raport de documentare asupra: situatiei actuale a auto ... state of the art report...bazata pe...

Raport de documentare asupra: Situatiei actuale a Auto-Angajarii in Romania

(Raport proiect 2.1)

Versiunea raportului: Versiunea 2.0 (a doua schita) Data redactarii: 18 mai 2005 Autor: Mihaela Iordachescu, Catalina Stan, Iulian Ilie Clasificare: Public Access Data de incepere a contractului: 1 octombrie 2004

Durata: 36 luni Coordonator proiect: ASM (Polonia)

Parteneri: FO.FO.S (Austria), Small Business Institute (Finland), AJOFM (Romania), DJUG (Romania)

Acest proiect este finantat de Comunitatea Europeana

Continutul rapotului nu reprezinta in mod necesar opinia Uniunii Europene, aceasta neasumandu-si nici o responsabilitate in legatura cu acesta.

Orientare şi Consiliere pentru Auto-angajare.

“AUTO-ANGAJARE”

Agreement No 2004-2242 / 001-001 LE2-51OREF

LEONARDO DA VINCI

Community Vocational Training Action Programme

Second phase: 2000-2006

Situatiei actuale a Auto-Angajarii in Romania (D 2.1)

Cuprins: 1 Studiul de fata.......................................................Error! Bookmark not defined. 2 Descrieri si definitii................................................Error! Bookmark not defined.

2.1 Descrierea tarii in contextul auto-angajarii ........................................................ 4 2.2 Auto-angajarea in Romania ............................................................................ 10

3 Sprijinul national pentru actiunile in favoarea auto-angajarii.............................. 14 3.1 Initiative locale si regionale ............................................................................. 15 3.2 Sprijin .............................................................................................................. 16 3.3 Servicii ............................................................................................................ 20 3.4 Instruiri ............................................................................................................ 21

4 Cercetari privind auto-angajarea ..................................................................... 222 4.1 Pe plan international ....................................................................................... 22 4.2 In Romania...................................................................................................... 22 4.3 Ce tip de cercetare ar fi necesara ................................................................... 25

5 Sumar si concluzii.............................................................................................. 25 Bibliografie...................................................................Error! Bookmark not defined. Anexe

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


1 Studiul de fata

Acest raport documentar asupra situatiei actuale a auto-angajarii in Romania este realizat in cadrul proiectului Anto-angajare, respectiv “Orientare si consiliere pentru auto-angajare”. Scopul acestui studiu este de a da o imagine de ansamblu asupra modalitatii in care se dezvolta antreprenoriatul si auto-angajarea in Romania. Principalele grupuri tinta al intregului proiect sunt:

- Studentii care au absolvit sau cei care vor finaliza studiile si care iau in calcul auto-angajarea

- Somerii care iau in calcul auto-angajarea - Oamenii care au un loc de munca oarecare pe moment, insa care se gandesc

la auto-angajare In Uniunea Europeana sunt 19 milioane de IMM-uri, reprezentand 99,8 % din totalul intreprinderilor UE, si care angajeaza mai mult de 74 milioane de oameni1. Aceste intreprinderi sunt o sursa de locuri de munca, inovare, antreprenoriat si dezvoltare. Ele sunt in mod particular importante in contextul de nesiguranta de astazi, precum si in vederea atingerii obiectivelor Consiliului European de la Lisabona privind competitivitatea in Uniunea Europeana. Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a fixat ca obiective strategice pentru urmatoarea decada: “ca economia sa devina cea mai competitiva si dinamica, bazata pe cunostinte, capabila de dezvoltarea economiei durabile, cu locuri de munca mai numeroase si mai bune si cu o coeziune sociala mai mare”. Acest obiectiv se propunea a fi realizat prin politici care sa duca la explozia societatii informationale si a C&D, sporind reformele structurale referitoare la competitivitate si inovare, si completand piata interna odata cu modernizarea modelului social european, aplicand o politica macroeconomica diversa, care sa favorizeze dezvoltarea.

In Romania, dezvoltarea rapida a antreprenoriatului incepand cu anii ’90 a dus la infiintarea a mii de IMM-uri.

Conform ultimelor statistici, IMM-urile reprezinta peste 99% din companiile romanesti. Contributia lor in cadrul economiei este semnificativa.

Guvernele romanesti (trecute si actuale) recunosc importanta IMM-urilor. Politica IMM-urilor a devenit o parte importanta a politicii de dezvoltare regionala.

Acest studiu incearca sa raspunda la urmatoarea intrebare: 1. Care este situatia actuala a auto-angajarii in Romania?

Aceasta chestiune poate fi impartita la randul ei in alte intrebari: 1. Cum este definita auto-angajarea in Romania? 2. Exista sprijin national si actiuni in favoarea auto-angajarilor? 3. Exista cercetari nationale si internationale asupra auto-angajarilor?

1 http://europa.eu.int/comm/enterprise/consultations/sme_definition/

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


2 Descrieri si definitii Auto-angajarea este, in acelasi timp, una din cele mai vechi forme de munca, precum si una din cele mai moderne. Existenta sa este legata de sectoare de traditie cum ar fi agricultura, ca si de sectoare noi inalt tehnologizate din domeniul informatiei si tehnologiei comunicarii, precum si tele-working. Include forme ocupationale bine definite cum ar fi comerciantul unic si profesionistul independent, ca si noi ocupatii care apar din aplicarea noilor tehnologii si flexibilitatea in crestere a formelor de munca si a contractelor. Cei auto-angajati se pot considera fie intreprinzatori, fie muncitori cu o sarcina dificila cu risc economic si social, ori ca o cale de mijloc intre cele doua. Cei auto-angajati sunt un grup eterogen si in continua crestere, caruia nu i se poate aplica o definitie unitara.

2.1 Descrierea tarii in contextul auto-angajarii

Date generale Romania este situata in partea de sud-est a Europei Centrale si pe Dunarea inferioara, marginita de Marea Neagra.Cu o populatie de 22 milioane de locuitori, este a doua tara ca populatie din Europa Centrala si rasariteana. Romania este o tara bogata in resurse naturale - petrol, cherestea, gaze naturale, carbune, minereu de fier si sare. Principalele caracteristici ale reliefului Romaniei sunt proportionalitatea lui (31% munti, 36% dealuri si platouri, 33% campii si pasuni), si dispunerea concentrica in forma de amfiteatru a principalelor forme de relief. Accesul la mare ii permite legaturi cu tarile din bazinul Marii Negre si din cel al Marii Mediterane si, implicit, cu toate tarile din lume. Canalul Dunare-Marea Neagra favorizeaza legaturile cu nordul Europei. Istoric si sistem politic Sistemul economic si politic romanesc de la sfarsitul anilor 1980 era printre cele mai controlate si centralizate din toate tarile fost sovietice. Toate sectoarele economiei erau planificate si monitorizate pe plan central. Spre deosebire de alte tari est-europene invecinate, oamenii abia daca aveau vreo initiativa publica sau economica. Dupa 40 de ani de regim comunist, Romania a trecut printr-o schimbare dramatica de regim in 1989. Au fost organizate alegeri libere (1990, 1992, 1996, 2000, 2004), a fost votata o noua constitutie, democratica, iar tara s-a angajat in reforme sociale si economice. A solicitat sa fie acceptata ca membru in UE si a inceput negocierile in 1999 cu obiectivul de a deveni membru UE in 2007. Romania este o republica constitutionala cu sistem parlamentar multipartit. Parlamentul include 332 de deputati, membri ai Camerei Deputatilor, si 137 senatori, membri ai Senatului, reprezentand 41 judete si municipiul Bucuresti. Presedintele este ales prin sufragiu universal si este echidistant prin constitutie. Presedintele are in responsabilitate relatiile externe si cele de securitate.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Mediul economic

Romania a trecut prin schimbari politice si economice profunde incepand cu revolutia din 1989, iar acum trece printr-o perioada de tranzitie economica. De-a lungul ultimilor 15 ani economia romaneasca a a fost caracterizata printr-o serie de incercari sporadice de reforme, ducand la un model de crestere cu un caracter pronuntat ciclic.

