Institutul Naţional de StatisticăDirecţia Judeţeană de Statistică

Braşov

B-dul Eroilor nr. 5, etaj 3, BraşovTelefon: (40) 268 – 413 872, Fax: (40) 268 – 475 654

e-mail: tele@brasov.insse.ro http: //www.brasov.insse.ro

Nr. din

AAnanalliizzaa ssiituaţtuaţieiiei rrrroomilmiloorr ddinin judjudeeţuţull BrBraaşşoovv

I. Introducere

Rromii constituie una dintre cele mai vechi entităţi etnice din România şi una dintre cele

mai numeroase. După o perioadă de ignorare, generată de o politică de asimilare forţată, problema

ţiganilor revine în actualitate, mai densă şi mai complexă.

Problema rromilor poate fi abordată din mai multe perspective, respectiv etnografică,

sociologică şi pedagogică. Identificarea şi valorificarea acestei probleme constituie una din

premisele cele mai importante în integrarea rromilor şi armonizării relaţiilor interetnice.

Spre deosebire de toate celelalte grupuri etnice, contururile populaţiei de rromi sunt extrem

de fluctuante, neputându-se stabili o cifră suficient de exactă.

Dificultatea stabilirii contururilor populaţiei rrome provine din două cauze. În primul rând o

largă varietate a modelelor de viaţă: apartenenţă religioasă, utilizarea sau nu a limbii romanes,

identificarea ridicată cu populaţiile învecinate. În al doilea rând, o accentuată fluctuaţie a

identificării cu o etnie sau alta, în funcţie de contextul acestei autoidentificări.

Conform drepturilor cetăţeanului, garantate de constituţie, etnia unei persoane este cea pe

care aceasta o declară. În consecinţă, din punctul de vedere al tuturor membrilor colectivităţii, cât şi

al statului, dimensiunile etnice ale populaţiei de romi sunt cele indicate de recensământ.

Originea, limba, obiceiurile de viaţă, ocupaţiile ţiganilor, condiţiile de trai, precum şi

relaţiile cu românii au fâcut de-a lungul timplui obiectul mai multor studii şi monografii.

Problemele populaţiei rrome sunt importante. Rromii din România constituie un grup etnic

eterogen din punct de vedere cultural, dar au în comun probleme importante legate de nivelul de

trai scăzut, accesul redus la bunuri publice, capitalul educaţional limitat şi condiţiile precare în care

locuiesc.

Din acest motiv apreciem că ţiganii trebuie să constituie, în fiecare zonă, obiectul unor

studii foarte serioase.

1

II. Origini

Rromii (popular ţiganii) au migrat în Iran şi în Asia mediteraneană, începând din secolul V,

apoi în Imperiul bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul şi centrul Europei (secolul X

- secolul XIV), ca şi în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în

Peninsula Iberică), iar din secolul XIX în cele doua Americi. Sunt semnalaţi în ţările române în

secolul XIV, fie ca meşteşugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, căldărari, căntăreţi, etc.)

organizaţi în şatre, fie ca robi boiereşti, domneşti sau mânăstireşti. Primele atestări ale prezenţei

rromilor în principatele româneşti Moldova (1428) şi Muntenia (1385) sunt documente în care ei

sunt listaţi ca bunuri ale unor mănăstiri. Rromii erau priviţi ca meşteşugari pricepuţi în prelucrarea

lemnului şi aveau o mare valoare economică. După înfrângerile suferite în faţa Imperiului Otoman,

viaţa socială şi economică s-a schimbat, societatea orăşenească s-a divizat în bresle meşteşugăreşti

iar numărul sclavilor de etnie rromă a crescut prin transformarea ţăranilor în iobagi. Rromii erau

priviţi ca meşteşugari pricepuţi în prelucrarea lemnului şi aveau o mare valoare economică. În

funcţie de mai multe criterii, ţiganii se împărţeau în ţigani de casă sau de ogor şi, respectiv,

domneşti, boiereşti sau mănăstireşti.

