directoare

principale de actiune:

- Extinderea intravilanului comunei ;

- Reabilitarea infrastructurii edilitare existente (in special drumuri/ strazi, retea de

apa si de canalizare);

- Extinderea spatiilor verzi si locurilor destinate sportului si recrearii ;

- Reabilitarea vetrei comunei.

De asemenea, Primaria dispune de o serie de proiecte tehnice care fundamenteaza

investitiile in domeniile deficitare:

- Canalizare ape uzate menajere;

- Constructii civile si industriale;

- Alimentare cu apa potabila;






29

- Cai de acces si circulatie;

- Gestionarea deseurilor;

- Spatii verzi.

Primaria Nocrich are constituite compartimentele functionale necesare

implementarii masurilor preconizate in strategia de dezvoltare, iar actualul Plan

Urbanistic General va fi actualizat si corelat cu aceasta strategie si, in acelasi timp, va

asigura suportul si instrumentele necesare atingerii obiectivului strategic propus. Strategia

de dezvoltare are nevoie, pentru amplasarea infrastructurilor specifice, de cadrul legal din

punct de vedere urbanistic, iar acest cadru este stabilit prin PUG-ul aflat in lucru, care va

furniza instrumente si reguli privind:

- respectarea cerintelor de ocupare a terenurilor (din punct de vedere juridic, tehnic,

natural);

- conformarea tuturor constructiilor la specificul arhitectural local si la cerintele de

functionalitate moderne;

- alocarea unor functiuni dominante zonelor functionale si respectarea acestora.

Strategia locala existenta nu prefigureaza doar investitii; actiunile sociale,

culturale, de cult, de invatamant, de distractie adresate intregii populatii sau adresate pe

componente ale acesteia (de varsta, de sex, de nationalitate, de religie, de studii etc.) au

nevoie de infrastructura si reguli clare pentru a se manifesta eficient, in interesul intregii

colectivitati; prioritatile si suportul in domeniul cererii infrastructurilor, regulile de

desfasurare, stabilirea responsabilitatilor vor fi prezentate in PUG-ul in lucru,

constituindu-se intr-un instrument de baza in punerea in aplicare strategiei de dezvoltare

comunitara.

Comuna Nocrich intretine relatii de colaborare cu comunele invecinate, in scopul

dezvoltarii economico-sociale unitare a zonei; astfel au luat fiinta urmatoarele asociatii

intercomunitare:

a.Asociatia "Consortiu de Dezvoltare Intercomunitara Sibiu-Agnita"

Formata din consiliile locale, Agnita, Altana, Chirpar, Marpod si Nocrich

reprezentate prin primari, asociatia are ca obiect principal de activitate administrarea

liniei inguste de cale ferata Sibiu-Agnita.

b.Asociatia „GAL Microregiunea Hartibaciu”






30

STRATEGIA ENERGETICA NATIONALA accentueaza imperios directia

producerii de energie cu precadere din resurse necoventionale, regenerabile si prietenoase

pentru mediu. Prin PUZ se intentioneaza promovarea unui proiect care utilizeaza

tehnologii de ultima ora, conferind independenta energetica zonei si confort ridicat

comunitatilor din zona.

Comisia Europeana a schitat bazele unei politici comunitare in domeniul energiei,

avand ca deziderate combaterea incalzirii globale, stimularea concurentei, utilizarea

tehnologiilor si tehnicilor avansate, si reducerea dependentei energetice a UE de

hidrocarburi si gaze naturale. S-a impus la nivelul UE, deci si a Romaniei, realizarea unei

strategii energetice viabile, bazata pe reducerea importurilor, stabilizarea

macroeconomica, promovarea tehnologiilor neconventionale, alternative si regenerabile.

Astfel, la ora actuala Comisia Europeana pledeaza pentru investitii in sfera

producerii de energie regenerabila, a carei pondere sa fie de 20% pana in anul 2020, in

conditiile in care aceasta nu depaseste 7%. Politica nationala urmeaza tendinta europeana

de producere de energie verde, in acest scop se promoveaza noile tehnoligii curate.

Aportul adus de investitia de fata, in sistemul national este estimata la 3,4

GWh/an.

31




In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUZ si principalele planuri relevante:

Obiective specifice

PUZ

PNAPM

PRAM

PLAM

Sibiu

PATN

PATZ Valea

Hartibaciului

PATJ Sibiu

Plan dezvoltare

jud. Sibiu

Strategia de

dezvoltare a

com. Nocrich

Strategia

energetica a

Romaniei

Planul National de Actiune in

Domeniul Energiei din Surse

Regenerabile

Strategia nationala in domeniul

energiei regenerabile

Strategia Regiunii Centru pentru

utilizarea resurselor regenerabile

de energie 2010-2020

PJGD

SIGD

Sibiu

Plan de

management

BH Olt

Directiva

Apa

Strategia

nationala si planul

de actiune pentru

conservarea

biodiversitatii

2010-2012

Directiva Habitate

Prevederile

legislatiei

privind

monumentele

istorice

reprezentative

pentru

patrimoniul

cultural local.

Schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru constructii

? + + 0 0 ? 0

Introducerea terenului in intravilan ca trup izolat

? + + 0 0 + ? 0

Asigurarea unui acces racordat la DJ106, peNtru

parcul fotovoltaic

0 + + 0 0 ? 0

Amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii de energie verde

+ + + + + ? 0

Semnificatie simbol: + – obiectiv compatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei 0 – relatie neutra de compatibilitate – obiectiv incompatibil cu obiectivele principale ale planului/strategiei/directivei ? – compatibilitatea depinde de anumite prezumptii

32




Propunerile PUZ, vin sa contribuie evident la atingerea tintelor si obiectivelor

fixate prin Strategia SER – Regiunea 7 Centru. Prin Strategia se mentioneaza ca energia

solara poate fi valorificata aproape in toate unitatile de refief, aceasta prezentant anumite

particularitati impuse de relief (orientarea culmilor pe directia sud, elevatia) si parametrii

climatici (durata de stralucire a Soarelui, nebulozitatea, etc).

Obiectivul general al strategiei SER: Cresterea competitivitatii economice in

Regiunea Centru si asigurarea unui standard de viata civilizat prin promovarea producerii

si utilizarii energiei pe baza de resurse regenerabile, in conditiile respectarii principiilor

dezvoltarii durabile.

Corelarea obiectivului strategic al PUZ cu obiectivele specific ale Strategiei

SER 7 Centru:

Stratega SER 7 Centru Obiectiv strategic al PUZ: Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de cu o capacitate de 3 MW.

Axe prioritare:

Obiective specifice

Axa prioritara 1 -

Gestionarea eficienta

a energiei prin politici

locale bine

fundamentate si prin

modernizarea

activitatii structurilor

locale si regionale de

administrare a

energiei

- Imbunatatirea serviciilor energetice si a utilizarii cu

eficienta a energiei prin intensificarea actiunilor administratiei publice judetene si locale;

- Cresterea ponderii utilizarii surselor de energii regenerabile prin coordonarea activitatilor actorilor implicati, prin documentele de programare;

- Corelarea politicilor locale legate de utilizarea energiei regenerabile cu politicile europene prin aderarea la initiativele organismelor europene si

actiuni de promovare.

0

? 0

Axa prioritara 2 –

Valorificarea

potentialului natural

din Regiunea Centru

in scopul producerii

de energie din resurse

regenerabile

- Cresterea contribusiei Regiunii Centru la atingerea tintei impusa de Comisia Europeana (asigurarea consumului energetic din SRE in procent de 24% pana in anul 2020).

- Imbunatatirea procesului decizional privind

valorificarea SRE si realizarea investitiilor potrivite in tehnologia necesara avand la baza studii, analize, masuratori in teren, planuri harti de detaliu

- Informarea grupurilor tinta cu privire la existenta, importanta si posibilitatile de utilizare a SRE

- Stimularea alimentarii cu energie produsa din SRE a potentialilor beneficiari

- Cresterea atractivitatii regionale ca locatie pentru investitii in domeniul energiilor regenerabile prin crearea unei infrastructuri de afaceri corespunzatoare

+ +

+ + +

Axa prioritara 3 –

Stimularea utilizarii

de catre firmele din

regiune a energiilor

alternative

Mentinerea capacitatilor existente de productie a

energiei pentru a asigura pe termen mediu si lung securitatea furnizarii si reducerea pierderilor in retele;

Continuarea in paralel a procesului de imbunatatire a

eficientei energetice pe intregul lant pentru a accelera ritmul de descrestere a intensitatii energetice, in mod special in ceea ce priveste consumatorul final;

Continuarea valorificarii intensive a energiei

+ ?

+






33

regenerabile, impreuna cu diversificarea utilizarii acestor resurse, cu exceptia resurselor hidroenergetice valorificate in unitati de mare capacitate.

Axa prioritara 4 -

Cresterea

valorificarii

rezultatelor cercetarii

si dezvoltarea

potentialului pentru

inovare, in domeniul

energiilor

regenerabile

- Sprijinirea cercetarii si inovarii in domeniul energiilor

regenerabila in cadrul politicii de dezvoltare regionala - Incurajarea participarii institutiilor de CD in proiecte

si retele internationale de cercetare, dezvoltare inovare - Sprijinirea dezvoltarii unui pol de excelenta regional

in domeniul cercetarii aplicate si transferului tehnologic

0

0 0

Axa prioritara 5 -

Imbunatatirea

calificarii fortei de

munca si dezvoltarea

aptitudinilor

manageriale ale

persoanelor implicate

in domeniul

energiilor

regenerabile

- Calificarea, recalificare, instruirea fortei de munca din

Regiunea Centru in domeniul surselor regenerabile de energie

- Sprijinirea dezvoltarii unei culturi antreprenoriale printr-o noua abordare in cadrul sistemului educational regional

- Dezvoltarea serviciilor de consultanta orientate catre nevoile inovative ale companiilor care activeaza in domeniul surselor regenerabile de energie

0

0 0

Din studiul Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice

din Regiunea Centru, se prezinta Harta potentialului solar la nivelul Regiunii

Centru (conform Proiect „Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru

dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene” (RenERg EUReg)).






34

Se observa ca zona vaii Hartibaciului este cu un potential energetic solar, mediu

spre ridicat, deci propunerea PUZ este oportuna pentru aceasta zona si din acest punct de

vedere.

Alte planuri si proiecte derulate si/sau existente in zona de implementare a

PUZ:

Comuna Marpod, impreuna cu comuna Nocrich a initiat Proiectul Integrat:

”Dezvoltarea infrastructurii de baza in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si

Hosman, judeul Sibiu”, prin constituirea Asociaiei de Dezvoltare intercomunitara (ADI)

Apa Canal Marpod-Nocrich, conform legislaiei naionale in vigoare (Legea nr. 215/2001 a

administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonana

Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii si fundaii, cu modificarile si completarile

ulterioare).

Sursa de Finanare a Proiectului Integrat “Dezvoltarea infrastructurii de baza in

localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman” este constituita din fonduri europene,

nerambursabile, accesate prin MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale),

prin FEADR (Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala - Masura 322

"Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si

populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale" -Axa III- ”Calitatea vietii in

zonele rurale si diversificarea economiei rurale”.

Proiectul Integrat va fi finalizat in 2013, conform contractului de finantare,

incheiat cu APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) si cuprinde

urmatoarele obiective de investitii :

- Retele de canalizare si epurarea apelor uzate in localitatile Marpod, Ilimbav,

Nocrich si Hosman, reprezentand investitia in infrstructura de apa uzata.

- Alimentare cu apa in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman,

reprezentand investiia in infrastructura de apa potabila.

Implementarea PUZ nu influenteaza si nu este influentata de implementarea

acestor proiecte.