Ca majoritatea tarilor aflate in tranzitie, Romania a trecut printr-o recesiune puternica in prima perioada a anilor 1990, urmata de o perioada de crestere stabila si de un declin al inflatiei din 1993 pana in 1996. Prima faza a stabilitatii economice a fost foarte scurta intrucat s-a realizat pe seama unor mari subsidii alocate intreprinderilor de stat, de cresterea deficitului fiscal si a conturilor curente si acumularea rapida a datoriei externe. Aceste dezechilibre au devenit nesustenabile pe la sfarsitul anului 1997, cand inflatia a atins nivelul maxim de peste 150%, fiind necesara introducerea de politici monetare si fiscale dure. Inflatia a scazut rapid la circa 40% la sfarsitul anului 1998, dar cresterea economica s-a oprit brusc si economia a cazut intr-o perioada de recesiune accentuata.

Dupa ani intregi de rezultate nesatisfacatoare in domeniul economic, tendintele si perspectivele macroeconomice s-au imbunatatit recent. In particular, urmare a unui declin de 3 ani si a unei cresteri modeste, in 2001 economia s-a dezvoltat mai repede decat se previzionase, PIB crescand cu 5.3%, pe masura ce investitiile s-au accelerat iar consumul a explodat odata cu cresterea salariilor si veniturilor reale.

Majoritatea imbunatatirilor recente ale performantelor macroeconomice se datoreaza coordonarii optime a politicilor monetare si bugetare. In particular, autoritatile au inceput sa adopte o atitudine fiscala responsabila. De fapt, dupa perioada slaba din 2000 si din prima jumatate a anului 2001, atitudinea politica a fost mai incordata la jumatatea lui 2001 cand deficitul bugetar a fost redus pana la atingerea obiectivului fixat initial de 3.7% din PIB. Pentru ca veniturile anuale lipseau inca din obiectivul anual modificat, au fost reduse cheltuielile pentru a se atinge obiectivul de deficit normal echivalent cu 3.3% din actualul PIB.

Pe termen mediu, totusi, autoritatile se confrunta cu probleme fiscale majore, intarirea economiei fiind greu de sustinut fara o reforma hotarata a lucrarilor publice si o crestere semnificativa a fiscalitatii. Masurile de adoptat pe termen mediu includ reforma sistemului de pensionare, puternic dezechilibrat, necesitatea inlocuirii inflatiei ca instrument fiscal, acordarea de resurse suficiente institutiilor pentru trecerea la economia de piata si, in cadru mai general, necesitatea concentrarii cheltuierilor din taxe pe investitii generatoare de progres. IMM-uri. Sectorul IMM s-a dezvoltat rapid in timpul perioadei initiale de tranzitie. Totusi, perioada de recesiune din 1997 pana in 1999 a afectat acest sector si ritmul inregistrarii noilor societati a scazut in perioada 1997-2000. Regenerarea economica din 2001-2002 a ajutat probabil la schimbarea de orientare a acestei tendinte.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Sectorul IMM a fost unul dintre principalii beneficiarii ai Planului de actiune aplicat in vederea eliminarii barierelor administrative si imbunatatirea mediului de afaceri. Cadrul general a cuprins urmatoarele masuri:

infiintarea unui Oficiu Comun al Camerelor de Comert si Industrie; simplificarea cadrului legal (mai favorabil investitorilor); acordarea de facilitati de creditare.

Rolul si ponderea IMM-urilor in economie

Procente % din numarul total al companiilor active

% din numarul total al companiilor private

2000 2000 - Numarul companiilor - Numarul angajatilor - Cifra de afaceri - Venit brut - Pierderi - Profil net - Total patrimoniu - Fond de dezvoltare

utilizat - Imprumuturi

acordate - Venituri din export - Total TVA

96,8 41,1 44,2 42,2 25,6 41,1 25,3 35,7 25,3 4,4

29,1

97,5 57,3 57,8 53,8 58,3 51,8 51,5 47,9 41,8 6,3

43,6

Sursa: IMM-urile in Romania, Ministerul IMM-urilor si Cooperarii, 2001

Sursa: IMM-urile in Romania, Ministerul IMM-urilor si Cooperarii, 2001

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Structura sectorului IMM dupa marime arata ca microintreprinderile continua sa detina ponderea cea mai mare, confruntandu-se cu o usoara tendinta descrescatoare. Descresterea ponderii microintreprinderilor a fost insotita de o crestere a celor medii si, in particular, a ponderii celor mici, cu 0.3% si respectiv 0.9%. Numarul angajatilor in sectorul IMM Numarul angajatilor in sectorul privat IMM a crescut continuu in timpul perioadei analizate; aceasta crestere a atins 15.2% in 2000 comparativ cu anul 1998. In acelasi timp, ponderea in aceasta categorie a numarului total al angajatilor din cadrul firmelor active din acest sector a crescut, atingand 41.1% in 2000. Aceasta este o distributie neomogena a angajatilor, cu ponderi variind de la 43.2% in domeniul comertului (o descrestere de 5% comparativ cu anul 1998) la 0.4% in minerit si industria extractiva (o crestere de 0.2% comparativ cu anul 1998)2. IMM-urile romanesti sunt clasificate in functie de numarul de angajati, cifra de afaceri si criterii sociale. Tabelul de mai jos compara definitia romaneasca a IMM cu cea din Uniunea Europeana.

Tabel: Definitiile IMM-urilor romanesti si UE Romania Micro Mici Medii

Numarul maxim de angajati <10 <50 <250

Cifra de afaceri <8 mil *

Euro <8 mil Euro

<8 mil Euro

Capitalizare n/a n/a n/a

Alte conditii (capital social / dreptul la reprezentare obtinut de alte companii) n/a 25% 25% Uniunea Europeana Numarul maxim de angajati <10 <50 <250 Cifra maxima de afaceri (in milioane Euro) n/a 7 40 Capitalizare (in milioane Euro) n/a 5 27

Alte conditii (capital social / dreptul la reprezentare obtinut de alte companii) n/a 25% 25%

Sursa: Grupuri de intreprinderi si internationalizarea IMM-urilor: cazul regiunii Timisoara din Romania, 2004; *<100.000 Euro- regim de impozitare diferit. La sfarsitul anului 20023 in Romania erau 804,335 intreprinderi inregistrate, din care 343,000 erau IMM-uri active. O mare parte din intreprinderile inactive inca exista, in parte datorita marilor probleme legate de dizolvarea societatilor. In 2002 rata infiintarii intreprinderilor a fost semnificativ mai mica (7.5%) decat cea a desfiintarii (19%), mai ales datorita faptului ca au fost facute eforturi semnificative pentru a se anula din inregistrari intreprinderile inactive.

2 Sursa: Intreprinderile Mici si Mijlocii din Romania/ Small and Medium sized enterprises in Romania, Ministerul Intrepriderilor Mici si Mijlocii si Cooperatie, 2001 3 Sursa: Agentia Romana pentru IMM-uri, MIMMC, 2004.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


IT & Comunicatii Piata locala de hardware a fost de 540 milioane de euro in 2003, cu perspectiva de a atinge 560 milioane de euro in 2004. Piala locala de servicii software si IT ar putea atinge 250 milioane de euro in 2004, comparat cu 220 milioane de euro in 2003. Exportul de servicii software si IT este estimat la 210 milioane de euro in 2004, crescand fata de 170 milioane euro in 2003. In consecinta, piata IT, inclusiv exportul, ar putea atinge 1 miliard euro in 2004, comparat cu 900 milioane euro in 2003. Se asteapta ca segmentul de software si servicii sa creasca in urmatorii ani mai accentuat decat cel de componente hardware. In Romania segmentul de software si servicii reprezinta 30-35% din piata, comparat cu 60-70% in UE. Procesul de aderare a Romaniei in UE va sprijini dezvoltarea segmentului IT, in principal pentru birouri mici – de acasa si cele ale IMM-urilor, stimulate de facilitatile financiare de leasing. Piata comunicatiilor ar putea creste in 2004 cu 10% fata de anul anterior, la aproximativ 4.5 miliarde euro, de la 3.7 miliarde euro in 2003. Segmentul de telefonie mobila va predomina pe piata, cu un numar al abonatilor si cu veniturile crescand cu 10-20% fata de 2003. Piata de telefonie mobila era de 1.15 miliarde dolari in 2003 si se asteapta sa creasca la 1.35 miliarde dolari in 2004. Va creste competitia in sectorul afacerilor pentru care companiile vor oferi servcii integrate – voce, date, internet fix si mobil4. Progresul sectorului IT & comunicatii se va baza in anii viitori pe extinderea segmentului tehnologiei informatiilor si pe dezvoltarea proiectelor guvernamentale, ca si pe consolidarea segmentului de comunicatii. Pozitia tarii pe piata internationala5 Ponderea importurilor, respectiv a exporturilor de servicii in totalul importurilor, respectiv exporturilor, se considera ca va creste cu aproximativ 5%, respectiv 2.5%. Aceasta reflecta mutatiile produse de integrarea europeana la nivelul diversificarii comertului, ca si a liberalizarii serviciilor din comert. Ca o consecinta a cresterii productivitatii agriculturii datorita asimilarii fondurilor UE specifice, ca si a cresterii comparative a puterii de cumparare a populatiei din Romania in cadrul scenariului pentru integrare, se prevede o crestere a elasticitatii veniturilor (cerinta pe piata pentru exporturile romanesti) catre sfarsitul perioadei prognozate. Apare o diminuare comparata a elasticitatii veniturilor pentru importul produselor prelucrate. Mai mult, elasticitatea veniturilor pentru produsele din domeniul energetic scade, ca urmare a prevederii construirii unui nou reactor atomoelectric la centrala de la Cernavoda, planificat pentru perioada 2007-2008.