În Transilvania aflată sub dominaţie maghiară, rromii primesc în anii 1400 statutul de iobagi

ai coroanei, şi anume, primesc dreptul de a umbla prin ţară şi de a poposi pe pământurile coroanei,

autonomie internă a cetelor de rromi, toleranţă faţă de ne-apartenenţa la religia creştină şi absenţa

obligaţiilor militare. Rromii trebuiau să plătească un anumit tribut coroanei, mai mic însă decât

populaţia sedentară. În schimb, în perioada habsburgică, s-a iniţiat o politică de asimilare forţată,

continuată ulterior de regimul comunist. Rromilor li s-a interzis să vorbească limba rromani şi să

poarte costumele lor tradiţionale. În plus aceştia erau forţaţi să folosesască termenul de Uj Magyar

(maghiar nou) când se refereau la etnia lor.

Până în secolul al XVI-lea, termenii de "rob" si "ţigan" erau sinonimi cu "sclav".

“. Un călător englez de la începutul secolului al XIX-lea (Colson) atrăgea atenţia că în ciuda

faptului că „ţiganii alcătuiesc o parte atât de însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare

dispreţ de ceilalţi locuitori, care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele“.

Codul penal muntenesc din 1818 conţinea articolul „Toţi ţiganii sunt născuţi robi“ şi

„ţiganii fără stăpân sunt proprietatea statului”.

Rromii sunt un grup etnic care poate fi găsit în aproape toată Europa, dar mai ales în

România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia şi Serbia. După istoricul Neagu Djuvara, numele de

"ţigani" este derivat din grecescul athinganein (tradus: "a nu se atinge"), plasându-i astfel pe rromi

în rândul celor respinşi de societate în acea vreme.

În secolul XIX, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost

declaraţi liberi şi egali, robia ţiganilor fiind definitiv abolită în 1856.

2

La primul Congres Mondial al Rromilor, în 1971, au fost adoptate drapelul rromilor de

pretutindeni, roata cu spiţe chakra - ca simbol al etniei rrome. Tot atunci s-au adoptat şi drapelul,

imnul şi ziua internaţională a rromilor.

III. Analiza popula ţ i e i d e etnie rro m ă la niv e l na ţ ional

Pentru problematica privind minorităţile din România, respectiv din judeţul Braşov, prezintă

un interes deosebit evoluţia structurii etnice a populaţiei în ultimii ani.

Tabel nr. 1

Structura populaţiei României pe principalele etnii , conform

recensămintelor din 1930, 1956,1966,1977,1992 şi 2002

AnulPopulaţie-

Total

Etnia

Români MaghiariRromi

(ţigani)Germani

1930 14.280.729 11.118.170 1.423.459 242.656 644.488

1956 17.489.450 14.996.114 1.587.675 104.216 384.708

1966 19.103.163 16.746.510 1.619.592 64.197 382.595

1977 21.559.910 18.999.565 1.713.928 227.398 359.109

1992 22.810.035 20.408.542 1.624.959 401.087 119.462

2002 21.680.974 19.399.597 1.431.807 535.140 59.764

%

AnulPopulaţie-

Total

Etnia

Români MaghiariRromi

(ţigani)Germani

1930 100,0 77,9 10,0 1,7 4,5

1956 100,0 85,7 9,1 0,6 2,2

1966 100,0 87,7 8,5 0,3 2,0

1977 100,0 88,1 7,9 1,1 1,7

1992 100,0 89,5 7,1 1,8 0,5

2002 100,0 89,5 6,6 2,5 0,3

Analizând datele din tabelul 1 observăm tendinţa continuă de creştere în ultimul timp a

ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de etnie rromă în total populaţie a ţării, de la

1,1% în anul 1977 la 2,5% în anul 2002. Creşterea numărului persoanelor de această naţionalitate

3

este nu numai consecinţa unei fertilităţi feminine mai ridicate, specifică acestei etnii, dar şi a

faptului că un număr mai însemnat de rromi nu au ezitat să-şi declare naţionalitatea de care aparţin,

aşa cum s-a întâmplat la recensămintele precedente din diferite motive.

