raport de activitate strategia si prioritatile · pdf fileanaliza swot obiectivele programului...

Proiect finantat prin de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Programul AMTRANS, Competitia C8 Copyright 2005, UTCB - reproducerea permisa numai cu mentionarea sursei

SICUAT:PROGRAM NATIONAL DE IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM INFORMATIONAL GEOGRAFIC (GIS) PENTRU REALIZAREA BANCILOR DE DATE PENTRU CADASTRU IMOBILIAR-EDILITAR, URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI Proiect nr.: 8A1

RAPORT DE ACTIVITATE

Strategia si prioritatile Programului National

in Urbanism si Amenajarea Teritoriului

COD RAPORT: D2-1

Proiect finantat prin de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Programul AMTRANS, Competitia C8 Pag. 1 of 88 Copyright 2005, UTCB - reproducerea permisa numai cu mentionarea sursei

SICUAT: PROGRAM NATIONAL DE IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM INFORMATIONAL GEOGRAFIC (GIS) PENTRU REALIZAREA BANCILOR DE DATE PENTRU CADASTRU IMOBILIAR-EDILITAR, URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI Proiect nr.: 8A1

CUPRINS

1. ANALIZA SWOT……………………………………………………………………………….….3

1.1 Consideratii generale privind analiza SWOT.......................................................................3

1.2 Analiza SWOT pentru Programul National…………………………………….…………5

2. OBIECTIVELE PROGRAMULUI NATIONAL...............................................................................6

3. STRATEGIA SI DIRECTIILE DE ACTIUNE................................................................................13

3.1 Strategia privind datele geo-spatiale...................................................................................13

3.1.1 Context.....................................................................................................13

3.1.2 Principiile generale ale Programul National........................................13

3.1.3 Grupul utilizatorilor de date geo-spatiale............................................15

3.2 Cadrul legal privind datele geo-spatiale.............................................................................17

3.3 Cerintele utilizatorilor de date geo-spatiale.......................................................................19

3.4 Arhitectura si standardele utilizate in Programul National….…………………..……..75

3.5 Date de referinta necesare…………………………………………………………………79

3.6 Metadate................................................................................................................................83

4. PRIORITATI, MASURI, PROGRAME DE LUCRU SI RESPONSABILITATI IN IMPLEMENTARE, DURATA PROGRAM………………………………………………………….…86

5. PROGRAMARE FINANCIARA PE PRIORITATI, MASURI, PROGRAME DE LUCRU SI RESPONSABILITATI…………………………………………………………….87



C U V Â N T Î N A I N T E

In cadrul fazei a 2-a a Proiectului “PROGRAM NATIONAL DE IMPLEMENTARE A

UNUI SISTEM INFORMATIONAL GEOGRAFIC (GIS) PENTRU REALIZAREA BANCILOR

DE DATE PENTRU CADASTRU IMOBILIAR-EDILITAR, URBANISM SI AMENAJAREA

TERITORIULUI ” s-au desfasurat activitatile listate in tabelul de mai jos, in conformitate cu

prevederile contractuale din Anexa B – Organizare si metoda:

Faza 2: STRATEGIA SI PRIORITATILE PROGRAMULUI NATIONAL Strategia si prioritatile Programului National

analiza SWOT Obiectivele Programului National strategia si directiile de actiune strategia privind datele geo-spatiale cadrul legal privind datele geo-spatiale cerintele utilizatorilor de date geo-spatiale arhitectura si standardele utilizate in Programul National date de referinta necesare metadate prioritati, masuri, programe de lucru si responsabilitati in implementarea, durata program programare financiara pe prioritati, masuri, programe de lucru si responsabilitati Crearea paginii de web a Programului National Actualizarea I a bazei de date spatiale RURBAN Crearea setului de date etalon - specificatie si vectorizare Workshop "Strategia si prioritatile Programului National" Identificare zona pilot si studiu pre-fezabilitate in vederea implementarii pilot

Totodata, trebuie mentionat ca in faza a 2-a a fost declansat procesul interactiv si iterativ de intocmire a documentelor care fundamenteaza Programul Nationa l. Acest proces este constituit din 6 activitati definite in cadrul proiectului:

1. Creare pagina de web a Programului National 2. Actualizare pagina de web a Programului National 3. Workshop „Strategia si prioritatile Programului National” (organizat in faza 2) 4. Workshop „Stadiul actual al pregatirii Programului National”( organizat in faza 3) 5. Consultare publica pe Internet 6. Workshop „Programul National – stadiul actual si perspective” (organizat in faza 4)

In acest context, documentele intocmite in cadrul faze i a 2-a au rolul unor “documente de pozitie” in raport cu care cei interesati de Programul National pot face observatii, recomandari, sugestii. Din acest motiv ele sunt publicate pe pagina de web a proiectului de la adresa http://sicuat.utcb.ro. Aceasta abordare a fost adoptata urmand indeaproape modelul creat in cadrul initiativei INSPIRE (infrastructura de date spatiale in Europa) a Comisiei Europene (http://www.ec-gis.org/inspire).



1.1 Consideratii generale privind analiza SWOT

Numele SWOT este acronimul expresiei: Strengths - Weaknesses - Opportunities -

Threats. Analiza SWOT poate fi inteleasa usor ca o examinare a Punctelor Tari si Punctelor Slabe

din mediul intern, precum si a Oportunitatilor si Amenintarilor provenite din mediul extern (vezi

Tabelul 1) Analiza SWOT este un instrument general destinat a fi folosit in etapele preliminarii ale

luarii deciziilor si al planificarii strategice pentru o larga diversitate de probleme.

POZITIV NEGATIV

INTERN Puncte Tari Puncte Slabe

EXTERN Oportunitati Amenintari

Tabelul 1: Elementele analizei SWOT

Elaborarea analizei SWOT a devenit o activitate importanta in cadrul managemenului

strategic, pentru identificarea solutiilor si planificarea optima a actiunilor, deoarece da posibilitatea

unei rapide treceri în revista a punctelor cheie ale unei disfunctionalitati, precum si a directiilor în

care trebuie sa se actioneze pentru solutionarea acesteia.

Analizele SWOT nu sunt preocupari conjuncturale, ele urmând a se elabora ori de câte ori

managementul va sesiza schimbari importante aparute pe plan national sau international în ceea ce

priveste tendintele care se manifesta la nivelul diverselor piete

sectoriale sau/ si spatiale. Din acest motiv practica trecerii in revista a caracteristicilor

pozitive si negative atât interne cat si externe va trebui sa fie însusita, astfel incât sa fie elaborate noi

variante de analiza ori de câte ori va fi necesar, aceasta constituind in etapa

actuala una din conditiile dinamismului si eficientei managementului strategic.

Analiza SWOT a fost aplicata initial la nivelul companiilor, în scopul perfectionarii

functionarii acestora în conditiile dinamicii sporite a schimbarii in mediul economic si social de

dupa al 2- lea razboi. Cu timpul s-a observat ca principiile analizei pot fi extinse si aplicate la nivelul

oricarui tip de entitate spatial -functionale cu o anumita coerenta.

Tehnica analizei SWOT poate fi utilizata in rezolvarea mai multor tipuri de probleme, dar

este cel mai adesea folosita la elaborarea strategiilor alternative pentru a face fata eficient la diferite

1. ANALIZA SWOT



conditii viitoare posibile si probabile. In mod obisnuit ea implica analiza mediului intern si extern al

organizatiei (regiunii, orasului, firmei, grupului sau individului) pentru cunoasterea Punctelor Tari si

a Punctelor Slabe si a preconizatelor Oportunitati si Amenintari. Scopul este de a consolida

elementele de potential favorabile si a le contracara pe cele defavorabile, de a valorifica

imprejurarile favorabile si a diminua efectul amenintarilor.

Mediul intern este format din totalitatea variabilelor si elementelor asupra carora entitatea

supusa analizei, poate interveni (factori endogeni sau intrinseci). Identificarea Punctelor Tari implica

determinarea avantajelor, precum si a activitatilor ce se îndeplinesc cu succes în timp ce

identificarea Punctelor Slabe presupune determinarea activitatilor care pot fi supuse unui proces de

ameliorare, a celor indeplinite necorespunzator, precum si determinarea situatiilor care trebuie

ocolite.

Mediul extern, complementar celui intern, este format la rândul lui din totalitatea variabilelor,

pozitive sau negative, asupra carora însa, entitatea supusa analizei, nu poate interveni (factori

exogeni sau extrienseci). Identificarea Oportunitatilor implica determinarea tendintelor care prezinta

interes, precum si a directiei din care pot veni (schimbari tehnologice; evolutia pietei, climatului de

afaceri si a pietei fortei de munca; modificarea politicilor guvernamentale; evolutia relatiilor sociale

a mentalitatilor comunitare, profilul populatiei, stilul de viata, etc );

Trebuie spus ca analiza SWOT nu este un instrument perfect, el prezentând si neajunsuri

care rezida din insasi natura sa, care presupune o cercetare a unor elemente greu cuantificabile ale

unei situatii date. Din acest motiv tratarea disfunctionalitatilor trebuie sa se faca cât mai obiectiv si

rational cu putinta.

Analiza SWOT trebuie sa se incheie cu propunerea unei strategii de dezvoltare pe termen

mediu sau lung cu precizarea:

• directiilor în care se va actiona,

• rezultatelor probabile,

• efortului necesar si etapizarea acestuia,

• incertitudinea si riscul in atingerea rezultatelor.



