raluca_cretoiu_thesis.pdf

8/18/2019 raluca_cretoiu_thesis.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/ralucacretoiuthesispdf 1/169

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 339.9:334.72(043.3)=135.1/C85

CREŢOIU RALUCA IONELA

IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA SUSTENABILITĂŢIIÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

SPECIALITATEA: 521.02 - ECONOMIE MONDIALĂ;

RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Teză de doctor în economie

Conducător ştiinţific: Ţâu Nicolae, dr. hab., prof. univ.

Autor: Creţoiu Raluca Ionela

Chişinău, 2015



2

© Creţoiu Raluca Ionela, 2015



3

CUPRINS

ADNOTARE........................................................................................................................ 5

LISTA ABREVIERILOR ................................................................................................. 8

INTRODUCERE................................................................................................................. 9

1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE PRIVIND GLOBALIZAREA ŞI

IMPACTUL ASUPRA SUSTENABILITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI

MIJLOCII.............................................................................................................................. 17

1.1. Dimensiunile şi caracteristicile globalizării, impactul ei asupra IMM............................ 17

1.2. Evoluţia globalizării. Implicaţiile asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii……………………………………………………………………………………...... 28

1.3. Implicaţiile globalizării la nivel macroeconomic …………………................................. 37

1.4. Concluzii la capitolul 1 ................................................................................................. 54

2. INFLUENŢA GLOBALIZĂRII ASUPRA COMPORTAMENTULUI ŞI

SUSTENABILITĂŢII ORGANIZAŢIILOR DE TIP ÎNTREPRINDERI MICI ŞI

MIJLOCII............................................................................................................................. 56

2.1. Categoria economică a organizaţiilor de tip întreprinderi mici şi mijlocii în Republica

Moldova, sustenabilitatea şi particularităţile culturii organizaţionale a acestora................... 562.2. Strategiile organizaţiilor de tip întreprinderi mici şi mijlocii într -un mediu global.

Parteneriatele strategice şi rolul acestora în asigurarea sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii................................................................................................................................... 66

2.3. Aplicarea principiilor privind responsabilitatea socială în activitatea întreprinderilor

mici şi mijlocii, premisă a sustenabilităţii acestora............................................................... 76

2.4. Concluzii la capitolul 2 .................................................................................................. 86

3. IMPACTUL FENOMENULUI GLOBALIZĂRII ASUPRA SUSTENABILITĂŢII

ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN REPUBLICA MOLDOVA ......... 88

3.1. Proiectarea cercetării referitoare la impactul globalizării asupra activităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova din perspectiva dezvoltării

sustenabile ............................................................................................................................ 88

3.2. Prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor rezultate în urma cercetării............... 94

3.3. Utilizarea rezultatelor cercetării pentru dezvoltarea şi implementarea unui program de

măsuri la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova........................... 108



4

3.4. Concluzii la capitolul 3 ................................................................................................... 125

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ................................................................ 127

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 131

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII.................................................. 144

CURRICULUM VITAE ....................................................................................................... 145

ANEXE .................................................................................................................................. 148

Anexa1. Definirea variabilelor referitoare la cercetarea de marketing privind impactul

fenomenului globalizării asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova.... 149

Anexa 2. Comparaţia obiectivelor cercetării cu realizările precedente în literatura de

specialitate…………………………………………………………………………………..152

Anexa 3. Chestionarul cercetării privind impactul fenomenului globalizării

asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova ............................................ 154

Anexa 4. Scorurile medii corespunzătoare variabilelor care măsoară percepţ ia managerilor

întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova faţă de influenţa globalizării asupra

activităţii propriei organizaţii şi asupra economiei actuale .................................................... 159

Anexa 5. Certificatele de implementare a rezultatelor cercetării ştiinţifice ........................... 160

Anexa 6. Prezentarea firmei SC Individuală Prunean N ....................................................... 164

Anexa 7. Prezentarea firmei SC Grădina Mărioarei SRL .……………………………......... 165

Anexa 8. Prezentarea firmei SC MONIROM TRADING SRL …………………………… 167



5

ADNOTARE

La teza de doctor în economie „Impactul globalizării asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, Creţoiu Raluca. Chişinău, 2015 Specialitatea: 521.02 -

economie mondială;

Relaţii economice internaţionale Structura lucrării. Teza cuprinde introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări,

bibliografie din 153 titluri, 130 pagini de text de bază, 9 tabele, 21 figuri, 6 formule. Rezultatele obţinutesunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice cu volumul total de 5,3 coli de autor.

Cuvinte cheie: globalizare, întreprinderi mici şi mijlocii, responsabilitate socială, strategii dedezvoltare, parteneriate strategice, planificarea activităţii de marketing-management.

Domeniul de studiu îl reprezintă influenţa globalizării asupra activităţii întreprinderilor mici şimijlocii.

Scopul şi obiectivele tezei rezidă în studierea fenomenului de globalizare, a implicaţiilor acestuiala nivel macro şi micro economic, analizarea particularităţilor culturii organizaţionale specifice IMM-urilor din Republica Moldova, identificarea conţinutului şi particularităţilor strategiilor de afaceri aleIMM-urilor într -un mediu global, identificarea influenţelor pe care variabilele specifice globalizării le auasupra activităţii IMM-urilor, crearea şi testarea unui program de măsuri destinat optimizării activităţiiÎMM-urilor în condiţiile manifestării influenţelor specifice fenomenlui de globalizare.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezultă în: dezvoltarea aspectelor teoretice şimetodologice privind extinderea globalizării şi impactul ei asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şimijlocii; realizarea unui demers original constând în sistematizarea strategiilor specifice întreprinderilormici şi mijlocii în cadrul mediului global de afaceri şi sublinierea rolului parteneriatelor strategice înasigurarea sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;realizar ea unui demers practic – metodologicoriginal, prin care s-a implementat o cercetare cantitativă pentru explicitarea factorilor care afecteazăsustenabilitatea IMM-urilor din perspectiva globalizării; evidenţierea corelaţiilor dintre variabileleidentifcate, elaborarea unui model regresional propriu pentru testarea importanţei acordate globalizării decătre decidenţii din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii;identificarea implicaţiilor globalizării în

dezvoltarea economică sustenabilă la nivel macroeconomic şi microeconomic; fundamentarea şiimplementarea unui model de plan de management - marketing destinat optimizării activităţii IMM-urilorîn condiţiile influenţelor specifice fenomenlui de globalizare

Problema ştiinţifică soluţionată constă în identificarea factorilor care exprimă influenţacomplexă a globalizării asupra activităţii IMM-urilor. Pe baza identificării acestor variabile precum şi amăsurării corelaţiilor dintre acestea se poate fundamenta modelul regresional care exprimă intensitatea şi direcţia corelaţiilor în cauză. De asemenea identificarea factorilor si a gradului de corelare permitefundamentarea modelului de plan de management - marketing destinat optimizării deciziilor IMM-urilorîn condiţiile manifestării efectelor globalizării.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării rezidă în definirea conceptului deglobalizare, a dimensiunilor şi influenţelor acesteia la nivel macro şi microeconomic. Cercetărileefectuate au determinat factorii care influenţează activitatea IMM-urilor din perspectiva variabilelor care

caracterizează efectele globalizării în prezent, au permis identificarea şi măsurarea corelaţiilor dintreaceşti factori şi gradul de importanţă asociat fenomenului globalizării din perspectiva percepţieimangamentului IMM-urilor din Republica Moldova. În cadrul tezei se evidenţiează şi program de măsuridestinat creşterii efecienţei şi optimizării activităţii de marketing a IMM-urilor pornind de la influenţafactorilor determinanţi pentru efectele globalizării.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice.Implementarea rezultatelor ştiinţifice este confirmată princertificatele de implementare, eliberate de către SC Grădina Mărioarei”, Întreprinderea IndividualăPrunean”, Republica Moldova, SC Monirom Trading SRL, România. De asemenea, rezultatelecercetării cu caracter aplicativ au fost prezentate Ministerului Economiei şi Camerei de Comerţ şiIndustrie a Republicii Moldova, pentru luarea deciziilor de implementare.



6

ANNOTATION

of the thesis in Economics "The impact of globalization on the sustainability of small and

medium enterprises", Creţoiu Raluca. Specialty: 521.02-World economy; International

economic relations. Chişinau, 2015

Structure of the thesis includes an introduction, threechapters,general conclusions andrecommendations, bibliography of 152 titles,130 pages of basic text, 9 tables, 21figures, 13 formulas. Theresults are published in10 scientific works, with the total volume of 5, 3 autor‟s sheets.

Keywords: globalization, SMEs, social responsibility, strategy development, strategic

partnerships, planning the marketing-management, synergy, international economic relations.The domain of study: international economic relations. Theoretical approaches, methodological

and applied disclosed sentence relating to the impact of globalization on the sustainability of small andmedium enterprises in the Republic of Moldova to the stage of economic development.

The purpose and objectives of the thesis are to develop theoretical-methodological and practical principle of analysis and instrumentation the sustainability of small and medium enterprises,investigating complex influences that globalization has on the activity of small and medium enterprises aswell as grounding a model leading to optimization of the activity of thesmall and medium enterprisesin

the modern period.Scientific novelty of the investigation resulting in: development of theoretical and

methodological aspects concerning the extension of globalization and its impact on the sustainability ofsmall and medium enterprises; achieving an original approach consisting in systematizing the specific

strategies of small and medium enterprises in the global business environment and emphasizing the roleof strategic partnerships to ensure the sustainability of small and medium enterprises; achieving a practical approach - original methodology, which was implemented quantitative research to explain thefactors affecting the sustainability of SMEs in terms of globalization; highlighting correlations betweenvariables identifed, developing a regression model to test its importance given the globalization of the

decision makers in small and medium enterprises; identifying the implications of globalization insustainable economic development macroeconomic and microeconomic; creating and implementing amanagement plan template - marketing for SMEs to optimize work under specific influences ofglobalization fenomenlui

The important scientific problem solved in the thesis involves identifying factors expressing

the influence of globalization on the activity of SMEs. Based on the identification of these variables aswell measurements of correlations between these can substantiate regression model that expresses theintensity and direction of the concerned correlations. Also identify the factors and the degree ofcorrelation provides a basis for model management-marketing plan for optimization decisions of incondition of manifestation of the effects of globalization.

The theoretical significance and value of the work resides in the definition of globalization, itsdimensions and influence at macro and microeconomic level. Research has determined the factors thatinfluence the activity of SMEs in terms of variables that characterize the effects of globalization currentlyallowed identifying and measuring the correlations between these factors and the significance of

globalization in terms of perception associated with the management of SMEs in Moldova. In theframework of the thesis is outstanding the program of action to increase high effectiveness andoptimization of marketing for SMEs from the influence determinants effects of globalization.

Implementation and approval of scientific results. Applicative research results were presentedto the Ministry of Economy of the Republic of Moldova, the Chamber of Commerce and Industry of theRepublic of Moldova to examine and implement decisions. The basic ideas, conclusions andrecommendations developed in this thesis have been approved and recommended for implementation byLimited Liability Company "Prunean M" and "Garden Marioarei", Moldova and "Electric Monirom and

more" Romania, offered implementation certificates, which are attached to this paper.



7

АННОТАЦИЯ

к диссертационной работе доктора экономики на тему"Влияние глобализации на устойчивостьразвития малых и средних предприятий", Специальность: 521,02-Mировая экономика;

международные экономические отношения, автора Ралука Крецою. Кишинев, 2015

Структура работы. Работа состоит из введения, трех глав, общих выводов и рекомендаций,библиографии из152 наименований, 130 страниц основного текста, 9 таблиц, 21 рисунка и 13 формул.Результаты исследования опубликованы в 10 научных работах, общим объемом 5,3 печатных листа.

Ключевые-слова: глобализация, малые и средние предприятий, социальная ответственность,стратегии развития, стратегическое партнерство, планирование деятельности маркетинга-менеджмента.

Область исследования-это влияние глобализации на деятельность малых и среднихпредприятий.

Цель и задачи диссертации заключаются в изучении феномена глобализации, еепоследствий на уровне макро- и микро- экономики, анализе особенностей организационной культурымалых и средних предприятий (МСП) в Республике Молдова, идентификации содержания и

особенностей бизнес-стратегии МСП в глобальной окружающей среде, выявление влияния, котороеоказывают конкретные переменные глобализации на деятельность МСП, создании и тестированиипрограммы мер по оптимизации деятельности МСП в условиях влияния конкретных феноменовглобализации.

Новизна и научная оригинальность исследования состоит в: разработке теоретических иметодологических вопросов, касающихся расширения глобализации и ее влияния на устойчивостьМСП; реализации оригинального подхода, заключающегося в систематизации конкретных стратегийМСП в глобальной бизнес-среде и подчеркивании роли стратегического партнерства для обеспеченияустойчивости МСП; достижении практического подхода – разработкеи внедренииоригинальнойметодики, с помощью которой было осуществлено количественное исследование факторов,влияющих на устойчивость МСП в условиях глобализации; подчеркивании корреляции междупеременными, разработке регрессионной модели, для проверки значения глобализации, для

руководителей МСП; выявлении последствий глобализации в устойчивом развитии намакроэкономическом и микроэкономическом уровнях; создании и реализации модели меноджмент -маркетинга для малого и среднего бизнеса, для оптимизации деятельности МСП в конкретныхусловиях феномена глобализации.

Важность научной проблемы, исследуемой в работе включает в себя определениефакторов,выражающих влияние глобализации наустойчивость работы MСП. На основании идентификацииэтих переменных, а также измерения корреляции между ними можно обосновать модель регрессии,выражающую интенсивность и направление этих корреляций. А также определить факторы и степенькорреляции которые обеспечивают основу для плана модели менеджмент – маркетинг для МСП вусловиях проявления последствий глобализации.

Теоретическая значимость и ценность работы заключается в определении концепцииглобализации, ее размера и влияния на макро и микроэкономическом уровнях. Исследованиеопределило факторы, которые влияют на деятельность МСП в условиях изменений ,характеризующих последствия глобализации в настоящее время, позволило идентифицировать иизмерить корреляцию между этими факторами и значение глобализации с точки зрения восприятияменеджментом МСП в Республике Молдова. В диссертации подчеркивается программа действий поповышению эффективности и оптимизации маркетинговой деятельности МСП под влияниемфакторов определяющих последствия глобализации.

Внедрениеи утверждениенаучных результатов. Основныеидеи,выводыи рекомендации, разработанныев диссертации, были одобрены и рекомендованыОбществами с ограниченнойответственностью "Prunean M" и "GrădinaMarioarei", Молдова и "Monirom Trading SRL", Румыния,сертификаты внедрения прикреплены к настоящей работе. Результаты прикладных исследованийбыли представлены в Министерство Экономики Республики Молдова, Торгово-промышленную

палату Республики Молдова для рассмотрения и реализации предложений.



8

LISTA ABREVIERILOR

AGNU - Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

ANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

BIRD – Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

BM – Banca Mondială

BNS – Biroul Naţional de Statistică

CSR – Responsabilitate Socială Corporativă

DIM – Diviziunea Internaţională a Muncii

FMI – Fondul Monetar Internaţional

GATT – Acordul General pentru Tarife şi Comerţ

IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii

NAFTA – Acordul Nord-American de Comerţ Liber

OEI - Ordinea Economică Internaţională

OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului

ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite

OPEC - Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol

PIB – Produsul Intern Brut

PNB – Produsul Naţional Brut

PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

SUA – Statele Unite ale Americii

UE – Uniunea Europeană

UNCTAD – Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare

UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

UNIDO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială



9

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Globalizarea reprezintă un fenomen

esenţial referitor la creşterea interdependenţelor dintre statele naţionale, ca rezultat al expansiunii

şi intensificării relaţiilor internaţionale în plan economic, politic, social şi cultural. Consecinţa

directă a acestei expansiuni are în vedere dimensiunea globală la care se ridică problemele

apărute la nivelul economiei mondiale, probleme care necesită la rândul lor o rezolvare globală.

Totodată este necesar de menţionat că, în acest context, performanţa unei economii naţionale

depinde într -o mare măsură de promovarea relaţiilor economice internaţionale, de participarea la

circuitul economic mondial. Fenomenul globalizării este extrem de actual şi datorită faptului că

reprezintă expresia unei dinamici a economiei mondiale, ceea ce evidenţiază o evoluţie continuă

care poate fi analizată în permanenţă. O serie de efecte ale procesului de globalizare sunt vizibile

nu numai în plan macroeconomic ci şi la nivel microeconomic, al activităţii curente a agenţilor

economici.

Impactul globalizării asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii face referire la

un domeniu complex, care presupune o abordare flexibilă şi echidistantă a problematicii

referitoare la globalizare şi impactul ei asupra dezvoltării sustenabile.

Cercetarea ştiinţifică aferentă prezentei teze este legată în mod nemijlocit de gradul de

actualitate şi interes pe care studiul problematicii referitoare la fenomenul globalizării şi impactul

asupra sustenabilităţii îl suscită în prezent. În teză sunt investigate printr-un demers ştiinţific de

nivel academic, modalităţile în care globalizarea, văzută ca un fenomen care influenţează

politicile sectoriale, macroeconomice ale statelor lumii poate influenţa şi activitatea agenţilor

economici la nivel micoreconomic. Din această perspectivă este considerată interesantă

abordarea problematicii referitoare la posibilele efecte pe care globalizarea le poate avea în mod

direct asupra activităţii desfăşurate de una dintre cele mai active şi dinamice verigi din cadrul

proceselor specifice economiilor naţionale moderne, sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii. Calitate care implică stabilirea unui echilibru între creşterea economică, protecţia

mediului, identificarea resurselor alternative, fără a epuiza resursele disponibile existente.

Având în vedere cele susţinute, consider ăm că actualitatea temei abordate în cadr ul tezei

este evidenţiată cu putere de caracteristicile fenomenului economic complex supus studiului –

globalizarea şi influenţele sale - dinamismul şi multiplele planuri de manifestare – realităţi

concrete care acţionează asupra peisajului actual al economiei mondiale în permanenţă.



10

Aceste elemente confirmă actualitatea temei de cercetare abordată şi identifică necesitatea

elaborării unor aspecte metodologice şi aplicative referitoare la impactul globalizării asupra

sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Domeniul de cercetare este relevat de către demersul cercetării – investigarea cu mijloace

ştiinţifice a problematicii IMM- urilor în contextul actual al fenomenului de globalizare. Deşi

influenţa exercitată de către globalizare este relevată în special din perspectiva domeniului

economic, se pot remarca şi alte faţete specifice fenomenului, care au fost tangenţial puse în

lumină – efectele globalizării din punct de vedere social sau cultural.

Scopul şi obiectivele tezei constau în dezvoltarea principiului teoretic - metodologic şi

aplicativ de analiză şi instrumentare a sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii,

investigarea influenţelor complexe pe care globalizarea le are asupra activităţii IMM-urilor,

precum şi fundamentarea unui model care să conducă la optimizarea activităţii întreprinderilor

mici şi mijlocii la etapa contemporană.