România are cel mai mare număr de rromi din Europa; ca procent din întreaga populaţie,

Bulgaria prezintă însă un procent mai ridicat.

Tabel nr. 2

Rromii declaraţi la ultimele recensăminte

România Bulgaria Rep.Slovacă Ungaria Cehia

Populaţie de etnie rromă-

număr535.250 370.908 89.920 189.984 11.746

Ponderea rromilor în total

populaţie - %2,5 4,7 1,7 1,9 0,1

Sursa datelor: Recensământul Populaţiei din 2002 pentru România şi recesămintele din 2001 pentru

celelalte ţări

Repartiţia geografică a populaţiei de etnie rromă la recensămintele din 1992 şi 2002

prezintă o creştere a ponderii rromilor în cadrul unor concentrări teritoriale de mari dimensiuni

care, în general, se menţin.

Procente ridicate ale rromilor înregistrează localităţile din centrul ţării (judeţele Braşov,

Sibiu, Mureş) urmate de cele de pe latura vestică (Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad) şi comunele din

sudul judeţelor Dolj şi Mehedinţi.

La nivel naţional, în mediul urban (2002) valoarea ponderii rromilor este mai redusă decât

în mediul rural (1,8% faţă de 3,2%). Cele mai mari aglomerări de rromi apar în comune (unde se

întâlnesc maximele), doar 8 oraşe prezentând procente de peste 10%, acestea fiind încadrate în

categoria oraşelor mici.

4

IV. Analiza popula ţ i e i d e etnie rro m ă la niv e lul jude ţ ului Braşov

1. Evoluţia în timp a popula ţie rrome

Tabel nr.3

Structura populaţiei judeţului Braşov pe principalele etnii ,

conform recensămintelor din 1930, 1956,1966,1977,1992 şi 2002

AnulPopulaţie-

Total

Etnia

Români MaghiariRromi

(ţigani)Germani

1930 265.414 148.062 57.054 4.803 50.585

1956 373.941 267.683 57.064 6.313 39.546

1966 442.692 331.007 65.326 3.405 40.857

1977 582.862 457.570 72.956 12.033 38.623

1992 643.261 553.101 63.558 15.612 10.059

2002 589.028 514.161 50.956 18.313 4.418

%

AnulPopulaţie-

Total

Etnia

Români Maghiari Rromi (ţigani) Germani

1930 100,0 55,8 21,5 1,8 19,1

1956 100,0 71,6 15,3 1,7 10,6

1966 100,0 74,8 14,8 0,8 9,2

1977 100,0 78,5 12,5 2,1 6,6

1992 100,0 86,0 9,9 2,4 1,6

2002 100,0 87,3 8,7 3,1 0,8

Aceeaşi tendinţă crescătoare a populaţiei de etnie rromă în ultimii ani este specifică şi

pentru judeţul Braşov. Conform datelor extrase in urma Recensamatului Populatiei si al Locuintelor

din 2002, populaţia de etnie rromă din judeţul Braşov număra 18.313 persoane, reprezentand 3,1%

din totalul populaţiei. Ponderea rromilor din judetul Brasov este mai mare cu 0,6 puncte

procentuale decat cea înregistrată la nivel naţional (2,5% ).

5

Tabel nr. 4

Structura populaţiei de etnie rromă a judeţului Braşov pe medii şi pe sexe

la Recensământul Populaţiei din 2002

Populaţie de etnie rromă Total

Sexul

Masculin % în total Feminin % în total

Judeţul Braşov-total 18.313 9.363 51,1 8.950 48,9

Mediul urban 4201 2.201 52,4 2.000 47,6

Mediul rural 14.112 7.162 50,8 6.950 49,2

Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale, cei mai mulţi locuitori de etnie rromă din judeţul

Braşov îi regăsim în mediul rural, respectiv 14.112 persoane (77,1%); restul de 22,9% locuiesc în

mediul urban.