1.2 Analiza SWOT pentru Programul National

Puncte Tari Puncte Slabe • Existenta bazei legislative nationale in Usi

AT • Elaborarea documentatiilor de U si AT in

concordanta cu legislatia in vigoare • Finalizarea PUGurilor pentru orase si

municipii si pentru comune in proportie de 99,9% fapt care furnizeaza date de intrare pentru sistemele informatice specifice Usi AT

• Utilizarea soft grafica pentru prezentarea finala a rezultatelor

• Realizari si initiative locale de utilizare a tehnologiei GIS in administratia publica

• Lipsa personalului calificat in utilizarea programelor GIS in administratiile publice centrale si locale;

• Lipsa personalului calificat in utilizarea programelor GIS in organizatiile care proiecteaza si realizeaza documentatiile de U si AT;

• Insuficienta personalului calificat in formarea specialistilor GIS in U si AT;

• Lipsa suportului topografic actualizat ; • Lipsa softului din administratiile publice

centrale si locale si din organizatiile care proiecteaza si realizeaza documentatiile de U si AT;

• Lipsa componentei informatice din metodologia de realizare a documentatiei de U si AT;

• Accesul la date este dificil; • Lipsa datelor/formatelor comparabile astfel

incat sa se poata combina informatia spatiala din diverse surse si sa fie partajata intre mai multi utilizatori si aplicatii;

Oportunitati Amenintari • Realizarea Programului National • Aplicarea legii 7/1996 (Cadastru si

Publicitate Imobiliara) • Integrarea in Uniunea Europeana • Directiva INSPIRE • Programul GMES

• Schimbari ale actelor normative; • Existenta mai multor softuri pe piata ale

caror rezultate nu pot fi partajate si comparate

• Disfunctionalitati in administratia publica



Conform Anexei B, “Organizare si metoda” obiectivele generale ale proiectului sunt cele prevazute

in capitolul 2 – "Obiectivele proiectului" din "Termenii de referinta" si anume :

• Asigurarea suportului logistic pentru dezvoltarea si aplicarea "Sistemului Extins de

Implementare Descentralizata - EDIS";

• Dezvoltarea de tehnici si instrumente avansate pentru planificare spatiala a teritoriului la

nivel national, regional, urban, rural, în acord cu cerintele dezvoltarii durabile la nivelul UE;

• Implementarea strategiilor si politicilor de dezvoltare si îmbunatatirea activitatii statistice si

de monitorizare a nivelului de dezvoltare.

Obiectivul specific al proiectului este cel definit in „termenii de referinta” si anume:

Proiect legislativ pentru promovarea Programului National de

Implementare a unui Sistem Informational Geografic (GIS) unitar pentru

realizarea bancilor de date pentru cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si

amenajarea teritoriului si fundamentarea acestuia.

EDIS - Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (Extended Decentralized Implementation

System) furnizeaza cadrul legal pentru a simplifica procedurile de finantare europeana „eliminand

aprobarea ex-ante din partea Comisiei Europene pentru selectarea proiectelor, licitatii si contractari”.

Pentru indeplinirea acestor obiective generale proiectul va desfasura activitati specifice domeniilor

aplicative tinta si anume: cadastru imobiliar-edilitar, urbanism si amenajarea teritoriului.

Activitatile de urbanism si amenajarea teritoriului constituie transpunerea strategiilor, politicilor

si programelor de dezvoltare durabila în profil spatial si urmarirea lor conform documentatiilor iar,

în particular, urbanismul:

2. OBIECTIVELE PROGRAMULUI NATIONAL



• Urmareste aplicarea strategiilor pe termen scurt, mediu si lung si

• Stabileste directii de dezvoltare spatiala conform potentialului si aspiratiilor comunitatilor

locale.

Amenajarea teritoriului urmareste:

• Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea

specificului acestora;

• Îmbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

• Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

• Utilizarea rationala si eficienta a teritoriului;

• Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;

• Evitarea riscurilor naturale si prevenirea efectelo r unor catastrofe.

Urbanismul (privit ca ansamblu de activitati) urmareste:

• ameliorarea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la

servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;

• crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, vârstnicilor si ale

persoanelor cu handicap;

• utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu functiunile urbanistice adecvate;

• extinderea controlata a zonelor construite;

• protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural construit si natural;

• asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si

rurale;

• protejarea localitatilor împotriva dezastrelor naturale si a riscurilor tehnologice.

Urmarirea acestor obiective specifice activitatilor de urbanism si amenajarea teritoriului se face în

cadrul strategiilor si politicilor de dezvoltare, prin intermediul planurilor de amenajarea teritoriului,

al planurilor si regulamentelor de urbanism.

Totodata, importanta urbanismului si amenajarii teritoriului este recunoscuta si pe plan european in

cadrul:



• Politicii urbane,

• Perspectivei de dezvoltare spatiala europeana

• Programe si initiative europene, cum ar fi:

o INTERREG,

o TERRA,

o ESPON.

Un program cu obiective spatiale clare este INTERREG care se afla actualmente în cea de a treia

faza. Actul normativ COM(2000)1101 prevede drept obiectiv pentru noua faza INTERREG (2000-

2006) întarirea coeziunii economice si sociale în Comunitate prin promovarea cooperarii trans-

frontaliere, transnationale si interregionale si prin dezvoltarea echilibrata a teritoriului Uniunii

Europene. INTERREG este implementat prin intermediul a trei tipuri de actiuni:

• Promovarea dezvoltarii regionale integrate între regiuni vecine care au frontiera comuna,

inclusiv frontiera externa si anumite frontiere maritime (tipul 1); majoritatea resurselor

financiare fiind alocate acestui tip de actiuni;

• Contributie la integrarea teritoriala armonioasa pe întreg cuprinsul Comunitatii (tipul 2);

• Îmbunatatirea dezvoltarii regionale si a politicilor si tehnicilor de coeziune prin intermediul

cooperarii transnationale / interregionale (tipul 3); acest tip de activitate beneficiaza de cele

mai putine fonduri.



Noile reglementari permit ERDF (Fondului dezvoltare regionala europeana – European Regional

Development Fund) sa implementeze initiativa INTERREG III prin finantarea de masuri pentru

dezvoltare rurala (EAGGF), dezvoltarea resurselor umane (ESF) si pentru ajustarea structurilor de

pescuit (FIFG). De asemenea se are în vedere o strânsa legatura cu programele de finantare care se

concentreaza pe tarile candidate (PHARE, TACIS, MEDA, EDF, SAPARD, si ISPA).



Programul TERRA a fost lansat în 1997 în contextul actiunilor inovatoare finantate pe baza

articolului 10 din regulamentul ERDF, fiind conceput ca un laborator pentru testarea de noi abordari

si metodologii pentru planificare spatiala. Fiecare proiect formeaza o retea dintr-un mic numar de

autoritati locale si parteneriate in Uniunea Europeana care beneficiaza de caracteristici specifice

geografice si/sau structurale care au fost clasificate in 5 arii tematice: zone costiere, bazine riverane,

zone care sufera de eroziune si desertificare, zone rurale la care accesul este dificil, zone cu

patrimoniu natural si cultural aflat in pericol.

Prin intermediul INTERREG se finanteaza si programul ESPON 2006 care a fost lansat în 2002 si

este dedicat dezvoltarii spatiale în Europa extinsa. ESPON cuprinde o serie de proiecte coordonate

ale caror obiective sunt:

• Identificarea factorilor relevanti decisivi pentru un teritoriu european policentric;

• Dezvoltarea de indicatori teritoriali si tipologii capabile sa identifice si sa masoare tendintele

de dezvoltare;



• Dezvoltarea de instrumente care sa sprijine diagnoza principalelor dificultati structurale;

• Dezvoltarea de instrumente integrate (baze de date, indicatori, metodologii pentru analize

teritoriale si spatiale) în sprijinul unei dezvoltari teritoriale echilibrate si policentrice;

• Cercetarea impactului teritorial al politicilor sectoriale si structurale în scopul întaririi

sinergiei si a deciziilor coordonate relevante pentru dezvoltarea teritoriala în cadrul unor

domenii cum ar fi: agricultura, fonduri structurale, transport, mediu, cercetare-dezvoltare.

Pentru atingerea obiectivelor Programui National de Implementare a unui Sistem Informational

Geografic (GIS) unitar pentru realizarea bancilor de date pentru cadastru imobiliar-edilitar,

urbanism si amenajarea teritoriului promoveaza masurile din sectiunea 2.1.4 pentru domeniile

urbanism si amenajarea teritoriului.



3.1 Strategia privind datele geo-spatiale

In conformitate cu Anexa B – “Organizare si metoda” Strategia privind datele geo-spatiale

cuprinde prevederi referitoare la: categoriile de organizatii/institutii implicate si principiile care

stau la baza strategiei.

Strategia defineste categoriile de organizatii/institutii implicate care vor include cel putin:

• grupul utilizatorilor de date geo-spatiale

• grupul producatorilor de date geo-spatiale

Principiile care stau la baza strategiei au in vedere, in principal, rolul datelor geo-spatiale,

standardizarea, calitatea datelor, metadatele, finantarea si investitiile, utilizarea licentelor privind

datele geo-spatiale

3.1.1 Context

Datele sunt deseori nesatisfacatoare sau de o calitate nedefinita, bazate pe sisteme de

informatii geografice si neaccesibile pentru public sau alti utilizatori la nivel local, regional sau

national. Proiectele care combina datele provenite din surse diferite sunt deseori consumatoare de

timp si costisitoare. Este necesara reducerea duplicarii in colectarea, armonizarea eforturilor si

facilitarea si promovarea diseminarii de date.

3.1.2 Principiile generale ale Programul National:

1. datele referitoare la U si AT trebuie colectate o singura data si mentinute la nivelul la care ar

putea fi realizat acest lucru in cel mai eficient mod cu putinta (de exemplu la nivel judetean);

2. trebuie sa fie posibila combinarea informatiilor spatiale referitoare la U si AT din diferite surse

la nivel national si sa poata fi partajate simultan intre diversi utilizatori si aplicatii;

3. informatiile colectate la un nivel sa poata fi disponibile pentru toate nivelurile (de ex.

informatiile referitoare la U si AT pentru o anumita localitate sa poata fi disponibile si la nivel

national);

4. informatiile geografice necesare pentru administratiile de la toate nivelurile trebuie sa fie in

cantitate mare si disponibile pe scara larga in conditii care sa nu restranga accesul la ele;

3. STRATEGIA SI DIRECTIILE DE ACTIUNE



5. trebuie inlesnit accesul la informatiile referitoare la U si AT astfel incat sa se poata vedea care

informatii disponibile sunt cele mai potrivite unui anumit scop si in ce conditii pot fi

achizitionate si utilizate;

6. datele geografice referitoare la U si AT trebuie sa fie usor de inteles si interpretat.