Cu privire la alte plaunuri urbanistice dezvoltate in zona de implementare a

PUZ, se face precizarea ca s-a demarat procedura pentru o investitie asemanatoare in

zona, un alt investior manifestandu-si interesul pentru o astfel de dezvoltare prin

solicitatarea unui certificat de urbanism in acest sens.

Nu exista posibilitatea ca cele 2 initiative sa se influenteze in sens negativ,

reciproc.






35

Cu privire la proiecte care ar putea fi influentate sau pot influenta implementarea

PUZ se face precizarea ca la distanta semnificativa fata de parcela de implementare a

PUZ s-au identificat agenti economici care actioneaza in domeniul prelucrarii lemnului

(gater) si industriei textile (confectii), activitati care nu intersecteaza obiectivele propuse

prin PUZ.

36




3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

3.1. Starea factorilor de mediu

Comuna Nocrich de care apartine si satul Hosman, este amplasata in zona

centrala a judetului Sibiu si are in component sa satele: Nocrich – resedinta de comuna,

Hosman, Fofeldea, Ghijasa de Jos si Tichindeal, fiind inconjurata de urmatoarele unitati

geografice:

- La S- orasul Avrig si com. Porumbacu de Jos

- La N- com. Altana

- La V- com. Vurpar

- La E- com. Marpod

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul satului Hosman este situat in centru

Podisului Hartibaciului. Profilul fizico-geografic al localitatii este dat de caracteristicile

de relief ale acestuia. Zona este caracterizata de un peisaj colinar, cu inaltimi medii de

500 m, marcat de natura sedimentara a depozitelor Miocene si Pliocene. Vaile raurilor au

fragmentat relieful de coline, determinand aparitia a numeroase interfluvii si vai inguste

cvasiparalele.

Zona satului Hosman pe intreaga vale a Hartibaciului nu este inclusa in sfera

localitatilor puternic poluate din Romania, motivul fiind slaba dezvoltare a industriei.

Evaluarea starii actuale a mediului, s-a facut pe baza informatiilor si a datelor

disponibile in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si

ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie

avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt:

biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa,

aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si

arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

Principala sursa de documentare privind calitatea factorilor de mediu in zona, a

fost Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Sibiu (2009).

3.1.1. Factorul de mediu ”Apa”

Principalul curs de apa care strabate intreaga zona este raul Hartibaciu, iar in

partea de Vest a amplasamentului se gaseste cursul paraului Hosman.






37

Raul Hartibaciu izvoraste de la cca. 675 m din Dealul Soars (726 m) si

traverseaza Podisul Hartibaciu. Principalele date morfometrice, conform Atlasului

Cadastrului Apelor din Romania, referitoare la Hartibaciu sunt:

- lungime totala- 110 km

- altitudinea amonte- 670 m

- altitudinea aval- 383 m

- panta medie- 3%

- coeficientul de sinuozitate- 1,86

- suprafata bazinului- 1025 kmp

- altitudinea medie a bazinului- 509 m

- suprafata fondului forestier din bazin- 22.470 ha

Satul Hosman este traversat de la SV la N de paraul cu acelasi nume, ce

margineste si parcela; acesta izvoraste din colinele de la V de sat si se varsa in raul

Hartibaciu, avand o lungime de 9 km.

Cu privire la calitatea apelor de suprafata, nu se pot face aprecieri deoarece nu

sunt date diponibile pentru paraul Hosman.

Avand in vedere ca pana in prezent satul Hosman nu dispune de un sistem

centralizat de canalizare al apelor uzate din gospodarii exista posibilitatea impurificarii

cursurilor de apa suterane si de suprafata.

Cu privire la calitatea raului Hartibaciu in zona, se face precizarea ca aceasta este

afectata de lipsa retelelor de canalizare in localitatile traversate de acest rau – in special

orasul Agnita.

- Hartibaciu – amonte Agnita se incadreaza in categoria a-II-a de calitate;

Hartibaciu aval de orasul Agnita este degradat datorita colectarii apelor reziduale

menajere si industriale neepurate, deoarece nu exista statie de epurare

oraseneasca.

Pe parcursul intregului an valorile indicatorilor bacteriologici oscileaza ajungand

in sezonul de vara/toamna sa atinga cotele cele mai mari, acest lucru explicandu-se prin

temperatura, precipitatii, materiale alohtone si alogene, concentratia nutrientilor existenti

in apa, exploatarea lemnului, exploatarea padurilor, asezari umane.






38

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in

exces pe terenurile agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor

de suprafata

Imbunatatirea calitatii raului Hartibaciu pana la confluenta cu raul Cibin, se

explica prin capacitatea mare de autoepurare a raului, astfel incat in aceasta sectiune raul

se incadreaza in categoria a-II-a de calitate.

Conform Raportului annual privind Starea Mediului in judetul Sibiu (2009),

cursul raului Hartibaciu se incadreaza pe diferite sectiuni in clasele de calitate:

- Amonte Barcut: clasa a II-a

- Aval Agnita: calsa a IV-a

- Cornatel: clasa a II-a

Apele subterane

Conform Raportului pe anul 2009, pe teritoriul BH Olt – judetul Sibiu au fost

identificate, delimitate si descrise un numar de 4 corpuri de ape subterane:

- CORPUL ROOT 1080050 (Depresiunea Sibiu);

- CORPUL ROOT 1080060 (Lunca paraului Hartibaciu );

- Corpul ROGWOT 1080070 (Depresiunea Fagaras);

- Corpul ROGWOT 2000120 ( Nocrich-Bunesti ).

Corpul ROOT06 (Lunca paraului Hartibaciu)

Corpul de apa este de tip poros permeabil si este localizat in depozitele de varsta

cuaternara din lunca paraului Hartibaciu, afluent pe partea stanga al raului Cibin.

Depozitele aluvionare se caracterizeaza printr-o granulometrie fina, fiind alcatuite

din nisipuri fine, argiloase sau prafoase, local mai grosiere sau cu elemente de pietris, cu

intercalatii de argile nisipoase sau prafoase sau prafuri argiloase. Stratul acvifer este

discontinuu, cu aspect lentiliform, avand grosimi de 1-7 m. Patul orizontului acvifer este

alcatuit din marne, marne si argile nisipoase. Acoperisul stratului acvifer este constituit

dintr-o patura subtire de sol, sau nivele argiloase, argiloase nisipoase, cu grosimi de pana

la 3 m.

Nivelul hidrostatic se afla la adancimi de 0,14-3,15 m.






39

Datorita predominarii depozitelor aluvionare fine, debitele specifice au, in

general, valori de sub 1 l/s/m, iar coeficientii de filtratie sunt in jur de 10 m/zi.

Local, unde creste granulometria depozitelor, parametrii hidrogeologici au valori

mai ridicate: q=5,67 l/s/m, k=38 m/zi, T=190 m2/zi.

Alimentarea corpului de apa se face din precipitatii, valoarea infiltratiei eficace

fiind de 31,5-63 mm/an, iar drenarea acestuia este facuta de catre paraul Hartibaciu.

Din punct de vedere chimic, apa subterana este de tipul bicarbonato –sulfato –

calcico – magneziana.

In privinta calitatii apelor subterane in zona PUZ, se precizeaza ca dejectiile

animaliere provenite din unele gospodarii rurale se pot constitui in surse punctiforme de

poluare.

Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale, spalate de

precipitatii dau nastere levigatului care incarcat de substante organice si compusi toxici

constituie un efluent poluator pentru emisar.

Evacuarile rezultate din activitatile gospodaresti duc la prezenta indicatorului

amoniu in apele subterane, fiind afectata panza freatica.

3.1.2. Factorul de mediu ”Aer”

Pozitia geografica, caracteristicile reliefului determina un climat temperat

moderat specific tinuturilor de dealuri si de podisuri inalte.

Precipitatiile medii anuale, cu valori intre 600 si 700 mm, variaza atat lunar, cat

si anotimpual. Numarul anual al zilelor cu precipitatii este cuprins intre 130 si 140, in

semestrul cald scazand mai mult de 2/3 din cantitatea anuala. In perioada 1961-1979

cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au fost inregistrate in august (in

cinci ani) iunie si iulie (in cate patru ani fiecare) si in mai (in trei ani), maxima lunara

inregistrandu-se in iulie. Media cantitatilor maxime de precipitatii in 24 de ore pune in

evidenta lunile iulie si iunie ca lunile cele mai ploioase. Lunile cu media cea mai mica a

cantitatilor maxime in 24 de ore sunt decembrie, apoi februarie.

Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 8 si 9°C, a lunii ianuarie intre -3

si -4°C, iar a lunii iulie intre 18 si 20°C, valoarile medii ale temperaturilor zilnice sunt

mai mari de 0°C

Numarul anual al zilelor cu strat de zapada este de 50-75 pe valea Hirtibaciului, si

de 75-100 in vecinatatea orasului. Cicluri gelivale, respectiv alternante inghet - dezghet,






40

se pot produce intr-un interval destul de mare, si anume in 220 de zile. Toate elementele

climatice definesc un topoclimat de vale mai moderat decat cel al dealurilor inalte.

La nivelul satului Hosman, nu s-a identificat activitati industriale sau agricole care

sa duca la emisii semnificative in aerul atmosferic si care ar putea afecta calitatea acestui

factor de mediu.deci, tinand cont de activitatea industriala redusa din zona satului

Hosman putem spune ca aerul nu prezinta o poluare semnificativa incadrandu-se in

parametrii normali.

3.1.3. Factorul de mediu ”Sol”

Conditiile geotehnice ale terenului:

Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe

amplasamentul de implementare PUZ.

Ca o caracteristica generala a zonei, se face precizarea ca Podisul Hartibaciului

este marcat de natura sedimentara a depozitelor Miocene si Pliocene.

Amplasarea parcelei de interes in zona de lunca a raului Hartibaciu, ne

indreptateste sa afirmam ca in structura lito-stratigrafica se intalnesc predominant prafuri

si nisipuri in diferite combinatii procentuale, lentile de mal si intercalatii de pamanturi

turboase la diferite nivele. Aceste depozite aluvionare de lunca, recente (Holocene) ating

grosimi de 6–10 m si stau peste un fundament argilo-marnos-nisipos de varsta

sarmatiana.

Asa cum s-a observat in teren pe alocuri, in parcela de studiu de peste 10 ha, apar

zone cu vegetatie si morfologie care indica un exces de umiditate, astfel ca se poate

afirma ca si panza freatica se afla la un nivel relativ ridicat. Insa, nivelul panzei freatice

este in stransa legatura cu precipitatiile cazute si oscilatiile nivelului apei din raul

Hirtibaciu si din paraul Hosman.

Solurile din zona se caracterizeaza printr-o mare varietate in ceea ce priveste atat

tipurile cat si repartitia lor. Astfel intalnim soluri aluvionare, argiloase, nisipoase.

In privinta calitatii solului in zona, mentionam ca parcela de interes nu a mai fost

exploatata agricol de mai mult de 3 ani, aceasta aflndu-se in proprietatea titularului de

plan de cca. 10 ani. Deci, exista o mica probabilitate ca solul sa prezinte urme de poluare

remanente ca urmare a aplicarii unor fertilizanti agricoli sau pesticide in urma exploatarii

agricole.






41

3.1.4. Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Analiza factorului de mediu “Biodiversitate ” a fost realizat in cadrul Studiului

de biodiversitate pentru Planul Urbanistic Zonal „Parc energetic fotovoltaic”,

localitatea Hosman.

Avand in vedere faptul ca amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ se afla in

interiorul SPA Podisul Hartibaciului (ROSPA0099) si SCI Oltul Mijlociu – Cibin –

Hartibaciu (ROSCI0132) si tinand cont de prevederile art. 28, alin. 2 din OUG nr.