Ponderea populaţiei masculine în total populaţie de etnie rromă este superioară celei de sex

feminin. Acest lucru se datorează atat faptului că se nasc mai multi baieţi decat fete, cât si faptului

că în cadrul populaţiei de etnie rromă diferenţele între rata mortalităţii la bărbaţi şi la femei (la

grupele mici de varstă) nu este atat de accentuată ca la restul populatiei. Astfel, 51,1% din populaţia

de etnie rromă a judeţului nostru este de sex masculin, 52,4% fiind concentrată în mediul urban şi

50,8% în cel rural.

2. Distribuţia rromilor în teri tori u (zone, localit ăţi)

Tabel nr. 5

Distribuţia populaţiei de etnie rromă în profil teritorial

Judeţ/mediu/localitatePopulatia stabila de

etnie rromă

Ponderea

populaţiei de etnie

rromă pe localităţi

-%

Ponderea populaţiei

de etnie rromă în

populaţia stabilă a

localităţii -%

JUDETUL BRAŞOV 18313 100,00 3,1

URBAN 4201 22,94 1,0

BRASOV 762 4,16 0,3

CODLEA 424 2,32 1,7

FAGARAS 426 2,33 1,2

SACELE 1291 7,05 4,3

PREDEAL 16 0,09 0,3

6

RASNOV 26 0,14 0,2

RUPEA 338 1,85 5,9

VICTORIA 39 0,21 0,4

ZARNESTI 879 4,80 3,5

RURAL 14112 77,06 9,2

APATA 146 0,80 4,9

BECLEAN 148 0,81 9,5

BOD 101 0,55 2,6

BUDILA 321 1,75 9,2

BUNESTI 672 3,67 27,1

CATA 577 3,15 22,5

CINCU 280 1,53 15,3

COMANA 616 3,36 23,4

DUMBRAVITA 466 2,54 10,3

FELDIOARA 168 0,92 2,6

GHIMBAV 13 0,07 0,3

HALCHIU 249 1,36 4,0

HARMAN 249 1,36 5,6

HARSENI 80 0,44 3,5

HOGHIZ 389 2,12 7,8

HOMOROD 389 2,12 16,2

JIBERT 675 3,69 26,6

LISA 145 0,79 8,5

MAIERUS 997 5,44 39,5

MANDRA 155 0,85 5,3

ORMENIS 1283 7,01 37,6

PARAU 112 0,61 5,3

POIANA MARULUI 4 0,02 0,1

PREJMER 375 2,05 4,5

RACOS 659 3,60 20,7

RECEA 263 1,44 8,0

SERCAIA 134 0,73 2,6

SINCA 783 4,28 4,4

SANPETRU 89 0,49 22,1

SOARS 644 3,52 33,7

TARLUNGENI 790 4,31 10,7

TELIU 75 0,41 2,0

TICUSU 353 1,93 40,8

UCEA 70 0,38 3,3

UNGRA 1080 5,90 53,0

VAMA BUZĂULUI 12 0,07 0,4

VISTEA 181 0,99 5,5

VOILA 360 1,97 7,8

VULCAN 9 0,05 0,2

7

Făcând o analiză în profil teritorial, observăm că rromii din judeţul Braşov sunt cel mai mult

răspândiţi în localităţi precum municipiul Săcele (7,1%), Ormeniş (7,0%), Ungra (5,9%), Măieruş

(5,4%) şi oraşul Zărneşti (4,8%).

Ca pondere din populaţia stabilă a localităţilor, se constată valori importante în zona de nord

a judeţului. Localitatea cu cea mai mare pondere de rromi în populaţia stabilă este Ungra (53,3%),

urmata de Ticuşu (40,8%) şi Maieruş (39,5%).