Pentru realizarea acestui scop sunt formulate următoarele obiective:

-

Aprofundarea investigaţiilor ştiinţifice şi fundamentarea conceptuală corespunzătoare a

dimensiunilor şi conţinutului fenomenului de globalizare;

- Identificarea implicaţiilor pe care le are globalizarea atât la nivel macroeconomic cât şi

microeconomic;

- Sistematizarea particularităţilor culturii organizaţionale specifice IMM-urilor din

Republica Moldova;

-

Identificarea conţinutului şi particularităţilor strategiilor de afaceri ale IMM-urilor într -un

mediu global;

- Identificarea influenţelor pe care variabilele specifice globalizării le au asupra activităţii

IMM-urilor;

-

Fundamentarea unui model de plan de management - marketing destinat optimizăriiactivităţii IMM-urilor în condiţiile influenţelor specifice fenomenlui de globalizare din cadrul

economiei mondiale;

- Realizarea unei cercetări cantitative pentru identificarea efectelor pe care globalizarea le

are asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

Gradul de studiere a problemei cercetate

Fenomenul globalizării presupune o dezvoltare continuă şi complexă, având multiple

efecte pe plan economic, social, cultural şi politic. Conceptualizarea globalizării a reprezentat



11

preocuparea unui număr mare de specialişti cum ar fi: Chiţiga G., Barbu I.C., Barbu C. M.,

Bădescu I., Bondrea A.A., Caliţoiu O., Cosma S., Constantinescu M., Dinu M., Gribincea A.,

Grigoruţ C., Lupan M., Nistor F., Popescu I., Popa C., Raufer X., Rădescu O.D., Roşca P.,

Sârbovan M.

Din punct de vedere al implicaţiilor globalizării la nivel macroeconomic se pot remarca

lucrările autorilor: Apostoaie C.M., Azam R., Bal A., Barbu V., Burghelea C., Cărbune N.,

Cristea A., Cernat C., Condruz-Băcescu M.I., Dumitrescu S., Ene C., Franţ F., Giurcă Vasilescu

L., Gurgu E., Huzum L., Khan H., Lupan M., Manciu V., Muhammad D., M., Paliu-Popa L.,

Pivodă R., Preda M., Syed A.S., Ţâu N. , Tănase D., Tănase A., Troia A., Voievozeanu (Petre)

M.C.N.

Categoria economică a IMM-urilor a fost conceptualizată în lucrările unor specialişti

precum: Anghel L.D., Braicu C., Gănescu C., Hurloiu L.R, Marga A., Năstase M., Nicolescu O.

În cadrul mediului concurenţial contemporan, IMM-urile dezvoltă o serie întreagă de strategii de

afaceri, destinate atingerii obiectivelor stabilite. Printre specialiştii care s-au preocupat de aceste

aspecte se pot enumera: Andronov D. E., Armstrong G., Dumitriu O., Dumitraş C, Fu H., Kotler

Ph., Kouzmanova M., Lefter C., Marga A., Pop Al. N., Schmengler J. H., Zou S.

Analizarea în permanenţă a mediului global de afaceri, evidenţierea trendurilor şi a

proceselor care determină evoluţia acestuia, reprezintă un aspect important în cadrul IMM-urilor.

Conceptualizarea mediului global precum şi a componentelor sale (atât la nivel

macroeconomic cât şi microeconomic) reprezintă elementul principal din cadrul lucrărilor unor

specialişti cum ar fi: Cateora R. Ph., Czinkota R.M., Dumitru I., Gilly C.M., Graham L.J.,

Mathur U.C., Nedelea A., Pop N. Al., Ronkainen A.I., Zaharia R.M.

Problematica referitoare la responsabilitatea socială este abordată în lucrările unor

specialişti precum: Belostecinic Gr., Burlacu N., Ciliberti F., Chistruga B., Cojuhari A.,

Gribincea A., Joseph Ella, Jenkins H., Lobanov N., Munasinghe M.A.T.K., Malkumari A.P.,Moldovan D., Pontrandolfo P., Roşca P., Rutherfoord Robert, Scozzi B., Spence J.L., Ţâu N.

Drept bază informaţională utilizată pentru elaborarea tezei au servit o serie de surse

secundare cum ar fi: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, materiale elaborate de

către Comisia Europeană, ONU, UNIDO, în ceea ce priveşte problematica IMM-urilor, Guvernul

Republicii Moldova - Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru

anii 2012-2020, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România. De asemenea



12

în cadrul bazei informaţionale au fost incluse şi datele rezultate în urma cercetării derulate de

către autoare referitoare la impactul globalizării asupra IMM-urilor din Republica Moldova.

Metodologia cercetării ştiinţifice. Cercetarea ştiinţifică efectuată a avut o metodologie

specifică pentru mai multe tipuri de investigaţii, cum ar fi: metodele statistice specifice analizării

surselor secundare, metode grafice, inducţia şi deducţia, analiza logică. De asemenea, autoarea a

utilizat şi metodologia ştiinţifică specifică pentru cercetările de marketing cantitative – ancheta

de teren, aici fiind prezente metode statistice de analiză univariată şi multivariată.

Problema ştiinţifică soluţionată constă în elaborarea cadrului conceptual care exprimă

impactul globalizării asupra sustenabilităţii IMM-urilor. Pe baza elaborării acestui concept

precum şi a măsurării corelaţiilor dintre acestea s-a fundamentat modelul regresional care

exprimă intensitatea şi direcţia corelaţiilor în cauză. De asemenea identificarea factorilor şi a

gradului de corelare permite fundamentarea unui plan de management – marketing, cu

obiectivele şi seturile de activităţi aferente destinat optimizării deciziilor IMM-urilor în condiţiile

manifestării efectelor globalizării şi impactul asupra sustenabilităţii IMM-urilor.

Noutatea ştiinţifică a tezei cuprinde următoarele elemente:

- dezvoltarea aspectelor teoretice şi metodologice privind extinderea globalizării şi

impactul ei asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

-

realizarea unui demers original constând în sistematizarea strategiilor specificeîntreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul mediului global de afaceri şi sublinierea rolului

parteneriatelor strategice în asigurarea sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

-

realizarea unui demers practic – metodologic original, prin care s-a implementat o

cercetare cantitativă pentru explicitarea factorilor care afectează sustenabilitatea IMM-

urilor din perspectiva globalizării;

- evidenţierea corelaţiilor dintre variabilele identif icate, elaborarea unui model regresional

propriu pentru testarea importanţei acordate globalizării de către decidenţii din cadrulîntreprinderilor mici şi mijlocii;

- identificarea implicaţiilor globalizării în dezvoltarea economică sustenabilă la nivel

macroeconomic şi microeconomic;

- fundamentarea şi implementarea unui model de plan de management - marketing destinat

optimizării activităţii IMM-urilor în condiţiile influenţelor specifice fenomenului de

globalizare;



14

2012, Sibiu, România; 21st International Business Information Management Association

Conference on Vision 2020: Innovation, Development Sustainability, and Economic Growth,

Austria, Vienna, 27-28 iunie 2013; 4th International Conference on Law and Social Order,

Universitatea Spiru Haret, Constanţa, 25 aprilie 2014.

Publicaţii. Demersul teoretico – aplicativ asociat tezei de doctorat se regăseşte în 10

lucrări ştiinţifice însumând un volum total de 5,3 coli de autor.

Volumul şi structura tezei Teza cuprinde adnotarea în limba română, lista abrevierilor,

introducere, 3 capitole, 9 tabele, 21 figuri, 13 formule, concluzii generale şi recomandări,

bibliografie din 152 surse, toate inserate în 143 pagini.

Structura lucrării reflectă atât scopul propus, cât şi necesităţile de ordin ştiinţific şi

metodologic specifice temei abordate. Astfel, lucrarea cuprinde 3 capitole, prezentate într -o

ordine cronologică, care se completează şi pregătesc demersul final asociat cercetării având drept

obiectiv relevarea implicaţiilor globalizării asupra activităţii IMM-urilor.

În debutul primului capitol sunt prezentate într -o manieră deopotrivă sintetică şi analitică,

conceptul de globalizare precum şi caracteristicile conceptului de globalizare, evoluţia

globalizării, impactul asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Capitolul se continuă cu prezentarea şi analizarea implicaţiilor la nivel macroeconomic ale

globalizării fiind analizate pe r ând relaţiile dintre acest concept şi ordinea economică

internaţională, diviziunea internaţională a muncii, relaţiile eonomice internaţionale, implicaţiile

globalizării la nivel microeconomic şi macroeconomic asupra dezvoltării întreprinderilor mici şi

mijlocii.

Capitolul al doilea reprezintă o continuare firească a demersului început în cadrul

primului capitol, referitor la influenţa globalizării asupra comportamentului şi sustenabilităţii

organizaţiilor de tip întreprinderi mici şi mijlocii.

Capitolul debutează cu o prezentare a categoriei economice specifice IMM-urilor fiindtrecute în revistă comparativ criteriile după care se clasifică acest tip de agenţi economici.

Urmează apoi prezentarea particularităţii dezvoltării relaţiilor de afaceri şi a parteneriatelor

strategice. Sunt trecute în revistă atât aspecte privind mediul de afaceri global în care activează

IMM-urile cât şi carateristicile strategiilor organizaţiilor de tip IMM în cadrul mediului de

afaceri global.



15

Finalul capitolului al doilea este dedicat problematicii responsabilităţii sociale a IMM-

urilor, având drept scop evidenţierea importanţei implicării acestora în cadrul comunităţilor

locale şi transformarea responsabilităţii sociale într-un atribut concurenţial, competitiv.

Capitolul al treilea propune elementul fundamental pentru realizarea obiectivelor

cercetării ştiinţifice doctorale şi anume, o cercetare cantitativă sub forma anchetei de teren care a

urmărit evidenţierea implicaţiilor pe care globalizarea le are asupra sustenabilităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova.

Finalul capitolului prezintă analiza datelor obţinute în urma cercetării şi evidenţierea

concluziilor care au pus în evidenţă validarea unui model regresional bazat pe 5 variabile

independente şi o variabilă dependentă referitoare la efectele pe care globalizarea le poate avea

asupra IMM-urilor.

De asemenea, finalul capitolului propune dezvoltarea unui plan de management-marketing

la nivelul unui IMM, cu obiective şi seturi de activităţi fundamentate pe baza rezultatelor

cercetării întreprinse.

Teza de doctorat se încheie cu compartimentul Concluzii generale şi recomandări” care

sintetizează întregul demers teoretic şi aplicativ cu conexiunile de rigoare şi reevaluarea

informaţiilor dobândite pe parcursul cercetării privind impactul globalizării asupra

sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.Relevan ţ a temei abordate se corelează cu elementele referitoare la originalitate şi noutatea

pentru domeniu a acesteia. Astfel, tema este relevantă nu numai din perspectiva domeniului de

doctorat, ci şi din perspectiva conţinutului conectat la necesităţile actuale ale economiei şi

aplicării aparatului ştiinţific specific. Globalizarea este şi va r ămâne un subiect disputat de către

o mare parte din specialiştii din diverse domenii ale cunoaşterii, atât datorită conţinutului

complex cât şi datorită conexiunilor cu diverse planuri ale dezvoltării socio-umane.

Cuvinte-cheie: globalizare, întreprinderi mici şi mijlocii, management, marketing,optimizare, sustenabilitate, cercetare cantitativă, dezvoltare durabilă, economie mondială, relaţii

economice internaţionale, creştere economică, arta guvernării, avantaj a bsolut, avantaj

comparativ, avantaj competitiv, transfer de tehnologii, sinergie, cluster, strategie globală.

Key words: globalization, small and medium size enterprises, management, marketing,

optimization, sustainability, quantitative research, sustainable development, global economy,

international economic relations, economic growth, statecraft, absolute advantage, comparative

advantage, competitive advantage, technologies transfer, synergy, cluster, global strategy.



16

Ключевые слова: глобализация, малые и средние предприятия, менеджмент,

маркетинг, оптимизация, устойчивость, количественное исследование, устойчивое

развитие, глобальная экономика, международные экономические отношения,

экономический рост, искусство управления государством, абсолютное преимущество,

сравнительное преимущество, конкурентное преимущество, передача технологий,

синергия, кластер, глобальная стратегия.



17

1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE PRIVIN GLOBALIZAREA ŞI

IMPACTUL ASUPRA SUSTENABILITĂŢII INTREPRINDERILOR MICI ŞI

MIJLOCII

1.1. Dimensiunile şi caracteristicile globalizării, impactul ei asupra întreprinderilor

mici şi mijlocii

Fenomenul de globalizare a economiei mondiale este de mai mult timp un fenomen

generat de realităţi inconfundabile. De la lansare şi până în prezent ea a fost implementată în

forme specifice şi complexe care uneori au fost dificil de înţeles. Intensificarea globalizării

economice în secolul XX a creat probleme care nu mai pot fi soluţionate folosind instrumentarul

vechi din secolul trecut. De aceea misiunea acestei cercetări este de a investiga literatura

naţională şi internaţională de specialitate şi de a propune un nou instrumentar ştiinţific înevaluarea şi analiza proceselor contemporane. La nivel mondial globalizarea este percepută în

toate domeniile, dar cel mai înalt nivel a atins dimensiunea economică. Fenomenul globalizării a

creat condiţii pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care consolidează afacerile la

nivel naţional şi internaţional, independent sau în clustere.

În opinia noastră, globalizarea este un fenomen cu un puternic impact asupra activităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii, formează un mediu concurenţial în care supravieţuirea implică

activitatea lor într -un climat care permite producerea valorii adăugate şi capacitatea de a se

dezvolta. Integrarea întreprinderilor mici şi mijlocii într -o economie globalizată liberă, solicită

acestora un nivel înalt de competitivitate.Întreprinderile mici şi mijlocii servesc drept motor al

creşterii economice. După ascensiunea din ultimile decenii, se apreciază că întreprinderile mici şi

mijlocii constituie vectorul principal al progresului economic, atât în ţările dezvoltate, cât şi în

cele în curs de dezvoltare. Procesele globalizării au creat condiţii favorabile expansiunii firmelor

mici şi mijlocii creând o nouă configuraţie a economiei mondiale.

Statisticile la nivel mondial relevă că întreprinderile mici şi mijlocii predomină absolut în

economie, atingând cifra de 99% din totalul întreprinderilor, reprezentând aproximativ 50% din

produsului intern brut, cu un procent de angajare a for ţei de muncă de 63%, şi cu un impact

semnificativ asupra poluării industriale, IMM-urile au fost marginalizate în dezbaterea privind

practicile de afaceri sustenabile şi au fost lente în adoptarea unor îmbunatăţiri legate de mediu.

La nivelul Uniunii Europene în 2013 întreprinderile mici şi mijlocii au atins cifra de 21,6

mln, reprezentând 99,8% din totalul întreprinderilor, 66,9% din totalul popu laţiei ocupate şi

58,1% din valoarea adăugată (tabelul 1.1).



18

Întreprinderile micro reprezintă 92,4% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii,

distribuţia locurilor de muncă şi valoarea adăugată în cele trei grupuri reprezentând, 29,1, 20,6,

17,2 şi respectiv, 21,6, 18,2, 18,3 din valoarea adăugată generată de IMM-uri la nivel european.

Tabel 1.1. Întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi mari: numărul întreprinderilor, valoareaadăugată şi locuri de muncă în EU28 în 2013

Micro Mici Mijlocii IMM-uri Mari Total

Număr de întreprinderi

Număr 19,969,338 1,378,374 223,648 21,571,360 43,517 21,614,908

% 92.4 6.4 1.0 99.8 0.2 100

Ocuparea for ţei de muncă

Număr 38,629,012 27,353,660 22,860,792 88,843,464 44,053,576 132,897,040

% 29,1 20,6 17,2 66,9 33,1 100

Valoarea adăugată la costul factorilor

Milioane de

euro

1,362,336 1,147,885 1,156,558 3,666,779 2,643,795 6,310,557

% 21,6 18.2 18.3 58.1 41.9 100

Sursa: [90, p.15 ]

Pe larg, globalizarea reprezintă un fenomen esenţial al creşterii interdependenţelor dintre

statele naţionale, ca rezultat al expansiunii şi intensificării relaţiilor internaţionale în plan

economic, politic, social şi cultural, având drept consecinţă faptul că problemele sunt mai mult

globale decât naţionale, atrăgând după sine o rezolvare globală. Dezbătută din perspectiva

economică şi financiară, globalizarea poate constitui consolidarea şi extinderea relaţiilor dintre

economiile naţionale pe piaţa internaţională a bunurilor, serviciilor şi în special a capitalurilor.

[116, p.99]. Globalizarea poate fi termenul general utilizat pentru o diversitate de procese

sociale, inclusiv internaţionalizarea afacerilor, creşterea numărului de companii multinaţionale,

convergenţa practicilor de afaceri [7, p. 15].

În opinia savanţilor, globalizarea este un proces prin care se stabilesc anumite legături între

economii, societăţi şi naţiuni, fenomenele care au loc într -un colţ al lumii având impact şi asupra

celorlalte popoare. Pe lângă acest aspect, mai are şi rolul de a uni oamenii astfel încât să se

creeze impresia unei lumi globale compacte, cu menirea de adaptare a omului într -o lume

globalizată [114, p.99]. R eprezintă o realitate prezentă şi viitoare cu care fiecare naţiune va



19

interacţiona, iar neadaptarea la acest mediu global va conduce la pierderea poziţiei pe piaţă şi

implicit a segmentelor de piaţă deja câştigate [106, p.23]. Astfel globalizarea poate fi văzută ca

un sistem de interacţiuni între statele lumii având scopul de a dezvolta o economie globală şi

promovând integrarea economiilor naţionale şi a diverselor entităţi sociale din întreaga lume [67,

p. 71]. Datorită complexităţii şi dinamicii sale, fenomenul de globalizare necesită o abordare pe

măsură din partea factorilor de răspundere la nivel naţional şi internaţional, dezvoltarea unei

viziuni ample cu evidenţierea problemelor globale într -un orizont de timp larg, pe mai multe

planuri simultane [38, p. 43]. În altă ordine de idei, globalizarea este un proces de natură

geoeconomică şi mai apoi geopolitică şi geoculturală, reprezentând nu numai o apropiere ci şi o

înglobare a economiilor mai multor ţări [105, p.23].

Dinu Marin afirmă că punctul forte al evoluţiei globalizării este cel care desfiinţează

reţelele autohtone de decizie democratice de la alegerea liderilor şi până la adoptarea proiectelor

privind viitorul unui stat naţiune. Globalizarea a avut ca rezultat desfiinţarea graniţelor, evoluţia

tehnologiei, accesul nerestricţionat la informaţie, adaptarea la principiile politice globale iar

implicarea în schimburile economice mondiale semnifică oportunitatea prin care ţările lumii au

posibilitatea de a-şi câştiga locul într -o lume globalizată guvernată de un grad înalt de civilizaţie,

globalizarea înseamnă schimburi economice la nivel planetar, iar neparticiparea la aceste fluxuri

înseamnă pierderea cursei spre civilizaţie. De obicei, fiecare cultură îşi stabileşte anumitestandarde pe care le aplică produselor sau serviciilor realizate [114, p. 18].