4 Mediul Economic Romanesc, iunie 2004 - RoBank 5 Sursa: Raport prezentat la Intalnirea de toamna a UN Project Link, New York, 22-24 noiembrie 2004, Perspectiva 2003-2008 pentru economia romaneasca, Constantin CIUPAGEA.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Procentul veniturilor din taxe vamale scade usor, ca rezultat la cresterii ritmului implementarii noilor tarife si impozite, ca rezultat al integrarii si, de asemenea, ca rezultat al modificarilor structurii importurilor. Evolutiile demografice In ultimii zece ani populatia Romaniei a scazut constant si rapid. Valorile negative ale ratei cresterii naturale, corelate cu rata emigrarii (in special in prima jumatate a intervalului) au dus la o scadere de aproape 1 milion de locuitori (- 4.2%). Conform rezultatelor preliminare ale recensamantului din 18 martie 2002, populatia Romaniei era de 22,048.4 mii de locuitori. Distributia pe zone era: 54.4% in zonele urbane si 45.6% in zonele rurale. Conform rezultatelor recensamantului populatiei si locuintelor, populatia Romaniei era de 21698.1 mii de locuitori la 18 martie 2002. Daca tendinta curenta a principalilor indicatori demografici se mentine, se estimeaza ca in urmatorii ani populatia Romaniei va scade sub limita de 20 milioane. O analiza a populatiei dupa criterii de varsta releva, pe de o parte, un proces de imbatranire, si pe de alta parte, o scadere a populatiei scolare. Aceste tendinte au un efect direct asupra cresterii presiunilor de pe piata muncii ca rezultat direct al cresterii populatiei in zonele de varsta de 20-24 si 25-29 ani; va apare deci o relaxare pe pieta muncii atunci cand populatia care are acum 0-14 ani va atinge varsta activa. Mediul juridic Cadrul legal general pentru activitati comerciale a fost stabilit prin Constitutia adoptata in 1991. Constitutia descrie in mod specific economia romaneasca ca pe o economie de piata. Conform Constitutiei, statul este obligat sa asigure conditiile necesare pentru comertul liber si competitia economica egala. De aceea, legea cererii si ofertei functioneaza in economia romaneasca. Bazele acestui sistem sunt asigurate de existenta proprietatii private, care este protejata si GARANTATA. Articolul 41 din Constitutie, intitulat Protectia Proprietatii Private, specifica (la paragraful 1): "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate". Proprietatea privata se supune acelorasi conditii si este protejata in mod egal de lege, indiferent de titular. In acest cadru legal general exista legi specifice cu privire la diferite aspecte, cum ar fi modalitatile legale de a crea, de a obtine autorizatie si de a desfasura activitati pentru o companie comerciale, cu privire la taxe, protectia consumatorului, etc. Toate aceste legi specifice sunt in acord cu principiile generale descrise prin Constitutie. Pot fi create urmatoarele tipuri de companii comerciale, conform legilor din Romania (stabilite prin asociatii individuale sau legale conform Legii. Nr. 31/1990, republicata):

societate in nume colectiv; societate in comandita simpla; societate pe actiuni; societate in comandita pe actiuni; societate cu raspundere limitata;

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Fiecare din aceste tipuri de companii au trasaturi specifice. Alegerea dintre aceste tipuri este determinate de diferiti factori, cum ar fi modul in care intreprinzatorul concepe structura si dezvoltarea ulterioara a afacerii, numarul partenerilor, capitalul initial, etc.

2.2 Auto-angajarea in Romania

Termenul ‘auto-angajare’ este definit statistic prin : “o persoana care isi desfasoara activitatea la sediul propriu si conduce o afacere individuala fara sa angajeze alte persoane, cu posibilitatea ajutorului de la membri de familie neremunerati”. Intrucat persoanele auto-angajate nu sunt privite, conceptual, ca o componenta importanta a pietei muncii, legislatia in vigoare nu include prevederi speciale cu privire la aceasta categorie. Nici factorii politici de decizie nici societatea civila nu au fost interesate in mod specific de statutul persoanelor auto-angajate. Statisticile indica faptul ca numarul persoanelor auto-angajate in Romania era in 2000 de 1,717,000 (29.1% femei si 15.2% in zone rurale), si ca persoanele auto-angajate si membrii neremunerati ai familiei reprezinta 42.4% din populatia activa, incluzand 91% in zonele rurale. Aceste statistici nu sunt totusi certe, intrucat auto-angajarile in zonele rurale este un mijloc de supravietuire si nu o afacerile generatoare de venit. Totusi, in acest studiu am incercat sa ne concentram atentia asupra urmatoarelor categorii care pot fi asimilate persoanelor auto-angajate:

- persoana fizica autorizata; - asociatie familiala si - micro-intreprinderi, cazul particular al IMM-urilor

Persoana fizica autorizata – desfasoara activitate individuala autorizata de Primarie, si este inregistrata in Registrul Comertului. Nu are personalitate juridica. Asociatia familiala – infiintata de membrii unei familii, autorizata si inregistrata la fel ca si persoanele individuale. Nu are personalitate juridica. Micro-intreprinderea – definita legal inca din ultima parte a anului 2001. Este infiintata din punct de vedere legal in functie de aceleasi reglementari ca si celelalte companii. Trebuie sa aiba cel putin 1 angajat si maxim 9, si o cifra de afaceri de pana la 100.000 Euro. Datorita regimului de impozitare se pare ca e mai preferata de persoanele fizice care desfasoara activitati in sectorul serviciilor. Recent a fost adoptata o noua lege cu privire la persoanele individuale autorizate si la asociatiile familiale, lege care simplifica procedurile de autorizare. Legea nr. 300/2004 stabileste conditiile prin care persoanele fizice, romani sau straini din tarile membre UE sau europene, pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei ca persoane fizice autorizate sau organizati in asociatii familiale. Deci, sub denumirea de auto-angajare sunt grupate doua tipuri de agenti ne-incorporati, fara personalitate juridica: pe de o parte, asa-numitele afaceri desfasurate de lucratori pe cont propriu si, pe de alta parte, asociatii familiale si alte