Alte localităţi unde ponderea rromilor depăşeşte 10% sunt: Ormeniş (37,6%), Şoarş

(33,7%), Buneşti (27,1%), Jibert (26,6%), Comăna (23,4%), Caţa (22,5%), Sânpetru (22,1%),

Racoş (20,7%), Homorod (16,2%), Cincu (15,3%), Tărlungeni (10,7%), Dumbrăviţa (10,3%).

În schimb, în zona de sud a judeţului, există localităţi în care nici o persoană nu s-a declarat

de etnie rromă (Fundata, Moieciu, Bran, Cristian) sau ponderea acestora în populaţia stabilă a

localitatii este mai mică de 0,5%: Predeal (0,3%), Ghimbav (0,3%), Braşov (0,3%), Râşnov (0,2%),

Vulcan (0,2%), Poiana Mărului (0,1%).

Populaţie stabilă de

etnie rromă

Ponderea populaţiei de

etnie rromă -%

Total judeţ 18.313 100,0

Zona Braşov 3.278 17,9

Zona Făgăraş 3.820 20,9

Zona Rupea 7.177 39,2

Zona Săcele 3.129 17,1

Zona Zărneşti 909 4,9

Cei mai mulţi locuitori de etnie rromă sunt concentraţi în zonele Rupea (39,2%) şi Făgăraş

(20,9%), iar cei mai puţini rromi aparţin zonei Zărneşti.

8

Distributia populatiei de etnie rroma pe zone ale judetului Brasov

80007177

6000

4000 32783820

3129

2000

909

0

Zona Brasov Zona Fagaras Zona Rupea Zona Sacele Zona Zarnesti

3. Populaţia de etnie rromă după religii

La recensământul populaţiei din 2002, majoritate din rromii înregistraţi în judeţul Braşov

(82,2%) s-au declarat de religie ortodoxă şi 12,0% de religie penticostală (comparativ cu 1,4% la

nivel de judeţ), restul confesiunilor având fiecare mai putin de 1% adepti.

Tabel nr.6

Distribuţia populaţiei de etnie rromă după principalele religii

Religia Total populaţie stabilă de etnie rromă – 2002

Total 18.313

� Ortodoxă 15.060

� Penticostală 2.205

� Romano-catolică 166

� Unitariană 135

� Adventistă de ziua a şaptea 129

� Reformată 124

� Alte religii 494

9

4. Structura pe grupe de vârstă a rromilor

O altă caracteristică importantă pentru rromii din judeţul Braşov este aceea că ei sunt foarte

tineri. Varsta medie a rromilor este de 23,9 ani (23,3 ani la bărbaţi şi 24,5 ani la femei), cu 13,1 ani

mai puţin decât vârsta medie a populaţiei stabile din judeţul Braşov.

Tabel nr. 7

Vârsta medie a populaţiei pe judeţ şi

pe medii de rezidenţă

Vârsta medie a populaţiei stabile Ani

Total judeţ Braşov

Total 37,0

Masculin 35,8

Feminin 38,1

URBAN

Total 37,1

Masculin 35,9

Feminin 38,2

RURAL

Total 36,6

Masculin 35,3

Feminin 37,9

Din punct de vedere al distribuţiei pe grupe de vârstă, un procent foarte mare, de 49,6% din

totalul populaţiei de etnie rromă, o reprezintă populaţia în vârstă de până la 19 ani (9.094 persoane)

faţă de 24,7% la populaţia de etnie română.

