Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

CAPITOLUL I. PROFILUL JUDEŢULUI SUCEAVA

1.1. Date geografice şi climatice

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării, în nordul Moldovei, la graniţa cu Ucraina, în bazinele superioare ale râurilor Bistriţa, Moldova şi Siret. Are o suprafaţă de 8553,5 km2 (3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.

Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Fig. 1.1.1. Aşezarea geografică a judeţului Suceava Fig. 1.1.2. Harta judeţului Suceava

Judeţul Suceava face parte din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare actuale, sub aspectul mărimii şi al populaţiei.

Organizarea administrativ teritorială la nivelul anului 2013 a judeţului Suceava este prezentată sintetic în tabelul 1.1.1.

JudeţSuprafaţa

totală (km2)Număr oraşe

Număr municipii

Număr comune

Număr sate

Suceava 8553,5 11 5 98 379Tabel 1.1.1. Reţeaua de localităţi a judeţului Suceava în anul 2013

1.1.1. Relieful şi geologia

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali (partea estică a Grupei nordice a Carpaţilor Orientali şi partea nordică a Grupei centrale a Carpaţilor Orientali) şi Podişului Moldovei (Subdiviziunea Podişul Sucevei).

Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, la 2100 m în Munţii Călimani – Vf. Pietrosu).

Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%.

1

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

Regiunea montană cuprinde:- Munţii Călimani - cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, cu cratere bine păstrate şi

platouri vulcanice; sunt cei mai tineri din întregul areal montan al judeţului şi au cele mai mari înălţimi (peste 2000m) – Vf. Pietrosu 2100m, Vf. Iezerul Călimani 2031m, Vf. Răţitiş 2021m, Vf. Călimani Cerbuc 2013m;- Munţii Suhard, Obcina Mestecăniş, Munţii Giumalău, Munţii Bistriţei – alcătuiți preponderent

din șisturi cristaline care au ca trăsătură dominantă culmile „greoaie”, cu spinări largi, ştrangulate sectorial de înşeuări, ce alterneză cu masive izolate înalte de 1900m-1800m;- Munţii Rarău – cu Pietrele Doamnei (stânci calcaroase), alcătuiţi din calcare şi

conglomerate mezozoice peste care s-au dezvoltat piscuri, turnuri, piramide, pereţi verticali, lapiezuri, grote, peşteri.- Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei – munţi ai flişului, cu altitudini mai

reduse;- Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung – depresiuni intramontane mari.

Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt:

Denumirea vârfului muntos

Denumirea masivului muntos

Altitudinea vârfului (m)

Vf. Pietrosu Munţii Călimani 2100Vf. Omu Masivul Suhard 1932Vf. Budacu Munţii Pietrosu – Budacu (Munţii Bistriţei) 1859Vf. Giumalău Masivul Giumalău 1856Vf. Pietrosu Munţii Pietrosu – Budacu (Munţii Bistriţei) 1791Vf. Rarău Masivul Rarău 1651Vf. Lucina Obcina Mestecăniş 1588Vf. Paşcanu Obcina Feredeu 1480Vf. Bobeica Obcina Mare 1208

Tabel 1.1.1.1. Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Judeţele României - Judeţul Suceava, autori: Costică Brânduş, Alexandru-Ionuţ Cristea, Editura

Academiei Române, 2013 )

Regiunea de podiş aparţine Podişului Sucevei, care ocupă partea de nord-vest a Podişului Moldovei. Altitudinal, Podişul Sucevei, cuprinde două zone, una mai înaltă, cu altitudini de 500-600 m şi alta mai joasă, cu altitudini de 300-400 m. Subdiviziunile Podişului Sucevei, de pe teritoriul judeţului Suceava sunt: Dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului, Valea Sucevei.

Substratul geologic al judeţului Suceava se încadrează în două ansambluri geostructurale majore. Un prim ansamblu îl constituie domeniul consolidat, adică regiuni care şi-au încheiat evoluţia de arii labile înainte de începutul Mezozoicului, deci nu au mai fost afectate de cutările Orogenezei Alpine. Cel de-al doilea ansamblu îl constituie domeniul alpin, care corespunde marginii active a plăcii continentale euro–asiatice şi include arii cutate în Orogeneza Alpină.