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


afaceri pe scara mica neincorporate. Trasatura comuna a acestor entitati este ca nu se face distinctia intre capitalul lor si bunurile personale ale proprietarilor, de aceea venitul obtinut din activitatile firmei este inclus in venitul brut derulat in sectorul afacerilor private. Din punct de vedere economic, exista inca doua tipuri de persoane fizice sau asociatii familiale din care majoritatea acestor afaceri isi iau sursa de venitul brut : una este in domeniul rural si agricol, cealalta este in zona urbana orientata pe servicii. Cele mai numeroase si traditionale sunt fermele agricole de familie, care pot fi de marime foarte mica (de la mai putin de 1 hectar la 2-3 hectare) si care pot fi considerate ca “mostenirea” a ceea ce regimul comunist a fost intotdeauna obligat sa lase gospodariilor rurale, ca sursa de hrana. Aceste ferme sunt orientate in principal spre consumul propriu al proprietarilor. Pe langa acestea, exista un alt tip de mica afacere care se ocupa cu servicii in zonele urbane si care este, in mod sigur, mai moderna si mai dinamica. Micile intreprinderi par a fi agentii economici cei mai bine adaptati la contextul tranzitiei: in primul rand, marimea capitalului initial necesar pentru operare este foarte redus; impozitarea este redusa. O astfel de intreprindere6 are maximum de flexibilitate si se adapteaza cel mai usor produsului/serviciilor sau inovatiilor de pe piata. Acestea opereaza in general in sectorul serviciilor, beneficiind de subdezvoltarea anterioara a acestui sector si de marea cerere care a urmat; pana cand cererea in exces de servicii nu va fi pe deplin acoperita, micile intreprinderi ofera managerilor venituri mai mari decat cele medii. Totusi, auto-angajatii (sau micro-intreprinzatorii) sunt de mai multe tipuri: unele sunt abia la inceput, si care formeaza segmentul competitiv de piata, altele sunt viabile insa nedezvoltate, altele sunt mai degraba inactive, in timp ce o parte poate fi cu siguranta inclusa in categoria economie de subzistenta. Un indicator cheie a dinamismului intreprinderilor este numarul IMM-urilor la 1.000 locuitori. Media romaneasca de 10.3/1.000 locuitori compara dezechilibrul fata de media UE - 19 tari au 52.8/1.000 locuitori7, sugerand ca exista un cadru foarte bun pentru intarirea dezvoltarii activitatii sectorului IMM-urilor in Romania. Pentru punerea de acord cu procedurile din celelalte tari, s-a facut o analiza a compozitiei inregistrarilor din baza de date a Camerei de Comert si Industrie, care a aratat ca microintreprinderile domina sectorul IMM (92.8%). Este o mare concentratie de IMM-uri in sectorul comertului (66.9%), ceea ce reflecta fragmentarea industriei de distributie si desfacere din Romania. De asemenea, datele sugereaza ca sectorul de servicii (14.5%), desi relativ inca subdezvoltat, are un mare potential pentru dezvoltare.8 Conform unui studiu intitulat “Modele regionale de dezvoltare ale intreprinderilor private in Romania”, prezentat la al 41lea Congres al Asociatiei de Stiinta Regionale Europene, estimarea auto-angajarilor la nivel regional in prima perioada a anului 6 Antreprenoriatul si institutiile in tranzitie/ Entrepreneurship and Institutions in Transition, Gérard Duchne, Philippe Rusin, Geomina Turlea 7 Sursa: OECD-EBRD, 2003 8 Sursa: OECD Privire de ansamblu asupra IMM, 2002

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


1998 in Romania este prezentata in tabelul de mai jos. Metoda de estimare utilizata este metoda de regresie lineara (OLS).

SELF U 5.611*

(2.527) HOWN -1.496

(2.352) EDU 200.419

(381.307) URB -1.836*

(0.879) SCIE 0.130*

(0.028) INFR2 0.134*

(0.106) NAT 12.151

(15.794) Constant 45.465

(421.745) Adjusted R2 0.337

Erori standard in paranteze; * semnificativ din punct de vedere statistic la nivelul critic de 5% Unde: U rata somajului URB procentul de populatie din zona urbana HOWN procentul de proprietari EDU indexul educational UNDP (index ponderat al populatiei instruite si procentul brut al populatiei scolare) SCIE personal C &D / 100000 locuitori INFR2 densitatea cailor ferate/1000 km2 NAT variabila martor ce ia valoarea 1 pentru judetele cu procent al minoritatilor peste 10%, si 0 in caz contrar (imputernicire pentru potentiale relatii transfrontaliere) Conform aceluiasi studiu exista diferite modele regionale de activitate intensa a activitatii antreprenoriale pentru noile forme private, pentru auto-angajari si pentru noi forme cu capital strain privat. Noile firme cu capital privat sunt concentrate in capitala, in regiunile din vest si din nord, ca si in judetele din sud-est din zona invecinata Marii Negre. Aceasta distributie sugereaza ca vecinatatea la vestul si nord-vestul granitei si, respectiv, cu zona porturilor de la Marea Neagra, pot juca un rol in dezvoltarea sectorului privat din Romania. In cazul capitalei, economia externa pe scara mare apartinand aglomerarilor economice poate explica existenta concentrarii firmelor private. Numarul auto-angajatilor este distribuit mai unitar in cadrul regiunilor. Exista putina suprapunere cu distribuirea noilor firme, ceea ce sugereaza ca in cazul intreprinzatorilor individuali alti factori pot explica aceasta distributie.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Distributia regionala a noilor firme cu capital strain privat arata o mare concentrare in capitala, in regiunea vestica si in zona portuara principala a Marii Negre. Economia de aglomerare si vecinatatea legaturilor internationale par a fi mai importante in acest caz. Totusi, conform datelor oficiale, auto-angajarea a cunoscut o curba ascendenta inca de la mijlocului anilor ’90. Numarul auto-angajatilor si a membrilor de familie neremunerati a crescut cu 11.8% si, respectiv, 9.7% intre 1996 si 2001. In 2001, conform LFS Roman, din totalul populatiei active 54.3% erau angajati, 24.1% auto-angajati si 20.2% membri de familie neremunerati. Angajatii, al caror numar a scazut de la mijlocul anilor ’90, reprezentau numai 1.2% din totalul populatiei angajate in 2001. Auto-angajarea este aproape totala in agricultura (89.2% din total) in timp ce 80.2% din angajati sunt in sectorul serviciilor, in particular in comert (62.8% din totalul angajatilor)9.

Aspiratii politice10 & declaratii referitoare la Firmele cu un singur angajat

Noua politica a Guvernului Romaniei referitoare la mediul de afaceri se bazeaza pe sprijinul acordat intreprinzatorilor privati si pe stimularea liberei initiative. Intrucat auto-angajarea nu este definita in mod legal, guvernul sprijina sectorul IMM, inclusiv micro-intreprinderile, persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale.

Pentru a-si atinge obiectivele, noul Guvern considera ca este necesar sa se inlature obstacolele care stau in calea initiativei private. Este necesar sa se constientizeze faptul ca prosperitatea cetatenilor este data de o economie de piata functionala care, la randul ei, nu poate exista fara legi, proprietate privata si o clasa de mijloc puternica.

Cat priveste politica fiscala, Guvernul Romaniei a realizat urmatoarele:

- Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%; - Introducerea impozitului unic de 16% - ca impozit pe veniturile individuale. Deducerile de baza si cele suplimentare sunt mentinute de asa maniera incat persoanele cu venituri mici sa nu fie afectate. - Reducerea graduala a cotei impozitului pentru contributia la fondurile sociale incepand cu anul 2006, atat pentru angajati cat si pentru angajator, astfel incat in anul 2008, aceasta sa ajunga la 39,5% , in comparatie cu 49, 5% cat este acum.

Masurile referitoare la reducerea impozitelor directe se regasesc de asemenea in cadrul modificarilor Codului Fiscal, care a intrat in vigoare in anul 2005.

Pe de alta parte, aceasta relaxare fiscala duce la o crestere a celorlaltor taxe, inclusiv a acelora pentru micro-intreprinderi, care s-au dublat.

9 Sursa: Evaluarea comuna a proritatilor privind angajarea in Romania, 2002 10 Compilatie realizata pe baza documentelor guvernamentale, cum ar fi “Programul de guvernare 2005-2008”

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Alt aspect pe care Guvernul l-a abordat pentru a sprijini cresterea numarului de IMM-uri este eliminarea barierelor administrative prin:

- Elaborarea unei legislatii simple, clare si stabile; - Simplificarea procedurilor pentru accesul pe piata si dizolvarea firmelor. - Reducerea procedurilor administrative legate de obtinerea autorizatiilor, aprobarilor si instiintarilor. Sprijinirea sectorului IMM reprezinta o importanta solutie abordata de catre Guvern, pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de adaptare structurala si a restructurarii industriei, generand alternative sociale si economice si sprijinirea consolidarii clasei mijlocii. Noul sector privat, in particular IMM-urile, este principala forta motoare pentru transformarile economice si crearea de locuri de munca. In Romania, sectorul IMM a contribuit cu 56% la totalul cifrei de afaceri in 2001. Se estimeaza cresterea contributiei IMM-urilor la totalul angajarilor de la 25% in 1995 la circa 50% in 2001. De-a lungul aceleiasi perioade, toate locurile noi de munca au aparut in sectorul IMM, cu un numar total estimat de 700 000 locuri de munca, insuficient totusi pentru a compensa concedierile.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