57/2007, aprobată de Legea nr. 49/2011, studiu de biodiversitate a fost realizat în acord

cu Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (Ordinul ministrului

mediului şi pădurilor nr. 19/2010).

Încadrarea amplasamentului analizat în perimetrul ariei de protecţie specială

Podişul Hârtibaciului (ROSPA0099)






42

Încadrarea amplasamentului analizat în vecinătatea sitului de importanţă comunitară

Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (ROSCI0132)

Aria de protecţie specială avifaunistică Podişul Hârtibaciului şi situl de importanţă

comunitară Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu nu beneficiază în prezent existenţa unor

planuri de management şi, ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite

obiectivele de conservare specifice celor două situri Natura 2000. De asemenea, nu au

fost stabilite nici măsurile minime de conservare pentru speciile şi habitatele de interes

comunitar pentru care au fost desemnate cele două situri de interes comunitar. Măsurile

minime de conservare urmează a fi stabilite de către structura de administrare a SPA

Podişul Hârtibaciului şi de către ministerul de resort pentru SCI Oltul Mijlociu – Cibin –

Hârtibaciu, arie naturală protejată de interes comunitar nepreluată în

administrare/custodie până în prezent.






43

In urma evaluarii aspectelor ecologice in teren se constata ca implementarea PUZ

nu poate induce impact negativ asupra niciuneia dintre speciile de interes comunitar

pentru care a fost desemnat SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu.

Încadrarea amplasamentului analizat în vecinătatea sitului de importanţă comunitară Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (ROSCI0132). Se poate constata distanţa de 250 m dintre limita sud-estica a amplasamentului

analizat şi limita în GIS a sitului Natura 2000, precum şi distanţa reală de 150 m dintre aceiaşi limită a

amplasamentului vizat de PUZ şi Râul Hârtibaciu

La nivelul SPA Podisul Hartibaciului rezultatele studiului de biodiversitate arata

ca 4 specii din avifauna de interes comunitar utilizeaza sau este posibil sa utilizeze

terenul de pe amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ ca parte din teritoriul de hranire al

efectivelor populationale la nivelul sitului Natura 2000. Este vorba de Aquila pomarina

(acvila ţipătoare mică), Ciconia ciconia (barza albă), Circus cyaneus (eretele vânăt) şi

Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic).






44

Cu toate acestea, studiul de biodiversitate releva faptul ca starea de conservare a

fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare a dezvoltarii PUZ si a implementarii

proiectului subsecvent, deoarece impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes

comunitar este minim.

Aspecte care demonstreaza impactul nesemnificativ asupra speciilor Aquila

pomarina (acvila ţipătoare mică), Ciconia ciconia (barza albă), Circus cyaneus (eretele

vânăt) şi Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic) sunt prezentate in cele ce urmeaza.

a). Referitor la efectele dezvoltării Planului Urbanistic Zonal asupra stării de

conservare a efectivului populaţional al acvilei ţipătoare mici la nivelul ariei de protecţie

specială avifaunistică Podişul Hârtibaciului menţionăm următoarele:

- covorul vegetal este dominat de Phragmites australis pe o suprafaţă de 30% din

suprafaţa amplasamentului analizat. Această suprafaţă nu corespunde habitatelor de

hrănire ale speciei deoarece şansele de observare şi capturare a prăzii sunt semnificativ

mai scăzute;

- amplasamentul analizat constituie o suprafaţă extrem de restrânsă în raport cu

suprafaţa totală corespunzătoare ca teritorii de hrănire ale speciei în perimetrul sitului

Natura 2000. Ponderea ridicată a suprafeţelor din interiorul sitului Podişul Hârtibaciului

care sunt potenţial utilizate de acvila ţipătoare mică ca şi teren de hrănire, adică 65% din

suprafaţa sitului (clasele de habitate: culturi –terenuri arabile - 7%, păşuni - 39% şi alte

terenuri arabile – 19%), ceea ce înseamnă aproximativ 160.132 de ha, iar planul analizat

se dezvoltă pe 0,006% din potenţialul teritoriu de hrănire la nivelul SPA Podişul

Hârtibaciului;

- în imediata apropiere a amplasamentului vizat de PUZ se manifestă un grad

ridicat de disturbare fonică continuă datorat traficului auto de pe DJ 106 Sibiu – Agnita

(Fig. nr. 1, 3 şi 18);

- în vecinătatea amplasamentului analizat, imediat după DJ 106 Sibiu – Agnita,

sub liziera sudică a Pădurii Roşia, la o distanţă de aproximativ 175 m, există o stână de oi

(Fig. nr. 19 şi 20). Este cunoscut faptul că disturbarea produsă de turmele de oi şi de

câinii de stână conduce la neutilizarea acelei zone ca parte a teritoriului de hrănire al

acvilei ţipătoare mici;

Ţinând cont de cele menţionate anterior putem afirma cu certitudine că

dezvoltarea Planului Urbanistic Zonal „Parc energetic fotovoltaic”, precum şi

implementarea proiectului subsecvent în faza de construcţie şi operare, nu va exercita un

impact semnificativ care să conducă la modificări asupra efectivului populaţional şi/sau

asupra distribuţiei acvilei ţipătoare mici la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică

Podişul Hârtibaciului.






45

b). Cu privire la efectele implementării PUZ asupra berzei albe, constatăm,

conform formularului standard al sitului Natura 2000, că au fost estimate între 40 şi 60 de

perechi cuibăritoare nivelul SPA Podişul Hârtibaciului. Raportat la ponderea ridicată a

suprafeţelor corespunzătoare ca teritoriu de hrănire în perimetrul SPA Podişul

Hârtibaciului, precum şi la suprafaţa restrânsă vizată de implementarea planului, este

evident că efectivul populaţional al berzei albe, precum şi distribuţia speciei în perimetrul

sitului Natura 2000, nu vor fi expuse sub nicio formă unor modificări semnificative.

c). Referitor la modificările pe care le poate induce implementarea planului asupra

efectivului de erete vânăt ce iernează în perimetrul SPA Podişul Hârtibaciului, precum şi

asupra distribuţiei speciei la nivelul sitului Natura 2000, menţionăm că, aşa cum s-a arătat

şi anterior la secţiunea II. 1.1., amplasamentul analizat nu corespunde cerinţelor speciei

ca loc potenţial de înnoptare. Terenul vizat de implementarea PUZ poate fi utilizat ca

teritoriu de hrănire, însă, având în vedere suprafaţă extrem de restrânsă ca pondere în

raport cu suprafaţa totală de teren corespunzător ca teren de hrănire, efectivul restrâns al

exemplarelor la nivelul SPA Podişul Hârtibaciului (40 – 90 de indivizi, conform

formularului standard al sitului Natura 2000), precum şi disturbarea fonică exercitată de

traficul auto de pe DJ 106 Sibiu – Agnita (drum situat în imediata vecinătate a

amplasamentului), considerăm că dezvoltarea Planului Urbanistic Zonal „Parc energetic

fotovoltaic”, precum şi implementarea proiectului subsecvent în faza de construcţie şi

operare, nu va exercita un impact semnificativ care să conducă la modificări asupra

efectivului populaţional şi/sau asupra distribuţiei eretelui vânăt la nivelul ariei de

protecţie specială avifaunistică Podişul Hârtibaciului.

d). Amplasamentul vizat de dezvoltarea planului nu se constituie în potenţial

teritoriu de cuibărit pentru sfrânciocul roşiatic, având în vedere lipsa arbuştilor necesari

cuibăritului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătatea acestuia. În schimb, chiar dacă în

teren specia nu a fost observată, amplasamentul analizat se poate constitui în teritoriu de

hrănire al sfrânciocului roşiatic. Cu toate acestea, ţinând cont de faptul că specia necesită

un teritoriu de hrănire relativ mic şi bine definit în perioada cuibăritului şi având în

vedere ponderea ridicată a suprafeţelor din interiorul sitului Podişul Hârtibaciului care

sunt potenţial utilizate de sfrânciocul roşiatic ca şi teren de hrănire, adică 65% din

suprafaţa sitului (clasele de habitate: culturi –terenuri arabile - 7%, păşuni - 39% şi alte

terenuri arabile – 19%), ceea ce înseamnă aproximativ 160.132 de ha, putem afirma că

dezvoltarea Planului Urbanistic Zonal „Parc energetic fotovoltaic”, precum şi

implementarea proiectului subsecvent în faza de construcţie şi operare, nu va exercita un

impact semnificativ care să conducă la modificări asupra efectivului populaţional şi/sau

asupra distribuţiei sfrânciocului roşiatic la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică

Podişul Hârtibaciului.






46

Concluziile studiului de biodiversitate sunt urmatoarele:

1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic Zonal „Parc energetic fotovoltaic”,

localitatea Hosman, nu se va înregistra impact asupra mediului în general şi

asupra speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate SPA Podişul

Hârtibaciului şi SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu în mod special;

2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ la nivelul SPA

Podişul Hârtibaciului şi SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu nu va fi

modificată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

3. Integritatea siturilor Natura 2000 SPA Podişul Hârtibaciului şi SCI Oltul Mijlociu

– Cibin – Hârtibaciu nu va fi afectată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

4. Având în vedere caracteristicile proiectului „Parc energetic fotovoltaic”,

amplasamentul restrâns în raport cu suprafaţa SPA Podişul Hârtibaciului,

aspectele ecologice de pe amplasament, disturbarea generată în vecinătatea

amplasamentului ca urmare a traficului auto de pe DJ106 Sibiu – Agnita şi a

activităţii antropice existente, se constata ca impactul va fi nesemnificativ asupra

speciilor de interes conservativ şi la faza de proiect.

3.1.5. Conservarea resurselor naturale

Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza, sunt propuse

pentru exploatare si/sau care necesita conservare.

Se precizeaza ca implementarea PUZ genereaza energie electrica dintr-o sursa

regenerabila – energia solara.

In privinta apei subterane si de suprafata, se face precizarea ca implementarea

PUZ nu solicita folosinta de apa.

Cu privire la intreaga zona a satului Hosman, alimentarea cu apa a gospodariilor

se face din surse proprii (fantani), in zona neexistand un sisem public de alimentare cu

apa.






47

3.1.6. Sanatatea umana

Principala disfunctionalitate privind sanatatea populatiei in satul Hosman, si in

intreaga comuna Nocrich, o constituie lipsa alimentarii cu apa si canalizarii.

In prezent, alimentarea cu apa potabila a locuitorilor satului Hosman se face

partial printr-un sistem de tip gospodaresc de alimentare cu apa subterana de adâncime

mica sau medie, cât si prin fântâni, sapate in gospodariile populatiei.

In prezent localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor

uzate. Rezolvarea acestei situatii se impune datorita faptului ca existenta

microasociatiilor de exploatare a apei subterane stimuleaza consumul, astfel cantitatile de

apa uzata deversate in factorii de mediu sunt importante. In strânsa legatura cu cresterea

volumului de apa uzata deversata in mod necontrolat pe sol sau in fose septice

necorespunzatoare, se semnaleaza riscul contaminarii apelor subterane la adâncimi mici.

Proiectul Integrat care se implementeaza: “Dezvoltarea infrastructurii de baza in

localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman” va fi finalizat in 2013, conform

contractului de finantare, incheiat cu APDRP (Agentia de Plai pentru Dezvoltare Rurala

si Pescuit) si cuprinde urmatoarele obiective de investitii :

- Retele de canalizare si epurarea apelor uzate in localitatile Marpod,

Ilimbav,Nocrich si Hosman, reprezentand investiia in infrstructura de apa uzata.