În alcătuirea acestor domenii există două etaje structurale diferite: un etaj superior (cuvertura), reprezentat prin stiva de depozite necutate, acumulate în etapa de stabilitate, şi un etaj inferior (fundamentul sau soclul), pe care stă cuvertura, ce reprezintă un fost orogen cu depozite intens cutate şi, parţial sau total metamorfozate. Platforma Moldovenească

Delimitată la est de râul Prut, la vest de Munţii Carpaţii Orientali, la nord de o porţiune din graniţa ţării iar la sud de către Depresiunea Bârladului, Platforma Moldovenească este cea mai veche unitate de platformă, fiind consolidată în Proterozoicul Mediu. Din punct de vedere geologic, ea reprezintă continuarea spre vest a Platformei est- europene, care este alcătuită, dintr-un soclu cristalin rigid peneplenizat, ce suportă depozite paleozoice,

2

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

mezozoice, neozoice şi cuaternare (V. Mutihac et al.,2004).Pe suportul litostructural al depozitelor sarmaţiene (constituite predominant din argile

şi nisipuri cu intercalaţii de gresii si calcare) s-a format un relief de platouri şi coline inclus în unitatea fizico- geografică a Podişului Sucevei. Platourile sunt formate pe seama rocilor mai dure (calcare şi gresii): Fălticeni, Dragomirna şi au înălţimi medii de 400 de metri. Uşoara înclinare nord-vest – sud-est a stratelor şi prezenţa intercalaţiilor grezo-calcaroase au favorizat, sub acţiunea apelor curgătoare, formarea unor ansambluri morfologice de tip cuestă, care se repetă succesiv pe direcţia menţionată şi a unei morfologii fluviale marcate de aceeaşi influenţă structurală, cu văi consecvente, obsecvente şi subsecvente (acestea din urmă în cadrul ansamblurilor de tip cuestă). Ca în orice unitate de platformă, în alcătuirea Platformei Moldoveneşti pot fi identificate cele două componente, soclul (fundamentul) şi cuvertura, reflectând stadii diferite de evoluţie. Zona de orogen . Începând de la vest la est se delimitează: zona cristalino-mezozoică, zona flişului, zona molasei pericarpatice. Acestora li se adaugă zona vulcanitelor neogene şi depresiunile intramontane.

Zona cristalino-mezozoică. Are o lăţime de cca. 45 km şi este alcătuită din culmi şi masive cu altitudini ce variază între 600 m şi 2300 m, ca: Munţii Rodnei, Munţii Bistriţei. Întreaga arie muntoasă este brăzdată de numeroase cursuri de apă, tributare râurilor Suceava, Moldova şi Bistriţa. Cristalinul este alcătuit din depozite iniţial vulcanogen- sedimentare, acumulate într-un geosinclinal ce a suportat mai multe faze de metamorfism. Formaţiunile constituente ale zonei cristalino-mezozoice sunt:

- Şisturi cristaline prealpine; - Sedimentarul preaustric; - Învelişul posttectonic. Zona flişului. Este cea mai caracteristică zonă a Carpaţilor Orientali care, de fapt

imprimă particularităţi dominante. Lăţimea cea mai mică (23 – 26 km) este între valea Moldovei şi valea Suha Mică coincizând cu maximul de dezvoltare a zonei cristalino – mezozoice spre est. Din valea Moldovei spre nord şi la sud de Suha Mică zona flişului se lărgeşte, ajungând la 40 km la valea Sucevei.

Zona de molasă. Unitatea pericarpatică se dezvoltă la exteriorul zonei de fliş şi este ultima unitate structurală a Carpaţilor Orientali. La nord de valea Moldovei este foarte îngustă, între 700 – 1800 metri, iar spre sud se lărgeşte, ajungând pe Pârâul lui Isac, la 4 km. Stratigrafic, este constituită din depozite paleogene şi miocene.

Eruptivul neogen. Munţii Călimani aparţin lanţului vulcanic care constituie latura vestică a Carpaţilor Orientali din România, situat în zona de contact a munţilor de cutare cu marile depresiuni de prăbuşire ale Transilvaniei şi Panoniei, la 47˚ latitudine nordică, 25˚ longitudine estică şi între 1300-2100 m altitudine.

Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Denumirea oraşului AltitudineaSuceava 325 mRădăuţi 375 mFălticeni 348 mCâmpulung Moldovenesc 700 mVatra Dornei 808 m

Tabel 1.1.1.2. Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al României 2004)

Municipiul Suceava, reşedinţa judeţului Suceava, este situat pe platforma Suceava - Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei, care face parte din Podişul Moldovei. Municipiul este aşezat pe două subunităţi geografice: dealurile şi platourile marginale văii râului Suceava şi valea Sucevei. La periferia oraşului se află localizate două crânguri - Zamca şi Şipote.

3

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

1.1.2. Clima

Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe vestice, oceanice (în vest), estice de ariditate (în est) şi influenţe scandinavo-baltice (în nord), având un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Clima temperat-continentală este influenţată de dispunerea treptelor de relief, dar şi de orientarea acestora. Masele de aer de origine vestică pierd treptat din umezeală şi ajung mai uscate în estul judeţului, cele venind din nord aduc ninsori abundente iarna şi ploi reci primăvara şi toamna, iar din est iese în evidenţă continentalismul prin verile secetoase şi iernile geroase cu viscole puternice.

Valorile medii anuale ale temperaturii aerului se caracterizează prin importante variaţii între regiunea montană şi cea de podiş. Temperaturile medii anuale au valori între 0 (Călimani) şi 6°C în zona munţilor şi de 6 – 8°C în Obcinele Bucovinei în timp ce în Podişul Sucevei mediile sunt cu aproape 2 °C mai mari.

În tabelul următor este redată temperatura medie anuală a aerului şi normala climatologică la staţii meteorologice din judeţul Suceava.

Staţia meteorologicăTemp. medie anuală

2013Normala climatologică standard

(1961-1990)Călimani 1,1 0,0*Poiana Stampei 5,6 4,1Rădăuţi 8,7 7,1Suceava 9,0 7,5

* Staţia meteo Călimani funcţionează din anul 1990. Valoarea corespunzătoare staţiei meteorologice Călimani a fost trecută cu * şi reprezintă media multianuală a valorilor din perioada 1990 – 2013.

Tabelul 1.1.2.1. Temperatura medie anuală a aerului (ºC) şi normala climatologică la staţii meteorologice din judeţul Suceava (sursa: ANM Bucureşti)

Se constată, din tab. 1.1.2.1, că temperatura medie anuală în anul 2013, a fost, la toate staţiile meteorologice prezentate, mai mare decât normala climatologică.

În tabelul următor sunt redate temperaturile medii lunare ale aerului (ºC) din anul 2013, la staţii meteorologice din judeţul Suceava.

Staţia meteorologică

Lunile anului 2013I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Călimani -8,3 -7,1 -6,5 1,0 6,1 9,0 9,0 10,4 2,5 2,9 0,9 0,5Poiana Stampei -5,4 -2,4 -1,9 6,9 12,2 14,7 15,6 16,1 8,8 6,2 3,0 -6,1Rădăuţi -4,3 -1,4 -0,9 10,1 16,2 18,5 19,2 18,9 12,8 9,3 6,3 -0,2Suceava -4,1 -1,5 -0,7 10,5 16,4 18,8 19,7 19,3 13,0 9,9 6,6 0,3

Tabelul 1.1.2.2. Temperatura medie lunară a aerului (ºC), din anul 2013, la staţii meteorologice din judeţul Suceava (sursa: ANM Bucureşti)

În tabelele 1.1.2.3 şi 1.1.2.4 sunt redate temperaturile maxime şi minime anuale ale aerului (ºC), comparativ cu maximele şi minimele absolute la staţiile meteorologice din judeţ.