Noi suntem de acord cu autorul cărţii ”Globalizarea şi aproximările ei", care exemplifică

opt definiţii ale globalizării dintre care [47, p. 79]:

Definiţia ”bunului-simţ”: ”Globalizarea este procesul prin care oamenii de oriunde

înţeleg să accepte ceea ce-i aseamană, punând în surdină ceea ce-i separă”. Prin această definiţie

autorul a dorit să evidenţieze faptul că pe de o parte oamenii sunt solidari cu cei care au aceleaşi

valori şi trăiri, dar în acelaşi timp să accepte ceea ce se pliază pe dorinţele şi nevoile lor, iar decealaltă parte nu pot fi la unison cu cei care nu le respectă propriile valori şi principii. Dintr -un

alt punct de vedere, autorul a ţinut să accentueze faptul că prin procesul globalizare, omenirea

trebuie să trăiască în pace, în armonie, neacceptând ideea de război respectiv dezbinare.

Definiţia pozitivă: ”Globalizarea este un proces de tranziţie care include toate formulele

de organizare socială ca finalitate atât a tranziţiei postcomuniste, adică exact ceea ce ar da sens

ambelor procese, tranziţia globală.”



20

Definiţia convenţionalistă: ”Globalizarea este noua ordine economică şi politică a lumii,

ca sistem multidimensional şi corelativ în care coerenţa este dată de guvernanţa globală.”

Definiţia deschiderii: ”Globalizarea este expresia unui sistem al lumii în cel mai înalt

grad de integrare şi deschis permanent integrării.”

Definiţia principială: ”Globalizarea este un sistem în care funcţia - obiectiv vizează

întregul cu scopul de a elimina adversitatea, iar concurenţa, de a genera distrugere creatoare.”

Definiţia teleologică: ”Globalizarea este o potenţialitate şi o tendenţialitate a structurilor

coerente ale lumii, ca materializare progresivă a raţionalităţii şi raţiunii umane universale.”

Definiţia instrumentală: ”Globalizarea este procesul de ordonare a lumii, ca îndepărtare

de haos, bazându-se pe tehnologie occidentală, finanţe permisive şi informaţii libere, adică

liberalizarea accesului la randament şi modernitate, la acumularea de bogăţie şi la putere.”

Definiţia integratoare: “Globalizarea este procesul de funcţionalizare a economiei

globale, care, în cadrul societăţii globale, devine aptă să creeze structuri de decizie globală

pentru soluţionarea problemelor globale.”

În context global, atât din punct de vedere economic cât şi politic, concurenţa dintre ţări

are un rol esenţial atât în satisfacerea nevoilor consumatorilor globalizaţi cât şi în folosirea cât

mai adecvată a resurselor astfel putând alege varianta cea mai oportună în stabilirea normelor

pe care ţările le pot atribui produselor sau serviciilor. Consumatorii globalizaţi se caracterizează printr-o serie de elemente cum ar fi: o deschidere mai mare spre nou şi o atenţie sporită oferită

caracteristicilor produselor şi serviciilor, existenţa unui impact deosebit al volumului mare de

informaţii care permite consumatorilor selectarea a ceea ce corespunde întocmai nevoilor şi

dorinţelor acestora, consumatorii îşi aduc de multe ori propria contribuţie la conceperea unui

produs sau serviciu etc. [126, p. 376].

Globalizarea, prin natura sa socială are intenţia de a satisface nevoile şi dorinţele

oamenilor, iar comportamentul acestora va fi cel care va stabili bunul mers al acestui proces delungă durată. Fenomen de o complexitate şi de o dimensiune fără limite, globalizarea are un

impact deosebit de important asupra activităţii omului, urmărind să transmită oamenilor la nivel

global, ideea de solidaritate şi schimb de cultură. În contextul procesului de globalizare, deşi

oamenii de pe întreg globul au oportunitatea de a străbate întreaga lume preluând din culturile

celorlalte popoare astfel reuşind să selecteze ceea ce este mai bun pentru ei, nu înseamnă că

trebuie să-şi piardă identitatea culturală, ci chiar este vital să o menţină totodată reuşind să

supravieţuiască acestui fenomen care îşi lasă amprenta asupra fiecărui individ în parte.



21

Indiferent cât de puternică este societatea umană, în situaţia în care nu sunt clar înţelese sau sunt

omise elementele principale ale comunicării interculturale, acesta se pot transforma în probleme

grave atunci când vine vorba de informarea diferitelor categorii de oameni cu privire la acestea

[109, p.55].

Globalizarea are o vechime destul de mare ce a condus în timp la evoluţia comerţului

internaţional, încă din cele mai vechi timpuri, oamenii ocupându-se cu exportul de bunuri. Astăzi

pe lângă această preocupare, ei sunt focalizaţi pe comunicare şi informare, astfel globalizarea

căpătând o nouă dimensiune. În ceea ce priveşte comunicarea, aceasta are un rol deosebit de

important pentru construirea şi susţinerea oricărui tip de relaţii [ 35, p. 89]. Astăzi, lumea

dispune de un sistem de comunicare comercială la nivel global, care se află sub conducerea un

număr mic de companii multinaţionale cu o mare putere financiară. Până acum, companiile din

domeniul comunicării au vândut informaţia şi divertismentul oamenilor. [127, p. 267]

Piaţa financiară globală este acaparată astăzi de Statele Unite ale Americii, divertismentul

realizat aici este exportat pe întreg mapamondul, oamenii suportând influenţa valorilor şi culturii

americane. Cu toate că divertismentul, mass-media dar şi transportul constituie în prezent

elemente esenţiale ale globalizării, ele au existat şi în trecut. Guvernele lumii au tendinţa de a

deveni unitare, îndreptându-se spre o nouă ordine mondială şi în acelaşi timp făcând să dispară

preocuparea exagerată atât pentru drepturile şi aspiraţiile propriei naţiuni cât şi pentru menţinereaindependenţei naţionale.

Tehnologia avansată a informaţiei şi a comunicaţiilor, facilitatea accesului global la

informaţie, volumul tot mai mare de informaţie electronică, precum şi globalizarea influenţează

în mare măsură organizaţia modernă, tehnologiile inovatoare conducând spre înlăturarea

barierelor geografice rezultând astfel înfiinţarea unei organizaţii globale [137, p. 12].

Majoritatea statelor au parte de consultanţa şi suportul organizaţiilor internaţionale în

scopul amplificării evoluţiei acestora. Statele care beneficiază de acest suport nu au putut sădepăşească bariera inflaţionistă, nici să determine economia să menţină o creştere economică

constantă. Totuşi, în interiorul organizaţiilor internaţionale nu au intervenit schimbări majore în

realizarea rezultatelor pozitive din cadrul activităţilor desfăşurate [82, p. 60].

În concluzie, procesul de globalizare, mai poate fi definit ca fiind reprezentat de

interacţiunile înregistrate între naţiuni şi entităţi economice şi financiare, fiind susţinut de două

forţe de conducere dintre care: comerţul mondial şi tendinţa de integrare a pieţei financiare.

Economiile sunt conectate într -o reţea globală, pe niveluri de regiuni, în primul rând prin fluxuri



22

de bunuri şi în al doilea rând prin fluxurile de capital [66, p. 35]. Dezvoltarea economiilor

naţionale a fost determinată de impactul progresului tehnico-ştiinţific, toate statele într -o măsură

sau alta profitând şi de politici paternaliste [44, p. 17].

Aşa cum s-a preconizat, globalizarea are şi rolul de a stimula creşterea economică din

mai multe motive. Deschiderea comercială permite statelor posibilitatea de a exploata avantajele

comparative, pentru a obţine noi specializări, încurajarea inovaţiei şi obţinerea unei producţii

eficiente [108, p.9].

În contextul globalizării, în prezent, foarte mulţi oameni au sentimentul nesiguranţei şi nu

cred în prosperitatea pe care globalizarea o anunţă, chiar dacă politicienii care îi reprezintă le

promit un viitor mai bun [46, p. 107].

Dintre cele mai importante avantaje ale globalizării, se pot remarca următoarele [20, p.

3]:

• liberalizarea globală a mişcărilor de capital;

• creşterea naţiunii şi a liberului schimb;

• lichiditatea crescută a capitalului care să permită investitorilor din ţările dezvoltate să

investească în ţările în curs de dezvoltare;

• globalizarea pieţelor financiare internaţionale asigură calea de acces la surse de

finanţare externe; • flexibilitatea de acţiune mai mare a corporaţiilor în afara graniţelor;

• datorită concurenţei care păstrează un nivel al preţurilor scăzut, posibilitatea ca inflaţia

să apară este mică;

• mass-media şi creşterea fluxului global de comunicaţii contribuie la transferul de

informaţii importante între persoane fizice şi corporaţii din întreg mapamondul;

• facilitarea transportului de mărfuri şi persoane;

• restrângerea barierelor culturale; • dezvoltarea protecţiei mediului în ţările dezvoltate;

• propagarea idealurilor democratice şi o mai mare interdependenţă între statele-naţiune;

• posibilitatea redusă de declanşare a războiului între ţările dezvoltate.

Pe lângă avantajele menţionate, globalizarea comportă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi

[20, p. 4]:

globalizarea oferă pieţei financiare internaţionale un acces mai mare la surse externe

de finanţare. Economia mondială s-a transformat într -o tendinţă tot mai vizibilă de deviere a



23

ratelor dobânzii relativ mare, fenomen care conduce către o creştere a costurilor de finanţare şi a

pieţelor bancare internaţionale, menţinând sau crescând gradul de îndatorare externă;

tendinţa ţărilor dezvoltate de a utiliza drept instrument principal de ajustare politică

concurenţială de manipulare a ratelor de schimb, este de natură să expună ţările în curs de

dezvoltare la efectele externe asupra balanţei de plăţi dezechilibrată şi în cele din urmă, în

con jugare cu factori interni, cu privire la evoluţia cursului de schimb al monedelor;

un flux mai mare de locuri de muncă calificate precum şi de angajaţi calificaţi dinspre

ţările în curs de devoltare către ţările dezvoltate, în condiţiile în care corporaţiile caută cea mai

ieftină forţă de muncă;

datorită cererii crescute de produse şi servicii, statele lumii au ajuns să fie din ce în ce

mai dependente între ele;

riscul de a prelua conducerea asupra mass-mediei de o parte dintre corporaţii ar putea

avea un impact negativ asupra vieţii culturale;

în tentativa menţinerii patrimoniului naţional s-au luat măsuri dure împotriva

globalizării;

creşterea riscului de îmbolnăvire a oamenilor datorită liberei circulaţii a persoanelor,

acest lucru realizându-se fără voia lor;

scăderea integrităţii ecologice, întrucât corporaţiile poluante beneficiază de normele de

reglementare din ţările în curs de dezvoltare;

intensificarea disparităţilor economice.

Din punct de vedere al caracteristicilor sale, globalizarea re prezintă un fenomen complex

a cărei evoluţie a determinat mutaţii şi transformări importante de-a lungul timpului. Eliminarea

tarifelor vamale, libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, transferul de tehnologie precum şi

pătrunderea liberă pe pieţele internaţionale reprezintă una dintre trăsăturile de bază ale

globalizării. Aşadar, consumatorii din întreaga lume doresc produse de un nivel superior iar

raportul calitate preţ să fie unul satisfăcător. Produsele standardizate globale este nevoie să fie

comercializate în întreaga lume, existând deja mai multe produse pe care piaţa aşteaptă să le

comercializeze. Acesta include produsele "lider" dintr-o anumită regiune ce răspund nevoilor

caracteristice din acea zonă.

În procesul globalizării este nevoie de materii prime de o calitate net superioară, resurse

băneşti accesibile şi tehnologie de ultimă generaţie, toate acestea fiind realizabile la costuri mici.

În domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, progresele tehnologice au avut rolul



24

de conectare şi de a aduce lumea mai aproape împreună în timp şi spaţiu, făcând posibile noi

modalităţi de a face afaceri şi de a schimba radical interacţiunile sociale. Un rol esenţial la

răspândirea globalizării şi a unei culturi de consum l-a avut o mass-media modernizată, cum ar

fi televiziunea prin satelit şi Internet. Totodată, globalizarea a stimulat creşterea economică şi

implicit creşterea nivelului de trai pentru oamenii din întreaga lume, consecinţă a extinderii

pieţelor, tehnologii noi şi modalităţi inedite de a face afaceri. Astfel, cei mai avantajaţi în urma

procesului de globalizare sunt cei care au venituri mai mari şi studii superioare iar modul în care

este pecepută globalizarea depinde în mare parte de capacitatea oamenilor de a beneficia de

ocaziile oferite de aceasta.

În ultimii ani, referitor la politicile economice promovate de ţările în curs de dezvoltare şi

ţările cu economii în tranziţie, liberalizarea fluxurilor comerciale şi de capital a fost principala

problemă de discutat. Ca urmare, aproape toate ţările, şi-au luat măsuri pentru a elimina sau a

diminua instrumente de politică directe şi de control ale tranzacţiilor transfrontaliere. Acestea au

mecanisme de piaţă mai mari pe plan intern şi cadre instituţionalizate remodelate sau

restructurate inclusiv pe piaţa financiară şi a forţei de muncă, asfel permiţând jocul liber al

forţelor pieţei. Ţările care au avut o poziţie cât mai bună au putut beneficia de noi oportunităţi de

afaceri, comerţ şi investiţii, extinderea unor alianţe strategice la nivel mondial, în scopul cuceririi

de către companii a noi pieţe, realizând astfel o creştere economică semnificativă. Pe de altă parte, ţările cel mai puţin dezvoltate, pe lângă faptul ca nu au reuşit să beneficieze de şansele

oferite de globalizare, au trebuit să înfrunte efectele acesteia şi să o privească cu mai mult

interes.

Figura 1.1. Dimensiunile globalizării Sursa: [110]



25

Dimensiunea economică. Dintre elementele dimensiunii economice se regăsesc

următoarele: evoluţia comerţului şi a investiţiilor străine directe (statele au pus mare accent pe

favorizarea, dirijarea şi coordonarea investiţiilor), mondializarea pieţelor financiare, companii

transnaţionale, concurenţa acerbă la nivel de regiune.

Dimensiunea "mediu ambiant" Încălzirea globală, gaura din stratul de ozon, topirea

gheţarilor furtuni şi secete redau într -o ipostază uluitoare procesul de globalizare, toate acestea

reprezentând problemele cu care se confruntă omenirea, fiind nevoie în acest caz de o dezbatere

la nivel global, aceste probleme existând la nivel de regiune şi chiar local. Pentru a putea

supravieţui acestor fenomene depinde de modul în care oamenii se comportă în această societate,

de valorile pe car e ei le deţin şi principiile pe care le respectă, acest lucru fiind valabil atât pentru

cei saraci cât şi pentru cei bogaţi.

Dimensiunea socială. Lumea globală a evoluat în principal datorită tehnologiilor

performante şi inovatoare, cum ar fi Internetul, completând comunităţile autohtone dintre care

familia sau cei care se află în împrejurimi. Instabilitatea dintre diverse regiuni a fost încă de la

început în legătură cu globalizarea relaţiilor sociale ale comunităţii globale, astfel, un impact

major revenindu-i procedeului prin care au luat naştere ţările în curs de dezvoltare.

Dimensiunea culturală. Accentul se pune pe menţinerea valorilor, mentalităţii şi

comportamentului. De fapt, condiţia ca o cultură naţională să reziste în timp, trebuie supusădiver selor schimbări care apar atât în plan intern cât şi extern, reala problemă fiind aceea de a şti

când şi cum să acţioneze.

Dimensiunea politică. Globalizarea şi competiţia în plan local reduc teritoriul în care

trebuie să-şi desfăşoare activitatea politicile naţionale, această problemă fiind soluţionată numai

la nivel mondial, în acest sens căutându-se soluţii pentru alte mijloace şi domenii de desfăşurare

a activităţii politice, astfel, procesul de integrare europeană reprezentând feedback -ul oferit la

provocările globalizării. Politicile regionale şi naţionale au suportat şi vor suporta urmărileeconomiilor exercitate la nivel global, capitalismul fiind şi el la rândul lui influenţat de acestă

instabilitate majoră. Cu toate acestea oamenii politici apelează la globalizare atunci când vor să

iasă din impas, invocând că aceasta ar fi cauza tuturor problemelor ivite. Eforturile diplomatice

au reuşit să ofere soluţii elegante în contextul manifestării unor probleme economice şi sociale

reale [133].

Problemele esenţiale ale globalizării sunt cele ce vizează sărăcia, distribuţia inegală a

veniturilor în plan global, degradarea mediului înconjurător, problemele sociale şi demografice



26

sau criza promovării valorilor socio-culturale pe tema identităţii naţionale sau regionale. Toate

acestea sunt doar o parte din problemele referitoare la promovarea globalizării ca proces global,

demonstrând, într -o anumită măsură, reacţiile adverse sau exagerate împotriva acestuia. Pe de

altă parte, nu trebuie omise nici aspectele pozitive ale globalizării, îndeosebi în ceea ce priveşte

capacitatea promovării progresului tehnologic la nivel mondial, creşterea gradului de satisfacere

a nevoilor umane şi a speranţei de viaţă, diminuarea analfabetismului, creşterea nivelului de trai

în anumite zone geografice, toate acestea amplificând com plexitatea fenomenului ca atare [102,

p. 58].

De asemenea, este necesar să ne facem o idee de ansamblu despre relaţia dintre marile

puteri ale lumii şi globalizare.

China, una dintre cele mai mari puteri ale lumii, reuşeşte să susţină financiar ţările în

curs de dezvoltare având puterea de a ajuta ţările din America Latină şi Africa, dar şi cele din

Asia şi regiunea Pacificului. În comparaţie cu Statele Unite, China nu condiţionează din punct de

vedere politic atunci când împrumută sau investeşte într -o ţară în curs de dezvoltare. James

Kynge, expertul în probleme specifice economiei chineze al faimoasei publicaţii "Financial

Times", este autorul unei noi cărţi: "China Shakes the World: the R ise of a Hungry Nation"

("China zguduie lumea: ascensiunea unei naţiuni flămânde") [80, p. 8].