Tabel nr. 8

Structura pe varste a populaţiei de rromi comparativ cu populaţia

judeţului Braşov

Populaţia stabilă a

judeţului Braşov

Populaţia stabilă de etnie

rromă a judeţului Braşov

Total 589.028 18.313

0-19 ani 145.477 9.094

20-39 ani 183.864 5.703

40-59 ani 163.265 2.566

60 ani şi peste 96.422 950

10

200000

150000

100000

50000

0Populatia pe grupe de varste a judetului

Brasov

0-19 ani 145477

20-39 ani 183864

40-59 ani 163265

60 ani si peste 96422

10000

8000

6000

4000

2000

0Populatia pe grupe de varsta a populatiei

de etnie rroma a judetului Brasov

0-19 ani 9094

20-39 ani 5703

40-59 ani 2566

60 ani si peste 950

Se obervă din tabelul nr. 8 că speranţa de viaţă în rândul persoanelor de etnie rromă este

foarte mică. Doar 5,2% din aceste persoane depăşesc vârsta de 60 ani pe total judeţ; ponderea

acestora este şi mai mică în mediul urban, respectiv 3,7%.

11

5. Starea civilă

Structura pe vârste a populaţiei rrome este în strânsă corelaţie cu starea civilă a acestei

populaţii. Astfel, la recensământul din 2002 situaţia rromilor după starea civilă era următoarea:

Tabel nr. 9

Structura populaţiei de etnie rromă după starea civilă

%

Starea civilă Total Mediul urban Mediul rural

- persoane căsătorite 22,0 20,6 22,3

- persoane necăsătorite 73,6 75,1 73,3

- persoane divorţate 1,0 1,5 0,7

- persoane văduve 3,4 2,8 3,7

- persoane care trăiesc

în uniune consensuală 19,0 16,5 19,7

6. Nivelul de educaţie

Inserţia rromilor în viaţa socială depinde în mare măsură de gradul lor de instrucţie şi de

educaţie. Disfuncţiile la acest nivel se răsfrâng negativ asupra comunităţilor sau indivizilor de

ţigani.

Datele obţinute în urma recesământului din 2002 arată că cea mai mare parte a populaţiei

rrome de 10 ani şi peste a absolvit cursurile şcolii primare (39,5%); 23,8% din populaţie sunt

absolvenţi de şcoală gimnazială, 3,3% de învăţâmânt profesional şi de ucenici, 1,4% de învăţâmânt

liceal şi doar 2,9% din totalul populaţiei de etnie rromă a absolvit o formă de învăţământ superior

de lungă durată.

12

Populatia de 10 ani si peste de etnie rroma dupa nivelul scolii absolvite

392195

449

53173198

superior liceal profesional si de ucenici gimnazial primar

Aşadar nivelul educaţional al rromilor din judeţul Braşov este extrem de scăzut.

Aproximativ 30% din rromii de peste 10 ani nu aveau în anul 2002 nici o formă de pregătire

şcolară, comparativ cu 3,5% la nivelul întregii populaţii a judeţului Braşov.

Analizând nivelul de alfabetizare al rromilor rezultat în urma recensământului din 2002

obervăm că un procent ridicat din rândul populaţiei rrome de peste 10 ani din judetul Braşov este

analfabetă ; 21,4% din populaţi rromă nu ştia să scrie şi să citească, în timp ce 6,8% din populaţie

ştie să citească şi să scrie fără a fi absolvit vreo formă de învăţământ.

Īn ultimii ani, mai ales datorită condiţionării alocaţiei de copii de participarea şcolară,

nivelul de şcolarizare a crescut sensibil faţă de nivelul din anii 1990, devenind chiar un factor

crucial pentru integrarea rromilor. Analfabetismul nu mai este eficient pentru independenţa

indivizilor sau grupurilor de ţigani.

Sistemul educaţional românesc este încă departe de a face faţă problemei deficitului de

educaţie cu care se confruntă generaţie după generaţie de rromi.