Staţia meteorologicăTemperatura

maximă anuală 2013Data de

producereMaxima absolută

Data de producere

Călimani 21,4 08.08.2013 24,2 03.08.1998Poiana Stampei 31,6 08.08.2013 32,6 25,26.08.2012Rădăuţi 32,7 29.07.2013 37,7 12.05.1958Suceava 32,8 29.07.2013 38,6 17.08.1952

Tabelul 1.1.2.3. Temperatura maximă anuală a aerului şi maximă absolută (ºC)la staţii meteorologice din judeţul Suceava (sursa: ANM Bucureşti)

4

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

Staţia meteorologicăTemperatura

minimă anuală 2013Data de

producereMinima

absolutăData de

producereCălimani -19,8 08.01.2013 -27,3 13.02.2004Poiana Stampei -22,0 09.01.2013 -34,3 23.01.1963Rădăuţi -22,0 10.01.2013 -34,2 28.12.1996Suceava -18,2 10.01.2013 -31,8 20.01.1963

Tabelul 1.1.2.4. Temperatura minimă anuală a aerului şi minimă absolută (ºC) la staţii meteorologice din judeţul Suceava (sursa: ANM Bucureşti)

Precipitaţiile cad în proporţie de 70–80% sub formă de ploaie, repartiţia şi regimul acestora fiind influenţate de altitudinea reliefului. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai – iulie, iar cele mai mici se înregistrează iarna, luna februarie fiind cea mai săracă în precipitaţii.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este puternic influenţată de dispunerea treptelor de relief faţă de circulaţia generală a maselor de aer. Astfel se explică cantităţile mai mari de precipitaţii, de peste 1300 – 1400 mm, din sud-vestul judeţului (Munţii Călimani), care scad până la mai puţin de 600 mm anual în valea Siretului, din estul judeţului.

În tabelul de mai jos este redată cantitatea anuală de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore la staţii meteorologice din judeţul Suceava.

Staţia meteorologică

Cantitatea anuală de precip. din

2013

Normala climatologică

standard (1961-1990)

Cantitatea max. de precip. în 24 ore

din anul 2013/Data de producere

Cantitatea max. absolută de precip.

în 24 ore/Data de producere

Călimani 727,8 829,9* 32,8/28.08.2013 62,9/24.07.2008Poiana Stampei 677,4 668,8 29,0/28.08.2013 93,6/04.08.2010Rădăuţi 564,0 611,5 29,0/15.05.2013 103,0/10.06.1951Suceava 508,6 604,4 31,0/13.09.2013 85,8/18.07.1967

* Staţia meteo Călimani funcţionează din anul 1990. Valoarea corespunzătoare staţiei meteorologice Călimani a fost trecută cu * şi reprezintă media multianuală a valorilor din perioada 1990 – 2013.

Tabelul 1.1.2.5. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava (sursa: ANM Bucureşti)

Se poate observa că, în anul 2013, la staţiile meteo din zona de podiş s-a înregistrat o cantitate mai mică de precipitații decât normala climatologică iar în zona montană s-au înregistrat precipitații peste normala climatologică sau valori apropiate de normală.

În tabelul de mai jos este redată cantitatea lunară de precipitaţii la staţii meteorologice reprezentative din judeţul Suceava, în anul 2013.

Staţia meteorologică

Lunile anului 2013I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Călimani 38,3 41,7 64,0 24,5 96,4 112,4 71,1 122,7 68,3 35,6 38,3 14,5Poiana Stampei 33,3 32,2 52,4 40,9 102,6 104,8 41,6 98,0 72,6 31,5 50,3 17,2Rădăuţi 31,1 35,6 42,1 38,4 102,4 130,8 15,6 46,8 73,4 9,8 34,4 3,6Suceava 19,7 20,8 47,0 24,8 97,6 92,6 26,6 42,7 93,9 7,7 31,4 3,8

Tabelul 1.1.2.6. Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) la staţii meteorologice din judeţul Suceava, în anul 2013 (sursa: ANM Bucureşti)

Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se remarcă şi în ceea ce priveşte regimul vânturilor.

În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest în timp ce în zonele joase ale reliefului direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale. În regiunea de podiş direcţia predominantă este NV – SE.