James Kynge asociază evoluţia pozitivă a Chinei din ultimii 20 de ani cu cea a StatelorUnite de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. În prezent, China este într -un

continuu progres şi prin construcţia de hidrocentrale care a revoluţionat lumea în acest sens, încă

din 2004, China având puterea să devanseze ţările Uniunii Europene, perspectivele de viitor cu

privire la infrastructură fiind uriaşe. Autorul anticipează că până în anul 2030, China va deţine

830.000 de km de autostrăzi, mai mult decât au Statele Unite în prezent. Pe de altă parte, Kynge

susţine că unul dintre succesele dezvoltării Chinei o reprezintă "mâna de lucru" foarte ieftină şi

în număr mare, în această ţară care deţine de multă vreme un miliard de locuitori [1].Darius Stan afirmă că, Asia întreagă a copiat până de curând, când în sfârşit japonezii din

SUA, adică Lexus, au început să inventeze câte ceva. Imediat după cel de-al doilea război

mondial, inginerii japonezi erau trimişi în aşa zise: "Vizite de informare" de fapt spi onaj

industrial în toată regula [121, p. 55]. În urma acestor "vizite" veneau acasă cu tot felul de

obiecte cumpărate din ţările vest europene sau SUA, le demontau bucată cu bucată şi scoteau un

model japonez 100%. Acest lucru se repeta în anii 70-90 cu Coreea de Sud... copiază orice

produs american, vest european sau... japonez si scot unul asemănător dar 100%, dar sud



27

coreean. China nu a început să copieze de ieri de azi. În 1962, în plin conflict sino -indian,

supăraţi că tovarăşii de la nord au vândut noile Mig-uri 21 şi imperialiştilor indieni, Mao ia

decizia să-l copieze fără acordul URSS, iar alături de el, automobilele Volga, Zastava,

camioanele Zil, Ural, adică tot ce mişca. Aşa că dacă în 30 - 40 de ani companiile japoneze şi sud

coreene au îngropat producătorii americani, cam în 10 ani cei chinezi îi vor ingropa pe cei

europeni.

În cartea, ”Ce am fost: cum au pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au

inventat-o şi cum o pot redobîndi”, autorii specifică faptul că dacă până acum Statele Unite

deţineau supremaţia în toate domeniile şi aveau un standard de viaţă ridicat comparativ cu

celelalte ţări, de azi înainte par să se fi oprit din această ascensiune, devansându -le ţări precum

China, care au copiat suficient din modelul american dar care însă ştiu să-şi menţină poziţia şi în

acelaşi timp ceea ce este mai important, identitatea [60, p. 81].

Statele Unite au pierdut din supremaţia lor aproape în toate domeniile: politic, economic,

sistemul de educaţie, împiedicând-o să facă faţă provocărilor majore ale prezentului:

globalizarea, tehnologia avansată a informaţiei şi comunicării, deficitele bugetare şi consumul

energetic masiv. Totuşi, autorii sunt de parere că Statele Unite pot reveni în limitele normale

numai în situaţia în care îşi vor soluţiona problemele politice şi economice, probleme ce îşi au

originile în istoria poporului american. Evenimentul tragic de la 11 septembrie şi uraganu l

Katrina sunt aduse în discuţie de Friedman în lucarea sa ”Cald, Plat şi Aglomerat” [61, p. 63].

De ce avem nevoie de o revoluţie verde şi cum putem schimba viitorul într -o lume globalizată”.

Friedman, exemplifică modalitatea în care aceste evenimente tr agice precum: tragedia de la 11

septembrie, uraganul Katrina şi aplatizarea lumii cu ajutorul Internetului, au avut un rol deosebit

de important în accentuarea problemelor şi aduce în prim plan următoarele aspecte: schimbările

de climă dramatice şi concurenţa tot mai puternică pentru resursele energetice, care ar putea avea

un efect devastator asupra omenirii, mesajul transmis fiind de prevenire a tuturor acestordezastre. Tot aici, autorul spune despre americani că nu sunt în măsură să dea sfaturi, dar sunt în

măsură să fie mai prudenţi, să ştie să utilizeze resursele şi tehnica de care dispun şi să inventeze

surse regenerabile de energie curate şi sisteme de energie regenerabilă care să facă dezvoltarea

mai verde.

În contextul globalizării există o serie de factori care au condus la declanşar ea acestui

fenomen, dintre care [9, p. 37]:



28

Inovaţia tehnologică – cuprinde tehnologia de informare şi comunicare. În majoritatea

domeniilor de activitate, de la cele tradiţionale la cele moderne, informaţia şi comunicarea ocupă

un rol deosebit de important, cele două reprezentând elementele vitale ale omului globalizat cu

ajutorul cărora acesta este la curent cu toate evenimentele care se desfăşoară pe întreg

mapamondul.

În opinia lui Dan Rodrik, globalizarea a avut un efect pozitiv asupra ţărilor dezvoltate,

pentru muncitorii săraci din China si din Asia, însă a avut şi efecte negative asupra şomerilor din

celelate ţări ale lumii [113, p.75]. Dacă există o democraţie, aceasta se află la nivel naţional,

nicidecum la nivel global, neexistând un regim fiscal global, securitate globală, toate acestea

având repercursiuni asupra pieţelor globale ducând la instabilitatea acestora [104]. Tocmai

această instabilitate existentă între pieţele globale şi puterea naţională a guvernelor constituie una

dintre peocupările majore ale globalizării. În pofida faptului că atrage după sine o multitudine de

avantaje şi oportunuităţi, fenomenul globalizării anunţă faptul că Europa se confruntă cu o

concurenţă puternică care vine atât din zona unor economii cu costuri reduse, cum ar fi cele ale

Chinei şi Indiei, cât şi din partea unor economii moderne, cum ar fi cea a Statelor Unite [148]

La nivelul pieţei concurenţiale globale se conturează din ce în ce mai mult liniile unui profit”

realizat de competitivitatea factorului uman, ţinând cont că resursa umană reprezintă cel mai

important capital al tuturor organizaţiilor care doresc să rămână competitive, fiind apreciată dreptcel mai valoros activ al unei companii. În contextul globalizării, capitalul uman devine

principalul instrument şi mijloc orientat către a genera avantaj competitiv pe termen lung

provenit din capabilităţile organizaţiei.

1.2. Evoluţia globalizării. Implicaţiile asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii.

Fenomenul globalizării este un proces de integrare la nivel internaţional şi de r ăspândire aexperienţei şi tehnologiilor avansate legate de activitatea economică şi de producerea serviciilor

şi bunurilor materiale, for ţele promotoare fiind extinderea comertului liber international a

fluxurilor de capital, accelerarea progresului tehnologic şi societăţii cunoaşterii la scară

planetară.

Datorită dinamicii şi complexităţii deosebite, globalizarea influenţează în plan naţional şi

regional prin legăturile care se iau naştere între state, instituţii, oameni, având drept urmare

modificări însemnate, de ordin economic, politic, social şi cultural. Unele dintre aspectele cele



29

mai evidente ale globalizării sunt de ordin economic chiar dacă este un proces multidimensional

[4, p.99].

Dintre cele mai importante cauze care au condus la apariţia fenomenului de globalizare a

fost liberalizarea schimburilor comerciale, dezvoltarea pieţelor monetare şi financiare, progresul

în domeniul informaţiei, comunicării şi tehnologiei, internaţionalizarea producerii şi distribuirii

promovând dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. Aceste schimbări la nivelul

economiei mondiale, în opinia noastră au fost favorabile expansiunii şi dezvoltării sustenabile a

sectorului întreprindelor mici şi mijlocii. Îmbunătăţirea modalităţilor de transport; evoluţia

tehnologiei conduce la o comunicare mai facilă şi la un transfer de informaţii în toate colţurile

lumii, acest lucru fiind posibil cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicării, precum şi

evoluţia mass-mediei globale; ascensiunea companiilor transnaţionale prin extinderea filialelor

de tip întreprinderi mici şi mijlocii la nivel global; dezvoltarea comerţului internaţional prin

reducerea barierelor tarifare în cadrul GATT respectiv OMC; creşterea economică şi sfârşitul

războiului rece; probleme globale cum ar fi clima; progresul tehnologic: costul şi viteza

transporturilor şi comunicaţiilor (revoluţia informatică); politicile de deschidere din punct de

vedere politic şi de integrare economică regională şi internaţională; orientarea spre piaţă a noilor

economii; liberalizarea mişcării internaţionale a mărfurilor, persoanelor, forţei de muncă şi a

tehnologiilor la nivel regional; nevoia gestionării unor probleme globale care prin natura lor au

efecte nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen lung; accesul la cultura altor ţări, astfel

oamenii având nemeroase alternative.

Prin internaţionalizare, întreprinderile mici şi mijlocii stabilesc relaţii bilaterale cu alte firme din

alte ţări prin promovarea exporturilor şi importurilor, investiţiilor străine directe şi cooperarea

tehnică la nivel internaţional.

Orice firmă tipic globală, va deț ine sau controla filiale, integrându-se în alianț e şi reţele

de afaceri cu valoare adăugată, în fiecare continent şi țară dezvoltată [53]. Globalizarea este un

proces obiectiv care pe de o parte aduce bunăstare, dar pe de altă parte, aduce bineînţeles şi

efecte negative.

În opinia autorului impactul globalizării asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii se refer ă la capacitatea lor de a funcţiona continuu într-un viitor nedefinit, f ără a ajunge

la epuizarea resurselor cheie, ea reprezintă adoptarea unor sisteme pe termen lung, de dezvoltare

prin luarea în considerare a problemelor economice, de mediu şi sociale. La etapa actuală modul

de organizare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii creează, mai multe probleme de



30

mediu sau sociale, printre ele menţionăm, extinderea activităţii, poluarea, consumul excesiv de

resurse şi în opinia noastră sustenabilitatea oferă soluţii reale şi de durată pentru consolidarea

activităţii lor pe viitor.

Sustenabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii relevă importanţa organizării activităţii

lor fără a epuiza resursele disponibile, poluarea mediului şi fără compromiterea posibilităţilor de

activitate pe viitor. Conferinţa mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat

o atenţie deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creşterea

economică şi protecţia mediului şi identificarea resurselor alternative.

Creşterea economică sustenabilă depinde, din ce în ce mai mult de capacitatea

economiilor naţionale şi regionale de a se schimba şi de a inova. Cu alte cuvinte, este nevoie să

se depună mai multe eforturi pentru crearea unui mediu, pentru activitatea întreprinderilor mici şi

mijlocii, care să încurajeze inovarea şi cercetarea dezvoltarea. Din acest punct de vedere,

sustenabilitatea IMM-urilor se bazează pe următoarele ar gumente:

- de mediu: prin utilizarea resurselor, fără a pune în pericol subzistenţa lor pe viitor;

-

economice: prin implementarea parametrilor de eficacitate şi creştere economică în

baza tehnologiilor avansate;

- sociale: prin asigurarea implementării principiilor de echitate, bunăstare şi vârstă;

-

culturale: prin strategii care identifică identitatea, tradiţiile, practicile şi tehnicile

folosite de către diferite comunităţi la nivel naţional;

- internaţionale: prin stabilirea unor relaţii de parteneriat la nivel regional şi

internaţional.

Variabila culturală este un aspect prin care globalizarea doreşte să atragă atenţia şi este

reprezentat de implicaţiile culturale din interiorul comunităţilor prin implementarea unor politici

sustenabile de dezvoltare la nivel naţional. Globalizarea culturală are un impact major asupra

identităţii naţionale, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind un fenomen caredurează în timp şi joacă un rol important în realizarea de conexiuni între comunităţi şi

dezvoltarea lor. Odată cu apariţia fenomenului de globalizare şi implicit a unui flux suplimentar

al informaţiilor, se poate spune că este inevitabil ca o cultură să se mai menţină intactă [125, p.

1451].

O altă cauză la fel de importantă pe lângă cele menţionate mai sus, ce a condus la

declanşarea procesului de globalizare şi a redus dezvoltarea sustenabilă la nivel de întreprinderi

şi la nivel naţional a fost migraţia. Tranziţia migraţiei din Sudul Europei pe durata celei de-a



31

doua jumătăţi a secolului al XX-lea se datorează în special procesului de recuperare a respectului

faţă de restul continentului. Totuşi, deşi era o oarecare convergenţă a salariilor, era, cel mult,

incompletă. Mai mult în timp ce salariile erau convergente, şomajul era divergent.

Ratele ridicate de şomaj din ţările primitoare pot foarte bine să descurajeze migraţia,

chiar dacă diferenţialele de şomaj sunt nemodificate. În mod similar, dacă venitul creşte acasă,

migranţii potenţiali pot dori din ce în ce mai mult să nu sufere şocuri emoţionale şi culturale

asociate cu migraţia. În final, factorii suplimentari subliniaţi în aşa-numita nouă literatură de

migraţiune pot avea un rol important. De exemplu, există dovezi că dorinţa de a diversifica riscul

a fost un motiv semnificativ pentru emigrarea din economiile înapoiate unde pieţele de asigurare

erau relativ subdezvoltate.

Impactul economic al migraţiei lucrează prin efectele sale asupra dotărilor relative, este

unul bine făcut şi nu promovează dezvoltarea sustenabilă la nivel naţional şi regional. În

presupunerea rezonabilă că migranţii au un capital mai mic decât nativii, veniturile vor scădea

într -un model static şi creşterea se va încetini, cel puţin temporar, într -un model dinamic. Totuşi,

nu trebuie să trecem cu vederea un fapt de bază, şi anume acela că impactul bunăstării imigraţiei

nu este acelaşi cu efectul de creştere şi venituri. Acest lucru se vede mai bine într -un model static

Barry-Soligo, unde PIB per capita scade după imigrarea muncitorilor săraci, dar bunăstarea

nativilor creşte în mod sigur. [11, p. 119] Scăderea PIB-ului este explicată prin faptul căimigranţii sunt relativ săraci (au capital redus sau chiar nu au deloc) şi de aceea, scad venitul

general mediu al unei economii.

Nativii câştigă totuşi, pentru că scăderea salariilor este mai mult decât compensată de

veniturile mai mari din capital. Mai mult, imigraţia este mai mult decât benefică nativilor,

deoarece scade nivelul de salarii al imigranţilor anteriori. George Borjas a observat de asemenea,

că impactul asupra bunăstării imigraţiei este o funcţie care scade, a elasticităţii salariilor al cererii

de locuri de muncă [17, p. 3]. Dacă salariile nu scad – să spunem, pentru că cererea de forţă demuncă este infinit elastică – impactul asupra bunăstării este nul [11, p. 119].

Este deci un schimb între bunăstare şi impactul distribuţional. Pentru ca cel din urmă să

fie mare, trebuie ca şi primul să fie mare. În primul rând, migraţia poate fi în mod semnificativ

mai puţin reversibilă decât comerţul de bunuri, în timp ce serviciile factor reprezentate de

importuri pot fi oprite uşor prin măsuri de protecţie temporare, expulzarea migranţilor din motiv

pur economice nu este acceptabilă pentru majoritatea. În al doilea rând, imigranţii pot concura cu

nativii în sectorul de bunuri necomerciale într -un mod în care nu o fac importurile.



32

Pentru a concluziona, Chiswick şi Hatton subliniază două diferenţe majore între primul şi

cel mai recent episod al globalizării, mai ales cererea nediminuată de muncitori necalificaţi şi

rolul mai semnificativ al consideraţiilor de repartizar e a veniturilor [11, p. 120]. Totuşi, adevărul

este că deşi fluxurile de migraţiune au jucat un rol cheie în favorizarea convergenţei dintre

Lumea Nouă şi Lumea Veche până în 1913, acesta nu mai este cazul fazei de g lobalizare

prezente.

Faptul că politica de imigraţie este ajustată din ce în ce mai mult pentru a limita imigraţia

necalificată şi pentru a favoriza imigraţia forţei de muncă calificate, are în prezent implicaţii

foarte ample pentru ţările de origine în domeniul dezvoltării durabile. În primul rând, fluxurile de

forţă de muncă necalificată nu mai există pentru a favoriza convergenţa, aşa cum au făcut în

secolul al XIX-lea şi în anii 60 în Europa. În al doilea rând, politica de imigraţie din ţările gazdă

va agrava exodul de creiere şi efectele sale negative asupra ţărilor de origine.

Gestionarea migraț iei în majoritatea ț ărilor europene s-a concentrat pe atragerea

migranț ilor calificaț i, în timp ce scade interesul pentru migranț ii necalificaț i. Acestea sunt

adesea privite ca inutile în contextul șomajului ridicat, care tinde să fie corelate negativ cu un

nivel de educaț ie formală , şi lipsa locurilor de muncă [88, p.10].

Politica de imigraţie a răspuns în mod clar la forţele de globalizare încă din era migraţiei

în masă din secolul al XIX-lea. La sfârşitul secolului al XIX-lea, barierele se ridicau pe măsurăce forţa de muncă abunda în Lumea Nouă, creşterea salariilor se domolea şi repartizările

veniturilor se lărgeau. Dar uşa se închidea încet şi cu o întârziere, ca urmare a construirii

naţiunilor, politicilor nereprezentative sau dinamicii grupurilor de interese. Războaiele şi criza

interbelică au intensificat procesul de restricţie pe termen scurt, un proces care s-a inversat când

a revenit stabilitatea în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial. În primii

ani după al Doilea Război Mondial, distribuţiile limitate ale veniturilor şi creşterea rapidă a

salariilor a asigurat condiţii permisive pentru o revenire la o politică mai deschisă pentruimigrare în Europa şi Lumea Nouă.

Dar, din anii 70, o cerere crescândă pentru migraţie a fost însoţită de o creştere uşoară a

salariilor şi o lărgire a repartizării veniturilor. Sentimentul anti - migraţiune a crescut rapid şi în

unele ţări acest lucru a fost reflectat în limitarea politicii cu scopul de a reduce numărul de

migraţi ocupaţionali. Pe durata secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, imperiile

coloniale ale puterilor europene au continuat dimensiunile globalizării.



33

Muncitorii calificaţi (administratori, ingineri, doctori etc.) în principal din puterile

coloniale au fost aduşi în colonii, dar un număr mai mare de muncitori necalificaţi din Asia, în

principal din India şi China, au fost aduşi în alte zone mai puţin dezvoltate pentru a lucra pe

plantaţii şi în mine.

Această dimensiune a globalizării forţei de muncă se încheiase până la sfârsitul Primului

Război Mondial. Războaiele şi Criza au întrerupt acest flux. Decăderea acestor Imperii după al

Doilea Război Mondial din cauza mişcărilor de independenţă din Asia şi din Africa a exclus

revenirea acestora.

Efectele indirecte ale globalizării au fost şi ele importante pentru dezvoltarea sustenabilă.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, capitalul urmărea forţa de muncă peste Atlantic către Lumea

Nouă cea plină de resurse. În timp ce tarifele de închiriere a pământului creşteau, fluxul liber al

capitalului atenua veniturile diminuate pentru forţa de muncă.

În absenţa globalizării de pe piaţa de capital, este probabil ca şi controlul imigraţiei să

vină mai din timp. Când piaţa globală a capitalului a făcut implozie în perioada interbelică,

barierele s-au ridicat mai repede – chiar înainte de Marea Criză. După al Doilea Război Mondial,

pe măsură ce resursele au devenit mai puţin importante şi pe măsură e globalizarea a revenit pe

piaţa de capital, efectele migraţiei asupra salariilor reale şi repartizării veniturilor s-au diminuat.