3. Sprijinul national pentru actiunile in favoarea auto-angajarii Promovarea antreprenoriatului Atitudinea opiniei publice fata de intreprinzatori este, in general, negativa in economii de tranzitie cum este cea a Romaniei, reflectand mostenirea regimului comunist care descuraja acest gen de activitate. In corelatie cu experientele recente, cum ar fi eficacitatea neuniforma a procesului de privatizare, intreprinzatorii si antreprenoriatul sunt adesea asemanati cu oportunismul si neonestitatea de catre opinia publica. In plus, sectorul privat percepe adesea ca indiferenta atitudinea administratiei publice, a carei sarcina este sprijinirea activitatilor antreprenoriale. Pentru a incuraja dezvoltarea sectorului IMM, Guvernul Romaniei a creat in 2002 o Agentie Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie, pentru a realiza diverse obiective privind dezvoltarea acestora, inclusiv acces sporit la finantare, acordarea de granturi pentru initiere si/sau costuri de extindere, infiintarea imprumurilor garantate pentru facilitarea accesului la credite, etc. Agentia pentru IMM-uri si Cooperatie activeaza pentru crearea unei culturi antreprenoriale puternice in Romania. In strategia IMM-urilor, aceasta pune accentul pe nevoia de a sprijini dezvoltarea culturii de afaceri, prin generarea unei atitudini mai pozitive catre afaceri si antreprenori, de exemplu prin punerea accentului pe:

Campanii de informare: campanii initiate de guvern (TV, presa si radio) create pentru generarea unei atitudini mai pozitive fata de antreprenoriat;

Raportare Media: Ministerul are nevoie de o strategie pe termen lung, in cooperare cu politica IMM in domeniul comunitar, pentru a scoate in evidenta aspectele pozitive si povestile de succes.

Publicatii pentru antreprenori: publicatiile concentrate pe activitati antreprenoriale sunt o sursa importanta de informare pentru oamenii de afaceri, in special pentru aceia care conduc firme mici. Cea mai importanta publicatie este acum “Revista IMM”, care totusi ajunge la un numar mic de intreprinzatori.

3.1 Initiative locale si regionale

Exista multe initiative in sprijinul auto-angajarii in Romania. Acestea nu se adreseaza in mod specific doar auto-angajarii, ci IMM-urilor ca intreg, precum si dezvoltarii antreprenoriatului. Poate insa cea mai importanta intiativa care demonstreaza interesul politic in dezvoltarea IMM-urilor este Strategia Guvernamentala pentru dezvoltarea IMM-urilor in perioada 2004-2008, disponibila in limba romana la adresa de internet http://www.mimmc.ro/imm/strategia/. Multe initiative locale si regionale (cum ar fi incubatoarele de afaceri) au fost fondate cu suport financiar prin programe Phare implementate la mijlocul anilor ‘90. Totusi

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


este dificil de aratat prin date oficiale cate din aceste programe sunt inca operationale. In ultima perioada Guvernul Romaniei a infiintat Parcurile de Tehnologie a Informatiei sau Parcurile Tehnologice, in parte cu asistenta financiara externa.

3.2 Sprijin

Aceasta sectiune analizeaza principalele surse de finantare disponibile in Romania, create pentru a da referinte legate de un eventual gol financiar existent in acest sector, potrivit micro-intreprinderilor. Bancile comerciale furnizeaza majoritatea surselor financiare catre piata IMM-urilor. Nu exista deficit pe piata din perspectiva filialelor operationale ale bancilor comerciale. Una dintre cele mai importante din aceste banci, din punctul de vedere al micro-intreprinderilor, este Banca Comerciala Romana (BCR). BCR este cea mai mare banca comerciala, cu circa 30% din totalul activelor financiare si 286 filiale in cele 41 judete din Romania. Banca este in proprietatea statului insa in prezent este restructurata in vederea privatizariii. Banca s-a ocupat sau se ocupa de managementul unor linii de credit pentru piata IMM-urilor cum ar fi: − Linie de credit EBRD (Facilitate de finantare IMM) valorand 75 milioane euro. − Fondul PHARE MARR in valoare de 6 milioane euro. − Fondul PHARE RICOP in valoare de 34 milioane euro. − Diverse fonduri PHARE (ex. SAPARD) si credite pentru zone defavorizate, unele dintre care au fost create pentru asistenta in initierea de afaceri. Portofoliul de imprumuturi al BCR dedicat sectorului IMM era de aproximativ 600 milioane euro in 2003. Aceasta sugereaza ca o suma considerabila din fondurile proprii a fost utilizata pentru sprijinirea sectorului intreprinderilor, insa strategia de imprumuturi a BCR nu face distinctia intre sectorul IMM si alte intreprinderi. Toate intreprinderile urmeaza aceeasi procedura si pot obtine servicii cum ar fi credite, intermediere de afaceri, leasing, pre-finantare pentru export, etc. Banca recunoaste faptul ca sectorul IMM trece printr-o perioada dificila in obtinerea de credite, dar aceasta se poate datora faptului ca IMM-urile tind sa subraporteze nivelul profiturilor, ca un mijloc de a minimiza impozitarea (vezi OECD-EBRD, 2002 si 2003a pentru o analiza a dificultatilor financiare majore intampinate de sectorul IMM-urilor in Romania, cum ar fi schimbarea constanta a nivelului impozitelor si taxelor, verificarea frecventa de catre inspectorii Administratiei financiare, etc.), sau ca IMM-urile pot fi angajate in activitati informale sau au in general dificultati legate de indeplinirea cerintelor BCR pentru completarea dosarului de creditare: − Cerere de imprumut semnata de mandantii imputerniciti ai companiei. − Bilantul companiei, raportul de activitate, declaratia de venituri si pierderi pentru ultimii 2 ani, ultimele Rezultate Financiare si declaratiile de venit net, balanta provizorie pe ultima luna. − Plati si incasari previzionate (fluxul numerarului) si bugetul veniturilor si chetuielilor. − Lista cheltuielilor finantate prin imprumut (cantitate, valoare, oferte, etc.). − Statutul contractelor pentru bunurile ce vor fi finantate prin imprumut. − Planificarea ratelor. − Garantii si titluri adiacente.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


− Plan de afaceri (pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro). − Orice alte documente solicitate de banca. Sursa: BCR, 2004 In acest raport nu putem face o analiza exhaustiva a ofertei bancilor comerciale, insa merita amintite si alte banci. Banca Romaneasca are 15 filiale si este orientata spre piata IMM. Banca Transilvania a fost initial fondata ca banca orientata spre IMM-uri, insa si-a largit ulterior beneficiarii de pe piata. Raiffeisen Bank opereaza in toate cele 41 judete din Romania printr-o retea de 200 filiale si agentii. Este concentrata pe zona pietei mici si mijlocii, in principal pe acee firme cu o cifra de afaceri de 1-2 milioane euro. Micro Finantare Exista sase furnizori principali de micro-finantare in Romania: Community Habitat Finance International (CHF), Fundatia Soros, World Vision’s Credit Consulting and Training for Business (CAPA Foundation), ROMCOM, Romanian American Enterprise Fund and Opportunity International. CHF International opereaza un program de credit de finantare IMM (inclusiv un program de credite pentru locuinte), care a inceput in 1994 de la un birou in orasul Timisoara, iar acum are 15 birouri in 20 de judete. Programul acorda imprumuturi individuale de 2 000 -20 000 dolari pe termen de pana la 24 luni. Imprumuturi foarte mici de 1000 de dolari sunt acordate in cazuri exceptionale. Imprumuturile se acorda in dolari iar dobanda este de 16% la sold, plus un comision de 2%-4%. Marimea imprumutului mediu este de circa 27000 dolari SUA; peste 50% din imprumuturi privesc activitati comerciale, 27% pentru servicii iar 19% pentru productie. Cu incepere din aprilie 2004 portofoliul imprumuturilor catre IMM era de 4.7 milioane dolari SUA, constand din 1009 imprumuturi. Calitatea portofoliului este buna, cu un risc al acestuia de > 30 zile, in procent de 2.04% din totalul imprumuturilor. CHF ofera de asemenea un imprumut pe termen scurt pentru clienti (500-2 500 dolari USD pentru maxim 3 luni, cu 6% comision). Asigurare si Leasing Exista munlte companii importante de asigurari, dintre care unele ofera si leasing. Leasing-ul este o piata in extindere insa este in principal orientata mai degraba spre achizitia de autovehicule decat pe echipamente, si pare a fi restrictionata in prezent mai ales la intreprinderi de marime medie. Actiuni In prezent exista societati de fonduri de capital care opereaza in Romania: − Fondul Romano-American de Institii/ Romanian American Investment Fund. − Fondul Roman Post-Privatizare/ Romanian Post Privatization Fund. − Fondul Direct Romano-Moldovean/ Romanian and Moldovan Direct Fund. − Advent Central and Eastern Europe II. − Oresa Ventures S.A. Fonduri de garantie a creditelor Romania are o experienta relativ lunga de infiintare a fondurilor de garantare a creditelor:

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


− Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati / The Romanian Credit Guarantee Fund for Private Entrepreneurs (CGFPR) este o initiativa privata infiintata in 1993. Priveste toate intreprinderile private si nu este restrictionat numai unui sector anume de activitate. Acopera 70% din garantie si percepe un comision anual de 3% - 3.5% din garantia ramasa de achitat. − Fondul de Garantare a Creditului Rural/ The Rural Credit Guarantee Fund (RCGF) a fost creat in 1994 si emite garantii de pana la 1 milion euro pentru companii private in special in agricultura si sectoarele de prelucrarea alimentelor. Acopera 70% din garantii (pentru imprumuturi pe termen mediu si lung) si 50% in cazul imprumuturilor pe termen scurt. Comisionul variaza intre 2.5% si 3% din garantia ramasa de achitat, cu unele exceptii cum ar fi pentru Asociatia Fermierilor. − Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri/ The National Credit Guarantee Fund for SMEs (FNGCF) a fost creat in 2002 de Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie, cu sprijin financiar oferit de stat pentru sectorul IMM-urilor, inclusiv initierea de afaceri in domeniul industriei, serviciilor, agriculturii, constructiilor si transporturilor. Exista criterii stricte de eligibilitate, iar fondul de 10 milioane de euro ofera trei produse:

Garantii pentru firmele infiintate: maxim 400 000 – 500 000 euro; 60% - 70% garantie la credit; premiere anuala de 1% din imprumutul datorat pe termen scurt si 2.5% - 3.5% pentru imprumutul pe termen mediu si lung.

Garantii pentru initiere: maxim 400 000 – 500 000 euro; 70% - 80% garantie la credit; premiere anuala de 1.5% din imprumutul datorat pe termen scurt si 2.5% - 3.5% pentru imprumutul pe termen mediu si lung.

Garantii pentru leasing: garantia ratelor (maxim trei rate consecutive) pentru contractele de leasing.

In ultima perioada, imprumuturile pe termen scurt prin FNGCF au fost suspendate, pentru solicitarea de clarificari legate de aspectul acestor imprumuturi ca fiind sau nu ajutor de stat necompetitiv. Intrucat nu au mai fost emise garantii pe termen lung (10 ani) iar imprumuturile pe termen scurt au fost suspendate, volumul activitatii a fost mult redus in 2004. Alte fonduri si credite In Romania exista numeroase alte fonduri de finantare. Exemplele includ intermedierile (ex. Banca Comerciala Romana), microfinantarea prin diverse ONG-uri/ donatori, programele cu finantare PHARE si initiativele finantate de stat cum ar fi acelea care sunt dedicate zonelor defavorizate din tara. O analiza cuprinzatoare a acestor surse de finantare este disponibila prin Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie (2003b). Fondurile sunt de obicei alocate pe criterii referitoare la sectorul de privatizare si la zonele geografice vizate. Accesul la finantare Conform analizei BEEPS (2002), accesul IMM-urilor la finantare (costuri, acces la surse de finantare, capital) este apreciat ca fiind pe locul 4 si 9 dintr-un set de 21 potentiale obstacole care stau in calea deschiderii unei afaceri in Romania (vezi OECDE BRD, 2003b). Totusi, o analiza a surselor de finantare folosite de intreprinzatorii romani pentru a-si finanta necesarul de capital circulant si de investitii noi (vezi tabelul de mai jos) demonstreaza o mare incredere in fondurile interne si pe

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


imprumuturi provenind de la prieteni si din familie, tendinta care este mai mare decat cea manifestata in economiile tarilor din vestul Europei.

Sursa de finantare Capital activ Investitii noi Fonduri interne 69.5 62.2 Banci locate private 8.1 6.4 Familie/prieteni 5.9 5.6 Credite de la furnizori 3.5 1.3 Banci de stat 2.6 2.0 Intermedieri 2.3 0.9 Leasing 2.1 3.6 Altele 2.0 2.4 Guvern 2.0 2.4 Credit de la clienti 1.2 0.1 Imprumuri in bani 1.1 1.0 Banci straine 1.0 1.4 Carti de credit 0.7 0.8 Sursa: OECD-EBRD, 2003b Bancile comerciale private acopera o parte modesta din necesarul financiar (8.1% pentru solicitarile de capital circulant si 6.4% pentru solicitari de noi investitii). Bancile comerciale straine sunt in prezent nerelevante pentru furnizarea de surse financiare sectorului IMM. Problema accesului inadecvat la finantare este recunoscuta in mod explicit de Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie (2004): “Desi in ultimii ani sectorul bancar romanesc a trecut prin transformari, intreprinzatorii si IMM-urile intampina inca dificultati in accesarea finantarii in conditii acceptabile. Creditul este disponibil, insa tehnica de finantare utilizata de sectorul bancar fata de IMM-uri – imprumuturi pe termen lung sau sprijin in numerar – sunt rareori disponibile. Bancile impun conditii de garantare a imprumutului pe care IMM-urile nu le pot practic indeplini, din cauza capitalului insuficient si lipsei de garantii colaterale. Intreprinderile mici si microintreprinderile nu au sanse sa se dezvolte, iar intreprinzatorii nu vor putea sa intre pe piata cu idei si produse noi daca nu vor fi luate actiuni care sa le imbunatateasca accesul la finantare.” Declaratia de mai sus arata ce s-ar mai putea face pentru imbunatatirea accesului general la finantare in Romania. Initiativele de politici pentru sprijinirea antreprenoriatului apartin in principal Agentiei Nationale pentru IMM-uri si Cooperatie, agentie activa in urmatoarele domenii:

Organizeaza anual “Targul de Finantare pentru IMM-uri” cu sprijin PHARE. Organizeaza Masa Rotunda trimestriala, discutii cu bancherii pentru simplificarea accesului IMM-urilor la finantare.

Organizeaza anual “Targul IMM” pentru promovarea unor servicii cum ar fi finantare si consultanta.

Organizeaza evenimente la nivel national asupra impactului largirii sectorului IMM si discutii legate de accesul la finantare pentru IMM-uri.

A organizat, in colaborare cu CHF, un proiect de lege privind microfinantarea IMM-urilor.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


3.3 Servicii

Cateva organziatii ofera servici si sprijin dezvoltarii antreprenoriatului. Din nou, aceste servicii nu sunt specific-orientate pe auto-angajare, ci catre IMM-uri si antreprenoriat. Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) - http://www.cnipmmr.ro/engl/about.htm • membru UEAPME – Uniunea Europeana a Mestesugarilor si a Intreprinderilor Mici si Mijlocii / European Union of Craft and Small and Medium Enterprises • membru WASME – Asociatia Mondiala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii/ World Association for Small and Medium Enterprises • singura asociatie a angajatorilor din Romania reprezentativa la nivel national pentru IMM-uri Principalele activitati: Protectia si promovarea intereselor IMM-urilor la nivel local, national si international; promovarea si apararea intereselor intreprinderilor private in relatia cu factorii de decizie din aparatul autoritatilor publice, ca si in fata altor organe si organizatii din Romania si din strainatate; stimularea, prin modalitati specifice, a privatizarii si a infiintarii de intreprinderi mici si mijlocii bazate pe capital local si/sau cu participare straina. Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie – organ guvernamental (ANIMMC) - http://www.mimmc.ro . Proncipalul obiectiv este implementarea programelor guvernamentale in domeniul IMM-urilor. Antreprenoriat on-line pentru tineri - http://www.basepoate.ro/index.htm Prima pagina web pentru antreprenoriat on-line. Resurse importante despre cum sa incepi o afacere, surse de finantare, plan de afaceri s.a. Centrul Romano-American de Excelenta in Afaceri / Romania-US Centre for Business Excellency - http://www.consult-ase.ro/ - fondat ca rezultat al programelor de cooperare dintre Academia de Studii Economice Bucuresti si Washigton State University . Scopul sau este crearea unui Centru care sa dezvolte spiritul antreprenorial. Camera de Comert si Industrie din Romania/ Chamber of Commerce and Industry of Romania - http://www.ccir.ro/Index.html - care sprijina si promoveaza afacerile din domeniul industriei, agriculturii, comertului, turismului si serviciilor. Principalele servicii: Consultanta in afaceri; Assistenta la infiintarea si functionarea companiei; Promovarea contactelor de afaceri, Informatii de baza privind cooperarea in probleme de dezvoltare locala; Expertiza in probleme de drept comercial si arbitraj in litigiile de afaceri. Ofera de asemenea reprezentarea si protectia intereselor comunitatii de afaceri din Romania in fata organismelor de decizie de la nivel local si national. Alte servicii legate de antreprenoriat: Initierea unei afaceri, Evaluarea competentelor, Orientare si asistenta, Acces la surse de finantare, Investitii in parteneriat, Promovarea unei afaceri s.a. Agentii Judetene de Forta de Munca – cu birouri in fiecare judet; ofera de asemenea sprijin pentru initierea de afaceri.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Centrul pentru Intreprinderi Internationale Private/ Centre for International Private Enterprise este prezent in Romania din 1991-92. CIPE a efectuat programe de instruire pentru personalul executiv din sectorul afacerilor, a sprijinit dezvoltarea unei Aliante Strategice a Asociatiilor de Afaceri (SABA), a oferit granturi pentru dezvoltare institutionala si a realizat seminarii in managementul corporatist. In 2000, USAID-Romania a selectat CIPE ca si contractor pentru initiative majore de sprijinire a dezvoltarii asociatiilor de afaceri din domeniul tehnologiei informatiilor, industria manufacturiera si sectorul de turism. CIPE a lucrat de asemenea cu asociatii multi-sectoriale si de femei, intrucat au avut membri in fiecare din sectoarele vizate. In cadrul acestui program derulat pe trei ani, CIPE a fost responsabil pentru un numar de activitati: asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala; sprijin pentru sustinerea publica a initiativelor politicilor din domeniu; informarea constanta pentru asociatiile vizate, prin forumuri, reuniuni si conferinte; granturi; crearea de oportunitati pentru investitii; experti voluntari. http://www.ciperomania.org