Viziunea Programului National se integreaza in viziunea INSPIRE pentru a realiza informatii

geografice de calitate, disponibile pentru formularea, implementarea, monitorizarea si evaluarea

politicilor de U si AT si pentru accesul facil al cetatenilor la informatiile spatiale la nivel local,

regional, judetean sau national. Aceasta viziune este ilustrata in figura de mai jos:

Resurse de date Specificatii

INSPIRE

Utilizatori

Infrastructura de date spatiale (plan national si subnational)

Date locale

Serviciul de identificare

Autoritati Publice


Date europene

Armonizare tehnica

Servicii Publice

Date europene Date locale Politici de date armonizate

Utilizatori comerciali si profesionali


Acorduri de colaborare

Cercetatori

ONG-uri si asociatii non-profit

Cetateni Supunem atentiei MTCT, in calitate de beneficiar, organizarea unui cadru institutional pentru a

asigura coeziunea actorilor implicati. In acest fel se evita suprapunerile de finantare ale diferitelor

date spatiale, se constientizeaza importanta datelor spatiale, se creaza oportunitatea cunoasterii

utilizatorilor si apartenenta la grup.

Cerere pt servicii de informatii Cerere pentru servicii de informatii

Livrarea de servicii de informatii

ISO



3.1.3 Grupul utilizatorilor de date geo-spatiale

1. Utilizatorii de date spatiale referitoare la U si AT sunt numerosi si extrem de variati si includ

utilizatori care au nevoie de date spatiale pentru planificare urbana, management urban, evaluare,

monitorizare si raportare. De aceea comunitatea utilizatorilor este foarte diversa si include:

- Autoritatile Publice:

- Nationale

- Regionale

- Judetene

- Locale

- Serviciile Publice incluzand:

- Transport

- Sanatate

- Utilitati (apa si canalizare, gaze, electricitate, telecomunicatii etc)

- Cercetare – dezvoltare

- Universitati

- institutii publice si private

- institute de cercetare-dezvoltare

- Utilizatori comerciali

- turism

- dezvoltatori

- societati de asigurari etc.

- Organizatii neguvernamentale si nonprofit

- Cetateni

2. Pot fi luate in considerare si alte categorii de utilizatori ale caror cerinte referitoare la datele de U

si AT pot varia in mod semnificativ.

Supunem atentiei beneficiarului MTCT crearea unei evidente a furnizorilor de date, servicii si

tehnologie.



Producatorii de informatii spatiale referitoare la U si AT din sectorul public includ autoritatile locale,

judetene, regionale si nationale, agentiile de dezvoltare regionala, agentiile de protectia mediului,

institutele de statistica, regiile autonome etc.

In anumite circumstante producatorii particulari de date pot oferi capacitatea de a produce date sau

pot vinde direct aceste date pe piata.

Majoritatea datelor si informatiilor spatiale referitoare la U si AT sunt fie utilizate intern de institutii

publice sau sunt furnizate catre alte organizatii din sectorul public in cadrul diverselor acorduri

existente intre ele.

Diagrama simplificata de mai jos arata distinctia in contextul a trei curenti de tranzactie care pot fi

combinati in proportii diferite de catre orice autoritate publica ce isi dezvolta un sistem de informatii.

Utilizare Interna &Externa

UZ INTERN

ACCES PUBLIC

EXPLOATARE COMERCIALA

Reguli si Obiective ale Politicii

Libertatea Informatiei si Cerinte ale Interesului Public

DATE

Retinere Partajare Comercializare



Urmatoarele principii specifice stau la baza strategiei:

1. Infrastructura de date spatiale referitoare la U si AT la nivel national va fi realizata pe baza

unei infrastructuri de date spatiale la nivel judetean iar instalarea si operarea acesteia va fi

responsabilitatea autoritatilor judetene

2. Arhitectura tehnica a Programului National va fi realizata pentru a indeplini necesitatile

producatorilor si utilizatorilor printr-un set de aplicatii specifice

3. Seturile de date referitoare la U si AT vor fi furnizate la standarde comune

4. Procedurile referitoare la calitatea datelor vor fi introduse pentru a asigura conformitatea ca

scop si utilizare

5. Metadatele de cautare vor fi disponibile gratuit pentru a ajuta utilizatorii sa identifice si sa

localizeze seturile de date referitoare la U si AT

6. Datele referitoare la U si AT vor putea fi accesate, descarcate si reutilizate de cetateni si alti

utilizatori in mod gratuit in conditiile existente in legislatia nationala.

7. Finantarea va fi asigurata preponderent de autoritatilor locale.

8. Organismele responsabile pentru coordonarea si managementul Programului national vor fi

stabilite la nivel national si judetean. Indatoririle si responsabilitatile se vor baza pe

principiul subsidiaritatii.

3.2 Cadrul legal privind datele geo-spatiale Cadrul legal referitor la urbanism si amenajarea teritoriului a fost pe larg definit in “Baza nationala

legislativa in domeniul U si AT” cuprinsa in primul raport de cercetare.

In continuare propunem principiile care vor sta la baza actului normativ ce va fi elaborat ca rezultat

al proiectului:

1. Luarea deciziilor cat mai aproape de cetateni, adica la nivel de judet sau unitate administrativ

teritoriala

2. Accesul neingradit al cetatenilor la informatiile din sectorul public



3. Armonizarea cu prevederile Conventiei de la Aarhus, ale Legii 544/2001 privind liberul

acces la informatiile de interes public si ale Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in

administratia publica

4. Armonizarea cu legislatia existenta pe plan national in domeniul U si AT

5. Integrarea in cadrul legislativ international definit de Directiva INSPIRE

6. Preluarea experientelor existente in UE si SUA

Pe data de 23 mai 2005 Ministrul Educatiei si Cercetarii a emis ordinul privind infiintarea unui Grup de lucru in vederea participarii la pregatirea si implementarea Directivei INSPIRE. Agentia Spatiala Romana va coordona activitatea Grupului de lucru.



3.3 Cerintele utilizatorilor de date geo-spatiale

Tipurile de cerinte specifice utilizatorilor de date geo-spatiale si de tehnologie GIS in U si

AT se refera la:

- activitatile din administratia publica;

- activitatile din serviciile publice

- activitatile din domeniul cercetare – dezvoltare in U si AT

- activitatile utilizatorilor comerciali

- activitatile organizatiilor neguvernamentale si nonprofit

- activitatile cetatenilor

Lista de mai jos prezinta propunerea pentru straturile tematice specifice Programului

National pentru U si AT.

In continuare sunt prezentate principalele straturi tematice specifice Programului national

pentru urbanism si amenajarea teritoriului.

1. Locatie geografica

− Sistem geodezic de referinta

2. Unitati administrative

− Unitati administrative teritoriale

3. Proprietati, cladiri si adrese

− Proprietati

− Cladiri

− Adrese

4. Biodiversitate

− Vegetatie

− Soluri

5. Modul de utilizare a terenului

− Utilizarea terenului

6. Hidrografie

− Hidrografie



− Captari de apa

− Acvifere, apa subterana

7. Cadru natural

− Relief

− Clima

8. Resurse naturale

− Resurse de apa

− Resurse agricole (sol)

− Resurse forestiere

− Resurse de pescuit

− Resurse geologice

− Resurse de energie regenerabila

9. Zone protejate

− Zone protejate

10.Riscuri naturale si tehnologice

− Surse si zone de risc natural

− Zone de risc tehnologic

11. Poluare

− Contaminarea terenurilor

− Contaminare difuza

− Zone de zgomot

− Deseuri

12. Demografie

− Structura populatiei

− Miscare naturala a populatiei

− Miscarea migratorie a populatiei

− Structura gospodariilor

13. Retea de localitati

− Reteaua de localitati

14. Locuire



− Fondul de locuinte

− Dezvoltarea sectorului de locuinte

− Conditii de locuire

15. Aspecte sociale

− Educatie

− Sanatate

− Cercetare

− Cultura

− Administratie publica

− Odihna, recreatie, turism, sport

− Forta de munca

− Veniturile si saracia

− Participare civica

− Infractionalitate

16. Echipare tehnica a teritoriului

− Alimentare cu apa si canalizare

− Alimentare cu energie

− Colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor solide

− Transporturi si telecomunicatii

17. Aspecte economice

− Industrie

− Constructii

− Agricultura

− Turism

− Servicii

In tabelele de mai jos sunt facute propuneri privind descrierea datelor geo-spatiale in U si AT

specifice Programului National:



Tema Locatie geografica

Titlul

componentei Sistem geodezic de referinta

Cerintele

utilizatorilor

Toti utilizatorii de date spatiale au nevoie de un sistem geodezic de

referinta, nevoile crescand cu cresterea preciziei. Stabilirea datelor Pan-

Europene sau in cazul de fata nationale, la nivel detaliat, necesita acorduri

speciale privind sistemul de coordonate si proiectii. Folosirea GPS pentru

precizia hartilor necesita servicii spatiale - statii permanente de referinta

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National

Precizie Mm precizie.

Frecventa

actualizarii

Odata stabilita, frecventa actualizarii este scazuta pentru punctele de

control. Serviciile GPS necesita actualizare continua.

Costuri Costuri ridicate

Prioritati Mare Medie Scazuta

X

Exemple de seturi

de date



Tema Unitati administrative

Titlul

componentei Unitati administrative teritoriale

Cerintele

utilizatorilor

Referirea la unitatile administrative prevede o dimensiune spatiala a datelor

fara folosirea coordonatelor.

Granitele administrative sunt solutia interoperabilitatii orizontale intre

produsele detinatorilor de date la nivel national.Vecinii ar trebui sa fie de

acord cu limitele de proprietate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National

Precizie Date de precizie medie 1:50.000 sau mai buna.

Frecventa

actualizarii

Fecventa medie. Datele vor fi actualizate la anumite intervale (o data pe an)

prin mijloace administrative.

Costuri Costuri ridicate


X

Exemple de seturi

de date

NUTS 0-5



Tema Proprietati, cladiri si adrese

Titlul

componentei Proprietati

Cerintele

utilizatorilor

Informarea cetatenilor despre proprietati si vecinatati. Foarte necesare

autoritatilor locale pana la autoritatile nationale, celor ce intocmesc

documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului, managementul

operatiilor de ugenta, taxe si impozite, institutelor de cercetare, institutiilor

care desfasoara proiecte de cercetare, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

In acest context parcelele (ca parte a cadastrului sau a sistemului de

administrare a terenului) sunt aplicabile doar la nivel local

Precizie Relevante numai cu inregistrarea unei precizii inalte (dm sau m pentru

zonele urbane si 10m pentru paduri, zone montane)

Frecventa

actualizarii

Actualizare continua

Costuri Costurile pentru colectarea datelor sunt foarte mari si consuma timp.