1.2. Demografia judeţului Suceava5

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

Din datele (provizorii) furnizate de Direcţia judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2013, situaţia demografică a judeţului Suceava şi respectiv a reşedinţei de judeţ, municipiul Suceava, era cea prezentată sintetic în tabelele de mai jos:

Suprafaţa judeţului (km2)

Populaţie stabilă la 1.07.2013

Densitate locuitori,nr. locuitori/km2

8553,5 708302 82,8Tabel 1.2.1. Populaţia şi densitatea locuitorilor din judeţul Suceava în anul 2013

Municipiul reşedinţă de judeţ, Suceava – nr. locuitori 2010 2011 2012 2013

107317 106682 105624 104624Tabel 1.2.2. Populaţia stabilă din municipiul Suceava la 1 iulie, în perioada 2009-2013

1.3. Resurse naturale

În prezent în judeţul Suceava există şi parţial se mai exploatează resurse precum: uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către Compania Naţională a Uraniului Bucureşti - Sucursala Suceava, SC Florexym Trade Impex SRL Bucureşti, SC Sinarom Mining Group SRL- Punct de lucru Iacobeni şi Compania Naţională a Sării – Salina Cacica, din următoarele zone şi zăcăminte:- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu- Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se face la Uzina de flotaţie Iacobeni)- bazinul Dornelor – cariera Ulm - extracţia prin lucrări de suprafaţă a manganului - Salina Cacica – extracţie şi preparare prin recristalizare sare gemă.

Aceste resurse au fost şi sunt încă parţial exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult mai redus în prezent faţă de deceniile şi chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus la poluarea, mai mult sau mai puţin accentuată, a factorilor de mediu de pe teritoriul judeţului Suceava. Lucrările de reconstrucţie ecologică a arealurilor afectate de aceste activităţi, destinate reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al acestor zone, presupun costuri mari, în marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele miniere închise (atât de exploatare, cât şi de explorare geologică).

În judeţul Suceava s-au exploatat şi parţial se mai extrag roci utile din cariere ca: - Poiana Negri - andezite- Măgura - gresie- Pârâul Cailor - calcare dolomitice- Sadova - calcare- Lelici şi Valea Seacă (Cârlibaba) - calcare- Breaza - serpentinite.

Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase. Raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este de cca. 9%. În bazinul Dornelor sunt în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale: - Roşu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coşnei, Păltiniş - Dealul Floreni, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată) - Vatra Dornei (ape minerale terapeutice).

Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se exploatează în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Frătăuţi.

De asemenea, pe cursurile râurilor Suceava, Moldova şi mai puţin pe râul Bistriţa, există numeroase exploatări de agregate minerale.

6

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

1.4. Economia

Conform datelor disponibile în Anuarul Statistic al judeţului Suceava 2013, situaţia la nivelul anului 2012 (nu sunt disponibile datele pentru anul 2013) în ceea ce priveşte unităţile active din industrie, comerţ şi alte servicii pe activităţi, cifra de afaceri, investiţii brute în judeţul Suceava era cea prezentată în tabelele de mai jos:

Unităţi locale active – număr total, din care: 10382Agricultură, silvicultură şi pescuit 496Industrie – total 1480Industria extractivă – total 50Industria prelucrătoare – total 1364Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiţionat 17Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activitatea de decontaminare 49Construcţii 973Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 3986Transporturi şi depozitare 975Hoteluri şi restaurante 685Informaţii şi telecomunicaţii 218Intermedieri financiare şi asigurări 90Tranzacţii imobiliare 139Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 677Activităţii de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 234Învăţământ 48Sănătate şi asistenţă socială 133Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 72Alte activităţi de servicii 176

Notă : În cadrul activităţilor învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială sunt incluse numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Tabel 1.4.1. Unităţi locale active pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul anului 2012 în judeţul Suceava (Sursa – Anuarul Statistic al jud. Suceava 2013)

ActivităţiCifra de afaceri

(mil. lei la preţuri curente)

Investiţii brute(mil. lei la

preţuri curente)TOTAL, din care: 16114 1354Industrie – total 6049 840 - Industria extractivă – total 91 25 - Industria prelucrătoare – total 5563 779Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiţionat

296 2

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activitatea de decontaminare

99 34

Construcţii 1042 72Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor

7073 192

Transport şi depozitare 1054 125Hoteluri şi restaurante 205 55Informaţii şi telecomunicaţii 188 12Tranzacţii imobiliare 354 44Învăţământ 6 1Sănătate şi asistenţă socială 35 8Alte activităţi de servicii 8 5

Tabel 1.4.2. Cifra de afaceri, investiţiile brute din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii în judeţul Suceava la nivelul anului 2012 (Sursa – Anuarul Statistic al judeţului Suceava 2013)

7

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2013

8