- Alimentare cu apa in localitaile Marpod, Ilimbav, Nocrich si Hosman,

reprezentand investiia in infrastructura de apa potabila.

PUZ-ul propus nu influenteaza si nu este influentat de aceste investitii.

Spatiile verzi in cadrul PUZ, vor fi distribuite cu conditia sa reprezinte cca 20%

din suprafata, dar aceasta repartitie nu influenteaza starea de sanatate a populatiei. Avand

in vedere ca parcela PUZ se va constitui in corp izolat intravilan, procentul de spatiu

verde alocat va contribui ca suma la cel existent in localitate. Legislatia in domeniu

prevede un minim de 26 mp spatiu verde / cap locuitor.

3.1.7. Gestionarea deseurilor

Se face mentiunea ca satul Hosman face parte din initiativae : “Proiect sanitar

durabil, cu valoare de model pentru localitatea Fofeldea”. Parteneri in acest proiect sunt

Hosman Durabil, comuna Nocrich, universitatea Lucian Blaga Sibiu și KNOTEN






48

WEIMAR, Germania. Inceputul proiectului: Juli 2008, durata: 24 luni - prelungit pâna

iunie 2011 .

Ideea de baza a acestui concept sanitar este colectarea, tratarea si valorificarea

separata a fluxurilor de dejectii de la animalele din gospodarii si ferme si respective, de

ape uzate, având ca scop valorificarea lor completa si reintegrarea in circuitul natural.

In comna Nocrich, ridicarea gunoaielor menajere se face de catre societatea S.C.

ECOMED din Medias.

3.1.8. Riscuri naturale

Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi

de proiectare , indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de

valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul

mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita

acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise prin

valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona

amplasamentului considerat. Pentru zona Podisului Hartibaciului, parametrii sus-

mentionati au urmatoarele valori:

- Ag =0,16 cm/s pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta

IMR=100 ani;

- Perioada de colt Tc =0,7 sec.

Conform STAS 11 100/1-93: Zonarea seismica a Romaniei , zona se incadreaza

in zona de intensitate seismica VII pe scara MSK, cu o perioada de revenire de minim 50

ani.

Alunecari de teren

Nu au fost identificate in zona studiata.

Un alt fenomen de interes in zona de impleemntare PUZ este eroziunea hidrica si

eoliana.

Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de

regula bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata

una dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de

manifestare, in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea

proceselor erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea

modului de folosinta a terenului.






49

Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea factorilor naturali, cum

sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate ridicata in special in

perioada mai-iunie.

Practicarea agriculturii conventionale in zone deja afectate de eroziune sau care

manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat sa intensifice degradarea solului si a

mediului inconjurator. Procesele erozionale prin apa pe solurile cultivate sunt

intensificate in special de lucrarea gresita a solului. De asemenea, pasunatul, daca este

practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca si defrisarile exagerate, intensifica si

accelereaza procesele erozionale. Problemele cele mai stringente care se pun, fata de

acest proces al degradarii mediului ambiental, le reprezinta atat elaborarea, cat si

implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a masurilor de prevenire pe termen

lung.

In ceea ce priveste adancimea maxima de inghet, in zona amplasamentului

studiat, conform STAS 6054/77 aceasta are valori cuprinse intre 0,90–1,00 m de la cota

terenului natural.

Referitor la riscul de incarcare a constructiilor la vant si zapada se fac

urmatoarele precizari:

Conform STAS 10101/21-92, zona amplasamentului studiat se incadreaza in zona

de zapada A, greutatea de referinta a stratului de zapada, corespunzatoare perioadei de

revenire de 10ani fiind: gz = 0,9KN/mp.

Inundatiile reprezinta fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in

stagnare sau miscare, care prin marimea si durata lor provoaca victime umane si

distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din

zona afectata.

In memoriul general al PUZ se specifica faptul ca parcela nu este supusa unor

riscuri naturale de aceasta natura – inundatii. In lipsa unui studiu hidrologic de

inundabilitate, nu putem sa conformam sau sa infirmam aceasta apreciere.

Riscuri naturale Zona Suprafata afectata (mp sau ha)

Eroziuni ale solului

Parcela de

implementare a

PUZ

0

Alunecari de teren 0

Inundatii 0






50

3.1.9. Patrimoniul cultural

Monumente istorice in zona de mplementare PUZ:

Linia ingusta de cale ferata Sibiu-Agnita-Sighisoara, cu o lungime de 57,5 km pe

ecartament de 760 mm, reprezinta doar jumatate din linia originala, care in anul 1910

lega orasul Sibiu de Sighisoara. Aceasta care strabate Podisul Hartibaciului pe teritoriul

judetului Sibiu, legand orasele Sibiu si Agnita, precum si comunitatile de pe traseu.

Aceasta margineste la S si SE parcela de implementare a PUZ.

Prin Ord. nr. 2015/14.01.2008, linia ferata ingusta Sibiu - Agnita - Bradeni, cu

ramificatia Cornatel - Vurpar, din judetul Sibiu, s-a clasat ca monument istoric, categoria

ansamblu, grupa B, cod in Lista Monumentelor Istorice, SB-II-a-B-20923.

Conform avizului nr. 43/U/07.03.2011 si plansei vizate de catre Directia Judeteana

pentru Cultura si Patrimoniu National Sibiu, se va respecta zona de protecte a

monumentului istoric de 10 m, de la traseul de cale ferata.

3.1.10. Mediul socio-economic

Activitatile economice ale comunei Nocrich se bazeaza pe exploatarea resurselor

locale, cele mai importante fiind terenurile agricole - pentru cultivarea plantelor si

cresterea animalelor. Economia locala a comunei Nocrich este reprezentata de:

- activitati agricole;

- activitati de comert si servicii.

Locuitorii au practicat si practica, in continuare, agricultura si cresterea animalelor,

ocupatii traditionale aflate intr-o strânsa interdependenta. Au cultivat cereale (paioase si

porumb), cartofi, plante furajere, legume, etc.

3.1.11. Schimbari climatice

Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane.

Schimbarile climatice sunt generate de doua procese de baza:

- distrugerea stratului de ozon;

- emisii de gaze cu efect de sera.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_H%C3%A2rtibaciului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agnita






51

a. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice

nominalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele

existente rezulta ca in satul Hosman nu se utilizeaza nici una din substantele interzise

prin acest Protocol.

b. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al

carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O),

hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6).

Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:

- mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);

- gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru

incalzire si preparare hrana;

- (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei

(amoniac,metan);

- sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale

in gospodariile populatiei, apartamente si agenti economici.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa –

legislatia in domeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind

producerea de energie (se iau in consideratie numai instalatiile care produc peste 20

MWh).

3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic Zonal

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual

de cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea

obiectivelor propuse prin plan.






52

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic general

Factori de mediu Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1. Apa Paraul Hosman margineste la V

parcela de implementare PUZ.

Apade suprafata si subteran

impurificata, datorita evacuarilor de

ape uzate menajere fara epurare, din

localitatea Hosman.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale din incinta parcului fotovoltaic.

Calitatea apelor de suprafata si a apei

subterane ramane aceeasi.

2. Aer Infrastructura rutiera nu este integral

corespunzatoare calitativ – pe DJ106

Sibiu-Agnita.

Nu exista surse antropice majore de

poluare a aerului.

-Realizarea racordarii la DJ106 in urma unui

studiu de solutie si propunerea unei solutii de

proiect.

Consolidarea terenului in zona de racordare. Propunerile din PUZ referitoare la constructia

racordului la DJ106, pot afecta pe termen scurt (pe

durata executiei) calitatea aerului.

Starea de calitate a drumurilui judetean va

ramane aceeasi.

Relatiile de comunicare dintre localitati

raman aceleasi. Consumul de combustibil va ramane constant

si implicit emisiile de gaze cu efect de sera.

Nemultumirea populatiei si cresterea

fenomenului migrator, datorita unei

infrastructuri de drumuri si investitii

deficitare.

3. Sol Canalizarea menajera lipsa in satul

Hosman cu evacuarea apelor uzate

menajere direct in subteran si cursuri

de suprafata – fara epurare.

Nu exista surse majore de poluare, cu

exceptia poluarilor istorice existente si a celor din surse agricole si

gestiunea dejectiilor de la animalele

crescute in gopodarii.

Poluarea este difuza in zona

Hosman, generata de depozitarea

necontrolata in anumite zone a

gunoiului menajer si a dejectiilor

rezultate din gospodarii.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale din zona parcului – pe timpul organizarii

de santier si ulterior.

-Asigurarea salubrizarii zonei de amplasare a

parcului fotovoltaic.

-Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din lucrari de intretineri-reparatii.

Degradarea solului si a panzei freatice din

zona, ca urmare a evacuarilor necontrolate de

ape uzate menajere din satul Hosman.

Depozitare necontrolata de deseuri menajere

si dejectii, in special pe cursuri de apa,

terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii

apei din panza freatica sau de suprafata,

aspect dezagreabil.






53


4. Sanatatea

populatiei

a. Apa potabila - lipsa retea

distributie

Nu apare necesitatea infrastructurii de distributie a

apei.

Nu exista cerinta de apa la implementarea PUZ.

Confort al locuitorilor din sat scazut.

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.

Stagnare economica si sociala.

Scaderea numarului locuitorilor prin migrare

spre urban.

b. Apa menajera uzata - lipsa retea de

canalizare

Nu apare necesitatea infrastructurii de colecare a

unor ape uzate. Acestea nu rezulta in urma implementarii PUZ.

Confort al locuitorilor din sat scazut.

Conditii igenico-sanitare precare – posibilitatea aparitiei unor focare de infectii

Stagnare economica si sociala.

Scaderea numarului locuitorilor prin migrare

spre urban.

Poluarea panzei freatice, a cursului de

suprafata si a solului in zona satului Hosman.

c. Gestionarea deseurilor: acestea

sunt colectate de o societate

autorizata – SC. ECOMED Medias

- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor

din organizarea de santier.

Colectare deseuri de la populatie de catre S.C.

ECOMED Medias.

5. Riscuri naturale Nu s-au semnalat in zona de

implementare PUZ, cu exceptia unor

suprafete reduse cu exces de

umiditate.

-Se va face sistematizarea verticala a terenului si

lucrari de imbunatatiri funciare pentru eliminarea

umiditatii.

Suprafete de teren cu exces de umiditate

(semipermanent).si vegetatie specifica

hidrofila.

6. Schimbari

climatice

Sursele de emisii cu efect de sera sunt minore, din sat.

Nu sunt identificate utilizari ale

substantelor interzise prin Protocolul

de la Montreal.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.

7. Conservarea

resurselor naturale

si producerea

energiei

Utilizarea de materiale

necorespunzatoare, cu coeficienti de

transfer termic mare, in satul

Hosman.

Utilizarea de combustibili cu putere

calorifica mica si surse de producere

a energiei termice cu randamente

mici.

-Producere de energie electrica din surse

regenerabile – energie verde. Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in

perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea

hranei si incalzire prin taieri de vegetatie

forestiera.

Riscul de neatingere a tintei de 24% energie

produsa din surse regenerabile, pana in 2020,

conform strategiei la nivel national si






54


directivelor UE.

8. Biodiversitate ROSPA „Podisul Hartibaciului” Covorul vegetal se va mentine, iar pe latura de S-

SE pe aliniamentul cu CF ingusta se va planta o

perdea vegetala de protectie.

Efect minim ca urmare a aspectelor ecologice

identificate in teren si tratate in studiul de

biodiversitate (habitatele de pe

amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ nu

se constituie in teritorii de cuibarire pentru

nicio specie de interes comunitar la nivelul

SPA Podisul Hartibaciului si nu corespund nici preferintelor de habitat de hranire –

exceptie Ciconia ciconia, care nu va fi

afectata dat fiind suprafata redusa a

amplasamentului analizat in raport cu

teritoriul potential de hranire al speciei la

nivelul sitului Natura 2000).

