Sectiunea III: Proba rap jur civ concret

Sectiunea III: Proba rap jur civ concret

Subsectiunea II: Inscrisurile1. Definitie: Inscris orice declaratie, despre un act juridic sau fapt juridic stricto sensu, facut prin scriere de mana, dactilografiere, litografiere, imprimare pe hartie sau pe orice alt material.Clasificare:

A. a)Inscrisuri preconstituite (acelea care au fost intocmite cu intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu) si b)inscrisurile nepreconstituite (care in mod accidental, sunt totusi utilizate pentru dovedirea rap jur litigios). Dupa modul lor de intocmire, inscrisurile preconstituite se clasifica in inscrisuri autentice si inscrisuri sub semnatura privata) B. dupa scopul in care au fost intocmite, precum si dupa efectul lor, inscrisurile se impat in: originare sau primordiale (sunt intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui rap jur), recognitive (sunt intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a-l inlocui) si confirmative (sunt intocmite pt a confirma un act jur civ lovit de nulitate relativa).

C. dupa modul lor de intocmire, inscrisurile preconstituite se clasifica in inscrisuri autentice si inscrisuri sub semnatura privata.

D. dupa raportul dintre ele, inscrisurile se impart in originale si copii.

2. Inscrisurile autentice: Art. 1171 C.civ defineste inscrisurile autentice ca fiind acelea care s-au facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a incheiat. Constituie inscrisuri autentice: inscrisurile autentice notariale, actele de stare civila, hotararile judecatoresti, procesele-verbale intocmite intocmite de agentii procedurali insarcinati cu inmanarea actelor de procedura, etc.

2.2 Avantajele inscrisului autentic:

- Inscrisul autentic se bucura de o prezumtie de autenticitate si validitate, astfel incat cel care il foloseste este scutit de orice dovada, proba contrarie revenind celui care il contesta. - Inscrisul autentic notarial care constata o creanta certa si lichida, in momentul in care aceasta ajunge la scadenta, are putere executorie, deci poate fi pus in executare, fara a mai fi nevoie de vreo judecata si nici macar de investirea cu formula executorie. - Data inscrisului autentic face credinta pana la inscrierea in fals, fiind opozabila si tertilor.

2.3.Opozabilitatea erga omnes a inscrisului autentic3. Inscrisurile sub semnatura privata: sunt acele inscrisuri intocmite de parti, fara interventia vreunui organ al statului, semnate de partile sau de partea de la care emana. Singura conditite care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura partii sau, dupa caz, semnaturile partilor de la care emana inscrisul. Inscrisul poate fi scris de mana d euna din parti, de ambele parti sau de un tert, dactilografiat, litografiat sau imprimat, dar semnatura trebuie executata de mana autorului inscrisului respectiv. Partile nu sunt obligate sa semneze cu numele lor patronimic intreg, fiind suficient, dar in acelasi timp si indispansabil, ca semnatura sa fie astfel facuta incat ea sa il individualizeze pe semnatar. Exceptie: testamentul olograf care trebuie scris in intregime, semnat si datat de mana testatorului, cerinte care sunt necesare pentru insasi validitatea actului. 3.2 Formalitatea multiplului exemplar: Aceasta formalitate ese ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata conventii sinalagmatice. Formalitatea multiplului exemplar presupune ca inscrisul sa fie redactat in atatea exemplare originale cate persoane (parti) cu interese contrarii sunt, iar pe fiecare exemplar sa se faca mentiune de numarul originalelor intocmite (art 1179 c.civ).

3.3.Mentiunea bun si aprobat: este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata obligatii unilaterale avand ca obiect plata unei sume de bani sau a unei cantitati de bunuri determinate generic. Art. 1180 alin1, C.civ. prevede ca actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-I plati o suma de bani sau o catime oarecare, trebuie sa fie inscris in intregime de acela care l-a semnat, ori cel putin acesta, inainte de a semna, sa adauge la sfarsitul actului cuvintele bun si aprobat, aratand intotdeauna in litere mari sma sau catimea lucrurilor si apoi sa semneze. In caz de nepotrivire intre suma indicata in cuprinsul inscrisului si ca din formula bun si aprobat, debitorul se considera obligat la suma cea mai mica.3.4.Forta probanta a inscrisului sub semnatura privata:

3.5.Data inscrisului sub semnatura privata: este un fapt material. Indicarea datei inscris este insa numai o mentiune a partilor, care nu poate sa aiba alta putere probatorie decat celelalte mentiuni ale inscrisului. In rap dintre parti, data inscrisului sub semn privata este supusa conditiei recunoasterii, eventual verificarii de scrite, ca de altfel intreg cuprinsul inscrisului.