Suportate de stat; problema deschisa


X

Exemple de seturi

de date

Ponderea terenurilor publice

Ponderea terenurilor private




Titlul

componentei Cladiri

Cerintele

utilizatorilor

Necesare autoritatilor locale pana la autoritatile nationale, celor ce

intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului, institutelor

de cercetare, institutiilor care desfasoara proiecte de cercetare, altor institutii

interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Local, regional, nationa l

Precizie Relevante numai cu inregistrarea unor precizii inalte

Frecventa

actualizarii

La 10 ani

Costuri Mari


X

Exemple de seturi

de date

Aria desfasurata

Aria construita la sol

Regim de inaltime

Tipul cladirii

Ponderea cladirilor racordate la reteaua cu apa, canalizare, electricitate, etc.




Titlul

componentei Adrese

Cerintele

utilizatorilor


intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului,

managementul sistemului de transport, evaluarea terenului, institutiilor care

desfasoara proiecte de cercetare, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Local, regional

Precizie 1m sau mai mult

Frecventa

actualizarii

Continua

Costuri Mari


X

Exemple de seturi

de date

Cod postal



Tema Biodiversitate

Titlul

componentei Vegetatie

Cerintele

utilizatorilor

Utilizate in evaluarea la nivel regional/local, ecologie

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Acoperire locala

Precizie La nivel local, o precizie medie 1:50.000 sau mai mare. Scarile utilizate in

mod uzual sunt 1:25.000 si 1:10.000

Frecventa

actualizarii

Odata produse, hartile de vegetatie sunt stabile si sunt privite ca date/harti

de referinta.

La nivel local este necesara actualizarea pentru a observa schimbarile in

vegetatie. Necesitatea anticipata – la fiecare 10 ani.

Costuri Costuri ridicate pentru a produce date satisfacatoare la nivel local si

regional

Prioritati Mare Mediu Scazut

X

Exemple de seturi

de date

Vegetatia actuala (suprafata – ha)

Vegetatia de padure (suprafata - ha)

Vegetatia alpina si subalpina (suprafata – ha)



Tema Biodiversitate

Titlul

componentei Sol

Cerintele

utilizatorilor

Important in managementul solurilor ca resurse pentru agricultura si

silvicultura, incluzand efectele speciale ca eroziune, salinizare, desertificare,

scoaterea terenurilor din circuitul agricol,


intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National

Precizie 10-50m precizie

Frecventa

actualizarii

Frecventa actualizarii scazuta

Costuri Mari


x

Exemple de seturi

de date

Clasa solurilor

Structura solurilor

Textura



Tema Modul de utilizare a terenului

Titlul

componentei

Modul de utilizare a terenului

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National/regional/local

Precizie Pentru datele utilizate la nivel national 1:100.000, pentru nivel regional

1:50.000 pana la 1:5.000

Frecventa

actualizarii

Date colectate periodic

Costuri Costuri reduse pentru producerea datelor la nivel national

Costuri medii si ridicate pentru producerea datelor pentru nivel local si

regional


X

Exemple de seturi

de date

Suprafata totala

Suprafata rezidentiala – utilizata cu scop de locuire

Suprafete utilizate pentru comert si industrie

Suprafete agricole

Suprafete ocupate de reteaua rutiera, CF, gari, aeroporturi etc

Terenuri vacante

Alte suprafete

Ponderea terenurilor publice

Ponderea terenurilor private

Terenuri degradate



Tema Hidrografie

Titlul

componentei

Hidrografie rauri, lacuri, lacuri de acumulare, canale

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu


Precizie Pentru datele utilizate la nivel national 1:100.000, pentru nivel regional,

local mai mult de 1:50.000.

Frecventa

actualizarii

Frecventa medie. Datele trebuie sa fie actualizate la anumite interva le sau

automat de cate ori este raportata de catre autoritati aparitia unor substante

riscante.


Costuri medii si ridicate pentru producerea datelor pentru planificare locala

si regionala.


X

Exemple de seturi

de date

Calitatea apelor

Suprafata ocupata

Lungime totala acursurilor de apa

Lungimea cursurilor de apa poluate si degradate

Cantitatea si tipul poluantilor



Tema Hidrografie

Titlul

componentei

Captari de apa

Cerintele

utilizatorilor

Utilizate in managementul dezastrelor, estimarea eroziunii, evaluarea

poluarii, managementul la nivel local




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National



Frecventa

actualizarii

Frecventa scazuta. O data generate datele vor fi relativ stabile.


Costuri medii pentru producerea datelor pentru planificare locala si

regionala.


X

Exemple de seturi

de date

Volumul anual de apa captata

Consumul intern de apa pe persoana

Concentratia de substante organice in apa



Tema Hidrografie

Titlul

componentei

Acvifere, apa subterana

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Necesare pentru estimarea resurselor de apa pentru consumul uman.,

prezentarea calitatii si cantitarii resurselor si gradul de poluare, posibilitatea

utilizarii energiei termale

Gradul de

acoperire in

teritoriu




Frecventa

actualizarii

Frecventa medie. Datele trebuie sa fie actualizate la anumite intervale

pentru a identifica schimbarile privind cantitatea si calitate


Costuri medii si ridicate pentru producerea datelor pentru planificare locala

si regionala.


X

Exemple de seturi

de date

Cantitatea de apa din acvifere

Calitatea apelor

Suprafata ocupata

Cantitatea si tipul poluantilor



Tema Cadrul natural

Titlul

componentei Relief

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National, regional, local

Precizie Nivel national 1:50.000

Frecventa

actualizarii

10 ani

Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Altimetria

Densitatea fragmentarii

Energia reliefului

Pantele



Tema Cadrul natural

Titlul

componentei Clima

Cerintele

utilizatorilor


intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului, agentiilor de

protectia mediului, institutelor de cercetare, institutiilor care desfasoara

proiecte de cercetare, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

national


Frecventa

actualizarii

Medie

Costuri


x

Exemple de seturi

de date

Radiatia solara globala

Temperatura aerului

Precipitatii

Vant

Numar zile insorite



Tema Resurse naturale

Titlul

componentei Resurse de apa

Cerintele

utilizatorilor

Informatii despre resurse care ar trebui legate de datele hidrografice prin

identificatori. Utilizate in gestiunea alimentarii cu apa si energie,

managementul riscurilor si dezastrelor, evaluarea durabilitatii agricole.





Gradul de

acoperire in

teritoriu

Nivel national si regional. Distributie inegala. Transfer de apa intre bazine.

Nivel local in zone specifice.

Precizie La nivelul bazinelor riverane si al captarilor de marime medie cca 10 000

kmp. O concentrare speciala pentru zonele costiere.

Frecventa

actualizarii

Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Date de referinta si tematice de la regiile de apa




Titlul

componentei Resurse agricole (sol/teren)

Cerintele

utilizatorilor

De obicei inventarele agricole sunt coordonate de organizatiile nationale

agricole. Statisticile ar trebui sa fie disponibile. Necesare autoritatilor locale

pana la autoritatile nationale, celor ce intocmesc documentatii de urbanism

si amenajarea teritoriului, agentiilor de protectia mediului, institutelor de

cercetare, institutiilor care desfasoara proiecte de cercetare, altor institutii

interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Statistici nationale referitoare la recolte. Impactul agriculturii asupra solului,

examinat de programe de cercetare la nivel local. Impact asupra eroziunii,

continutului in materii organice.

Precizie Geo-referentiere a siturilor monitorizate. Modelare la 1:100.000. Statistici la

nivel regional.

Frecventa

actualizarii

Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Date de referinta si tematice ale utilizatorilor si furnizorilor de date:

- ponderea terenului agricol in suprafata totala (%)

- ponderea suprafetei arabile in suprafata agricola (%)

- ponderea suprafetei amenajate pentru irigat in suprafata arabila (%)

- ponderea proprietatii private din total teren agricol (%)




Titlul

componentei Resurse forestiere

Cerintele

utilizatorilor

Utilizate pentru managementul exploatarii durabile ale padurilor, planificare

pentru utilizarea zonelor forestiere. Evaluare de mediu a eroziunii,

biodiversitatii, debitului de apa. Necesare autoritatilor locale pana la

autoritatile nationale, celor ce intocmesc documentatii de urbanism si

amenajarea teritoriului, agentiilor de protectia mediului, institutelor de

cercetare, institutiilor care desfasoara proiecte de cercetare, altor institutii

interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Harti nationale si regionale.

Precizie Geo-referentiere a siturilor si loturilor monitorizate. Harti de la 1:25.000

(national) la 1:100.000

Frecventa

actualizarii

Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Date de referinta si tematice ale uilizatorilor si furnizorilor de date:

- ponderea suprafetelor ocupate de paduri in suprafata totala (%)

- structura pe varste a padurilor

- cresterea anuala si totala a resurselor forestiere exploatate

- ritmul anual al despaduririlor




Titlul

componentei Resurse de pescuit

Cerintele

utilizatorilor

Monitorizarea epuizarii stocurilor de peste.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National

Precizie 1m sau mai mult

Frecventa

actualizarii

Odata stabilit nu este nevoie de investitii viitoare

Costuri Foarte scazut


X

Exemple de seturi

de date

- pescarii comerciale

- cantitati pescuite profesional




Titlul componentei Resurse geologice

Cerintele

utilizatorilor

Harti la nivel national. Estimari de resurse la nivel local. Importante

pentru exploatarea resurselor, schimbari climatice, biodiversitate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National


Frecventa

actualizarii

10 ani

Costuri


x

Exemple de seturi

de date

Dezvoltarea de harti/date




Titlul componentei Resurse de energie regenerabile

Cerintele

utilizatorilor

De importanta majora pentru toate sectoarele. In evaluarea de mediu si

planificare utilizate pentru a vizualiza tendintele in intindere si efectele

asupra altor terenuri, efectele asupra durabilitatii sau asupra exploatarii

asupra utilizarii terenului. Multe din sursele de energie regenerabile sunt

interesante pnetru exploatarea si utilizarea locala, reducand necesitatea

pentru transfe rul/transportul energiei si efectele asupra transportului.

Informatii pentru sursele locale de energie sunt si pot fi activ utilizate in

dezvoltarea zonelor rezidentiale si comerciale.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Date nationale, situri locale

Precizie Scazuta

Frecventa

actualizarii

Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Resurse bio-energetice

Energie eoliana

Surse de apa termala

Surse de energie pentru pompe de incalzire

Energie solara



Tema Zone protejate

Titlul

componentei Zone protejate

Cerintele

utilizatorilor

Cateva baze de date sunt bazate pe zonele desemnate prin conventiile

internationale, legislatia europeana, legislatia nationala.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Diverse componente

Precizie Precizie medie 1:50.000 sau mai mare

Frecventa

actualizarii

Costuri Cost mediu pentru a produce date valoroase pentru planificarea si

managementul local si regional.