9. Patrimoniu

cultural

Monument istoric de interes national :

calea ferata ingusta CF Sibiu-Agnita

-Se va respecta zona de protectie de 10 m distanta

de la linia CF si plantarea unei perdele vegetale de

protectie.

Pericol de degradare fizica a monumentelor

istorice.

Schimbarea aspectului arhitectural, cu

piederea valorii monumentului.

10. Zonarea

teritoriala

Intravilanul existent este mai mic

decat necesarul de dezvoltare al zonei

localitatii Hosman.

Introducerea in intravilan a trupului de 97.000 mp

si schimbarea folosintei, pentru construire parc

fotovoltaic.

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse

(terenuri arabile neexploatate agricol).

11. Constientizarea

publicului in luarea

deciziilor privind

mediul

PUZ elaborat dupa consultarea administratiei si strategiei de

dezvoltare a com Nuocrich.

Hotararile Consiliului Local sunt

aduse la cunostinta cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUZ si a studiilor de fundamentare pentru constructia parcului

fotovoltaic.

Lipsa de progres economic si social.






55

Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUZ – SIFEE

„Parc Fotovoltaic” nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine

si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va

perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului

de migratie sau naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul

populatiei.

Calculul riscului neimplementarii PUZ: aplicand valori pentru efectul pe care

il reprezinta neimplementarea masurilor din PUZ asupra factorilor de mediu rezulta riscul

la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).

Aspect de

mediu

EFECTUL neimplementarii PUG

nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X

Aer X

Sol X

Sanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari

climatice

X

Conservarea

resurselor

X

Biodiversitate Se analizeaza in EA

Patrimoniu

cultural si

istoric

X

Zonarea

teritoriala

X

Constientizarea

publicului

X

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora

este de luat in seama. Pentru CONSERVAREA RESURSELOR si ZONAREA

TERITORIALA se apreciaza ca efectul este major daca nu se executa propunerile PUZ.

Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUZ este

benefica si necesara.






56

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MASURILE PROPUSE IN PUG

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic Zonal se poate aprecia ca

toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,

resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia.

Stabilirea de noi functiuni a terenului si introducerea parcelei de 97.000 mp in

intravilan asigura premisele dezvoltarii economico-sociale a zonei si asigura premisele

atingerii tintei procentuale de producere a energiei din surse regeneranbile (pana in

2020), in acelasi timp cu aplicarea masurilor de protectie a mediului, sistematizarii

infrastructurii de transport si asigurarii zonei de protectie pentru monumentul istoric aflat

in zona de implementare.

Prin amplasarea noii platforme de producere a energiei fotovoltaice in zona

localitatii Hosman, dupa introducerea in intravilan si schimbarea folosintei terenului, se

vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia

starea actuala de calitate a mediului si starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii.

Aplicarea masurilor prevazute in PUZ limiteaza asigura baza dezvoltarii durabile

a localitatii si duce la cresterea contributiei Regiunii Centru la atingerea tintei impusa de

Comisia Europeana (asigurarea consumului energetic din SRE in procent de 24% pana in

anul 2020).






57

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

Pe baza situatiei existente descrisa in capitolele planului si in RM s-au reliefat

problemele de mediu relevante pentru PUZ, astfel:

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUZ

Apa Existenta unor zone critice – in zona Hosman, sub aspectul poluarii apelor de

suprafata si subterane, datorate în principal activitatilor menajere şi agricole.

Infrastructura slab dezvoltata de alimentare cu apa si canalizare în zona

locuibila a satului Hosman.

Cresterea încarcarilor apelor uzate evacuate în receptori naturali.

Existenţa zonelor afectate de poluarea cu nitraţi

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice industriale existente in zona nu constituie surse majore de poluare.

Circulatia se desfasoara cu mici deficiente pe DJ106 Sibiu-Agnita (aflat inca in

proces de reabilitare).

Sol Nu s-a identificat zone cu sol deteriorat sub aspectul calitatii, datorita lipsei unor

surse semnificative strict in zona de implemntare PUZ.

Apar suprafete relativ reduse cu vegetatie specifica ce indica exces de umiditate pe


Gestionarea

deseurilor Insuficienta dezvoltare a sistemelor de management

integrat al deseurilor menajere si inca depozitarea necontrolata

a acestora pe vaile raurilor si paraurilor din zona.

Depozitarea si gestiunea impropriilor a dejectiilor animaliere rezultate din

gospodariile proprii.

Riscuri de mediu –

surse de poluare

Nu s-au identificat surse de poluare industriala semnificativa in zona de

implementare PUZ.

Riscuri naturale Teren cu exces de umiditate.

Conservarea

resurselor naturale

Prepararea hranei sau incalzirea locuintelor din gospodariile individuale ale

populatiei se face prin ardere de combustibil solid –lemn (procurate din padurile

localitatii). Se utilizeaza echipamente neperformante cu randamente scazute. Se construieste cu materiale cu coeficient de transfer termic mare ceea ce duce la

consum suplimentar de combustibil.

Patrimoniu cultural a. Fond bogat in monumente istorice de interes national: CF ingusta Sibiu-Agita-

Bradeni.

Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a

terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.

Teritoriul intravilan nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea economica a localitatii.






59

6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru Planul Urbanistic Zonal

In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele de protectia mediului relevante pentru PUZ in comparatie cu

obiectivele la nivel national, comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.

Aspect de

mediu

Obiectiv stabilit la nivel national,

comunitar, international

Obiectivul relevant pentru

plan

Modul in care s-a avut in vedere in

plan

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda

legislatiei nationale care transpune

Directivele 96/62/CE si 1999/30/CE privind

valorile limita pentru SO2, NO2, NO,

particule in suspensie si plumb.

Strategia nationala privind protectia

atmosferei urmareste stabilirea unui

echilibru intre dezvoltarea economico-

sociala si calitatea aerului (HG nr.

1856/2005 privind plafoanele nationale

pentru anumiti poluanti atmosferici).

Mentinerea calitatii aerului in

zona de implementare PUZ

Minimizarea emisiilor de

poluanti atmosferici rezultate

din activitatile antropice

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati

economice care sa duca la alterarea

calitatii aerului.

In timpul organizarii de santier se vor

aplica masuri de diminuare a emisiilor

de pulberi rezultate din excavare si

gaze de esapament, prin cat mai putine

ore de functionare a utilitarelor in

incinta.

upa implementarea PUZ nu apar emisii

de poluanti atmosferici.

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind apa nr.

2000/60/CE impreuna cu directivele fiice.

Epurarea apelor uzate trebuie sa fie

conforma cu legislatia nationala care

transpune prevederile Directivei

91/271/CEE.

Romania trebuie sa se alinieze normelor

europene pana la 31 decembrie 2015 pentru

Asigurarea calitatii apelor de

suprafata si subterane prin

limitarea poluarii din surse

punctiforme sau difuze.

Se vor prevedea sisteme de colectare si

evacuare a apelor pluviale din incinta

parcului fotovoltaic, spre rigola DJ106

si/sau alte canale de desecare din zona

– in acest sens se va solicita aviz ANIF.






60

Aspect de

mediu




plan


plan

aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori

echivalenti si pana la 31 decembrie 2020

pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si

10 mii locuitori echivalenti

Sol Teritoriul Romaniei este declarat ca zona

sensibila la nitrati.

Calitatea solului trebuie refacuta si

imbunatatita. Este necesara refacerea

ecosistemelor terestre, executia de lucrari

pentru combaterea eroziunii solului si

apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor afectate

de exces de umiditate si

eroziuni hidrice.

Deseurile rezultate din intretineri vor fi

colectate separat si valorificate.

Aplicarea masurilor de imbunatatiri

funciare pentru eliminarea excesului de

umiditate din zona parcelei de

implementare PUZ.

Sanatatea

umana

Legislatia romaneasca este aliniata la

legislatia europeana in cea ce priveste

sanatatea populatiei prin asigurarea

conditiilor de igiena (apa curenta,

canalizare, depozitarea controlata a

deseurilor, spatii verzi/cap locuitor).

Imbunatatirea calitatii vietii,

cresterea confortului.

Exista prevederi in PUZ pentru:

- extinderea infrastructurii de transport

energie electrica prin legarea parcului

fotovoltaic la linia de joasa tensiune din

zona 20kV.

- disponibilizarea unui cantitati de

enrgie verde pentru consumatoriii din

zona.

-marirea suprafetei de spatii verzi / cap

locuitor prin introducerea in intravilan,

rezultand o suprafata suplimentara de

spatiu verde la nivelul localitatii.

Biodiversitate Imbunatatirea starii favorabile de

conservare a habitatelor si speciilor de flora

si fauna salbatica (inclusiv evitarea

fragmentarii habitatelor)

Evitarea fragmentarii

habitatelor

Prin propunerea de amplasament a PUZ

s-a urmarit investitia pe o parcela

adiacenta DJ106, dezvoltarea

urbanistica fiind propusa intr-o zona

antropizata puternic si cu habitat deja






61

Aspect de

mediu




plan


plan

fragmentat de traseul DJ.

Conservarea

resurselor

naturale

Favorizarea exploatarii resurselor

regenerabile in limita capacitatii de suport

Favorizarea utilizarii resurselor

energetice regenerabile

Construirea unui parc energetic

fotovoltaic

Patrimoniul

cultural

Protectia monumentelor istorice Respectarea zonelor de

protectia a monumentelor

istorice

Propunerea PUZ a tinut cont de

latimea zonei de protectia a CF inguste

Sibiu-Agnita_braden, in acea zona fiind

prevazuta si o perdea vegetala de

protectie.

Zonarea

teritoriala

Legislatia prevede corelalrea intravilanului

existent cu evidenta OCOTA in vederea

asigurarii unei bune administrari a

terenurilor si a unei dezvoltari edilitare

judicioase.

Protejarea populatiei si a

zonelor de locuit prin

separarea de terenurile cu

activitati economice si servicii.

Prin PUZ se aloca terenuri pentru

dezvoltare economica. Creste suprafata

de teren destinata intravilanului functie

de necesitatile de dezvoltare economica

actuala.






62

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei PUZ, trebuie evidentiate

efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia. Scopul

acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact

generate de implementarea obiectivelor PUZ.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni

cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea

efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Evaluarea din cadrul Raportului de Mediu pentru PUZ, necesita identificarea

impactului semnificativ asupra aspectelor de mediu, impact asociat punerii in practica a

prevederilor planului avut in vedere. Principalele obiective ale PUZ vizeaza:

Obiectiv strategic: Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin

scoatere din circuitul agricol, pentru constituirea unui trup intravilan, in

scopul construirii unui parc energetic fotovoltaic de cu o capacitate de 3

MW.



constructii




energie verde

Evaluarea PUZ extins pe masurile considerate relevante ca avand un potential

efect asupra aspectelor de mediu, si anume:

- Aer

- Apa

- Sol

- Sanatatea umana

- Biodiversitate






63

- Conservarea resurselor naturale

- Patrimoniul cultural

- Zonarea teritoriala

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele: secundare, cumulative, sinergice, pe

termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

In vederea evaluarii impactului ca urmare a PUZ s-au stabilit 5 categorii de

impact, dupa cum se detaliaza:

Scara de cuantificare a impactului geenrat de obiectivele PUZ asupra aspectelor relevante de

mediu

Valoarea impactului Detaliere

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

+1 Impact pozitiv nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

0 Impact neutru

-1 Impact negativ nesemnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

-2 Impact negativ semnificativ asupra aspectelor de mediu relevante

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului a constat in

evaluarea propunerilor PUZ in raport cu aspectele si obiectivele de mediu prezentate in

capitolul anterior.