Globalizând pieţele de capital, prin atenuarea impactului asupra salariilor, a ajutat la sprijinirea

liberalizării politicilor de migraţiune până în anii 70 şi să atenueze cursa moartă a imigraţiei în

decadele următoare.

Integrarea pieţelor de produse a influenţat şi politica de imigrare. La finalul secolului al

XIX-lea costurile r eduse ale transportului au uşurat insuficienţa factorului relativ şi a promovat

convergenţa salariilor în economia atlantică. S-a reflectat în produsele agricole din Lumea Nouă

ce invadau Lumea Veche şi producătorii din Lumea Veche care invadau Lumea Nouă. Deşi

efectele relative au redus cererea generală pentru forţă de muncă în Lumea Veche, a crescutcererea relativă de forţă de muncă calificată.

Din anii 70, globalizarea comerţului a micşorat veniturile forţei de muncă necalificate din

Lumea Întâi şi le-a ridicat în Lumea a treia. Comerţul făcea să sufere muncitorii necalificaţi în

Lumea Întâi faţă de cei calificaţi. Imigrarea a completat pur şi simplu îndestularea muncitorilor

fără calificare în economiile dezvoltate, astfel a fost creat de comerţ şi schimbările tehnice. Nu

este apoi nicio surpriză că mişcările pentru a limita imigrarea din 1970 a avut principalul scop de

a origina fluxul de muncitori necalificaţi – în ciuda politicilor de reîntregire a familiilor.



34

În completarea acestei evoluţii, o serie întreagă de particularităţi sunt relevate şi de către

dimensiunile culturale ale globalizării.

Globalizarea culturală are o influenţă esenţială asupra identităţii naţionale fiind un

fenomen care durează în timp şi joacă un rol important în realizarea conexiunilor dintre

comunităţi şi culturile acestora. Odată cu apariţia fenomenului de globalizare şi implicit a

informaţiei, se poate spune că este inevitabilă menţinerea unei culturi intacte întrucât schimbul

de obiceiuri şi tradiţii între popoare îi determină pe locuitorii acestora nu numai să aibă o viziune

mai amplă asupra omenirii ci şi să-şi îmbunătăţescă propria identitate culturală.

Identitatea este un construct socio-cultural, dependent de metatextul cultural al societăţii,

care defineşte personalitatea individului. Identitatea este rezultatul constructiv al interacţiunilor

simbolice permanente care au loc în câmpul social din care individul face parte, şi pe care acesta

le valorifică ca proprii. Cadrele sistemului de referinţă socio-cultural al individului reprezintă

primul nivel constructiv al identităţii sociale [115, p.17].

Într -o societate guvernată de procesul de globalizare, comportamentul consumatorului se

află într -o continuă evoluţie, în special datorită schimbării mentalităţii dar şi a preferinţelor de

consum, producătorul adaptându-se permanent la schimbările survenite pe piaţă tocmai pentru a

satisface consumatorului cele mai pretenţioase dorinţe. Aşadar, o influenţă majoră asupra

comportamentului individual o are cultura ce are în componenţa sa un ansamblu de convingeri,valori, atitudini, obiceiuri şi tradiţii pe care individul şi le însuşeşte şi le transmite mai departe

semenilor săi. În contextul unei concurenţe acerbe existente pe piaţă s -au conturat următoarele

tendinţe în rândul consumatorilor: consumatorul globalizat, prin accesul neîngradit la

informaţie şi prin gradul de educaţie şi cultură are o personalitate în continuă schimbare,

preferând un mix între valoarea percepută de acesta şi cea culturală, astfel, majoritatea

consumatorilor, vor preţui produsele atât în funcţie de utilitate cât şi din punct de vedere al

culturii; consumatorul modern îşi doreşte ca produsele şi serviciile să fie prezente într -o gamăcât mai diversificată, să fie în trend şi să se potrivească celor mai sofisticate nevoi;

consumatorul de azi se implică activ în conceperea uni produs, respectiv în realizarea

ambalajului, astfel având certitudinea că decizia de cumpărare îi aparţine în totalitate; îşi permite

să fie mai excentric, are mai multă experienţă, mai maleabil şi foarte deschis la ceea ce înseamnă

nou. De aceea, tocmai referitor la acest concept de noutate, majoritatea consumatorilor consideră

că brandurile trebuie să aibă în vedere interesele oamenilor şi să contribuie la sustenabilitatea

dezvoltării economice.



35

Pentru ca produsul/serviciul să devină competitiv pe o piaţă trebuie să ne întrebăm care

sunt caracteristicile ce trebuie îmbunătăţite, astfel încât să corespundă cerinţelor consumatorilor.

[41, p. 84]

Consumatorii de azi sunt mai educaţi şi au acces la un volum mai mare de informaţie,

sunt mai dependenţi de împărtăşirea experienţelor de consum cu alţi consumatori, doresc să se

implice mai mult în procesul de producere al bunurilor [64, p 74].

În lucrarea ”Management comparat” autorii sunt de părere că: ”Indivizii trebuie să

urmărească să minimizeze efectele disfuncţionale şi să maximizeze oprtunităţile oferite de

experienţele culturale.” [32, p. 69] Astăzi, cultura susţine globalizarea, identitaea naţională,

religioasă şi etnică precum şi valorile moderne. Cultura joacă un rol esenţial în modelarea socio-

umană. Cultura naţională în ansamblu se află într -o strânsă legatură cu conştiinţa naţională, cu

acest sentiment naţional în jurul căruia se învârte, ca propriul teritoriu natal, cu idealurile şi

experienţele lui specifice. “Există oare o lume globală? În ce constă aceasta?” Răspunsul la

aceste întrebări, este că nu există şi nici nu va exista o cultură globală. Cultura globală va fi

percepută doar sub forma de tezaur, individualizat, cu o răspundere globală pentru menţinerea şi

dezvoltarea lui, în comparaţie cu valorile globale şi naţionale, ca şi conservarea identităţilor.

Globalizarea, ca şi noţiune, va fi fără urmă de îndoială consecinţa atât a civilizaţiei cât şi a

culturii. Obligatoriu, culturile lumii se influenţează reciproc, intervenind astfel o dificultate provocată de feed-back-ul dintre civilizaţie şi cultură. Această relaţie dintre între cultură şi

civilizaţie este o realitate permanentă, fiecare dintre ele ocupând o poziţie dublă şi anume, de

furnizor şi primitor, influenţându-se una pe cealaltă. Datorită legăturilor care au luat naştere între

cultură şi civilizaţie s-a dezvoltat capitalismul la scară mondială [123, p. 23].

Dezvoltarea strategiilor globale către consumatori care aparţin diverselor etnii a devenit

mai importantă ca oricând pe măsură ce ne apropiem de secolul al XXI-lea. Totuşi, din cauza

diversităţii de rasă, naţionalitate, religie, geografie, limbă şi obiceiuri etc., a devenit din ce în cemai dificil pentru comercianţi să utilizeze unele strategii de mix de marketing pentru toate

grupurile de consumatori. Diversitatea şi complexitatea populaţiei americane impune

comercianţilor să înţeleagă fiecare grup de consumatori, inclusiv datele lor demografice,

utilizarea mediilor şi modelele de consum şi să utilizeze tehnici sofisticate de marketing pentru a

ajunge la ei [42, p. 122]. Faptul că simbolurile globalizării sunt mereu identificate cu succesele

americane în privinţa comunicării sau ale industriei entertainment-ului nu înseamnă deloc că



36

acestea vor fi adoptate invariabil şi pretutindeni şi că ele vor defini substanţa civilizaţiei de

mâine [47, p. 80].

Globalizarea ca trăire spirituală, ascensiune pe verticala sensurilor umanităţii este una din

primele forme de globalizare definitorii pentru cultura umană în ansamblu. Ea este

răspunzătoare, totodată, de generarea unor fenomene de diferenţiere locală precum apariţia

naţiunilor, prin expansiunea unor culturi şi civilizaţii globale. (cum a fost de pildă civilizaţia

romană) [12, p. 305]. Autorul doreşte să sublinieze faptul că, globalizarea spirituală este una din

formele prin care omenirea a evoluat în special în ceea ce priveşte expansiunea culturilor şi a

omenirii în plan global.

Unul dintre factorii care au ajutat la extinderea procesului de globalizare este mass-

media care facilitează accesul la informaţie a oamenilor din toate colţurile lumii, prin intermediul

televiziunii, Internetului, presei, astfel luând naştere cultura media ce intră în competiţie cu

cealaltă formă de cultură şi anume cea clasică. În ceea ce priveşte globalizarea, un aspect deloc

de neglijat este faptul că oamenii pentru a rămâne uniţi trebuie să-şi menţină valorile culturale,

întrucât datorită influenţelor globale acestea pot fi denaturate.

Evoluţia umanităţii are loc prin descoperirea de noi semnificaţii, prin înţelegerea de noi

aspecte ale rolului şi locului omului în lume. Individul este valorizat în această perspectivă, prin

intermediul rolului său în comunitate. Această formă de globalizare prin expansiunea interioară aomului ca umanitate a fost numită şi ”trăirea spiritualului în concret” [12, p. 305].

Globalizarea poate avea atât efecte pozitive cât şi negative, asupra oamenilor din toate

ţările care încearcă să intre în contact cu alte culturi, preluând de la acestea ceea ce consideră de

cuviinţă că este mai bun, ceea ce se pliază cel mai bine pe obiceiurile lor, scopul globalizării

fiind acela de instaurare a unui echilibru între ţări astfel, ţările slab dezvoltate sa fie ajutate de

cele puternic dezvoltate, să ajungă la un nivel de mijloc, astfel încât să numai existe acele

decalaje uriaşe între popoare. Contactul cu alte naţiuni îi face pe oameni să-şi lărgeascăorizonturile, să aibă mai multă încredere în ei înşişi, să înveţe din greşelile altora şi să se respecte

reciproc, să realizeze că fiecare naţiune are propriile valori pe care trebuie să le menţină, lucru

foarte dificil de realizat în condiţiile unei lumi într -o continuă schimbare. În zilele noastre este

nevoie de un individ modern care deţine propriile valori care să-i creeze o imagine în lume şi

care să-l protejeze de influenţa negativă a celor din jur. Cultura în diversele sale forme acum

serveşte ca un suport primar al globalizării şi valorilor moderne , constituie o arenă importantă a

contestării pentru identitatea naţională, religioasă şi etnică. Deşi reacţiile din Europa, Japonia şi



37

alte societăţi unde dictează valorile moderne, tind să devină simbolice, în ţările în curs de

dezvoltare, în special în ţările musulmane unde valorile tradiţionale şi noţiuni de identitate şi

societate radical diferite predomină, reacţiile tind să fie foarte intense şi redirecţionate la ţintele

externe prin forme de transfer şi găsire de ţapi ispăşitori. Ca urmare, nu este o ciocnire î ntre

civilizaţii, ci o ciocnire în cadrul civilizaţiilor [36]. Dacă occidentalii vor să conducă lumea,

orientalii vor să se lase conduşi. Europeanul este cel care duce o luptă continuă cu timpul şi

sacralitatea. Acesta nu ştie să trăiască viaţa ca ritm elementar, ci încearcă să treacă totul prin

filtrul raţiunii. Pentru el viaţa se rezumă la atingerea unui ţel bine stabilit, este lupta pentru

supremaţie, activitate continuă, pe când pentru oriental existenţa constă în aprecierea oricărui

lucru şi eveniment din viaţa lui, fără a fi afectat de ceea ce e trecător [70, p. 312].

Comportamentul popoarelor într -o lume globalizată, dezvoltarea sustenabilă la nivel

regional şi naţional sunt puternic influenţate de criza din Golf, criza economică, problemele

cauzate din Iran şi Irac, şi nu în ultimul rând de manifestările oamenilor referitoare la scăderea

nivelului de trai. Când spunem că trăim într -o lume globalizată, trebuie sa fim conştienţi de

faptul că la un moment dat va exista o destrămare a noastră ca naţiune şi o schimbare radicală a

mentalităţii. Globalizarea o sesizează fiecare dintre noi, reprezentând o substituire a puterii ca

naţiune, cu puterea capitalului, având loc o luptă acerbă între stat şi sistemul privatizat, în zilele

noastre ajungând să se vândă şi să se negocieze orice de la social până la politic; este pur şisimplu normal ce se întâmplă întrucât toate aceste nu pot fi evitate.

Xavier Raufer, în volumul Cele 13 capcane ale haosului mondial” aduce în discuţie aşa

numitele locomotive” ale globalizării: Dintre cele 100 principale puteri economice ale lumii

(state şi întreprinderi laolaltă), 51 nu mai sunt state-naţiuni, ci corporaţii multinaţionale. Dintre

primele 60 de puteri mondiale, primele 22 sunt state, iar pe cea de-a 23-a poziţie se află General

Motors, chiar în faţa Danemarcei, iar pe locul 26 Ford Motors, chiar în faţa Norvegiei.

Principalele 200 de grupuri mondiale reprezintă 30% din activitatea economică planetară” [111, p. 27].

Capitalul internaţional nu cedează profitul în favoarea ajutorului social la scară globală

acordat de către organismele internaţionale, existând posibilitatea, ca în urma desfiinţării

statelor-naţiune, să apară divergenţe între pătura bogată şi cea saracă, între organizaţii non -

guvernamentale sau între aceste state şi populaţie. În plină globalizare, Xavier Raufer consideră

că oamenii îşi pierd din valori şi moralitate plecând de la premisa că «ordinea internaţională nu

mai este una exclusiv inter-statală » şi că statul-naţiune a apărut după Revoluţia franceză [5].



38

În trecut, exista un mediu propice pentru dezvoltarea sustenabilă economică, securitatea

naţională, creşterea nivelului de trai şi manifestarea în plan extern oferit de naţiuni şi axat în

ansamblu pe limbă, cultură, şi tradiţie. Principiul de suveranitate va înceta să mai existe iar dacă

va mai exista va fi restrâns, iar o parte din această suveranitate este direcţionată către

organismele internaţionale care pun în aplicare reguli şi norme internaţionale stabilite de mediul

economico-social la nivel mondial.

1.3. Implicaţiile globalizării la nivel macroeconomic

O primă observaţie impune clarificarea raporturilor existente între cele două concepte –

fenomenul globalizării pe de o parte şi respectiv diviziunea internaţională a munc ii. Astfel,

relaţionarea dintre cele două concepte se manifestă în dublu sens, adică diviziunea internaţională

a muncii a contribuit la manifestarea condiţiilor necesare apariţiei şi dezvoltării procesului de

globalizare, în timp ce, ulterior globalizarea a reorientat şi modelat tendinţele privind diviziunea

internaţională a muncii. Aceasta constituie un fenomen istoric ce a luat fiinţă acum două sute de

ani, urmare a revoluţiei industriale, ce exprimă relaţiile care iau naştere între economiile

naţionale referitor la repartizarea activităţilor economice între ele, poziţia şi locul ţărilor în

economia mondială, reprezentând componenta de bază a economiei internaţionale.

Diviziunea internaţională a muncii a fost definită ca fiind o adevărată sinteză a diverselor

forme de specializare a agenţilor economici care sunt angrenaţi în cadrul circuitului economic

mondial [51, p. 34].

Ca urmare a implicării în procesul de diviziune internaţională a muncii, ţările participante

au tendinţa de a limita realizarea de produse exclusiv pe plan intern, angrenându -se în mod

corespunzător în cadrul pieţei internaţionale. Astfel vor exista ţări slab dezvoltate în cadrul

cărora se evidenţiază o specializare unilaterală alcătuită din cel mult două produse primare şi

prelucrate, urmate de ţări medii dezvoltate şi nu în ultimul rând de ţările dezvoltate unde se

regăseşte o specializare îndreptată spre sectoarele din agricultură şi servicii.Există mai multe tipuri şi modele pe care specializarea internaţională le-a cunoscut şi le

cunoaşte: specializarea intersectorială, specializarea interramuri prelucrătoare, specializarea

intraramuri prelucrătoare, specializarea tehnologică şi specializarea organologică. [67, p.29]

Specializarea internaţională, comparativ cu cea internă, urmăreşte adaptarea propriului

potenţial din diverse domenii, la trăsăturile cererii de pe piaţa globală, fiind determinată de

diferiţi factori [51, p. 34]. Astfel, în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, specializarea va fi direct

influenţată de existenţa unor resurse şi condiţii naturale favorabile (climă, vegetaţie etc). Acestea



39

pot determina o ţară sau alta să se specializeze la un nivel ”rudimentar” în exportul unor produse

primare de genul cafelei, ceaiului, citricelor, minereurilor etc.

În opinia lui Adam Smith trebuie să se ţină seamă de avantajul absolut pe care o ţară îl

deţine în raport cu alta, specializarea unei ţări în vederea exportului făcându -se tocmai ţinând

cont de acest avantaj şi nu întâmplător [55, p. 8]. Dacă avantajul absolut nu există, o ţară se va

putea specializa conform teoriei ricardiene conform unui avantaj comparativ sau relativ, aceasta

însemnând specializarea fie într -un domeniu în care ţara deţine cel mai mare avantaj sau cel mai

mic dezavantaj [55, p. 9]. Trebuie remarcat faptul că între globalizare şi diviziunea internaţională

a muncii există o legătură foarte strânsă întrucât, dacă globalizarea semnifică extinderea în afara

graniţelor unei ţări, libertatea comerţului, schimbul de cultură dintre ţări, diviziunea

internaţională a muncii evidenţiază raporturile care iau naştere între anumite ţări în ceea ce

priveşte dezvoltarea producţiei şi comerţului internaţional.

În viziunea lui Adrian Troia, în articolul ”Progresul tehnologic şi viitorul muncii” din

anul 2011, globalizarea lărgeşte diviziunea muncii, iar progresul rapid în tehnologie contribuie la

adâncirea ei, reprezentând o ameninţare pentru stabilitatea locurilor de muncă şi siguranţa

veniturilor, indiferent că se face referire la ţările bogate sau la cele sărace, motivul fiind

dezvoltarea pieţelor globale, restructurarea economiei, a întreprinderilor şi a instituţiilor [130].

Tabelul 1.2. Dinamica ratei de evoluţie a forţei de muncă – prognoză

1950-2000 2000-2020 2020-2050

SUA 1,67 0,65 0,55

UE 0,63 -0,10 -0,45

JAPONIA 1,24 -0,50 -1,00

Sursa: [130, p 2].

Figura 1.2. Evoluţia ratei de creştere a forţei de muncă

Sursa: [130, p 2].



40

Estimativ, se poate previziona că în anul 2020 doar un procent de 2% din forţa de muncă

pe plan mondial va trebui să mai desfăşoare o muncă în întreprinderile din industrie, dacă

actualul ritm de scădere a locurilor de muncă din industrie va continua şi în anii următori, iar

până în 2040 vor dispărea aproape în totalitate lucrătorii industriali din producţie. Mai mult,

managerii care provin din ţări dezvoltate, indiferent de domeniul de activitate, sunt de părere că

nu este necesară mai multă forţă de muncă şi consideră că nu vor mai exista suficiente locuri de

muncă noi, plătite adecvat, în sectoarele de activitate care presupun o suplimentare a cheltuielilor

odată cu implementarea noilor tehnologii.