3.4 Instruire

Camera de Comert si Industrie din Romania / Chamber of Commerce and Industry of Romania - http://www.ccir.ro/Index.html Instruire ocupationala pentru operatorii din economie din Bucuresti si din tara:

• Organizarea de cursuri ulterioare absolvirii unei forme de invatamant (liceu sau invatamant superior);

• Cursuri avansate pe termen scurt in organizarea afacerilor, management si programare;

• Certificare profesionala in afaceri; • Organizarea de simpozioane, colocvii si mese rotunde pe teme de instruire in

afaceri;

Centrul de Management si Instruire in Comert/ Commerce Training and Management Center - C.F.M.C. - http://www.mimmc.ro/ comert_interior/info_cfmc/ - organizarea de cursuri de instruire pentru adulti, pe principii de invatare continua. Principalul domeniu: servicii de comert si marketing.

Programul International EMPRETEC/ International Programme EMPRETEC – coordonat de UNCATD, United Nations Conference on Trade and Development http://www.mimmc.ro/ animmc/ centrul _empretec/. Grupul tinta este format din intreprinzatorii existenti si cei potentiali. Exista numeroase programe gratuite de instruire pentru potentialii intreprinzatori, in principal destinate somerilor sau celor concediati, ca parte a unor proiecte diverse finantate de UE prin programe Phare cum ar fi Dezvoltare Economica si Coeziune Sociala, Componenta de Dezvoltare a Resurselor Umane, RICOP, s.a.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


4 Cercetari privind auto-angajarea

4.1 Pe plan international

“Cresterea si modele de auto-angajare in tarile membre UE”/ “Growth and patterns of self-employment in the EU member states”, Parlamentul European/ European Parliament, Directoratul General pentru Cercetare/ Directorate General for Research, Seria Probleme Sociale/ Social Affairs Series, 1999 - http://www.europarl.eu.int/workingpapers/soci/101/101sum_en.htm

Raportul 'Cresterea si modele de auto-angajare' a fost remis comisiei Parlamentului European de catre un consortiu format din patru institutii: Universitatea din Utrecht/ The University of Utrecht (Olanda), Universitatea Libera din Bruxelles/ The Free University of Brussels (Belgia), Colegiul Ruskin/ Ruskin College, Oxford (Marea Britanie) si Grupul B&A pentru Politici in Cercetare si Consultanta/ B&A Group Policy Research and Consultancy, Haga (Olanda), dintre care ultimul a functionat ca si partener coordonator. Pe baza studiilor din literatura, a analizei statisticilor Eurostat si a trei eseuri asupra situatiei auto-angajarilor din Olanda, Belgia si Marea Britanie, raportul furnizeaza o privire de ansamblu a dezvoltarii auto-angajarii si emite concluzii si implicatii cu relevanta pentru factorii de decizie si pentru cercetatori.

Conform raportului,

Auto-angajarea poate contribui in mare masura la calitatea vietii angajatilor. Ofera indivizilor o sansa de a participa pe piata muncii si de a-si pune in valoare talentul intr-un mod mai putin restrictiv decat cel din postura de (ne)angajat, obtinand astfel mai multa satisfactie din munca decat ar fi obtinut pana acum. Mai mult, auto-angajarea poate oferi o mare parte de beneficii societatii, intrucat contribuie la o economie mai dinamica si la o mobilizare mai deplina a resurselor umane pentru a genera noi activitati economice si inovatii tehnologice.

Exista totusi cateva aspecte ale auto-angajarii care o fac o postura mai putin atractiva. Exemplele sunt cateodata date de conditii problematice de sanatate si de securitate a muncii auto-angajatului. Acestea pot fi consecinta tipului de activitate si a imprejurarilor in care se desfasoara de obicei activitatea auto-angajatilor, dar acestea pot fi si rezultatul unei lipse de atentie sistematica de care aceste aspecte se bucura in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii.

Acelasi tratament se aplica lipsei abilitatilor antreprenoriale si pentru oportunitati insuficiente de instruire permanenta in abilitati profesionale si antreprenoriale. Aceste neajunsuri pot duce ca auto-angajatii cu mare potential sa obtina rezultate in mod sistematic sub posibilitatile lor, sau poate duce chiar la pagube serioase in orice segment al pietei.

4.2 In Romania

Din nou, in Romania nu exista cercetari specifice orientata pe auto-angajare, sau chiar pe microintreprinderi. Majoritatea studiilor abordeaza in general sectorul IMM-urilor, precum si antreprenoriatul.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


- Situatia Dezvoltarii Intreprinderilor Mici si Mijlocii in Romania / State of Small and Medium-Sized Enterprise Development in Romania, 1990-2001 realizat de catre Centrul pentru Intreprinderi Internationale Private/ The Center for International Private Entreprise (CIPE) Bucuresti Romania

Selectam din recomandarile specifice existente in cadrul agendei referitoare la dezvoltarea IMM-urilor, schitate de Coalitia Usilor Deschise/ the Open Doors Coalition, un consortiu de asociatii de afaceri din Romanian care militeaza pentru cresterea sectorului privat:

• Votarea unor legi care sa reduca birocratia, in asociatie cu initierea unei afaceri si functionarea unei intreprinderi mici sau mijlocii.

• Votarea unei legi care sa reduca suma impozitului pe salarii platit de angajatori. Sistemul curent de impozitare este descurajant pentru companiile care vor sa angajeze lucratori, si incurajeaza evaziunea fiscala. Aceasta reducere a impozitului pe salarii trebuie aplicata tuturor companiilor, insa daca acest lucru nu este posibil pe termen apropiat, este logic ca el sa inceapa cu sectorul tehnolohiei informatiilor si comunicatiilor.

• Simplificarea procedurilor pentru raportarea activitatii si a impozitelor, pentru facilitatea procedurilor administrative aplicate IMM-urilor si angajatilor.

• Stabilirea unui fond de imprumut (similar celui de Administrare a Micilor Afaceri din SUA/ United States Small Business Administration) pentru furnizarea finantarii garantata de stat pentru cresterea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri).

• Restructurarea totala a sistemului de educatie publica pentru a pregati lucratori care sa inteleaga structura sectorului privat si a calificarilor, atat tehnice cat si sociale, necesare pentru satisfacerea solicitarilor angajatorilor privati.

- Modele Regionale de Dezvoltare a Intreprinderilor Private in Romania/ Regional Patterns of Private Enterprise Development in Romania de Iulia Traistaru – Centrul pentru Studii Europene de Integrare/ Center for European Integration Studies (ZEI), University of Bonn, 41st Congress of the European Regional Science Association.

Unele din concluziile lucrarii au fost deja prezentate mai inainte in acest studiu.