Pentru obiectivele esentiale PUZ, s-a realizat evaluarea impactului asupra

aspectelor/ obiectivelor relevante de mediu.






64

7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUZ asupra obiectivelor de mediu

Obiectivul PUZ : schimbarea folosintei terenului din teren agricol, in teren pentru

constructii

Aspect de

mediu

Obiectiv relevant pentru

PUZ

Nivel

impact

Justificarea incadrarii

Aer Mentinerea calitatii aerului in

zona de implementare PUZ Minimizarea emisiilor de



0 Schimbarea folosintei terenului are rang

de reglementare si nu afecteaza nivelul emisiilor atmosferice in zona.

Apa Asigurarea calitatii apelor de




0 Nu afecteaza calitatea apei.

Sol Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de exces de umiditate

si eroziuni hidrice.

0 Nu afecteaza negativ calitatea solului.

Asigura utilizarea rationala a terenurilor

de constructii.

Sanatatea

umana



+1 Asigura confort si protectie prin

stabilirea activitatilor ce pot fi

dezvoltate intr-o unitate teritoriala. Separa activitatile economice de zonele

de locuit si sfera serviciilor publice

(educatie, sanatate, cultura, agrement,

etc.)

Patrimoniul

cultural

Respectarea zonelor de


istorice

0 Nu afecteaza patrimoniul cultural

deoarece zonele de protectie sunt

obligatorii indiferent de folosinta terenului.

Conservarea

resurselor

naturale

Favorizarea utilizarii

resurselor energetice

regenerabile

+2 Schimbarea folosintei terenului

faciliteaza dezvoltarea viitoare de

investitii pentru constructii – parc energetic fotovoltaic.






65

Zonarea

teritoriala


zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu

activitati economice si

servicii.

+1 Asigura confort si protectie prin

stabilirea activitatilor ce pot fi dezvoltate intr-o unitate teritoriala.

Separa activitatile economice de zonele

de locuit si sfera serviciilor publice (educatie, sanatate, cultura, agrement,

etc.)

Obiectivul PUZ : introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat

Aspect de

mediu


PUZ

Nivel

impact




Minimizarea emisiilor de poluanti atmosferici rezultate


0 Nu afecteaza calitatea aerului,

amplasarea in intravilan sau extravilan

a parcelei

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin



0 Nu afecteaza calitatea apei.

Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor



+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din intravilan.

Sanatatea umana

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului.

+1 Asigura confort si protectie prin stabilirea activitatilor ce pot fi

dezvoltate in zona intravilana a

localitatii. Asigura un plus de suprafata de zona

verde in intravilan / cap locuitor.

Asigura dezvoltarea infrastructurii.

Patrimoniul cultural

Respectarea zonelor de protectia a monumentelor

istorice

0 Nu afecteaza patrimoniul cultural deoarece zonele de protectie sunt

obligatorii indiferent daca terenul este

amplasat in intravilan sau extravilan. Zona de CF ingusta nu s eintroduce in

intravilan.

Conservarea

resurselor naturale


resurselor energetice regenerabile

+2 Introducerea in intravilan a terenului

faciliteaza dezvoltarea viitoare de investitii pentru constructii – parc

energetic fotovoltaic.






66

Zonarea

teritoriala




servicii.

+1 Separa activitatile economice de zonele

de locuit si sfera serviciilor publice (educatie, sanatate, cultura, agrement,

etc.)

Obiectivul PUZ : asigurarea unui acces racordat la DJ106, petru parcul fotovoltaic

Aspect de

mediu


PUZ

Nivel

impact






0 Nu afecteaza calitatea aerului.

Apa Asigurarea calitatii apelor de




0 Nu afecteaza calitatea apei deoarece nu

sunt necesare rigole de colectare a

apelor pluviale de pe drumuri de acces

si de incinta – acestea fiind pietruite.

Sol Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de exces de umiditate si eroziuni hidrice.

-1 Influenteaza negativ nesemnificativ

orizontul de sol superficial, prin

deranjare si eliminarea paturii vegetative ierboase.

Sunt posibile impurificari datorate

scurgerilor dela mijloacele auto care

tranziteaza zona. Se propun masuri de reducere.

Sanatatea

umana



+1 Asigura dezvoltarea infrastructurii. Se

vor monta indicatoare de oprire la accesul in DJ106.

Patrimoniul

cultural



istorice


deoarece zonele de protectie sunt la

distanta de zona de realizare a racordului la DJ106. Traficul

suplimentar nu este d enatura sa

genereze vibratii care ar putea afecta structura monumentului.

Conservarea

resurselor

naturale



regenerabile

+1 Realizarea ccesului la zona parcului

favorizeaza functionarea acestuia

Zonarea

teritoriala





+1 Asigura racordarea zonei functionale a

parcului fotovoltaic la infrastructura

rutiera existenta in zona.






67

Obiectivul PUZ: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltatice in scopul producerii

de energie verde

Aspect de

mediu


PUZ

Nivel

impact






-1

temporar

0

remanent

Nu exista emisii din proiect, cu exceptia

perioadei d eorganizare santier. Emisiile sunt fugitive si de scurta

durata, nu exista efecte remanente.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin



0 Nu afecteaza calitatea apei deoarece nu sunt necesare rigole de colectare a

apelor pluviale, terenul de pub

panourile fotovoltaice fiind lasat la starea naturala asigurandu-se astfel

infiltratia apelor pluviale scurse.

Se va studia solutia d eproiect si se va

analiza daca este necesara amplasarea d erigole pentru colectarea apelor scurse

sub panouri.

Sol Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor



0 Functionarea parcului fotovoltaic nu influenteaza calitatea solului.

Pentru lucrarile d einterventii vor fi

asigurate materiale absorbante –care

vor fi recuperate dupa utilizare, in cazul inregistrarii unor scurgeri.

Sanatatea

umana



+1 Asigura dezvoltarea infrastructurii si

nivelului socio-economic al zonei, cu efect indirect asupra calitatii vietii

localnicilor din Hosman.

Patrimoniul

cultural


protectia a monumentelor istorice


deoarece zonele de protectie sunt respectate prin proiectare.

Conservarea

resurselor

naturale



regenerabile

+2 Functionarea parcului asigura

conservarea resurselor naturale (de ex.

carbune), functionarea acestuia asigurand producerea de energie verde

din sursa regenerabila.






68

Zonarea

teritoriala




servicii.

-1 Poate induce restrictii legate de

dezvoltari ulterioare in imediata vecinatate. Se interzic investitii care

genereaza umbriri asupra panourilor

fotovoltaice si industrii care genereaza semnificativ emisii de pulberi (de ex.

ciment, stati sortare-concasare material

mineral etc.).

Nota: In cadrul celor 4 obiective PUZ nu a fost tratat aspectul de mediu

“biodiversitate” din urmatorul rationament: in cadrul studiului de biodiversitate anexat la

prezentul raport de mediu a fost identificat impactul dezvoltarii PUZ si al implementarii

proiectului subsecvent. Se constata ca principalul impact asupra mediului este reprezentat

de pierderea de potential teritoriu de hranire pentru 4 specii din avifauna de interes

comunitar pentru care a fost desemnata SPA Podisul Hartibaciului. Studiul de

biodiversitate releva faptul ca impactul dezvoltarii PUZ si al implementarii proiectului

este nesemnificativ in ceea ce priveste calitatea terenului analizat in raport cu preferintele

de habitat de hranire ale acestor specii, precum si din punct de vedere al ponderii

terenului analizat in raport cu suprafata de habitat optim de hranire la nivelul sitului

Natura 2000. Avand in vedere caracteristicile proiectului, consideram ca nu se poate

identifica o masura de reducere a suprafetei de teren ocupate in cazul implementarii

proiectului. Nu a fost identificat niciun alt impact real al dezvoltarii PUZ si al

implementarii proiectului asupra starii de conservare a speciilor de interes conservativ din

cadrul SPA Podisul Hartibaciului si SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciu sau asupra

integritatii celor doua situri Natura 2000.

7.2. Gradul de afectare a biodiversitatii si a ecosistemelor, arii si situri protejate

Gradul actual de afectare a biodiversitatii de pe amplasamentul vizat de PUZ

si din vecinatatea acestuia este ridicat din urmatoarele considerente:

- Zona a fost modificata puternic odata cu realizarea digurilor de protectie din

vecinatatea albiei majore a raului Hartibaciu. Aceste diguri au fost realizate in

vederea crearii incintelor agricole care au permis introducerea de habitate natural /

semi-natrurale in circuitul agricol ca urmare a protectiei contra inundatiilor. Acest

aspect a condus la antropizarea puternica a zonei, la restrangerea si chiar

pierderea biodiversitatii specifice zonei, la cresterea ponderii speciilor de plante

segetale, unele dintre ele adventive si/sau invasive;

- Crearea retelei de canale de drenaj (doua canale marginesc doua laturi ale

amplasamentului analizat), cu impact semnificativ asupra biodiversitatii prin

pierderea unor elemente hidrofile si higrofile locale sau restrangerea suprafetelor

altora;






69

- Drumul judetean 106 Sibiu – Agnita, situat in imediata vecinatate a

amplasamentului analizat, induce o disturbare semnificativa asupra avifaunei de

interes comunitar.

- Activitatea antropica identificata in zona. La 175 m departare de amplasamentul

analizat exista o stana de oi care creaza la randul ei o disturbare semnificativa

asupra avifaunei de interes comunitar.

Gradul de afectare a biodiversitatii de pe amplasamentul analizat si din

vecinatatea acestuia, ca urmare a implementarii PUZ va fi minim ca urmare a situatiei

ecologice existente in prezent pe amplasament (teren agricol, parloaga, drenurile

invecinate amplasamentului, disturbare creata de traficul auto de pe DJ 106 Sibiu-Agnita

si de activitatea antropica din vecinatate). Asa cum s-a afirmat anterior a fost tratat in

detaliu in studiul de biodiversitate anexa la prezentul raport de mediu, gradul de afectare

existent a facut ca zona sa nu fie utilizabila pentru cuibarire si sa nu fie optima ca teren de

hranire pentru avifauna de interes conservativ. Acest aspect ne permite sa afirmam ca

selectarea amplasamentului pentru realizarea unui parc energetic fotovoltaic a fost

adecvata din punct de vedere al minimizarii efectelor asupra avifaunei de interes

conservative la nivelul SPA Podisul Hartibaciului.






71

7.3. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUZ asupra obiectivelor de mediu

Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUZ s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact

asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant pentru PUG schimbarea

folosintei

terenului din

teren agricol, in

teren pentru

constructii

introducerea

terenului in

intravilan, ca trup

izolat

asigurarea unui

acces racordat la

DJ106, petru

parcul fotovoltaic

amplasarea

repetitiva de

panouri

fotovoltatice in

scopul producerii de

energie verde

Mentinerea calitatii aerului in zona de implementare PUZ

Minimizarea emisiilor de poluanti atmosferici rezultate din activitatile antropice

0 0 0 0

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin

limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

0 0 0 0

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de exces de umiditate si eroziuni hidrice.

0 +1 -1 0

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului. +1 +1 +1 +1

Respectarea zonelor de protectia a monumentelor istorice 0 0 0 0

Favorizarea utilizarii resurselor energetice regenerabile +2 +2 +1 +2

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de

terenurile cu activitati economice si servicii.

+1 +1 +1 -1

TOTAL +4 +5 +3 +2






72

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilordin

PUZ s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul

incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele

atingerii

obiectivului?