Cu siguranţă, una dintre cele mai importante resurse la nivel mondial o constituie

ca pitalul uman (respectiv forţa de muncă înalt calificată). Astfel, ţările dezvoltate cunoscând o

cerere prea mare pentru lucrătorii calificaţi, faţă de ceea ce poate să asigure sistemul educaţional

naţional din aceste ţări. Aşadar, ţările în curs de dezvoltare reprezintă un concurent foarte

puternic referitor la atragerea de personal cu o înaltă calificare pentru a acoperi această

disproporţie. Comparativ cu America de Nord, Australia sau Noua Zeelandă, Europa nu se află

în poziţiile fruntaşe ale clasamentului pieţei internaţionale a muncii în ceea ce priveşte angajaţii

înalt calificaţi [119].

Contextul actual de pe piaţa europeană a forţei de muncă favorizează angajatorii care pot

oferi locuri de muncă în străinătate, deoarece începând cu ianuarie 2014 s-au înlăturat o serie derestricţii de pe această piaţă. Totuşi aceste efecte pozitive ale globalizării sunt minimalizate de

faptul că angajatorii nu pot preconiza evoluţia trendurilor implicate de procesul de globalizare şi

astfel nu pot fundamenta programe viabile adresate altor companii sau angajaţilor.

Intermediarii pieţei forţei de muncă încearcă să descopere o reglementare care să

corespundă pe de o parte, dorinţei lucrătorilor de a găsi locuri de muncă stabile şi decente şi pe

de altă parte, presiunii asupra angajatorilor în vederea reglării forţei de muncă printr -o adaptare

la cerinţele pieţei mondiale. De asemenea, forţa de muncă pe sectoare ar putea fi puternicafectată, deoarece munca reprezintă un element cheie pe piaţa globală. Totodată, capacitatea

firmelor de a face faţă tuturor tipurilor de regulamente ar putea fi un element competitiv

important într -o astfel de situaţie, manifestându-se diferenţe între firmele mari şi mici, firmele cu

angajaţi tineri şi respectiv cele cu angajaţi mai în vârstă. De asemenea, pe piaţa forţei de muncă

ar trebui să existe posibilitatea schimbării locurilor de muncă, implicit trecerea accelerată şi la

costuri mici dintr-un domeniu de activitate în altul, acceptând totodată şi variaţiile salariale

corespunzătoare. Egalitatea între bărbaţii şi femeile din mediul de afaceri, dar şi raportul dintre



41

motivarea angajaţilor şi dăruirea lor, precum şi eficienţa folosirii persoanelor cu aptitudini

deosebite, ar trebui să fie asigurate de o piaţă a muncii care funcţionează la standar de ridicate

[128, p. 375].

Factorii decisivi de care depinde gradul în care statele participă la diviziunea

internaţională a muncii şi circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi: nivelul dezvoltării

economice şi tehnice; gradul de diversificare al economiei; nivelul de tehnicitate şi complexitate

al producţiei; volumul şi gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pieţei interne;

mijloacele de comunicaţie, precum şi f actorii de politică economică [67, p. 29].

Totuşi, nu trebuie omisă existenţa şi a altor factori importanţi care influenţează şi

intercondiţionează această piaţă, în directă legătură cu stadiul şi nivelul de globalizare. În urma

aprecierilor referitoare la nivelul şi calitatea forţei de muncă în plan global, se poate spune că în

anii ce vor urma, acestea vor fi afectate de următorii factori esenţiali cum ar fi [8, p. 281]:

- stagnarea şi chiar scăderea preţurilor materiilor prime – au rolul de a creşte puterea de

cumpărare în statele importatoare şi de a scădea profiturile şi veniturile înregistrate de către ţările

exportatoare.

- erodarea efectelor cauzate de creşterea sau scăderea preţului activelor cu influenţe

asupra pieţei forţei de muncă. Urmare a preţului ridicat al activelor, nivelul de trai va fi unul

ridicat cu rezultate importante care se vor reflecta în creşterea potenţialului de cumpărare.Referitor la scăderea preţului activelor, efectul de erodare se face cunoscut atât în cadrul

instituţiilor financiare, cât şi al întreprinderilor, care nu se mai pot împrumuta ajungând astfel

falimentare, fenomen ce contribuie în mare măsură la criza financiară.

- căderea economiilor din anumite zone importante ale globului - Republica Coreea,

Singapore, Hong-Kong, Taiwan-China au trecut de la rangul de ţări în curs de dezvo ltare la cel

de ţări dezvoltate, ajungând după treizeci de ani de creştere la aproximativ 8% pe an, respectiv

5,5% creştere a venitului pe cap de locuitor. În mod asemănător, Indonezia, Malaezia şiThailanda au avut o evoluţie ascendentă referitor la creşterea venitului pe cap de locuitor şi la

reducerea gradului de sărăcie.

- liberalizarea şi amplificarea concurenţei internaţionale - influenţează într -o mare măsură

nivelulul şi calitatea ocupării forţei de muncă.

- nivelul şi calitatea ocupării forţei de muncă – constituie o problemă importantă care se

manifestă pe piaţa muncii şi care se regăseşte în toate statele, indiferent de gradul lor de

dezvoltare.



42

În majoritatea economiilor, ocuparea forţei de muncă rămâne o provocare politică foarte

importantă, economia mondială continuând să se extindă cu mult sub potenţialul său.

Aşadar, ocuparea forţei de muncă continuă să reprezinte o problemă cheie în multe ţări

africane, în pofida unor rate relativ înalte de creştere a economiilor în ultimii ani. Totodată, ţările

în curs de dezvoltare se confruntă cu multe provocări structurale pe piaţa forţei de muncă, cum ar

fi: ratele scăzute de participare, în special în rândul femeilor; şomajul în rândul tinerilor; sectoare

informale de mari dimensiuni; număr mare de locuri de muncă de slabă calitate şi creşterea lentă

a productivităţii.

În conformitate cu datele publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă, rata şomajului în România din luna februarie 2013 este mai mare decât cea din luna

februarie 2012. ţările dezvoltate, şomajul este cel mai accentuat în anumite părţi ale zonei euro,

cu repercursiuni ale activităţii economice.

Figura 1.3. Ratele şomajului în ţările dezvoltate selectate, ianuarie 2008 – martie 2013 Sursa:

[135, p.3

]

La începutul anului 2013, rata şomajului a crescut la 26,7% în Spania şi 27,2% în Grecia,

cu rate ale şomajului în rândul tinerilor de peste 59%, şomajul fiind încă în creştere în alte ţări

din zona euro, cum ar fi Belgia, Finlanda, Franţa şi Italia. Rata medie a şomajului în zona euro a

atins un nou nivel record de 12,1% în martie 2013 şi se estimează că va ajunge, în medie, la

12,8% în 2014. Rata şomajului din Statele Unite a scăzut, dar este încă ridicată la nivelul

standardelor istorice.



44

Tabelul 1.3. Creşterea producţiei mondiale, 2011-2014, modificarea procentuală anuală

Schimbare faţă depreviziunile din

ianuare 2013

2011 2012a 2013 2014 2013 2014

Mondial 2,8 2,3 2,3 3,1 -0,1 -0,1

Economii dezvoltate 1,4 1,2 1,0 2,0 -0,1 0,0

Statele Unite al Ameicii 1,8 2,2 1,9 2,6 0,2 -0,1

Japonia -0,6 2,0 1,3 1,6 0,7 0,8

Uniunea Euroreană 1,5 -0,3 -0,1 1,3 -0,7 -0,4

EU15 1,4 -0,4 -0,2 1,3 -0,7 -0,3

Noi membre UE 3,2 0,8 1,1 2,2 -0,9 -0,7

Zona Euro 1,4 -0,6 -0,4 1,1 -0,7 -0,3

Alte ţări europene 1,6 1,9 1,7 2,2 0,2 0,3

Alte ţări dezvoltate 2,5 2,6 2,0 2,7 0,0 -0,3

Economii în tranziţie 4,5 3,2 3,1 3,7 -0,5 -0,5Europa de Sud-Est 1,1 -1,1 1,0 1,8 -0,2 -0,8

Comunitatea Statelor Independenteşi Georgia

4,8 3,5 3,3 3,9 -0,5 -0,5

Federaţia Rusă 4,3 3,4 2,9 3,5 -0,7 -0,7

Economii în curs de dezvoltare 5,8 4,6 5,0 5,4 -0,1 -0,2

Africa 1,0 5,1 4,6 5,1 -0,2 0,0

Africa de Nord -5,6 5,6 3,6 4,4 -0,5 -0,1

Africa de Est 6,3 6,1 6,2 6,3 0,1 0,2

Africa Centrală 5,1 5,5 5,3 5,4 0,6 0,9

Africa de Vest 6,1 6,4 6,7 6,9 0,1 0,1

Africa de Sud 3,9 3,6 3,9 4,4 -0,1 0,0Estul şi Sudul Asiei 6,9 5,5 5,8 6,1 -0,2 -0,2

Asia de Est 7,1 5,9 6,1 6,3 -0,1 -0,2

China 9,2 7,8 7,8 7,7 -0,1 -0,3

Asia de Sud 6,4 3,9 4,7 5,4 -0,3 -0,3

India 7,5 5,1 5,5 6,1 -0,6 -0,4

Asia de Vest 6,8 3,1 3,4 3,8 0,1 -0,3

America Latină şi Caraibe 4,3 3,0 3,6 4,2 -0,3 -0,2

America de Sud 4,5 2,5 3,5 4,2 -0,5 -0,2

Brazilia 2,8 0,9 3,0 4,2 -1,0 -0,2

Mexic şi America Centrală 4,0 4,0 3,9 4,1 0,0 -0,5

Caraibe 2,7 2,5 3,0 3,7 -0,7 -0,1

Cele mai puţin dezvoltate ţări 3,4 3,8 5,8 5,7 0,1 0,2

Indicatori generali:

Comerţul mondialc 6,9 2,7 3,5 5,0 -0,8 0,1

Creşterea producţiei mondiale bazată pe media parităţii puterii decumpărare

3,7 3,0 3,1 3,8 -0,2 -0,2

Sursa: [135, p.2]

Notă: a. Parţial estimate; b. Prognoză, bazată în parte pe Project LINK;c. Include bunurile şi serviciile. Luând în considerare toate aceste aspecte, simultan cu necesitatea redresării cererii

interne a fost necesară asigurarea unei creşteri economice în anul 2012.



45

Criza economică a condus la o reducere a creşterii economice, având repercursiuni asupra

celor mai importante sectoare ale economiei naţionale, dar şi asupra indicatorilor economici şi

resurselor umane; scăderea economică atât la nivel naţional, cât şi la nivel global, afectează într -

o oarecare măsură gradul ocupării forţei de muncă şi al şomajului [98, p. 369]. Spre deosebire de

ţările dezvoltate, cele în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie au tendinţa de a consemna o

creştere economică mult mai intensă. Ca urmare a scăderii evoluţiei creşterii economice în anul

2012, ţările importante din Asia de Est, Asia de Sud şi America Latină, au instituit politici

monetare expansioniste şi politici fiscale mai reduse în scopul stabilizării cererii interne.

Înainte de recesiunea economică mondială, statele în curs de dezvoltare înregistrau o

creştere economică mai scăzută, aici încadrându-se şi China cu o creştere mai redusă însă

durabilă şi echilibrată în timp. În statele mai puţin dezvoltate, s-a înregistrat o creştere mai

accelerată în anul 2013 comparativ cu cei doi ani anteriori.

Aşa cum s-a afirmat mai sus, relaţionarea dintre globalizare şi diviziunea internaţională

trebuie văzută în dublu sens, atât din perspectiva amplificării fenomenului de globalizare pe

măsură ce s-au manifestat o serie de factori favorizaţi, printre altele şi de dezvoltarea adăncirii

specializării internaţionale, cât şi din perspectiva menţinerii şi nuanţării diviziunii internaţionale

a muncii ca urmare a schimburilor comerciale internaţionale, a liberei circulaţii a mărfurilor,

capitalului, persoanelor şi a altor tipuri de resurse – elemente specifice afirmării actuale afenomenului de globalizare. Posibilitatea ca unele state să aibă acces la resurse noi şi la forţă de

muncă calificată a dus la creşterea potenţialului de a se specializa internaţional, de fapt statele

care şi-au menţinut sau îmbunătăţit capacitatea de a produce ”know-how” sau plus valoare prin

servicii au putut să-şi conserve sau să-şi amplifice avantajele competitive necesare pentru

specializarea internaţională. Aşa se explică în mare parte de ce globalizarea nu a condus la o

”uniformizare” a economiilor naţionale, ci la interconectarea dinamică a acestora în cadrul

tranzacţiilor comerciale internaţionale. Procesul de globalizare va avea multiple forme derelaţionare cu alte concepte, procese, instituţii specifice economiei mondiale şi circuitului

economic mondial pentru ordinea economică internaţională oferă noi premise pentru dezvoltarea

fenomenului de globalizare.

Diferitele definiţii date ordinii economice internaţionale sau mondiale pun în evidenţă o

serie de aspecte comune cum ar fi: ordinea economică internaţională se referă la modul de

organizare la un moment dat al sistemului economiei mondiale sub aspectul raporturilor de

putere existente între diversele elemente componente ale acestuia – economiile naţionale



46

participante la circuitul economic mondial, societăţile transnaţionale, or ganizaţiile internaţionale

[140; 49, p. 28].

Aceste raporturi de putere se vor concretiza în diferite tipuri de relaţii şi se vor integra în

diferite mecanisme de funcţionare. Raporturile de putere între diferitele elemente ale sistemului

economic mondial se pot construi pe patru paliere esenţiale - militar, politic, economic şi al

influenţei complexe. De-a lungul istoriei, ordinea economică internaţională a suferit transformări

profunde, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Astfel, pe măsură ce însăşi noţiunea

şi conţinutul economiei mondiale a evoluat şi s-a cristalizat în forma sa modernă, componentele

acesteia evoluând şi ele în mod corespunzător, ordinea economică internaţională a devenit o

realitate obiectivă complexă, rodul înfruntării influenţei mai multor factori simultani. Revoluţia

industrială, Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial au reprezentat momente cruciale pentru

cristalizarea ordinii economice internaţionale moderne. Astfel, în perioada de după al Doilea

Război Mondial, timp de aprope trei decenii s-au acumulat la nivelul economiei mondiale şi al

relaţiilor economice internaţionale o serie de tensiuni datorate incapacităţii ţărilor în curs de

dezvoltare de a-şi rezolva problemele interne şi a celor datorate interacţiunii cu activitatea

societăţilor transnaţionale sau a statelor dezvoltate. În aceste condiţii, necesitatea apariţiei unei

noi ordini economice internaţionale a fost potenţată şi de fenomene precum: războiul rece,

pierderea convertibilităţii în aur a dolarului, lipsa unei creşteri economice sustenabile a ţărilor încurs de dezvoltare etc.

Conceptul de ordine economică internaţională a fost pus în valoare la nivelul anilor ”70,

mai precis în timpul Adunării Generale a Naţiunilor Unite din 1974 când a fost adoptată

Declaraţia cu privire la Instituirea unei Noi Ordini Economice Internaţionale. Aceasta avea în

vedere o participare sporită la circuitul economic mondial şi obţinerea unor beneficii

suplimentare pentru ţările în curs de dezvoltare. Odată cu declaraţia, a mai fost aprobat un

program de acţiune şi o Cartă a drepturilor şi obligatiilor economice ale statelor. Spre sfârşitulanilor ”70 şi ”80, statele în curs de dezvoltare au acordat din ce în ce mai mult credit conceptului

de nouă ordine economică internaţională, propunând spre adoptarea Naţiunilor Unite un set de

documente suplimentare care sprijineau şi consolidau acest concept. Deşi ulterior aceste

documente s-au transformat în simple norme retorice, având exclusiv o valoare politică, unele

dintre ele s-au concretizat în instrumente juridice care au statuat mecanisme viabile, precum

Fondul Comun pentru Produsele de Bază în anul 1989. Documentele statuate cu ocazia

întâlnirilor Adunării Generale a ONU, au trasat o serie de priorităţi pentru ordinea economică



50

protejării mediului şi unei guvernări globale eficiente, care să ofere o repartizare mai amplă a

oportunităţilor şi integrarea populaţei marginalizate [139, p. 58] Fenomenul globalizării este

foarte discutat în rândul oamenilor de ştiinţă dar şi a jurnaliştilor, aceştia fiind rezervaţi referitor

la proporţiile reale ale activităţii economice internaţionale.

Din punctul de vedere al globalizării istoria şi economia s-au aliat în scopul înfiinţării

unei noi ordini a relaţiilor internaţionale, în cadrul cărora, statele tind să atingă acelaşi ţel atât

economic cât şi politic, ori sunt neinteresate de afaceri la nivel global.

Globalizarea a redus potenţialul statelor în stabilirea unor norme referitoare la activitatea

economică, dominând corporaţiile transnaţionale. În continuare se tinde spre dezvoltarea unei

ordini internaţionale unice în domeniul educaţiei, care să treacă dincolo de graniţele ţării. Există

o deosebire foarte mare între globalizare şi internaţionalizarea comerţului, fapt susţinut de

probele istorice care semnifică faptul că lumea nu este pe punctul de a deveni o piaţă unică, însă

există posibilitatea dezvoltării de blocuri economice regionale şi înlesnirea facilitării

schimburilor comerciale între state. Dezvoltarea blocurilor regionale conduce la două tipuri de

ţări şi anume cele care sunt membre ale blocurilor şi respectiv, cele care nu sunt. Amploarea

internaţionalizării comerţului dintre unele ţări a condus la îndepărtarea altora cum ar fi ţările

africane (spre exemplu Somalia).

În general, majoritatea oamenilor şi cu precădere cei defavorizaţi, au perceputglobalizarea ca fiind un fenomen obligatoriu în viaţa lor, dar nu sunt dispuşi să ia p arte la acest

proces într -o manieră activă. Făcând referire la Africa spre exemplu, globalizarea are un impact

negativ în special în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor. Astfel, se pun în discuţie o serie

de probleme în ceea ce priveşte globalizarea, printre care putem aminti: promovarea dreptăţii,

respectarea culturii unei naţiuni, subminarea libertăţii. Una dintre tendinţele referitoare la

globalizare este depolitizarea publică, declinul statului-naţiune şi sfârşitul politicii tradiţionale.

Perfor manţele tehnologice şi modificarea relaţiilor de muncă se desfăşoară cu o repeziciune preamare, de aceea culturile ţărilor respective nu pot răspunde la timp, cu alte cuvinte nu pot face faţă

unui ritm atât de alert.