4.Alte inscrisuri:4.1.Inscrisul in forma electronica: (conform art.4 din Legea nr455/2001) o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Art.5 din aceeasi lege asimileaza, in privinta conditiilor si efectelor, cu inscrisul sub semnatura privata acel inscris in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat ori i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, in masura in care aceasta semnatura indeplineste doua conditii: este bazata pe un certificat calficat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv; este generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice. Sub aspectul fortei probante ca inscrisului in forma electronica, art6 din Legea nr 455/2001 contine dispozitie prevazand ca inscrisul in forma electronica, ce i s-a incorporat, atasat ori i s-a asociat logic o semnatura electronica, daca este recunoscut de catre cel caruia i se opune, are, intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile, acelasi efect ca si inscrisul autentic.

4.2 Raboajele: reprezinta o proba preconstituita, deoarece sunt rezultatul unei gandiri materializate, prin anumite semne pe doua bucati de lemn. Crestaqturile rabojului constituie inregistrarea simbolica a unei prestatii efectuate periodic. Raboajele sunt deci doua bucati de lemn ajustate astfel incat crestaturile sa fie facute in acelasi timp pe ambele bucati. Cand aceste crestaturi se potrivesc, atunci dovada adusa de raboj este completa; cand nu se potrivesc, poate fi luata in considerare numai nr de crestaturi ce se potrivesc, deci cel mai mic (art983 C.Civ). Este posibil ca numai reclamantul sa prezinta bucata sa de raboj, nu si paratul.4.3.Registrele.cartile si hartiile casnice: reprezinta diferite insemnari in legatura cu enele evenimente din viata presoanelor ce obisnuiesc sa tina astfel de documente casnice scrise, putandu-se referi si la fapte juridice curente, de exemplu, un imprumut, plate unei datorii, etc. Aceste inscrisuri nu fac credinta in favoarea celui care le-a scris, dar au putere doveditare contra acestuia, anume cand cuprind primirea unei plati si cand cuprind mentiunea expresa ca nota sau scrierea din ele s-a facut ca sa tina loc de titlu in favoarea creditorului (art.1185 C.civ.) Avand puterea doveditoare a unei marturisiri extrajudiciare, faptul la care se refera insemnarea respectiva poate fi combatut prin orice mijloc de proba.4.4 Mentiunea facut de creditor pe titlul de creanta: are putere doveditoare, chiar daca nu este semnata si datata de creditor, daca tinde a proba liberarea debitorului de datorie. Aceeasi putere doveditoare o are si scrierea facuta de creditor pe dosul, marginea sau in josul duplicatului unui act sau chitanta, dar numai cand duplicatul se afla in mainile debitorului (art.1186 C.civ.).

4.5.Scrisorile: pot constitui o proba in justitie, in masura in care ele contin marturisirea exrajudiciara a unor fapte care au relevanta in cauza, cu onditia ca aseste scrisori sa nu aiba un caracter confidential, precum si cu conditia ca persoana care le prezinta sa fi ajuns in posesia lor pe cale licita. Avand natura juridica a unei marturisiri extrajudiciare, scrisoarea este supusa aprecierii judecatorului.

4.6. Inscisurile specifice dreptului comercial: In materie comerciala pot fi folosite ca mijloace de proba o serie de inscrisuri specifice activitatii comerciale, anume:

a) facturile acceptate. Factura comerciala este un inscris sub semnatura privata prin care se constata executarea unei operatiuni comerciale, fiind deci o nota scrisa privitoare la marfurile vandute, predate in depozit, gaj, comodat,etc,in care acestea sunt aratate amanuntit, indicandu-se natura, calitatea, cantitatea, pretul, etc. Factura comerciala face dovada impotriva emitentului si in favoarea destinatarului ei,dar, daca factura este acceptata de catre destinatar, ea face dovada si in favoarea emitentului.

b) corespondenta. Prin corespondenta comerciala se intelege orice fel de inscrisuri (scrisori, adrese, note,etc) intervenite intre comercianti in scopul incheierii unor contracte comerciale sau al modificarii ori stingerii unor obligatii comerciale. Inscrisurile expediate si primite de comerciant, care alcatuiesc corespondenta comerciala, fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata, evident daca sunt semnate de comerciantul de la care emana, iar in unele cazuri au natura juridica numai a unei marturisiri extrajudiciare. Trebuie mentionat ca nu numai originalul are forta probanta ci si copia ei trecuta in registrul copier, care face dovada potrivit regulilor care guverneaza proba cu registrele comerciale. c) telegrama: este un inscris caracterizat prin faptul ca destinatarul telegramei nu primeste originalul care emana de la expeditor, ci o copie certificata de un functionar, caruia i se transmite prin semne continutul originalului, de catre alt functionar. Art.47 C.com. prevede ca telegrama face proba, ca act (inscris) sub semnatura privata, cand originalul este subscris de insasi persoana aratata intr-ansa ca trimitatorul ei. d) registrele comerciale: au o functie de a tine o evidenta a activitatii comerciale si o functie probatorie, alaturi de functiile de cunoastere, evidenta si control ale activitatii comerciale.