Minimizarea emisiilor de poluanti atmosferici rezultate


Obiectivele prevazute in PUZ nu au

influenta semnificativa, pozitiva sau

negativa, asupra calitatii aerului

DA


suprafata si subterane prin limitarea poluarii din surse



influenta semnificativa, pozitiva sau negativa, asupra calitatii apentru de

suprafata sau subterane

DA

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate


eroziuni hidrice.

Obiectivele prevazute in PUZ nu au influenta semnificativa, pozitiva sau

negativa, asupra solului si fenomenelor

de eroziuni hidrice

DA

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului.

Obiectivele prevazute in PUZ au influenta pozitiva semnificativa asupra

calitatii vietii

DA

Respectarea zonelor de protectia a monumentelor

istorice


negativa, asupra monumentului din zona

DA

Favorizarea utilizarii resurselor energetice

regenerabile

Obiectivele prevazute in PUZ au influenta pozitiva semnificativa in

privinta utilizarii resurselor energetice

regenerabile

DA

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin



Obiectivele prevazute in PUZ au influenta pozitiva asupra

complementaritatii functiunilor

terenurilor din intravilan

DA

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUZ rezulta, ca se creaza

premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.






73

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,

precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUZ au un impact pozitiv asupra aspectelor

de mediu si a starii de confort a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte

semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontaliera.

Efectele aspra biodiversitatii din ROSPA „Podisul Hartibaciului” sunt analizate in

cadrul Studiului de EA, iar concluziile sunt prezentate si in cadrul RM.






74

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CIT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUZ

Conform masurilor propuse de PUZ, o parte din acestea pot avea o influenta

negativa asupra factorilor de mediu in etapa de implementare. Prevenirea si reducerea

efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de

mediu in toate etapele de pregatire si implementare a planurilor. In cazul concret, al

implementarii prevederilor din PUZ se recomanda urmatoarele masuri de compensare a

efectelor aplicarii proiectului:

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata,

asa cum a fost indicat in plan, cu extinderea intravilanului si functiunea stabilita.

Daca in urma parcurgerii etapei de incadrare pe procedura EIM, rezulta ca

proiectul este cu impact potential asupra mediului, acesta va fi supus procedurii de

evaluare a impactului conform prevederilor legislative.

Propuneri de masuri rezultate din PUZ si evaluarea de mediu in cadrul

procedurii SEA:

Masuri de diminuare a impactului asupra SOLULUI si SUBSOLULUI

► in perioada implementarii planului

-Se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor minerale rezultate din excavatii si a

celor aduse pe amplasament pentru constructive

-Se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu produse petroliere;

-Utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile

tehnice la zi;

-Se va amenaja un spatiu pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, hartie/carton,

menajere amestecate, metalice); pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona

europubele;

-Eliminarea în locurile autorizate de Autoritatea de Mediu si aprobate de Managerul de

Proiect a materialelor inerte (sau asimilabile) cum ar fi: sudura, pamânt, beton;






75

-Efectuarea transportului deseurilor în conditii de siguranta de catre operatori autorizati la

agentii economici specializati în valorificarea deseurilor.

► pe perioada functionarii parcului fotovoltaic

- Se recomanda ca sa atenueze pe cat posibil infiltratiile de apa in pamant, pentru a se

elimina interventii ulterioare asupra suporturilor panourilor fotovoltaice;

- Eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren arabil);

-Se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu uleiuri.

Masuri de diminuare a impactului asupra APEI DE SUPRAFATA si SUBTERANE


-Vor fi prevazute rigole de colectare a apelor pluviale cazute in organizarea de santier,

ape care se vor descarca in rigola DJ106 Sibiu-Agnita (se va solicita aviz de descarcare in

acest scop).

-Se va solicita un punct de vedere din partea SGA Sibiu, referitor la inplementarea PUZ

si necesitatea avizarii pe linie de gospodarirea apelor.


-Nu sunt necesare masuri deosebite pentru protectia acestui factor de mediu deoarece

drumurile d eincinta vor fi integral pietruite, astfel ca apa pluvial se va scurge ca si pana

in prezent, functie de panta naturala a terenului catre cursul de suprafata din zona (pr.

Hosman). In incinta parcului fotovoltaic nu vor fi surse de scurgeri care s-ar putea

constitui in surse de poluare a cursului de suprafata sau apei subterane.

-In situatia in care se utilizeaza apa pentru spalarea panourilor fotovoltaice – apa care se

poate asimila cu apa pluvial, se va identifica sursa de apa si se va solicita un punct de

vedere din partea SGA Sibiu referitor la necesitatea de avizare a investitiei la faza PAC.

Masuri de diminuare a impactului asupra AERULUI


- Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul

materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta,






76

in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport

al materialelor.

- Se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia

parcului fotovoltaic, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de

sulf si respectarea tehnologiei de constructie.


- Panourile fotovoltaice nu produc emisii in atmosfera in perioada de functionare.

-O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la

autovehiculele care vor circula in zona (pentru intretinere). Aceste gaze nu constituie un

pericol major de impurificare a atmosferei din zona, datorita numarului mic de actiuni

care trebuie intreprinse pentru interventiile care nu au o frecventa mare.

Masuri de diminuare a impactului asupra BIODIVERSITATII

Pana la implementarea planului, se va studia, analiza si monitoriza pe minim 2 ani,

intreaga zona aferenta planului, acordand atentie tuturor factorilor de mediu si relatiei

amplasamentului cu vecinatatile. Monitorizarea se va realiza conform planului de

monitorizare propus de evaluator.


- Deşi amplasamentul vizat de dezvoltarea PUZ şi de implementarea proiectului de plan

energetic fotovoltaic nu corespunde din punct de vedere ecologic şi/sau etologic ca

teritoriu de cuibărire pentru nicio specie de pasăre de interes conservativ la nivelul ariei

de protecţie specială avifaunistică Podişul Hârtibaciului, considerăm aplicabilă ca măsură

prezentivă de diminuare a impactului la faza de construcţie a proiectului efectuarea

lucrărilor în afara perioadei de cuibărire a păsărilor (perioada mai-iunie), în vederea

diminuării disturbării în vecinătatea amplasamentului analizat.

- Folosirea utilajelor cat mai silentioase in vederea diminuarii disturbarii fonice a

avifaunei de interes comunitar din vecinatatea amplasamentului analizat.

- Organizarea de santier se va realiza strict in perimetrul de implementare a proiectului.

- interdictia totala a depozitarii pe amplasament a oricaror substante care au potential de a

polua apa, in vederea conservarii ihtiofaunei de interes conservativ pentru care a fost

desemnat SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciu.

- interdictia totala a repararii utilajelor pe amplasamentul proiectului. Eventualele

reparatii vor fi efectuate in unitati specializate.






77

- deseurile generate vor fi colectate si eliminate in conformitate cu legislatia in vigoare.


- nu este cazul, deoarece, avand in vedere caracteristicile proiectului, in perioada de

functionare nu vor fi generate emisii, deseuri sau poluare fonica.

Masuri de diminuare a impactului asupra ASEZARILOR UMANE SI SANATATII

POPULATIEI


-Perimetrul va fi imprejmuit si se va asigura paza, pentru a se elimina posibile accidentari

ale persoanelor care vor vizita zona.

Se va asigura paza permanenta a obiectivului pe parcursul implementarii PUZ.

- Traficul va fi semnalizat cu indicatorul “STOP” la iesirea din zona parcului catre DJ106

Sibiu-Agnita.


-Se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona.

-Se vor utiliza echipamentele de protectie.

-Se va instala un sistem de supraveghere vido a zonei, in lipsa personalului permanent de

paza.

Masuri de diminuare a impactului asupra PEISAJULUI SI PATRIMONIULUI

CULTURAL


-Inca de la faza de proiectare a prezentului PUZ s-au luat in consideratie toate aspectele

necesare pentru ca impactul parcului fotovoltaic asupra peisajului sa fie minim.

- Forma si culoarea panourilor fotovoltaice nu conduc la ideea ca va exista un puternic

impact asupra peisajului.

- Pentru diminuarea impactului lucrarilor asupra patrimoniului cultural – monument

istoric al zonei – line ingusta CF Sibiu-Agnita-Bradeni, se va respecta zona de protective






78

pe o distant de 10 m de la traseul CF si se va planta perdea vegetala de protective la

aliniamentul cu aceasta.


- Avand in vedere ca pe perioada de functionare a parcului nu se vor desfasura activitati

care sa genereze un impact asupra peisajului si patrimoniului cultural, nu este necesara

stabilirea unor masuri de diminuare a impactului.






79

10. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE

Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala PUZ

Criteriile care au condus la

alegerea variantei prezentate

Apa Existenta unor zone critice – in zona

Hosman, sub aspectul poluarii apelor de

suprafata si subterane, datorate în

principal activitatilor menajere şi

agricole.

Infrastructura slab dezvoltata de

alimentare cu apa si canalizare în zona

locuibila a satului Hosman.

Cresterea încarcarilor apelor uzate

evacuate în receptori naturali.

Existenţa zonelor afectate de poluarea cu

nitraţi

Este prevazuta colectarea apei pluviale din organizarea de santier si

evacuarea in rigula DJ106.

Se va analiza necesitatea existentei unui sistem de rigole pluviale si dupa

finalizarea investitiei.

Drumurile de incinta vor fi integral

pietruite, deci apa pluviala se va scurge functie de panta terenului.

Se respecta cerintele la evacuarea apei din organizarea de santier.

Se asigura fundamentul pentru o dezvoltare socio-economica

durabila.

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile

economice industriale existente in zona nu constituie surse majore de poluare.

Circulatia se desfasoara cu mici deficiente

pe DJ106 Sibiu-Agnita (aflat inca in proces de reabilitare).

Asigurarea racordului la DJ106. Alternativa este sustenabila pentru a

acoperi nevoile de deplasare ale Mijloacelor de transport si respecta

propunerea de dezvoltare teritoriala.

Se asigura fundamentul pentru o dezvoltare socio-economica

durabila.

Sol Nu s-a identificat zone cu sol deteriorat sub

aspectul calitatii, datorita lipsei unor surse semnificative strict in zona de implemntare

PUZ.

Apar suprafete relativ reduse cu vegetatie specifica ce indica exces de umiditate pe


Vor fi asigurate materiale absorbante

in incinta, pentru interventie in caz de deversare accidentala.

Se va intrveni cu lucrari de

imbunatatiri funciare in zonele cu exces de umiditate.

Se asigura mentinerea calitatii

solului pe amplasament si fundamentul pentru o dezvoltare

socio-economica durabila.

Gestionarea

deseurilor Insuficienta dezvoltare a sistemelor de

management integrat al deseurilor

Vor fi asigurate zone de colectare

selectiva a deseurilor in organizarea

Respectarea legislatiei privind

gestiunea deseurilor.






80




menajere si inca depozitarea necontrolata

a acestora pe vaile raurilor si paraurilor

din zona.

Depozitarea si gestiunea impropriilor a

dejectiilor animaliere rezultate din

gospodariile proprii.

de santier.

Riscuri de mediu

– surse de

poluare

Nu s-au identificat surse de poluare

industriala semnificativa in zona de

implementare PUZ.

- -

Riscuri naturale Teren cu exces de umiditate. Se va intrveni cu lucrari de

imbunatatiri funciare in zonele cu

exces de umiditate.

Eliminarea riscurilor naturale

pentru asigurarea viitoare a

investitiei. Constituie fundamentul

pentru o dezvoltare socio-economica durabila.

Conservarea

resurselor naturale

Prepararea hranei sau incalzirea locuintelor

din gospodariile individuale ale populatiei se face prin ardere de combustibil solid –

lemn (procurate din padurile localitatii). Se

utilizeaza echipamente neperformante cu

randamente scazute. Se construieste cu materiale cu coeficient

de transfer termic mare ceea ce duce la

consum suplimentar de combustibil.