X

Exemple de seturi

de date

- situri directiva Habitat

- alte situri internationale

- situri nationale

- zone culturale protejate



Tema Riscuri naturale si tehnologice

Titlul

componentei Surse si zone de risc natural

Cerintele

utilizatorilor


intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului, necesare

pentru constructii de drumuri si cai ferate, agentii de protectia mediului,

institutelor de cercetare, institutiilor care desfasoara proiecte de cercetare,

altor institutii interesate. Necesare in cazuri de urgenta.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Fragmentate in momentul de fata, este nevoie de o trecere in revista a

zonelor de risc

Precizie Medie, 1:50.000 sau mai buna

Frecventa

actualizarii

Majoritatea seturilor de date sunt stabile si au frecventa scazuta de

actualizare

Costuri Costuri ridicate pentru a produce date valoroase pentru urbanism si

amenajarea teritoriului.


X

Exemple de seturi

de date

Zone inundabile

Alunecari de teren

Avalanse

Cutremure

Eruptii vulcanice

Desertificare



Tema Riscuri naturale si tehnologice

Titlul

componentei Zone de risc tehnologic

Cerintele

utilizatorilor

Necesare pentru utilizarea terenului pe plan local, dezvoltarea asezarilor

populate, constructii de drumuri si cai ferate. Necesare in situatii de urgenta.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Harti locale in zonele de risc

Precizie Medie catre ridicata, 1:50.000 sau mai ridicata

Frecventa

actualizarii

Frecventa medie. Datele trebuie actualizate la anumite intervale (o data pe

an) sau prin mijloace administrative. Generarea poate fi automatizata

devreme ce majoritatea substantelor periculoase sunt raportate autoritatilor.

Costuri Cost mediu pentru date importante.


X

Exemple de seturi

de date

Zone de risc pentru productia, tratarea si depozitarea deseurilor nucleare

Zone de risc pentru industria chimica

Zona cu risc de rupere al barajelor



Tema Poluare

Titlul

componentei Contaminarea terenurilor

Cerintele

utilizatorilor

Pentru a gestiona contaminarea locala sunt necesare date despre zone sau

regiuni cu activitati industriale intensive, zone inadecvate de depozitare a

deseurilor, activitati militare sau accidente care dau un stres suplimentar

solurilor. Important in planificarea locala sau regionala pentru utilizarea

solurilor, terenului si apei, resurselor de apa subterana

Gradul de

acoperire in

teritoriu

La nivel european a fost dezvoltata o amplasare geografica a siturilor

contaminate, bazat pe faptul ca zonele contaminate sunt de obicei localizate

langa zonele industriale. Nu exis ta o monitorizare la nivel european a

siturilor contaminate, iar in Romania este necesara o monitorizare la nivel

national.

Precizie 100 m si chiar mai mare.

Frecventa

actualizarii

Medie spre frecventa. Datele trebuie actualizate la anumit intervale (o data

pe an) sau prin mijloace administrative (raportate catre/de catre autoritati).

Costuri Cost mediu pentru planificarea locala si regionala. Cost scazut pentru date

la nivel national.


X

Exemple de seturi

de date

Contaminarea terenurilor pe plan local

- informatii referitoare la cantitate, substante, cauze

- masuri referitoare la operatii de decontaminare



Tema Poluare

Titlul

componentei Contaminare difuza

Cerintele

utilizatorilor

Monitorizarea situatiei contaminarii difuze a solului iar in cazul nivelurilor

ridicate masuri directe la sursele de emisie sau alte masuri la nivel local sau

regional. Este importanta cunoasterea locatiei zonelor celor mai afectate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

Sunt necesare baze de date pentru anumite zone posibil a fi contaminate.

Trebuie dezvoltati indicatori/indici bazati pe analiza spatiala pentru a

descrie si monitoriza situatia.

Precizie 1km sau mai putin.

Frecventa

actualizarii

Scazuta (la fiecare 5 sau 10 ani).

Costuri Costuri reduse catre medii


X

Exemple de seturi

de date

Acidificarea solurilor

Contaminarea apelor

Contaminare radionucleara

Metale grele

Poluare a solului cu nitrati si fosfor



Tema Poluare

Titlul

componentei Zone de zgomot

Cerintele

utilizatorilor

La nivel regional si local in evaluarea de mediu, utilizarea terenului,

localizarea serviciilor, poprietari.





Gradul de

acoperire in

teritoriu

Sunt necesare date cu niveluri medii catre scazute. Institutiile sursa pot fi

diferite pentru diversele tipuri de date: departamente de drumuri, cai ferate,

aeroporturi, institutii industriale sau de control al poluarii.

Precizie Medie 1:50.000

Frecventa

actualizarii

Medie. Datele trebuie actualizate la anumite intervale (o data pe an).

Generarea poate fi automatizata devreme ce majoritatea substantelor

peiculoase sunt raportate catre autoritati.

Costuri Mediu pentru planificare locala si regionala

Scazut pentru nivel national


X

Exemple de seturi

de date

Zone de zgomot – drumuri

Zone de zgomot – cai ferate

Zone de zgomot – aeroporturi

Zone de zgomot - industrie



Tema Poluare

Titlul

componentei Deseuri

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu

National pana la local

Precizie Medie 1:50.000 pana la 1:5.000

Frecventa

actualizarii

Medie. Datele trebuie actualizate la anumite intervale (o data pe an).

Generarea poate fi automatizata devreme ce majoritatea substantelor

peiculoase sunt raportate catre autoritati.

Costuri Mediu pentru planificare locala si regiona la

Scazut pentru nivel national


X

Exemple de seturi

de date

Cantitati de deseuri colectate

Depozite de deseuri necontrolate

Platforme de gunoi

Vehicule de colectare a deseurilor

Cheltuieli pentru managementul deseurilor



Tema Demografie

Titlul

componentei Structura populatiei

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu

Exhaustiv/national/un grup de date diverse, dificil de raspuns/componente

diverse, planuri utilizate la nivel municipal, planuri detaliate pentru zone

Precizie 1:100.000 pana la 1:5.000

Frecventa

actualizarii

Date colectate periodic (anual) de catre Institutul National de Statistica

Recensaminte efectuate anual

Costuri Suportate de stat; problema deschisa


X

Exemple de seturi

de date

Populatia totala

Densitatea populatiei

Structura populatiei pe sexe

Populatia pe medii

Populatia pe nationalitati

Structura pe varste a populatiei

Varsta medie a populatiei

Densitatea populatiei (nr.loc/ha)



Tema Demografie

Titlul

componentei Miscarea naturala a populatiei

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu




Frecventa

actualizarii





X

Exemple de seturi

de date

- natalitatea medie

- mortalitatea infantila

- mortalitatea

- sporul natural



Tema Demografie

Titlul

componentei Miscarea migratorie a populatiei

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu




Frecventa

actualizarii





X

Exemple de seturi

de date

- rata imigratiei

- rata emigratiei

- sporul migrator



Tema Demografie

Titlul

componentei Structura gospodariilor

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu




Frecventa

actualizarii





X

Exemple de seturi

de date

Numarul gospodariilor

Dimensiunea medie a gospodariilor (pers/gosp)

Rata cresterii numarului de gospodarii (%)

Ponderea gospodariilor formate dintr-un singur membru (%)

Ponderea gospodariilor monoparentale(%)

Ponderea gospodariilor formate dintr-un pensionar (%)

Ponderea gospodariilor conduse de femei (%)



Tema Reteaua de localitati

Titlul

componentei Retea de localitati

Cerintele

utilizatorilor




proiecte de cercetare, agentiilor de dezvoltare regionala, celor care

intocmesc documentatii pentru accesarea de fonduri ale Uniunii Europene,

BIRD etc, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National, regional, judetean

Precizie De la 1:50.000 pana la 1:5.000

Frecventa

actualizarii

Date colectate periodic (anual)

Costuri Medii catre ridicate


X

Exemple de seturi

de date

Numar total de localitati

Densitatea localitatilor urbane (localit/kmp)

Densitatea comunelor (localit/kmp)

Densitatea satelor (localit/kmp)

Numar sate fara locuitori

Numar asezari speciale (statiuni balneo-climaterice, turistice, stiintifice)

Suprafata fiecarei unitati componente (judete, municipii, orase, comune)

Marimea medie a oraselor (numar locuitori)

Marimea medie a comunelor (numar locuitori)

Marimea medie a satelor (numar locuitori)

Distanta medie intre 2 orase (km)

Distanta medie intre 2 sate (km)



Tema Locuire

Titlul

componentei Fondul de locuinte

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu

National, judetean, local

Precizie 1:5.000 sau mai ridicata

Frecventa

actualizarii


Costuri Mediu catre ridicat


X

Exemple de seturi

de date

Numarul de locuinte

Fondul de locuinte dupa tipul de locuire (individuala, colectiva) %

Structura locuintelor dupa forma de proprietate %

Stoc de locuinte sociale %



Tema Locuire

Titlul

componentei Dezvoltarea sectorului de locuinte

Cerintele

utilizatorilor




proiecte de cercetare, bancilor care acorda credite, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu


Precizie 1:5.000 sau mai ridicata

Frecventa

actualizarii




X

Exemple de seturi

de date

Investitii in constructia de locuinte

Numarul de locuinte construite anual (la 1000 de locuitori, pe medii, %)

Numarul de locuinte distruse de catastrofe naturale sau antropice

Investitii pentru renovari si intretinere (milioane/miliarde lei)

Numarul solicitantilor de locuinte

Accesibilitatea la locuinte (%)



Tema Locuire

Titlul

componentei Conditii de locuire

Cerintele

utilizatorilor





Gradul de

acoperire in

teritoriu


Precizie 1:5.000, 1:2.000 sau mai ridicata

Frecventa

actualizarii




X

Exemple de seturi

de date

Ponderea gospodariilor racordate la reteaua de apa %

Ponderea gospodariilor racordate la reteaua de canalizare %

Ponderea gospodariilor racordate la reteaua de electricitate %

Ponderea gospodariilor racordate la reteaua telefonica %

Ponderea gospodariilor racordate la reteaua de gaze %

Consumul de apa pentru uz casnic mc

Consumul casnic de energie electrica kW

Consumul de gaze naturale pentru uz casnic mc

Numar persoane/locuinta

Numar persoane/camera mp

Suprafata medie locuibila/locuitor mp/loc.