Pentru o mai bună percepere a procesului de globalizare este esenţial să se analizeze şi

impactul celor trei instituţii care iau parte la acest proces în plină desfăşurare şi anume: FMI,

Banca Mondială şi OMC. Aceste instituţii reprezintă organizaţii de importanţă mondială în

raport cu obiectivele şi gradul lor de universalitate. În cadrul sistemului relaţiilor economice

internaţionale, organizaţiile enumerate ocupă un loc deosebit de important, bazat pe o serie de



51

principii care au dorit să statueze de la bun început activitatea acestora. De exemplu, OMC-ului

îi revine sarcina de a facilita cooperarea economică internaţională şi liberalizarea comerţului

[131, p. 33].

În ultimii douăzeci de ani, FMI şi Banca Mondială au reprezentat instituţiile care au

reglementat problemele economice capitale, menţionând aici crizele financiare şi trecerea

fostelor state comuniste la economia de piaţă.

FMI şi Banca Mondială sunt instituţii care au apărut ca urmare a Conferinţei Monetare

Financiare de la Bretton Woods, din statul american New Hampshire, din iulie 1944. Aceste

instituţii s-au dorit a fi elemente ale misiunii de reconstrucţie a Europei întreprinse de SUA în

urma dezastrelor cauzate de război, având rolul în acelaşi timp de a contribui şi la evitarea în

viitor a crizelor economice globale. Însuşi termenul de Bancă Mondială - Bancă Internaţională

pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – arată menirea iniţială a acesteia, cuvântul "dezvoltare" fiind

o completare ulterioară. Pentru asigurarea stabilităţii economice la nivel mondial, cea mai dificilă

atribuţie a revenit FMI-ului. Cei care au luat parte la întâlnirea de la Bretton Woods nu au uitat

de recesiunea economică mondială din anul 1930, FMI având misiunea de a preveni declanşarea

unei alte crize asemănătoare. Pentru a se concretiza acest lucru era necesar să se facă presiuni

asupra statelor care nu reuşeau să-şi menţină cererea agregată constantă la nivel internaţional. În

completarea acestui deziderat, FMI şi-a stabilit drept obiectiv asigurarea lichidităţilor pentrustatele care nu reuşesc să-şi stimuleze cererea agregată, având la bază doar resursele proprii.

De-a lungul timpului, FMI a suferit o serie de transformări. Dacă la început a fost

înfiinţată pe principiul că pieţele funcţionau de cele mai multe ori prost, în prezent instituţia

apără autoritatea acestora. Astăzi, FMI furnizează în principiu fonduri numai în situaţia în care

statele adoptă politici care constau în micşorarea deficitelor bugetare, creşterea impozitelor sau

ratelor dobânzilor, cu efecte asupra restrângerii activităţii economice [31, p. 49].

Încă de la înfiinţare, în raporturile cu un anumit stat, FMI s -a rezumat la problemelemacroeconomice, la deficitul bugetului de stat, la politica monetară, la inflaţie, la deficitul

comercial, la politica de contractare de credite din surse externe.

Banca Mondială a fost creată cu scopul de a se ocupa cu problemele structurale – unde se

duceau banii cheltuiţi de guvernul statului respectiv, instituţiile financiare ale acesteia, piaţa

forţei de muncă, politicile comerciale.

Obiectivele iniţiale ale FMI şi Băncii Mondiale s-au centrat pe ideea construirii unei

prime forme de reglementare a economiei mondiale şi asigurării unei stabilităţi în domeniul



52

valutar-financiar. De asemenea, s-a avut în vedere afirmarea posibilităţilor privind analiza,

sinteza şi elaborarea de previziuni şi recomandări privind evoluţia economiei mondiale. FMI a

dorit să îmbine armonios funcţii de natură reglatorie, consultativă şi financiară. Astfel, Fondul

urmăreşte pe de o parte supravegherea politicii statelor membre (cursul valutar, politicile

macroeconomice etc), iar pe de altă parte impunerea unei anumite linii de conduită pentru statul

asistat financiar. Din punct de vedere economic activitatea Fondului ar fi trebuit să aibă drept

repere fundamentale crearea şi implementarea mecanismului de asistenţă financiară pentru

oricare dintre statele membre aflate în dificultate, care se califică conform criteriilor de acordare

a împrumuturilor.

Activitatea celor două instituţii, atât FMI, cât şi cea a Băncii Mondiale este pusă sub

semnul întrebării din perspectiva eficienţei şi a modului în care s-au îndeplinit obiectivele

esenţiale stabilite iniţial. Din acest punct de vedere, o serie întreagă de specialişti sunt de părere

că cele două instituţii s-au aflat încă de la început sub comanda politică a grupului celor şapte

(Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA, Canada, Italia şi Japonia), prin activitatea lor

necontribuind efectiv la întrajutorarea statelor care s-au confruntat cu deficite financiare în

direcţia creşterii economice sustenabile şi a revenirii la nivelul de ocupare completă. [31, p. 49]

Toate aceste elemente contribuie în prezent la menţinerea unor dificultăţi reale în ceea ce

priveşte gestionarea cu succes a crizelor financiare, exemplele fiind numeroase în economia

mondială contemporană. Spectrul îndatorării excesive a unor state nu reprezintă o soluţie pentru

circuitul economic mondial, deoarece însăşi caracteristicile globalizării relaţiilor economice

internaţionale duc la ideea că dezechilibrul financiar dintr -o regiune provoacă valuri de efecte la

nivelul întregii economii mondiale din cauza multiplelor interdependenţe existente.

Globalizarea, atât din punct de vedere al relaţiilor economice internaţionale, cât şi din

punct de vedere al implicaţiilor sociale şi politice reprezintă un fenomen ireversibil, care

afectează toate statele lumii, indiferent de gradul acestora de participare la specializareainternaţională sau la circuitul econonomic internaţional.

Elaborarea unor analize conjugate, care să ia în calcul efectul agregat al mai multor tipuri

de variabile ne poate ajuta la conturarea unei imagini cât mai complete şi coerente referitoare la

procesul de globalizare al economiei mondiale.

Sublinierea diferitelor faţete ale acesteia este imperios necesară deorece fără a lua în

considerare principalele tipuri de relaţionări existente între globalizare şi componetele sistemului

economic mondial, nu se poate realiza o aproximare viabilă şi elocventă a viitoarelor direcţii de



53

evoluţie a fenomenului globalizării. Fenomenul globalizării presupune multiple legături implicit

cu organisme şi organizaţii mondiale.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a luat fiinţă la 24 octombrie 1945 în condiţiile în care

51 de state şi-au luat angajamentul de a menţine pacea prin cooperare internaţională şi securitate

colectivă. În prezent, aproape toate naţiunile lumii sunt membre ONU. Conform Cartei, ONU

prezintă patru obiective importante: menţinerea păcii şi securităţii globale; consolidarea

parteneriatelor între naţiuni; cooperarea în rezolvarea problemelor globale şi promovarea

drepturilor omului; devenirea unui centru cu rolul de a armoniza acţiunile tuturor ţărilor. [151]

În cadrul unui context global mai integrat este necesar un nou grad de coerenţă a politicii

şi lichidarea divergenţelor principale. Atât structura financiară mondială, cât şi regimul

comercial multilateral, are nevoie de o îmbunătăţire considerabilă. Politicile macro-economice,

comerciale, de asistenţă, financiare şi de mediu, trebuie să sprijine extinderea beneficiilor

globalizării. O potrivire mai mare trebuie să existe între anticiparea conflictelor, instalarea păcii

după război, asistenţa umanitară şi politicile de dezvoltare care trebuie să fie înglobate cu mai

multă responsabilitate. În concluzie, este foarte greu de a direcţiona eficient tranziţia către o lume

mai globală cu politici incomplete şi incompatibile.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Umană tratează problemele globale

cu mare interes, acestea ocupând un loc foarte important în activitatea sa. Autorii ”Raportuluidezvoltării umane 1999: Globalizarea cu faţă umană” redau o viziune amplă, din perspectiva

condiţiei umane în lumea modernă, asupra globalizării. Sintetizând această viziune descrisă de

specialiştii în domeniu: Richard Jolly şi Sakiko Fukuda-Parr ; aceştia sunt de părere că [82, p. 9]:

- din prisma evoluţiei omenirii globalizarea semnifică nu doar pieţele de comerţ, de

capital şi financiar, ci tot ceea ce este vital pentru omenire, toate aspectele care se regăsesc în

viaţă: tehnologie, mediu, cultură, legislaţie. Pieţele globale, tehnologiile globale, ideile globale şi

solidaritatea globală au capacitatea de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor de pe tot globul.- trăsăturile caracteristice fenomenului globalizării sunt: micşorarea spaţiului şi timpului,

eliminarea graniţelor şi înfiinţarea de noi pieţe, noi actori, noi legi şi noi proceduri.

- globalizarea, datorită competiţiei existente pe pieţele globale, este deschisă

oportunităţilor, doar că acestea nu sunt egal împărţite între naţiuni sau popoare.

- promovarea globalizării în viziunea umană constă în faptul că avantajele ei sunt

distribuite egal şi că interdependenţele dintre state urmăresc nu numai obţinerea de profit ci şi

latura umană.



55

instrumentală. În completarea efortului de a defini şi explica conceptul de globalizare, noi

considerăm că diver şi specialişti au pus în evidenţă şi o serie întreagă de avantaje ale globalizării,

discutabile în contextul libertăţii de exprimare şi a confruntării ideilor într-un spaţiu

multicultural.

Complexitatea fenomenului globalizării a condus de asemenea la studierea sa din perspectiva

mai multor dimensiuni: socială, culturală, politică, lucru subliniat şi de analiza factorilor care au

contribuit la evoluţia fenomenului şi impactul asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii.

2. Într-o mare măsur ă, globalizarea reprezintă forma de manifestare a unui ansamblu întreg de

cauze culturale şi istorice a căror analiză devine necesar ă pentru a putea întelege mecanismele

intime ale evoluţiei acestui concept. Liberalizarea comer ţului la nivel regional şi mondial,

migraţia for ţei de muncă, reprezintă doar câteva dintre elementele extrem de sugestive pentru

evoluţia globalizării şi implicaţiile ei asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

3. Fenomenele prezente la nivel macroeconomic sunt foarte importante din perspectiva

înţelegerii mecanismelor care guvernează modalităţile de manifestare ale globalizării în prezent.

Activitatea internaţională a întreprinderilor mici şi mijlocii este un factor primordial al extinderii

globalizării. Competiţita dintre state, manifestarea diviziunii internaţionale a muncii nu

reprezintă nimic altceva decât cauze şi efecte ale procesului de globalizare economică, elemente

care asigur ă dezvoltarea durabilă a economiei.

4. Conceptul de globalizare este legat în permanenţă de expresia de noua ordine mondială,

deoarece globalizarea se referă la extinderea şi dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale

prin dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor mici şi mijlocii.



57

În mare parte, ţările dezvoltate au înregistrat o pondere de 60-70% din PIB-ul ţării respective.

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii, care reprezintă de fapt IMM -urile, sunt cele care creează

locuri de muncă, activităţile desfăşurate de acestea fiind orientate către antreprenoriat. Astfel, la

nivelul Uniunii Europene, sunt înregistrate aproximativ 23 milioane de întreprinderi mici si

mijlocii care oferă împreună circa 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă de fapt

aproximativ 99% din numărul total de întreprinderi existente la nivelul economiei Uniunii.

În cazul României, vor intra în categoria IMM-urilor întreprinderile care au un profit brut

sub 5 milioane euro, cu o cifră de afaceri mai mică de 8 milioane de euro ş i sub 25 % din

capitalul social aflat în posesia unei alte firme care nu intră în categoria IMM -urilor. Din punct

de vedere al numărului de angajaţi întreprinderile se vor încadra pe clase diferite astfel: [2, p. 6]

-

Între 0 şi 9 angajaţi vor fi considerate microîntreprinderi;

- Între 10 şi 49 de angajaţi întreprinderi mici;

- Între 50 şi 249 de angajaţi întreprinderi mijlocii.

,,Această clasificare diferenţiază întreprinderile doar după numărul de salariaţi având ca

scop posibilitatea stimulării întreprinzătorilor particulari prin acordarea unor facilităţi

întreprinderilor mici şi mijlocii (credite preferenţiale, credite nereturnabile autohtone şi acordate

de Comunitatea Europeană pentru crearea condiţiilor de aderare a ţării noastre, etc), şi nu pentru

limitarea numărului de salariaţi într -o societate comercială” [71 p.193]

Comparativ cu România, în cazul Republicii Moldova, pentru întreprinderile mici ş i

mijlocii este utilizat atât termenul de IMM cât şi cel de ”mic business” – mică afacere.

Indiferent de termenul utilizat pentru denumire, integrarea unei întreprinderi în aceste

categorii va avea la bază volumul de angajaţi, volumul producţiei sau a vânzărilor şi respectiv

mărimea activelor disponibile. Astfel, într -o viziune mai detaliată, criteriile de analiză sunt

reprezentate de către: numărul de angajaţi, suma veniturilor realizate din vânzări, valoarea totală

a activelor din cadrul bilanţului pe parcursul unui an.Astfel, în categoria micro-întreprinderilor sunt incluse întreprinderile care au un număr de

angajaţi sub 9 persoane, venituri din vânzări de 3 milioane lei într -un an şi o valoare totală a

activelor din cadrul bilanţului pe parcursul unui an tot de 3 milioane lei.

Întreprinderile mijlocii sunt considerate acele întreprinderi care deţin cel mult 249 de

angajaţi, venituri din vânzări de sub 25 de milioane de lei şi respectiv o valoare totală a activelor

din cadrul bilanţului pe parcursul unui an tot de cel mult 25 milioane lei.



58

Prin întreaga lor activitate ca şi prin specificul datorat flexibilităţii de care pot da dovadă,

IMM-urile vor avea o importanţă deosebită la nivelul unei economii naţionale fiind capabile să:

- se adreseze nevoilor consumatorilor oferindu-le o gamă diversificată de produse şi servicii;

- ofere produse şi servicii la preţuri mai mici decât firmele mari;

- amortizeze cheltuielile mult mai rapid comparativ cu firmele mari;

- creeze locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei;

- contribuie în mod substanţial atât la creşterea economiei cât şi la creşterea nivelului de trai;

- constituie una din sursele fundamentale de venituri ale bugetului statului;

- se implice activ în extinderea concurenţei, evitând astfel monopolul;

- prezinte oportunitatea dezvoltării atât profesionale cât şi sociale de care poate beneficia

majoritatea populaţiei, cu precădere cea activă şi inovatoare.

- fie mai simplu de condus şi de supravegheat;

- demonstreze flexibilitate şi adaptabilitate ridicată la dinamica pieţei.

Toate aceste caracteristici ne îndreptăţesc să afirmăm că întreprinderile mici şi mijlocii

sunt considerate de specialişti un sector reprezentativ al secolului XXI, fără de care economia nu

poate avansa, atât în plan naţional cât şi global.

Aşa cum s-a prezentat mai sus principalele criterii prin care IMM-urile se deosebesc de

celelalte tipuri de întreprinderi, în contextul economiei Republicii Moldova se referă la numărulde angajaţi şi cifra de afaceri sau bilanţul total. În tabelul de mai jos, evidenţiem într -o formă

sintetică clasele de ÎMM-uri corespunzătoare economiei din Republica Moldova:

Tabelul 2.1. Criteriile de clasificare a IMM-urilor

Tip de

întreprindere

Nr.

angajaţi Cifră de afaceri Bilanţ total

Mijlocie < 250 ≤ 50 milioane € ≤ 43 milioane €

Mică < 50 ≤ 10 milioane € ≤ 10 milioane €

Micro < 10 ≤ 2 milioane € ≤ 2 milioane €

Sursa:[147]

Importanţa sectorului IMM-urilor este relevată şi de faptul că ele au repr ezentat de-a lungul

timpului cea mai dinamică componentă a iniţiativei private, menţinându-se într -un procent

crescut la nivelul volumului total de companii de pe piaţă.

Se poate observa în figura de mai jos evoluţia numărului de întreprinderi mici şi mijlocii

din Republica Moldova din intervalul 2009-2013. Astfel, conform Biroului Naţional de Statistică

în anul 2013 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare IMM) a însemnat 50,9 mii



59

întreprinderi, sau cu 1,5 mii întreprinderi (cu 3%) mai mult faţă de anul 2012. Sectorul IMM

reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi [13].

Analiza evoluţiei IMM arată o creştere a dimensiunii medii a întreprinderilor din sectorul

analizat. Veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere în anul 2013 a reprezentat 1521 mii

lei sau cu 43 mii lei (cu 2,9%) mai mult faţă de anul 2012. Veniturile din vânzări ale IMM în

medie la un salariat constituie 259,4 mii lei sau cu 16 mii lei (cu 6,6%) mai mult faţă de anul

2012. Numărul de salariaţi în medie pe o întreprindere în anul 2013 a constituit 6 persoane, fiind

la nivelul anului 2012 [13].

Figura 2.1. Situaţia IMM-urilor la nivelul Republicii Moldova

- trend pozitiv între 2009 şi 2013

Sursa: [152]

Tabelul 2.2. Ponderea IMM-urilor la nivelul economiei prin prisma volumului personalului şi avenitului din vânzări în perioada 2009 – 2013

Nr. de întreprinderi, mii Nr. de salariaţi, mii persoane Venituri din vînzări, mil. lei

Anii Total ÎMM Ponderea

ÎMM întotal, %

Total ÎMM Ponderea

ÎMM întotal, %

Total ÎMM Ponderea

ÎMM în total,%

anul 2009 44,6 43,7 97,8 539,2 316,2 58,7 146447,0 57480,0 39,2

anul 2010 46,7 45,6 97,7 526,2 309,4 58,8 177503,2 65263,2 36,8

anul 2011 48,5 47,3 97,5 510,2 294,2 57,7 207676,8 71887,6 34,6

anul 2012 50,7 49,4 97,5 519,9 300,2 57,7 211759,3 73057,0 34,5

anul 2013 52,2 50,9 97,4 524,5 298,4 56,9 231601,4 77413,2 33,4 Sursa: [152]



60

IMM-urile, constituie un izvor nesecat de inovare, aşa cum au demonstrat-o tehnologiile

de informaţie şi comunicare de ultimă generaţie, în repetate rânduri, producând bunuri pe pieţe,

într -o modalitate flexibilă.

Este o necesitate ca promovarea antreprenoriatului să se transforme într -un obiectiv

strategic în politicile publice pentru creşterea sustenabilă economică şi ocuparea forţei de muncă,

atâta timp cât globalizarea exercită influenţe asupra economiei internaţionale. Astfel, de o

importanţă majoră este constituirea unui pilon important pentru antreprenori mai inovativi şi mai

creativi în măsură să aducă redresarea economică şi să creeze noi locuri de muncă, în contextul

actual.