Constructia parcului fotovoltaic cu

respectarea prevederilor legale in vigoare.

Se asigura tehnologie de varf in acest

domeniu.

Conribuie la conservarea resurselor

naturale. Constituie fundamentul pentru o

dezvoltare socio-economica

durabila.

Patrimoniu

cultural

b. Fond bogat in monumente istorice de

interes national: CF ingusta Sibiu-Agita-

Bradeni.

Se respecta zona de protectie de 10 m

de la traseul CF ingusta Sibiu-Agnita

Bradeni.

Constituie obligatie in mentinerea

patrimoniului cultural traditional

local.

Zonarea teritoriala

Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a

terenurilor si in conformitate cu

necesitatile populatiei.

Pune de acord nevoile de locuit ale populatiei cu cele economice (zona

curti constructii si functiuni

complementare cu cele industriale )

Prin zonare se permite dezvoltarea durabila a localitatii prin stabilirea

functiunilor, separarea zonelor de

locuit de celelalte activitati.






81




Teritoriul intravilan nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea economica a

localitatii.

cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Aloca terenuri pentru

dezvoltarea socio-economica.

Creste suprafata de teren destinata intravilanului functie de necesitatile

actuale (marirea suprafetei

intravilane).






82

11. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI DE URBANISM GENERAL






83

PROGRAM DE MONITORIZARE A EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate



Minimizarea emisiilor de

poluanti atmosferici rezultate din

activitatile antropice

- nr. reclamatii privind emisii

semnificative de pulberi din organizarea de santier

Permanent pe durata

organizarii de santier

Colectarea

informatiilor de la autoritati (APM) si

titular.

Titular

APM




punctiforme sau difuze

-clasa de calitate a pr. Hosman

amonte si aval fata de zona de

investitie

Se va face monitorizare

doar in caz d epoluare

accidentala

Rezultatele analizelor

de laborator

Titular



de exces de umiditate si eroziuni

hidrice.

- cantitatea de deseuri

colectate si predate

-numarul sanctiunilor

contraventionale aplicate,

legate de depozitarea

neconforma a deseurilor

lunar

anual

Evidenta gestiunii

deseurilor la nivelul

organizarii de santier

Evidenta zonelor

sensibile sub aspectul depozitarilor ilegale de

deseuri

Titular


cresterea confortului, evitarea

imbolnavirilor epidemiologice.

- standardul de viata - dezvoltarea socio-economica

a zonei

-atragerea de noi investitii

Conform statisticilor Directia pentru Statistica

Primaria Nocrich

Titlar

Favorizarea utilizarii resurselor

energetice regenerabile

- cantitate de energie electrica generata anual

anual Inregistrari titular. Evidente s.c. electrica

Titular

Respectarea zonelor de protectia

a monumentelor istorice

-lipsa oricarei investitii pe o distanta de 10 m de la traseul

CF ingusta

-nr arbusti plantati pentru

Permanent Evidente titular Procese verbale ale

verificarilor d eteren

Titular Autoritate de

control






84

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate

perdeaua vegetala

Protejarea populatiei si a zonelor

de locuit prin separarea de

terenurile cu activitati

economice si servicii.

-nr. reclamatii inregistrate din partea populatiei din loc

Hosman, legate de disturbarea

produsa de activitatile economice

-nr. locuitori cu boli datorate

prezentei unor poluanti in

mediu

Permanent Evidente – reclamatii autoritati de control

Evidente - cabinete medici de familie, DSP

Titular






85

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

A. Introducere Planul urbanistic zonal „PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC“ a fost elaborat

de Birou Individual de Arhitectura - Arh Stanciu Georgeta, Str. Anton Pann, nr.

8A,Sibiu, in baza

Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva

Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe

asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea

din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a Evaluarii de Mediu pentru

Planuri si Programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia

Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind

evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”

(MMDD, 2007).

Raportul de Mediu a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUZ, teritoriul

acoperit, precum si activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUZ, ca:

stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind

dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare; amenajarea si utilizarea

terenului; dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati; modificari ale activitatilor

economice care pot interveni intr-o sfera mai larga etc.

In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de

mediu, corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat

aspectele de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUZ si s-a

facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona,

datorita schimbarii folosintei actuale a terenului, efecte asupra potentialelor planuri si

proiecte care ar putea sa se dezvolte in zona, asupra componentelor mediului si in special

asupra zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de

mediu, inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in

cazul implementarii PUZ. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor

implementarii PUZ asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest

sens, precum si s-a propus un program de monitorizare.






86

Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, si

s-au avut in vedere si consultarile publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

B. Continutul si obiectivele PUZ Date generale privind PUZ:

- Denumirea planului: „PARC ENERGETIC FOTOVOLTAIC “

- Adresa de implementare a PUZ: Hosman, extravilan DJ106 la km

22+800 (Lunca Plopului)

- Titularul planului: S.C. SIFEE PV ENERGY S.R.L.

- Adresa sediului socal al titularului: loc. Selimbar, str. Mihai Viteazu, nr.

11, jud. Sibiu

- Persoana de contact: Tufis Georgiana

- Tel: 0740 030399

- Suprafata studiata prin PUZ: 117.000 mp

- Suprafata ferenta PUZ aflata in proprietatea titularului: 97.000 mp

- Data realizarii planului: februarie 2011

Principalele obiective ale PUZ:

Obiectiv strategic:

Schimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol,

pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energetic

fotovoltaic de cu o capacitate de 3 MW.



constructii




energie verde






87

Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Planul Urbanistic Zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii :

- zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei prin folosirea

intensiva a terenului;

- vecinatatea cu o artera importanta de circulatie existenta DJ 106 Sibiu-Agnita si

cu linia electrica de joasa tensiune.

Principala functiune propusa pentru zona studiata este: amplasarea

repetitiva de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru

intretinere – parc fotovoltatic cu o capacitate de 3 MW.

Parcul fotovoltaic, menit sa produca energie electrica destinata retelei nationale,

va gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare

colectarii si transmiterii acesteia, cat si cai de acces necesare deservirii parcului.

Functiuni admise:

- echipamente necesare bunei functionari a parcului.

Zona studiata face parte din unitatea teritoriala –Epv-(conform PUG prezent),

care permite enuntarea reglementarilor precum si a conditiilor de conformare si

construire prevazute de regulament.

UTR -Epv- are ca limite la NV, DJ106, in V-SV un parau, iar la SE linia ferata cu

ecartament ingust Sibiu-Agnita (monument istoric).


disfunctionalitatiilor se propune, dupa cum s-a mai mentionat, realizarea acceselor

carosabile in cadrul zonei conforme cu propunerile, si anume : asigurarea unui acces

racordat la DJ106 la km 22+800 m si o retea de drumuri in interiorul parcului fotovoltaic

– drumuri pietruite.


cai interioare de acces – in afara celor perimetrale, datorita urmatoarelor criterii:

- cat mai eficienta exploatare a suprafetei date ;

- functie de solutia aleasa panourile vor avea anumite gabarite ;

- functie de gabaritele panourilor va aparea trama cailor de acces ;







88


avizata conform legislatiei ;

- dimensionarea corecta a gabaritelor cailor de acces cu respectarea conditiilor de

amplasare si conformare a constructiilor impuse prin regulamentul de urbanism

aferent PUZ si in conformitate cu dispozitii, legi si ordine ale Ministerului

Protectiei Mediului, Sanatatii si alte Hotarari Guvernamentale.

Bilantul teritorial este intocmit pe total pentru situatia existenta si pentru cea

propusa si din care rezulta mutatiile ce intervin in ocuparea propusa a terenurilor :

BILANT TERITORIAL EXISTENT

mp

PROPUS

mp

Suprafata totala studiata,

din care :

117.000 117.000

- teren arabil extravilan 117.000 17.050

- drum judetean 2.950 2.950

Suprafata aferenta PUZ,

din care:

- 97.000

- suprafata ocupata de panouri PV - 76.100*

- drumuri de distributie in zona - 1.570

- zone verzi 19.333

Nota : *aceasta suprafata este proiectia ortogonala a panourilor pe sol. De fapt suprafata

efectiva ocupata de panourile fotovoltaice este de cca. 15.200 mp (20%).

Principalii indici urbanistici ai PUZ :

- Procentul de ocupare a terenului (POT), in UTR -Epv-, zona exclusiv

destinata parcului fotovoltaic, grad de ocupare 85% .

- Coeficientul de utilizare a terenului se preconizeaza a fi maxim 0,8.

Dezvoltarea echiparii edilitare

- Reteaua de energie electrica :

Se utilizeaza instalatiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior

legarea la reteaua electrica existenta la marginea DJ106 (Sibiu-Agnita), retea de josa

tensiune.

- Alimentarea cu apa :

Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de apa uzata

menajera.






89

Apele pluviale vor ramane ca si pana acum in teren, fiind preluat surplusul de

paraul limitrof amplasamentului.

Obiective de utilitate publica : nu se prevad alte obiective de utilitate publica.

Proiecte prioritare de investitii: realizarea racordului la DJ 106 in baza unui

proiect de specialitate si a avizelor specifice.

C. Analiza impactului

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din

PUZ s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul

incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele

atingerii

obiectivului?






influenta semnificativa, pozitiva sau negativa, asupra calitatii aerului

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane prin




negativa, asupra calitatii apentru de

suprafata sau subterane

DA




eroziuni hidrice.



negativa, asupra solului si fenomenelor

de eroziuni hidrice

DA



Obiectivele prevazute in PUG au

influenta pozitiva semnificativa asupra

calitatii vietii

DA



istorice

Obiectivele prevazute in PUG nu au


negativa, asupra monumentului din zona

DA



regenerabile


influenta pozitiva semnificativa in

privinta utilizarii resurselor energetice

regenerabile

DA



separarea de terenurile cu activitati economice si

servicii.


influenta pozitiva asupra

complementaritatii functiunilor terenurilor din intravilan

DA






90

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung

ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

D. Concluzii

In urma analizei efectuate, rezulta ca propunerile PUZ vor afecta mediul in

limite admisibile.

Se vor aplica toate masurile de prevenire/reducere a impactului propuse in

cadrul prezentului RM.

Se va monitoriza evolutia mediului pe toata perioada implementarii

planului.

Concluziile Studiului de biodiversitate pentru PUZ:

În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic Zonal „Parc energetic

fotovoltaic”, localitatea Hosman, nu se va înregistra impact asupra

mediului în general şi asupra speciilor de interes comunitar pentru care au

fost desemnate SPA Podişul Hârtibaciului şi SCI Oltul Mijlociu – Cibin –

Hârtibaciu în mod special;

Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ la nivelul SPA

Podişul Hârtibaciului şi SCI Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu nu va fi

modificată ca urmare a dezvoltării PUZ-ului;

Integritatea siturilor Natura 2000 SPA Podişul Hârtibaciului şi SCI Oltul

Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu nu va fi afectată ca urmare a dezvoltării

PUZ-ului;

Având în vedere caracteristicile proiectului „Parc energetic fotovoltaic”,

amplasamentul restrâns în raport cu suprafaţa SPA Podişul Hârtibaciului,

aspectele ecologice de pe amplasament, disturbarea generată în

vecinătatea amplasamentului ca urmare a traficului auto de pe DJ106 Sibiu

– Agnita şi a activităţii antropice existente, considerăm că impactul va fi






91

nesemnificativ asupra tuturor speciilor de interes conservativ şi la faza de

proiect.

raport de mediu - sifee new · pdf fileaspecte relevante al ... raport de mediu – parte...

Documents