Cheltuieli pentru locuire

Locuinte insalubre %



Tema Aspecte sociale

Titlul

componentei Educatie

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National, regional, judetean, local


Frecventa

actualizarii




X

Exemple de seturi

de date

Gradul de cuprindere in invatamant %

Populatia scolara

Personalul didactic

Rata alfabetizarii la adulti %

Durata medie a scolarizarii - ani

Total cheltuieli publice in domeniul educatiei ca procent din PIB




Titlul

componentei Sanatate

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National, regional, judetean, local


Frecventa

actualizarii




X

Exemple de seturi

de date

Numar unitati de ocrotire a sanatatii

Numar paturi in spitale

Numar medici si personal medical

Consultatii pentru un locuitor

Durata medie de spitalizare

Rata mortalitatii

Rata mortalitatii infantile

Numar de crese (publice si private)

Cheltuieli pentru sanatate in bugetele locale




Titlul

componentei Cercetare

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National

Precizie 1:50.000

Frecventa

actualizarii


Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Cheltuieli totale pentru cercetare – dezvoltare

Inventii/patente

Numarul de cercetatori




Titlul

componentei Cultura

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu


Precizie De la 1:50.000

Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Numarul caselor de cultura

Numarul de spectacole si audienta anuala pe cap de locuitor

Numarul de cinematografe si locuri in cinema

Numarul de concerte si audienta anuala pe cap de locuitori

Numarul de muzee si numarul anual de vizitatori pe cap de locuitori

Numarul de biblioteci si totalul cartilor imprumutate pe cap de locuitor

Monumente istorice




Titlul

componentei Administratie publica

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Numarul institutii publice centrale

Numarul institutii stiintifice, asociatii profesionale

Numarul de angajati municipali

Numarul de tibunale, judecatorii, notariate de stat




Titlul

componentei Odihna, recreatie, turism, sport

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Numar sali de sport si stadioane

Numar patinoare

Numar bazine de inot si amenajari anexe (Sali gimnastica, sauna, etc)

Gradini botanice si zoologice

Spatii verzi si de recreere-odihna

Spatii de joaca

Durata medie a traseului pana la cel mai apropiat parc




Titlul

componentei Forta de munca

Cerintele

utilizatorilor


intocmesc documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului, zonelor

defavorizate, institutelor de cercetare, institutiilor care desfasoara proiecte

de cercetare, altor institutii interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Structura populatiei active pe ramuri de activitate

Structura populatiei ocupate pe ramuri de activitate

Rata bruta de activitate

Rata neta de activitate

Somajului –rata totala, ponderea pe lunga durata, structura

Indicele anual al ratei de producere a accidentelor de munca

Navetismul




Titlul

componentei Veniturile si saracia

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Distributia veniturilor gospodariilor

Structura cheltuielilor de consum ale populatiei

Indicele Gini al inegalitatii veniturilor

Amploarea saraciei

Ponderea beneficiarilor de ajutor social

Ponderea persoanelor fara locuinta




Titlul

componentei Participare civica

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Numarul de asociatii

Participare la alegeri




Titlul

componentei Infractionalitate

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Rata infractionalitatii

Structura infractionalitatii



Tema Echiparea tehnica a teritoriului

Titlul

componentei Alimentare cu apa si canalizare

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Lungimea retelei de apa potabila/canalizare

Statii de epurare (numar, caracteristici)

Statii de captare si tratare (numar, debite)

Lungime aductiuni

Volum apa distribuita

Regim de livrare a apei potabile

Pretul mediu al apei

Ape uzate epurate

Pierderi in retea




Titlul

componentei Alimentare cu energie

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Lungimea retelei de gaz metan

Lungimea retelei de termoficare

Lungimea retelei de distributie a energiei elctrice sau nr. Resedinte

conectate

Statii de distributie si transmitere a energiei electrice

Hidroenergie (capacitate si productie)

Energie nucleara

Total energie consumata dupa tipul de combustibil




Titlul

componentei Colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor

solide

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri


X

Exemple de seturi

de date

Cantitate de deseuri colectate

Calitatea deseurilor

Caracteristicile sistemului de salubrizare (nr. Gunoiere, capacitatea lor,

frecventa de colectare a deseurilor)

Platforme de colectare a deseurilor

Statii de incinerare

Statii de compostare

Deseuri reciclate




Titlul

componentei Transporturi si telecomunicatii

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Trebuie incluse evaluari bazate pe accesibilitatea serviciilor, persoanelor si

bunurilor, terenul ocupat de infratructura de transport, fragmentarea

terenului si padurilor de catre infrastructura de transport, expunerea

populatiei la poluarea datorata transporturilor.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri Costuri scazute la nivel national, costuri medii catre ridicate pentru nivel

regional pana la local.


X

Exemple de seturi

de date

Drumuri

- lungimea drumurilor km

- lungimea retelei de drumuri modernizate km si %

- structura retelei rutiere pe vechime

- reteaua de drumuri europene

- media zilnica anuala a traficului

- indice de motorizare

- parcul de vehicule

Cai ferate

- lungimea retelei de CF



- lungimea retelei de CF electrificate

Transport aerian

- numar de pasageri care calatoresc cu avionul

Transport naval

- lungimea cheiurilor de acostare

- lungimea danelor de asteptare

Tema Aspecte economice

Titlul

componentei Industrie

Cerintele

utilizatorilor



protectie a mediului, institutelor de cercetare, institutiilor care desfasoara


Gradul de

acoperire in

teritoriu

National pana la local

Precizie 1:50.000

Frecventa

actualizarii


Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Structura activitatilor industriale pe ramuri ale industriei

Structura pe forme de proprietate (public, privat, mixt, alte forme)




Titlul

componentei Constructii

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu

National/regional/judetean/local


Frecventa

actualizarii

Date colectate anual

Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Materiale utilizate pe categorii de constructii

Materiale utilizate pentru lucrari de infrastructura




Titlul

componentei Agricultura

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Suprafata agricole totala ha

Suprafata agricola pe categorii de folosinta (arabil, pasuni, fanete, vii,

livezi) ha, %

Suprafete degradate

Populatia ocupata in agricultura




Titlul

componentei Turism

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Unitati de cazare turistica

Capacitate de cazare in functiune

Numar turisti




Titlul

componentei Servicii

Cerintele

utilizatorilor




interesate.

Gradul de

acoperire in

teritoriu



Frecventa

actualizarii


Costuri Medii


X

Exemple de seturi

de date

Complexe comerciale

Unitati comerciale

Piete en-gross

Banci

Unitati PTTR



3.4 Arhitectura si standardele utilizate in Programul National

Model de referinta

Arhitectura lanseaza servicii interoperative ce vor ajuta la producerea si publicarea, descoperirea si

livrarea, si eventual, utilizarea si întelegerea informatiilor geografice prin internet în Uniunea

Europeana si în Tarile Candidate, la nivel local, national si european.

Obiectivul este o infrastructura deschisa de cooperare pentru accesarea si distribuirea online a

produselor si serviciilor informationale. Este prevazuta o retea distribuita de baze de date, legate

prin standarde si protocoale comune, pentru a asigura compatibilitatea si interoperabilitatea datelor

si a serviciilor. Aceste servicii sunt un element cheie pentru ca programul national sa uneasca

totalitatea informatiilor geografice.

Urmând taxonomia Modelului de Referinta al Procesarii Distribuite Deschis (RM-ODP, ISO-IEC

10746) , arhitectura considerata poate fii descrisa din cinci perspective distincte: perspectiva actiunii,

perspectiva evaluarii, perspectiva informatiei, perspectiva tehnicii si perspectiva tehnologiei, toate

acestea vizând diferite preocupari. Descrierea arhitecturii data în acest capitol se refera la

perspectiva tehnica, concentrându-se asupra mecanismului si functiilor necesare pentru a sustine

interactiunea distribuita între elementele sistemului.



Figura de mai sus arata un model de referinta generic de arhitectura ce permite descrierea oricarei

infrastructuri de date spatiale. În acest model, care este introdus pentru a oferi o buna întelegere a

aspectelor tehnice ale infrastructurilor de date spatiale, este facuta o deosebire între patru grupe

majore de componente: aplicatiile pentru utilizator, serviciile de geo-procesare si catalogare,

cataloagele, si depozitele de continut. În acest context, termenul de componenta se refera la un grup

de functionalitati similare tehnic, parte a arhitecturii.

Aplicatiile pentru utilizator cuprinde software-ul pe care utilizatorii îl vad de obicei; ele includ

interfete de uz general pentru interogare si vizualizare, un instrument pentru administratorii bazei de

date, si aplicatii analitice croite pe informatiile necesare utilizatorului. Depozitele de continut

furnizeaza date.

In figura de mai sus este prezentat un model generic pentru infrastructura de date spatiale.

Majoritatea tarilor Uniunii Europene au deja una sau mai multe componente al modelului de

arhitectura. Exemple în acest sens sunt infrastructurile regionale de date spatiale din North Rhine

Westphalia, Germany (GDI NRW) sau Olanda. Desi în teorie componentele acestor infrastructuri

pot fiiconectate, în practica nu sunt, datorita unui numar de factori. Pâna acum, necesarul de

informatii transfrontaliere este deseori rezolvat pe baze ad-hoc.

Fiecare din componentele identificate mai sus vor fi parte dintr-un mediu de tip retea. Figura

urmatoare prezinta un exemplu ipotetic. În acest exemplu, o aplicatie de analiza utilizeaza serviciile

de geo-procesare oferite de catre o companie din Belgia. Aceste servicii interogheaza cataloage din

Franta si Italia pentru informatii geografice caracteristice unei regiuni specifice de granita.

Serviciile de geo-procesare folosesc ulterior aceste date pentru analiza, le combina cu informatii

asemanatoare de la EUROSAT, si serveste rezultatele înapoi utilizatorului.