- Conferinta asupra “Grupurilor de Intreprinderi si Internationalizarea IMM-urilor – Cazul regiunii romanesti din Timisoara/ Clusters of Enterprises and the Internationalisation of SMEs: the Case of the Romanian Region of Timisoara, 24 mai 2004, - Background Reports; Timisoara, Romania -

Studiul a analizat in principal zona orasului Timisoara, ajungand la un set de concluzii si recomandari interesante. Acestea au fost bazate pe cercetari intense, intalniri cu reprezentanti ai bancilor si ai asociatiilor de afaceri, precum si 8 interviuri cu companii IMM. Un numar de aspecte ce au rezultat din discutiile cu intreprinzatorii merita a fi scos in evidenta: − nici una din cele 8 intreprinderi romanesti nu a putut obtine nici un fel de finantare in faza de inceput. Toate s-au bazat pe surse interne, ca si pe familie si prieteni.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Aceasta situatie nu este deloc neobisnuita intrucat bancile comerciale nu acorda in general sprijin pentru intreprinderile aflate in faza de inceput. − principalele probleme la accesarea surselor formale de finantare au fost percepute ca fiind: increderea excesiva a bancilor in garantii prin giranti, cerinte mari solicitate girantilor (150% - 200%), rate mari ale dobanzii, percerea de comisioane mari, birocratie excesiva (proceduri de aplicare lungi si complexe), inflexibilitate (ex. un imprumut pe rand), durata scurta a imprumuturilor, etc. − numai doua din cele patru intreprinderi infiintate au putut accesa surse formale de finantare (imprumuturi si leasing). Acestea aveau o activitate buna, infiintate in urma cu 6-8 ani, erau de marime medie si aveau acces la garantii. Celelalte doua intreprinderi nu au fost intr-o situatie favorabila, continuand sa se confrunte cu probleme privind lichiditatile si cu restrictii in dezvoltare datorita lipsei capitalului circulant si investit. − intreprinzatorii au observat nivelul crescut al competitiei in sectorul bancilor comerciale. Ei au recunoscut de asemenea ca ratele dobanzilor sunt reduse gradual, totusi considera ca mai sunt necesare schimbari fundamentale inainte ca ei sa poate accesa finantarea din surse formale. − intreprinzatorii solicita urmatoarele conditii de baza pentru a putea accesa credite de la bancile comerciale:

− Reducerea ratei dobanzii. − Marirea perioadei de gratie. − Finantare pe termen lung (10 ani). − Reducerea comisioanelor.

− Ei percep situatia ca fiind atat de grava in ceea ce priveste conditiile de accesare a oricarei forme de finantare, incat nici unul din intreprinzatori nu a alocat timp pentru dezvoltarea unei strategii de inovare. Ei nu cunosc nici o alta optiune oferita de institutiile bancare sau non-bancare pentru a-i sprijini in acest aspect al activitatii lor (cum ar fi programele UE, programe de stat, etc.).

Solutii propuse: - Imbunatatirea informatiei si accesului la sursele de finantare Atat IMM-urile infiintate cat si cele in faza de inceput nu sunt constiente de spectrul larg de surse de finantare disponibile (linii de credit, granturi, leasing, intermediere, etc.), cat si de termenii si conditiile detaliate oferite. Aceasta este o situatie aflata in continua schimbare, care are nevoie de actualizare cel putin o data la 6 luni, urmata de diseminare pe scara larga. Acesta este un punct de start fundamental pentru consolidarea accesului la finantare pentru IMM-uri. -Implementarea unui Centru de Sprijin in Afaceri Zona Timisoara (ca si multe alte zone din Romania) nu are un Centru de Sprijin in Afaceri (BSC) care sa furnizeze servici personalizate intreprinderilor aflate in faza de initiere sau de dezvoltare recenta, inclusiv asistenta pentru a accesa oportunitati de finantare. Desi Camera de Comert, cu birouri regionale in fiecare judet, are un centru de afaceri (si conduce un Centru de Corespondenta in Euro Informatie), aceasta institutie este concentrata in principal pe membrii sai ca si pe firmele doritoare sa plateasca taxe comerciale pentru sprijin si asistenta tehnica in afaceri. Este unanim recunoscut faptul ca intreprinderile aflate la inceput sau cele potentiale, ca si intreprinderile aflate in primele etape de dezvoltare nu pot sau nu doresc sa foloseasca asemenea servicii comerciale.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


4.3 Ce tip de cercetare ar fi necesara

In Romania aproape ca nu exista cercetari relevante despre companiile cu un singur angajat (modalitatea in care definim auto-angajarea in acest proiect). De aceea, este binevenit orice studiu care are drept scop colectarea de informatii privind experientele in dezvoltarea de abilitati antreprenoriale la copii, la tineri sau alte persoane cu privire la auto-angajare, pentru intelegerea si analiza de profunzime a datelor de evaluare a auto-angajarii. 5 Sumar si concluzii

Acest raport documentar asupra situatiei actuale a auto-angajarii in Romania a fost realizat in cadrul proiectului Auto-angajare, adica “Orientare si consiliere pentru auto-angajare”. Obiectivul acestui studiu este sa dea o privire de ansamblu despre cum se dezvolta antreprenoriatul si auto-angajarea in Romania. In ultima decada dinamica auto-angajarii a constituit subiectul unui proces continuu de schimbare. Schimbarea structurii s-a shimbat pe masura ce nivelul auto-angajarii a crescut sau a scazut in diferite sectoare ale economiei, precum si datorita schimbarilor din structura demografica a auto-angajatilor. Importanta auto-angajarii si a stimularii antreprenoriatului incepe sa fie recunoscuta. Experienta individuala a statelor membre UE cu somaj masiv la nivel structural, tendintele catre individualizarea in cadrul societatii precum si europenizarea si globalizarea, toate acestea au favorizat aparitia acestui proces. Politicile care tintesc indirect auto-angajarile provin din diverse politici sectoriale. Sunt date exemple din incercarile la nivel national privind politicile tipice de marketing pe piata muncii, politici industriale, politici din sectorul tehnologiei, politici privind asigurarile sociale, protectia sociala si politicile de protectie sociala si asigurari precum si cele fiscale.

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Bibliografie 1. Statistics: Employment - OECD Non-Members Labour Market Database, OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) - 2. Regional Patterns of Private Enterprise Development in Romania by Iulia Traistaru, paper presented at the 41st Congress of the European Regional Science Association -; 3. Conference on “Clusters of Enterprises and the Internationalisation of SMEs: the Case of the Romanian Region of Timisoara, 24 may 2004, - Background Reports; Timisoara, Romania - 4. Results and performances of enterprises, National Report of Romania, Chapter 12, issued by the National Institute of Statistics (the source for most statistical data presented in this report) 5. Joint Assessment of Employment Priorities in Romania, 2002, Mr Marian Sârbu - Minister of Labour and Social Solidarity of Romania, and Mrs Anna Diamantopoulou - European Commissioner for Employment and Social Affairs; 7. Small and Medium Enterprise Outlook, 2002, Chapter 4, Special focus on transition economies: Romania - OECD; 8. Government Programme for 2005-2008, Romanian Government; 9. Regional Competitiveness in Romania, Maria Vincze, Babeş-Bolyai University, Faculty of Economic Sciences Cluj-Napoca, Romania; 10. Strategy of Human Resource Development in Romania, 2001- Romanian National Observatory -Camelia Gheorghe, Adela Rogojinaru; 11. Romanian Economic Environment, June 2004 - RoBank; 12. The Outlook for the Romanian Economy 2003-2008 by Constantin CIUPAGEA Paper prepared for the UN Project Link Fall Meeting New York, 22-24 November 2004; 13. Entrepreneurship and Institutions in Transition, Gérard Duchne, Philippe Rusin, (Université Paris I) GeominaTurlea (Institute for World Economy, Bucharest,)

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


Anexe Agentii economico-sociali activi in economia nationala, dupa clasa de marime, 2001-2002 (sursa: Romania Date Statistice 2003, Institutul National de Statistica) Structura intreprinderilor active din industrie, constructii, comert si servicii, dupa clasa de marime, in functie de numarul de angajati in 2002 (sursa: Romania Date Statistice 2003, Institutul National de Statistica) Structura populatiei ocupate, dupa statutul profesional in 2002 (sursa: Romania Date Statistice 2003, Institutul National de Statistica)

PL/04/C/F/RF-84151 of 30


PL/04/C/F/RF-84151 of 30

raport de documentare asupra: situatiei actuale a auto ... state of the art report...bazata pe...

Documents