7. Situaţia economică

Din punctul de vedere al situaţiei economice, situaţia rromilor din judeţul Braşov se

prezenta în felul următor (conform declaraţiilor personale, la recensământul din 2002):

- 29,6 % din populaţia stabilă de etnie rromă era întreţinută de alte persoane, de stat

sau de organizaţii private

- 19,3% din populaţia stabilă o reprezenta persoanele casnice

- 17,5% din populaţia stabilă erau elevi/studenţi

- 9,4% din populaţia stabilă erau persoane ocupate în ramurile activităţilor naţionale

- 9,3 % din populaţia stabilă s-au declarat şomeri

13

- 5,9% din populaţia stabilă erau pensionari.

Īn profil teritoarial regăsim cea mai mare pondere a populaţiei ocupate de etnie rromă în

localităţi precum Ticuşu (30,6%), Vama Buzăului (25,0%), Cincu (24,6%) şi Victoria (20,5%).

Distribuţia populaţiei ocupate rrome pe zone este următoarea: zona Rupea (55,0%), zona

Făgăraş (20,8%), zona Braşov (11,3%), zona Săcele (10,7%) şi zona Zărneşti (2,2%).

Distributia populatiei ocupate de etnie rroma pe zone ale judetului Brasov

Zona Sacele; 184

Zona Zarnesti; 37

Zona Brasov; 195

Zona Fagaras; 357

Zona Rupea; 946

Gradul foarte scăzut de ocupare al rromilor de doar 9,4% în judeţul Braşov în raport cu

gradul de ocupare pe total judeţ (care a fost la recensământ de 36,2%), poate fi corelat cu mai mulţi

factori: vârsta medie, nivelul precar al şcolarizării şi al pregătirii profesionale, tradiţia de ocupare

salarială slab reprezentată (mai ales la generaţiile tinere), precum şi manifestările de discriminare

îndreptate către minoritate rromă.

Cei mai mulţi dintre rromi au ca principale surse de venit beneficiile sociale (alocaţii pentru

copii şi pentru şomaj, pensii, ajutor social). Veniturile salariale, cele mai importante într-o societate

modernă, sunt practic inexistente în rândul acestora. Majoritatea desfăşoară activităţi pe cont

propriu sau ocazionale, în special munci ziliere, fluctuante şi prost plătite. Deşi mai mult de trei

sferturi din rromii judeţului Braşov trăiesc in mediul rural, aceştia nu deţin sau deţin foarte puţin

pământ, astfel încât acesta nu constituie o sursă de venit. Putem deci concluziona că marea parte a

populaţiei de etnie rromă prezintă patternul unei populaţii extrem de sărace. Se prognozează că pe

14

termen scurt şi mediu ocuparea în rândul populaţiei de rromi se va îmbunătăţi, dar într-un ritm mult

mai scăzut decât al restului populaţiei.

8. Condiţii de locuit

Īn judeţul Braşov a fost identificat un număr de 4.084 locuinţe în care capul gospodăriei

este de naţionalitate rromă; dintre acestea 3.235 au fost localizate în mediul rural

Numarul mediu de persoane al unei gospodării în care capul acesteia este de etnie rromă

este de 4,5 persoane, faţă de 2,9 la nivelui întregii populatii a judeţului.

Starea proastă a locuirii, un indicator al gradului de sărăcie, este evidenţiată prin numărul

redus al locuinţelor dotate cu bucătărie (49,0%), baie (6,5%) şi WC (12,0%) în locuinţă.

Mai puţin de jumătate din aceste locuinţe beneficiază de alimentare cu apă ( 58,8% în mediul urban

şi 44,5% în cel rural), doar 10,7% de canalizare (5,3% în mediul rural) şi mai mult de 20% din ele

nu sunt legate la reţeaua de electricitate.

Din punct de vedere al încălzirii, cele mai multe locuiţe au încălzire cu sobă (96,7%), 1,7%

au încălzire prin termoficare şi doar 0,7% încălzire prin centrală termică proprie.0,9% din locuinţe

beneficiază de alt mod de încălzire.

Condiţiile precare de locuit sunt dublate şi strâns corelate de problemele financiare ale

acestei categorii de populaţie.

15