Servicii de geo-procesare

Luând în considerare prioritatile tipurilor de utilizari, trebuie implementate urmatoarele servicii:

1. Servicii specifice managementului/administrarii-coordonarii

2. Servicii pentru catalogare (gasirea datelor)



3. Servicii pentru catalogare (gasirea serviciilor)

4. Servicii pentru harti (WMS)

5. Servicii pentru acoperiri (WCS)

6. Servicii pentru caracteristici (WFS)

7. Servicii pentru liste denumiri geografice

8. Servicii pentru transformarea coordonatelor

9. Servicii pentru autentificare

10. Servicii pentru analiza/fuziunea datelor geo-spatiale

11. Servicii pentru determinarea pretului web si de comandare

Servicii de cataloage si catalogare

Datele geo-spatiale care sunt stocate pentru a fi utilizate în baze de date locale pot fi deseori folosite

în aplicatii externe odata ce au fost publicate.

Cataloagele de date geo-spatiale sunt sisteme de acces si regasire a datelor ce utilizeaza metadatele

ca tinta pentru interogarea informatiilor geo-spatiale de tip raster, vector sau tabelare.

Pe lânga cataloagele ce contin metadate despre date geo-spatiale, mai sunt si cataloage ce descriu

serviciile geo-spatiale.

Cataloagele nu sunt accesibile numai operatorilor umani, ci si aplicatiilor si serviciilor prin

intermediul unor interfete corespunzatoare de catalog.

Serviciile de catalogare ofera functionalitate atât pentru managementul cât si pentru cautarea în

cataloage; acestea sunt un caz aparte de servicii de procesare geo-spatiala. Ele pot fi considerate

„inima” oricarui SDI. OpenGIS Abstract Specification on Catalogue Services descrie termenul de

“Catalog” ca fiind setul de interfete pentru servicii ce suporta organizarea, descoperirea si accesul la

informatia geo-spatiala.

Serviciile de catalogare ajuta operatorii umani sau software-ul aplicatiilor sa gaseasca informatia

existenta oriunde într-un mediu computerizat si legat într-o retea. Un catalog poate fi gândit ca o



baza de date specializata cu informatii despre resursele geo-spatiale disponibile unui grup sau

comunitati de utilizatori. Aceste resurse se presupun a avea caracteristici OpenGIS, colectii de

caracteristici, interfete de catalog si metadate, sau pot fi servicii de geoprocesare. Cataloagele au trei

scopuri esentiale:

1) sa asiste în organizarea si managementul diverselor date si servicii geo-spatiale pentru regasire si

acces,

2) sa gaseasca resursele de informatii din diverse surse si sa le adune într-o locatie unica, cu

posibilitati de cautare, si

3) sa furnizeze mijloacele de localizare, obtinere si stocare a resurselor indexate de catalog.

2.2.3.6 Interfata serviciilor de catalogare poate da acces la exemple de date pentru a analiza mai bine

daca sunt potrivite scopului urmarit.

Recomandari:

Fiecare localitate si judet ce participa la Programul National va pregati si întretine cel putin un

server catalog în care metadatele despre referintele si informatiile tematice geografice sa fie

disponibile în mod public.

Serviciile de catalog vor fi instalate la 1 an dupa adoptarea cadrului legislativ.

Initiative de standardizare relevante

Organizatia Internationala de standardizare (ISO) defineste standardele ca întelegeri documentate

continând specificatii tehnice sau alte criterii precise ce vor fi utilizate consecvent ca reguli,

îndrumatoare sau definitii ale tipologiilor, pentru a asigura ca materialele, produsele, procesele si

serviciile sunt potrivite scopului lor. Standardele contribuie la simplificarea lucrurilor si la sporirea

încrederii si eficacitatii bunurilor si serviciilor pe care le utilizam. Ele suporta sistemele si datele

existente, fiind astfel un mod de securizare si protejare a investitiilor în date si sisteme. Procesul de

standardizare are ca scop sa îi faca pe oameni sa ajunga la un acord în ce priveste o solutie tehnica

acceptabila. Acesta este în mod necesar un proces iterativ, construit pe standardele existente.

Construirea infrastructurii informatiilor nu este ceva nou. Internetul poate fi privit ca o astfel de

infrastructura, si sunt diverse domenii care au organizat infrastructuri de informatii pentru a-si



sustine procesul initial al activitatii. Exemple de comunitati care au cazut de acord asupra

standardelor pentru schimbul de informatii sunt institutiile financiare si industria auto.

3.5 Date de referinta necesare

Calitatea datelor

Datele trebuie sa aiba o calitate acceptabila. Calitatea trebuie sa îndeplineasca cerintele

utilizatorilor. În ceea ce priveste datele de referinta, acestea sunt date universale pentru a fi folosite

de diferiti utilizatori, în domenii diferite si la diferite nivele. Datele de referinta vor fi utilizate ca

baza pentru conexiunea altor date.

Este de asteptat ca producatorii sa aiba contactul necesar cu utilizatorii si ca specificatiile si

dezvoltarea produsului sa le reflecte nevoile. Acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna în producerea

datelor de referinta. Pentru aceasta, pot fi necesare o serie de actiuni pentru a stimula acest contact.

Definitia calitatii si controlul calitatii sunt strâns legate de continutul spatial al datelor si al

atributelor acestora. De asemenea, foarte importanta este si calitatea metadatelor.

Calitatea tehnica si controlul calitatii

Pentru a masura calitatea datelor, trebuie sa existe elemente de comparatie. Un set de date

geografice poate fi comparat cu anumite specificatii uzuale care sunt rândul lor o reprezentare a

lumii reale. În acest caz, certificarea sau testarea conformitatii implica masurarea calitatii mostrelor

de date si compararea acestora cu specificatiile uzuale. Daca trebuie realizat un asemenea test tehnic

de calitate, atunci anumite elemente trebuie urmarite:

• Specificatiile setului de date: Specificatiile definesc continutul standard pentru setul de date.

Specificatiile setului de date sunt o specificatie a produsului. Exista standarde ISO pentru cum

trebuie realizate specificatiile de produs, iar pentru datele spatiale exista alte standarde ISO pentru

specificatiile setului de date. Exista necesitatea de a realiza un profil care defineste continutul minim

al unei astfel de specificatii a setului de date si sabloanele de implementare. Totusi, specificatiile

setului de date trebuie sa contina, oricând este posibil, cataloage (dictionare de date) care contin

definitii comune pentru caracteristici, atribute si coduri. Specificatiile setului de date trebuie sa

defineasca gama de valori acceptata pentru fiecare din elementele calitatii.



• Elemente de calitate: Un teste de calitate trebuie sa se concentreze pe elemente specifice.

Standardele ISO definesc aceste elemente. Anumite elemente de calitate sunt mai importante decât

altele, iar Programul National trebuie sa defineasca care sunt cele mai folositoare (sau obligatorii) în

controlul calitatii. Acestea vor include:

• PRECIZIE

• Precizie spatiala

• Precizie temporala

• Precizie tematica

• Precizie si rezolutie

• Rezolutie spatiala

• Rezolutie temporala

• Rezolutie tematica

• Consistenta logica

• COMPLETITUDINE

• Completitudinea datelor

• Completitudinea modelului

• Completitudinea atributelor

• Completitudinea valorilor

Testarea calitatii

Pot fi posibile diferite modalitati de control al calitatii:

• Producatorii pot realiza ei însisi controlul calitatii.

• Un organism independent poate realiza controlul calitatii.

Utilizând oricare din metode, calitatea datelor poate fi masurata prin compararea seturilor de date cu

specificatiile comune (definite ca testare a conformitatii în documentul ISO 19113).

Instrumente pentru testarea seturilor de date pot fi disponibile, care vor citi specificatiile si vor

prezenta un raport asupra abaterilor si valorilor gasite.



Indicarea calitatii

Datele geografice sunt complexe iar calitatea lor greu de masurat. În majoritatea aplicatiilor curente

si analizelor spatiale, aceasta dimensiune nu este suficient luata în considerare. Oamenii continua sa

utilizeze datele geografice ca si cum ar fi perfecte. Totusi, cercetari în domeniul analizelor de

precizie si incertitudine în modelarea spatiala au aratat ca propagarea erorilor în modelare are un

impact enorm asupra rezultatelor finale. În cazul sistemelor de decizie, aceasta poate duce la decizii

politice eronate.

Pentru a minimiza aceste probleme pot fi luate câteva masuri:

• în metadate trebuie sa existe informatii asupra anumitor aspecte ale calitatii, în special

acuratete, completitudine;

• anumite informatii asupra calitatii, datelor, acuratetei etc., trebuie sa fie disponibile la nivel

de caracteristica, ca atribut la elementele spatiale din baza de date;

• o documentatie de testare trebuie livrata catre utilizator, în care se prezinta rezultatele unde

setul de date este comparat cu specificatiile setului de date;

Recomandari:

- Calitatea datelor de referinta trebuie cunoscuta.

- Sa se adopte principiile de calitate ISO 19113 si procedurile de evaluare a calitatii ISO

19114.

- Sa se documenteze rezultatele masuratorilor de calitate în domeniile dedicate ISO 19115.

- Setarile parametrilor nivelelor de calitate a datelor va necesita cercetare suplimentara.

Întretinere

Datele de referinta trebuie actualizate regulat. Este clar, totusi, ca anumite setur i de date necesita

actualizari mai frecvente decât altele (ex. drumuri vs. cota). În majoritatea sistemelor curente de

GIS, mentinerea datelor actualizate la zi se refera la înlocuirea unui set de date cu unul complet nou.

Se poate pastra vechea versiune a setului pentru motive de istoric, dar foarte des nimeni nu stie exact

ce s-a schimbat în cel nou (aceasta poate sa fie numai câteva segmente sau câteva poligoane).

Aceasta înseamna ca doua probleme asemanatoare importante nu sunt corect abordate în majoritatea

sistemelor actuale: managementul timpului si managementul modificarilor.



Managementul timpului este important pentru realizarea comparatiei între doua perioade de

observatie sau pentru a urmari evolutia fenomenelor spatiale. Multumita noilor dezvoltari

tehnologice, geometria poate fi stocata în baze de date relationale. Aceste sisteme de management a

bazelor de date permit.

Interoperabilitatea

Interoperabilitatea este un subiect critic deoarece unul din principiile sale de baza este de a tine

datele acolo unde sunt si de a furniza accesul la ele.

Majoritatea sistemelor actuale GIS sunt sisteme patentate. Acest lucru înseamna ca formatul

formatul intern al fisierului este rareori documentat sau accesibil. Pentru a face schimb de date

geografice, sunt necesare convertoare de date furnizate de catre comerciantii de software. Exportul

datelor într-un format intermediar este o alta posibilitate dar din nefericire acest lucru poate duce la

pierderi de informatii.

Tendinta este de a pastra datele acolo unde sunt , si sa permita accesul via o interfata software.

Activitatea OpenGIS se concentreaza pe aceasta abordare.

Accesând datele cu infrastructura tehnica nu este suficient totusi; oamenii trebuie sa le si poata

folosi.

Diferite grupuri de utilizatori detin diferite modele ale Pamântului. Fara un model conceptual

comun, datele provenite din alte baze de date sunt inutile. Definirea unui astfel de model nu este

posibila în acest stadiu (articol luare de pozitie) dar este un element esential al infrastructur ii necesar

pentru a face datele de referinta sa fie interoperabile.

Recomandari:

• Sa fie adoptate standarde comune,

• Sa fie definit modelul conceptual pentru componentele datelor de referinta. Acest lucru

solicita înca o data un studiu specific.

• Urmand experienta din alte tari, formatele de schimb (raster si vector) intre institutii

folosite pentru seturile de date spatiale vor fi cele stabilite de catre autoritatea nationala in



domeniul cartografiei si cadastrului, pentru Romania aceasta autoritate fiind ANCPI –

Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara. In cadrul fiecarei organizatii, pentru

aplicatiile intere proprii vor putea fi folosite orice formate pentru datele spatiale.

• Este necesara colaborarea dintre MTCT si ANCPI pentru stabilirea fo rmatelor de schimb de

date spatiale intre institutii. In stabilirea acestor formate se va avea in vedere si minimizarea

costurilor de realizare a interoperabilitatii tinand seama de standardele de facto si experienta

acumulata in domeniu dupa 1990. Astfel, pe baza analizei situatiei actuale, se poate aprecia

ca printre aceste formate vor fi avute in vedere: formatul ESRI Shapefile, formatele DWG

(AutoCAD drawing files) si DXF (ASCII, binary and partial drawing interchange file) si

DGN (MicroStation design files).

3.6 Metadate Metadatele sunt informatiile si documentatiile care fac ca datele sa poata fi intelese si sa poata fi

„impartasite” de diversi utilizatori. Pot fi distinse:

- metadate de cautare, necesare utilizatorilor de date pentru a cauta, localiza si accesa datele;

- metadate de inventariere pentru gestionarea informatiilor;

- metadate de utilizare (exploatare) care sunt o descriere mai detaliata a resurselor de informatii care

permit utilizatorilor sa evalueze relevanta si aptitudinea/competenta de utilizare pentru un anumit tip

de aplicatie.

Metadatele vor fi deci specificate si asamblate la standardele internationale existente. Seturile de

date pentru U si AT vor fi documentate pentru a facilita identificarea lor, gestionarea lor

corespnzatoare si utilizarea lor efectiva evitandu-se colectarea sau cumpararea acelorasi date de mai

multe ori.

Pentru a avea o lista precisa de seturi de date ale institutiilor locale, regionale, nationale vor fi

compilate cataloagele de metadate.

Necesitatile si standardele metadatelor

Metadatele vor informa utilizatorii asupra existentei datelor. Utilizatorii trebuie sa fie capabili sa

inteleaga continutul datelor. Acestea include informatii asupra sistemului spatial de referinta si a



reprezentarii spatiale a datelor. Utilizatorii trebuie sa fie capabili sa evalueze „aptitudinea pentru

utilizare” a datelor pentru propriul scop. Metadatele trebuie sa contina informatii asupra distributiei

datelor, asupra contrangerilor legale sau de securitate care afecteaza utilizarea datelor. Metadatele ar

trebui sa contina informatii despre planificarea si frecventa actualizarilor.

Metadatele trebuie sa fie produse pentru toate datele care vor fi accesibile in legislatia viitoare

referitoare la U si AT.

Cautarea electronica si schimbul de metadate cere standardizare de aceea metadatele vor urma

standardul ISO 19115 pentru metadate.

Profilurile metadatelor

Localitatile si judetele vor dezvolta un profil comun al metadatelor care sa satisfaca necesitatile

obiectivelor legislatiei. Profilul metadatelor va urmari ghidurile din ISO 19115 pentru crearea

profilelor de metadate.

Profilul metadatelor trebuie sa includa un model pentru metadate si sa defineasca metodele comune

si formatele pentru schimbul de metadate. Profilul metadatelor va fi aplicabil seturilor de date si, in

plus altor niveluri corespunzatoare ale ierarhiei de date.

Profilul va include elementele centrale si elementele aditionale care sunt identificate ca necesare.

Implementarea metadatelor

Metadatele trebuie actualizate. Atunci cand se petrec schimbari ale datelor care pot afecta continutul

curent al metadatelor, acestea trebuie de asemenea actualizate.

Localitatile si judetele vor identifica o autoritate competenta pentru coordonarea producatorilor de

date, pent ru colectarea si gestionarea metadatelor.

Profilul metadatelor trebui dezvoltat impreuna cu o autoritate competenta.

Profilul aprobat al metadatelor trebuie implementat in cadrul unui serviciu de date geografic intr-o

retea larga. Va exista o legatura directa intre metadate si datele descrise.

Profilul metadatelor va fi revizuit la intervale regulate de timp si daca este necesar va fi adaptat la

noile necesitati sau dezvoltari in domeniul GIS.



Continutul standard al metadatelor:

- informatii de ident ificare (elaborator, data, titlu, scop, abstract, constrangeri referitoare la acces,

constrangeri referitoare la utilizare, adresa de contact )

- informatii referitoare la calitatea datelor (precizia atributelor, rapoarte etc)

- informatii referitoare la organizarea datelor spatiale (referinte spatiale indirecte si directe)

- informatii spatiale (definirea sistemului de coordonate orizontal si vertical)

- informatii referitoare la entitate si atribute (privire de ansamblu)

- informatii referitoare la distributie (informatii de contact, responsabilitate privind distributia)

- informatii despre metadate (date despre metadate, informatii de contact despre metadate, standard

referitor la metadate).

RECOMANDARI

1. Toate datele de referinta trebuie documentate de metadate. Acestea trebuie actualizate la intervale regulate de timp.

2. Trebuie luate in considerare cele trei aspecte ale metadatelor: cautare, acces si utilizare

3. Trebuie dezvoltat un profil al metadatelor compatibil cu ISO 19115.

4. Metadatele vor fi produse pentru toate datele care vor fi accesibile.

5. Metadatele trebuie actualizate. Daca se produce vreo schimbare care poate afecta continutul curent al metadatelor acestea trebuie de asemenea actualizate.

6. Localitatile si judetele vor identifica o autoritate competenta pentru coordonarea furnizorilor de date si pentru gestionarea sistemelor ce furnizeaza metadate.

7. Se va acorda prioritate pentru crearea unui portal „Romania GIS” pentru descoperirea si accesarea datelor geo-spatiale in U si AT.

8. Este necesara completarea metodologiei privind elaborarea documentatiilor de urbanism cu prevederi referitoare la metadate.

Probleme referitoare la metadate:

1. Producatorul si utilizatorul metadatelor nu este aceeasi persoana. Nu este numai o problema de

atribuire a costurilor si beneficiilor (se poate spune ca metadatele sunt un canal de publicitate pentru

producatorii de date) ci este o problema din punctul de vedere al acestor doua „persoane”.



Diferenta asupra punctelor de vedere este substantiala: producatorii descriu ce date au fost produse

si cum iar utilizatorii descriu la ce intrebari au nevoie de raspunsuri. Cadrul in care ei opereaza este

dezarticulat/separat si nu exista metode de traducere. (dupa A. Frank / lista EGIP)

2. Nu exista in prezent o metoda automata care sa potriveasca cerintele utilizatorilor cu ofertele de

date bazate pe metadate iar aceasta metoda este greu de realizat. In cazul in care un astfel de serviciu

nu va fi disponibil metadatele nu sunt foarte utile iar producatorii nu vor face eforturi substantiale

pentru a le crea.

3. Nu exista metadate in nici o tara din Europa ci doar in SUA si Noua Zeelanda.

Prioritatile Programului National sunt consecinta analizei SWOT prezentata la punctul 2.2-1:

1. Cresterea gradului de constientizare a importantei implementarii GIS

2. Instruirea personalului din administratia publica

3. Dotarea cu echipamente si programe

4. Date si metadate

5. Definirea componentei informatice in cadrul metodologiilor de intocmire a documentatiilor de U si AT

MASURI

1. Crearea unui cadru oficial pentru UTILIZATORII si FURNIZORII de date, servicii si tehnologie

2. Organizarea de cursuri GIS

3. Informatizarea administratiei publice – componenta GIS

4. Documentatii si date U si AT si generarea si partajarea metadatelor

5. Completarea metodologiilor U si AT cu componenta informatica, armonizarea legislatiei romanesti cu cea internationala

4. PRIORITATI, MASURI, PROGRAME DE LUCRU SI RESPONSABILITATI IN IMPLEMENTARE, DURATA PROGRAM



PROGRAME DE LUCRU, RESPONSABILITATI

1. Cresterea gradului de constientizare a importantei implementarii GIS

2. Instruirea personalului din administratia publica

3. Dotarea cu echipamente si programe

4. Date si metadate

5. Definirea componentei informatice in cadrul metodologiilor de intocmire a documentatiilor de U si AT

RESPONSABILITATI

Constituirea unui grup de lucru sub autoritatea MTCT si a reprezentantilor auloritatilor locale

DURATA PROGRAM: 5-10 ani

PROGRAMARE FINANCIARA

1. Crearea unui cadru oficial pentru “utilizatorii” si “furnizorii” de date, servicii si tehnologie

2. Organizarea de cursuri GIS

3. Informatizarea administratiei publice – componenta GIS

Pentru activitatile de la punctele 1. si 2. efortul financiar este neglijabil in raport cu costul implementarii GIS.

Costul implementarii componentei GIS pentru urbanism si amenajarea teritoriului este estimant la 10-20% din costul implementarii unui sistem informatic integrat

4. Documentatii si date U si AT si generarea si partajarea metadatelor

5. Completarea metodologiilor U si AT cu componenta informatica, armonizarea legislatiei romanesti cu cea internationala

Tarifele pentru activitatile de la punctele 4 si 5 sunt in curs de stabilire

5. PROGRAMARE FINANCIARA PE PRIORITATI, MASURI, PROGRAME DE LUCRU SI RESPONSABILITATI

raport de activitate strategia si prioritatile · pdf fileanaliza swot obiectivele programului...

Documents