Firmele mai mici sunt subordonate antreprenorilor – respectiv oamenilor cu idei de afaceri

care sunt pregătiţi să-şi asume riscurile pe care le presupune demararea unei afaceri. Unul dintre

factorii care determină oamenii să renunţe la ideea înfiinţării unei afaceri, îl reprezintă factorii

culturali. În acest sens este necesar să se pună cât mai mult accentul pe implementarea unei

culturi antreprenoriale mult mai bune în rândul tinerilor dar şi în şcoli printr -o educaţie adecvată.

Cel de-al doilea factor îl constituie cerinţele administrative şi ele fiind un factor negativ care

contribuie la descurajarea antreprenoriatului. Totodată, antreprenorii trebuie să apeleze la

modalitatea cea mai eficientă în descoperirea unui investitor [73].

În plin proces de globalizare, cultura organizaţională este puternic dezbătută, având unimpact major atât asupra bicrocratizării companiilor cât şi asupra unei comunicări ineficiente.

Dezbaterea, respectiv studierea în profunzime a culturii organizaţionale se datorează în principal

apariţiei în număr tot mai mare a companiilor multinaţionale, a parteneriatelor de succes dar şi a

dificultăţilor culturale pe care le întâmpină managerii. În contextul procesului de globalizare,

peisajul relaţiilor dintre agenţii economici s-a modificat substanţial, prin apariţia în număr tot

mai mare a societăţilor transnaţionale. Astfel s-au manifestat legături de afaceri din ce în ce mai

diverse, atât între societăţile transnaţionale cât şi între IMM-uri şi societăţi transanţionale sauIMM-uri şi alte IMM-uri.

Diferenţele culturale existente între diferitele tipuri de management, sistemul de valori

propriu unei pieţe sau a alteia au condus la situaţia în care s-a evidenţiat din ce in ce mai mult

rolul deosebit pe care îl joacă cultura organizaţională a fiecărui agent economic, din punct de

vedere al optimizării acestor relaţii de afaceri.

Astfel, indiferent de mărimea organizaţiei implicate în schimburile internaţionale, cultura

organizaţională clar definită şi bine comunicată personalului a influenţat în mod pozitiv



61

performanţa acesteia şi prin intermediul a o serie de funcţii care au putut fi identificate în ceea ce

priveşte conţinutul său: întărirea coeziunii întregului colectiv de salariaţi, îmbunătăţirea adaptării

organizaţiei la mediul extern, creşterea fidelităţii personalului prin încurajarea sentimentelor de

devotament şi de apartenenţă la valorile organizaţiei [118, p. 49].

Astfel, în acest context, tot mai multe organizaţii au devenit conştiente de efectele

complexe şi directe pe care existenţa unei culturi organizaţionale la nivelul unei organizaţ ii le

poate avea, în ultimă instanţă crearea cadr ului de manifestare a acestui instrument garantând

mobilizarea personalului pentru atingerea unor obiective comune, creşterea coeziunii între mai

multe tipuri de stakeholderi, introducerea mai uşoară a inovaţiilor în cadrul organizaţiilor şi

atingerea unor nivele superioare de excelenţă.

Pentru a putea investiga problematica culturii organizaţionale din perspectiva IMM-urilor

este utilă o definire a conceptului din punct de vedere al aplicării sale în teoria generală a

managementului. Astfel, Ovidiu Nicolescu abordează cultura organizaţională ca fiind ansamblul

valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului

în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi care îi condiţionează direct şi indirect

funcţionalitatea şi performanţele” [94, p.273].

În concepţia lui Năstase Marian, cultura organizaţională constituie ansamblul valorilor,

simbolurilor, ritualurilor, ceremoniilor, miturilor, atitudinilor şi comportamentelor care predomină într -o companie, sunt transmise mai departe generaţiilor viitoare ca un mod de a

gândi, simţi şi acţiona având un impact deosebit de important asupra evoluţiei şi rezultatelor sale.

[92, p. 29]

Cultura unei organizaţii mai reprezintă şi acea combinaţie inedită de norme, valori,

credinţe şi comportamente care influenţează maniera în care grupurile şi indivizii relaţionează în

muncă.

Cultura organizaţională reprezintă, în esenţă, o sumă de valori şi norme ale organizaţiei(companiei), ale angajaţilor şi managerilor săi şi, în mod special, se referă şi la acele aspecte care

sunt, de asemenea, împărtăşite noilor angajaţi. Angajaţii află despre cultura organizaţională, atât

prin instruire din partea organizaţiei cât şi prin ceea ce ei ascultă şi observă în fiecare zi [87, p.

151].

Astfel, procesul prin care angajaţii îşi vor asimila cultura organizaţională, se vor adapta şi

se vor integra în ansamblul acesteia reprezintă un proces gradual de învăţare, de armonizare la

nivelul setului personal de valori, capacităţii de inter -relaţionare, al stilului de lucru.



62

Într -o întreprindere, cultura organizaţională poate contribui la capacitatea angajaţilor de

a înţelege diferenţele care apar între ceea ce este formal declarat în mod oficial de către manageri

şi ceea ce se întâmplă de fapt în realitatea relaţionării cotidiene. Cultura organizaţională, prin

diferite norme, proceduri, afirmaţii, declaraţii şi decizii, este interpretată de către manageri în

funcţie de natura relaţiilor dintre aceştia şi angajaţi şi nivelul de decizie aferent şi, într -o anumită

măsură, aplicată corespunzător [69, p.64]. Pentru orice întreprindere, cultura organizaţională

poate reprezenta un pion central, care stă la baza strategiei respectivei organizaţii, contribuind

totodată la o evoluţie constantă a acesteia, lucru care este posibil cu ajutorul angajaţilor ce

constituie principala resursă a unei firme.

Totodată în cadrul organizaţiilor care şi-au dezvoltat o cultură organizaţională veritabilă,

aceasta îşi denotă importanţa şi pentru că poate modela [45, p. 3]:

- Ceea ce organizaţia consideră a fi decizii corecte;

- Ceea ce angajaţii consideră a fi comportamente adecvate şi modul în care interacţionează

unii cu ceilalţi în cadrul organizaţiei;

- Modul în care indivizii, grupurile de lucru şi organizaţia ca un întreg se ocupă de munca,

ce le-a fost încredinţată;

- Viteza şi eficienţa cu care se realizează activităţile;

- Capacitatea organizaţiei de a se schimba şi receptivitatea acesteia faţă de schimbare;

- Atitudinea faţă de organizaţie a părţilor externe interesate.

Între mediul extern şi organizaţie se stabilesc raporturi complexe, ambivalente. Astfel

organizaţiile care beneficiează de implementarea corespunzătoare a culturii organizaţionale vor

beneficia de asemenea de avantaje în raport cu mediul extern. Cu cât cultura organizaţională este

mai solidă cu atât organizaţia are posibilitatea de a se adapta schimbărilor mediului extern.

Capacitatea managerilor de a modifica şi menţine cultura prin intermediul

comportamentului lor poate determina cultura organizaţională să facă faţă sau nu mediuluiextern.

Din punct de vedere al posibilităţii de optimizare a proceselor de management, cultura

organizaţională poate avea un rol deosebit în creşterea performanţelor firmei şi anume

contribuind la socializarea şi integrarea noilor salariaţi, la procesul de promovare în cadrul

organizaţiei a unor valori, norme de comportament, şi la crearea sentimentului de apartenenţă la

firmă [63, p. 43].



63

Pe această linie a optimizării proceselor interne, managerii vor avea o contribuţie deosebit

de importantă în restabilirea culturii organizaţionale a unei firme, prin parcur gerea unor etape,

cum ar fi [92]:

- implementarea unor valori, simboluri, reguli credibile pe care managerul să le poată

aplica angajaţilor;

- dezvoltarea încrederii de sine prin recompensele oferite salariaţilor, în semn de

recunoştinţă pentru rezultatele obţinute şi performanţele acestora;

- comunicarea eficientă, directă cu angajaţii şi manifestarea interesului faţă de aceştia;

- devotamentul şi implicarea dovedită de către manager atât faţă de organizaţie cât şi faţă

de personalul său.

Întorcându-ne la relaţionarea cu mediul extern, cultura organizaţională reprezintă unul

dintre cei mai importanţi factori de competitivitate ai organizaţiei economice. Împreună cu

nivelul de cunoştinţe al personalului şi valoarea mărcii, constituie unul dintre activele intangibile

ale organizaţiei.

Realitatea vieţii socio-economice din prezent la nivelul economiilor naţionale impune

acordarea unei importanţe majore următoarelor valori culturale organizaţionale [129, p . 79]:

A) Cultul forţei de muncă. Din păcate, această valoare nu a fost întâlnită nici în

organizaţiile româneşti, nici în cele existente în economia moldovenească înainte de 1989.Această situaţie poate fi remediată prin: programe de dezvoltare personală capabile să reflecte

valoarea mai sus menţionată, crearea şi punerea în aplicare a unui sistem de recompense bazat pe

realizări individuale, o comunicare clară din partea echipei manageriale cu privire la realizările

aşteptate, un exemplu din partea echipei manageriale cu privire la importanţa cultului forţei de

muncă în cadrul companiei;

B) Cultul calităţii. Angajaţii ar trebui să fie remuneraţi pentru ceea ce fac bine, nu pentru

tot ceea ce fac” – este unul dintre sloganurile managementului calităţii. Calitatea este cel maiimportant factor de competitivitate. Ca urmare, această valoare ar trebui să fie promovată în

întreaga organizaţie, fiecare angajat influenţând, într -o anumită măsură, calitatea finală, aşa cum

este percepută de către client;

C) Inovarea şi îmbunătăţirea. Resursa umană a organizaţiei ar trebui să fie deschisă la

inovare şi îmbunătăţire, astfel încât să asigure dezvoltarea şi progresul companiei;



64

D) Adaptabilitatea. Trăim într -o societate în care singura certitudine este schimbarea. În

consecinţă, angajaţii organizaţiei trebuie să se adapteze la noile condiţii impuse de piaţă,

adaptabilitatea fiind o valoare care facilitează succesul pe termen lung al organizaţiei.

Pentru ca eforturile de a implementa o cultur ă organizaţională echilibrată să fie încununate

de succes este necesară implementarea totodată a unui sistem de evaluare şi control a modului în

care cultura în cauză răspunde necesităţilor firmei. Astfel, se recomandă varianta în ca re

evaluarea culturii organizaţionale să se desfăşoare atât din interiorul companiei cât şi din afară.

Eficienţa culturii organizaţionale, văzută din afara companiei poate fi dovedită prin dobândirea

de informaţii despre amplasarea acesteia, mediul în care îşi desfăşoară activitatea, maniera în

care personalul îşi gestionează timpul în afara programului de lucru, opinia lor referitoare la

companie. Astfel, se poate afirma faptul că obiectivitatea reprezintă un atu definitoriu al evaluării

din afară al companiei.

Un alt scop al evaluării este de a descoperi punctele slabe ce pot caracteriza la un moment

dat o cultură şi anume [54]:

- întreruperea contactului organizaţiei cu mediul extern;

- afacerile pe termen lung, de perspectivă sunt neglijate în favoarea obţinerii de efecte

imediate;

- apariţia unor probleme etice ce privesc comportamentul organizaţiei în raport cu oamenii;- reacţii pe fond emoţional care iau naştere în urma conflictelor dintre angajaţi sau din

cauza unor chestiuni personale.

Modalitatea în care se dezvoltă cultura organizaţională este extrem de importantă din

perspectiva capacităţii organizaţiei de a răspunde tuturor provocărilor mediului său de marketing,

fie că vorbim de dimensiunea internă a acestuia sau de cea externă. Astfel, devine esenţială

analizarea culturii organizaţionale din perspectiva eficienţei şi a modalităţii în care contribuie la

îndeplinirea obiectivelor companiei. Din această perspectivă, cultura organizaţională poate fi [29]:

- cultura organizaţională a progresului, care este recunoscută prin capacitatea de mobilizare

a angajaţilor în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite;

- cultura organizaţională a regresului care este recunoscută printr -o mobilizare a angajaţilor

mică, fiind specifică companiilor birocratice.



66

O altă problemă, care de această dată vine din sfera globalizării afacerilor, o reprezintă

ciocnirea” dintre culturi de consum şi de afaceri foarte diferite, atunci când un IMM doreşte să

pătrundă pe o piaţă externă aflată la o distanţă geografică considerabilă faţă de piaţa naţională

iniţială. Astfel, apar problemele inerente datorate lipsei de competenţe sau abilităţi ale

angajaţilor.

În contextul internaţionalizării activităţii micilor firme şi a globalizării afacerilor,

dezvoltarea competenţelor este esenţială pentru angajaţii acestora. Pătrunderea unui IMM pe o

nouă piaţă naţională cere abilităţi lingvistice şi/sau competenţe culturale diferite. IMM-urile care

doresc o extindere a activităţii la nivel global, vor fi confruntate cu o adevarată “distanţă

psihologică” între abilităţile şi competenţele utilizate de către personalul propriu pe piaţa

naţională şi cele care sunt necesare pentru a derula rela ţii de afaceri pe una sau mai multe pieţe

externe. Această “distanţă psihologică” este văzută ca o sumă de diferenţe culturale şi lingvistice

care au impact asupra modalităţilor de circulare a informaţiilor şi a luării deciziilor în contextul

relaţiilor de afaceri dintre firme în mediul internaţional.

IMM-urile care şi-au dezvoltat o cultur ă organizaţională echilibrată, pozitivistă şi

constructivă, caracterizată prin relaţii inter-umane şi profesionale bazate pe respectul reciproc şi

valoarea intrinsecă a indivizilor vor face faţă mai bine provocărilor generate de intenţia de a-şi

extinde activitatea pe piaţa externă. Aceasta nu numai datorită gradului mai mare de motivare al

personalului ci, mai ales, datorită capacităţii sporite a managerului-proprietar de a înţelege

necesitatea schimbărilor şi de a promova un stil managerial flexibil, dinamic.

Astfel, o cultur ă organizaţională care îşi atinge indicatorii de eficienţă şi performaţă

asteptaţi, indiferent de mărimea sau tipul firmei avute în vedere datorită caracterului sustenabil

pe care îl are va aduce o serie de beneficii sau avantaje nete firmei în cauză, cum ar fi [149]:

- focusarea angajaţilor pe problemele clientului şi mai puţin pe cele ale angajatorului;

- buna colaborare dintre angajaţi şi faptul că aceştia nu se află în competiţie;- creşterea motivării angajaţilor ;

- cooptarea persoanelor ce deţin o calificare în domeniul de activitate al companiei în cauză

şi totodată menţinerea unei relaţii constructive şi de durată cu personalul acesteia;

- îmbunătăţirea productivităţii, eficienţei şi calităţii;

- reducerea efectelor negative ce pot avea impact asupra angajaţilor ;

- consolidarea echipei;



67

- datorită faptului că angajaţii devin din ce în ce mai responsabili, aceştia nu mai necesită

o supraveghere excesivă.

2.2. Strategiile organizaţiilor de tip întreprinderi mici şi mi jlocii într-un mediu

global. Parteneriatele strategice şi rolul acestora în asigurarea sustenabilităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii

Sustenabilitatea activităţii IMM-urilor va fi asigurată cu ajutorul identificării celor mai

eficiente modalităţi de utilizare a resurselor pe termen lung. Având în vedere faptul că

majoritatea resurselor aflate la dipoziţia agenţilor economici nu sunt regenerabile, se impune

astfel identificarea în permanenţă a căilor şi mijloacelor prin care resursele disponibile să fie

utilizate raţional şi să fie combinate într-o manier ă cât mai eficientă. Din această perspectivă,

devine vitală pentru orice IMM, dezvoltarea capacităţii de a identifica şi realiza parteneriate cu

alte firme, în vederea punerii în comun de resurse sau a schimbului de know-how în utilizarea

acestora.

Globalizarea economiei mondiale se caracterizează printr -o amplificare globală a

parteneriatelor şi interdependenţelor dintre statele naţionale generate de obiective şi interese

economice pentru a depăşi graniţele naţionale. [112, p.69]. Parteneriatele strategice sunt proiecte

care construiesc o relaţie între parteneri din mai multe state având drept obiectiv creştereacooperării internaţionale prin îmbunătăţirea produselor educaţionale [146].

Parteneriatele strategice au o importanţă deosebită în:

- introducerea de idei inovatoare pentru creşterea calităţii şi originalităţii ofertei

educaţionale;

- garantarea de suport personalizat, gândire critică şi transparenţă în ceea ce priveşte

resursele educaţionale;

- instituirea de relaţii între educaţia formală, învăţarea nonformală şi informală, formarea profesională, şi dezvoltarea de competenţe şi calificări;

- stabilirea unor relaţii între promovarea culturii intersectoriale şi la nivel global;

- creşterea capacităţii organizaţionale;

- formarea tinerilor şi promovarea principiului egalităţii în sistemul de învăţământ;

- dezvoltarea antreprenoriatului în scopul asigurării de locuri de muncă pentru po pulaţia

activă;



68

- oferirea de sprijin prin cursuri specifice consilierii în carieră, astfel îndemnând tinerii la

formare profesională.

Afacerile de succes, diversele iniţiative private sunt deseori construite cu ajutorul

parteneriatelor. Parteneriatele prezintă multiple avantaje – corelate cu faptul că responsabilităţile

şi resursele se împart între parteneri, însă în acelaşi timp sunt prezente şi dezavantaje provenite

din faptul ca deciziile nu pot fi luate în mod individual.

Parteneriatul în afaceri este influenţat într -o mare măsură de partenerii de afaceri, care

trebuie să îşi aducă aportul în mod egal, în realizarea obiectivelor [52]. De asemenea,

parteneriatele presupun punerea în comun a resurselor avute la dispoziţia partenerilor, rezultând

un plus de valoare pentru fiecare partener. Experienţa, personalul, ideile pot fi resurse

suplimentare pe care partenerul le poate utiliza creativ. Totodată un parteneriat presupune atât

împărtăşirea reuşitelor cât şi a riscurilor care pot apare de-a lungul desfăşurării acestuia [39, p. 205].

Trainerul Viorel Panaite, afirmă că este necesară o analiză în detaliu a modalităţilor care

conduc la dezvoltarea unui parteneriat în afaceri şi anume:

- selectarea persoanei potrivite;

- stabilirea celui mai bun parteneriat;

- însemnătatea parteneriatului de calitate în afaceri.

Printre avantajele unei afaceri în parteneriat se pot menţiona, pe de o parte costurile mici

şi simpla întemeiere, iar pe de altă parte din perspectiva financiară, punerea în comun a

fondurilor. Dezavantajele pot fi: răspunderea limitată, durata scurtă de viaţă a firmei şi realizarea

dificilă a transferului proprietăţii. Privitor la răspundere, partenerii de afaceri sunt responsabili cu

absolut toate bunurile care le deţin, indiferent dacă acestea au legătură sau nu cu afacerea,

deoarece legea afacerilor în parteneriat menţionează că partenerii sunt responsabili pentru toate

datoriile care provin din afacere [145].

Andrei Marga, în articolul său din Cotidianul aduce în discuţie faptul că între România şiRepublica Moldova există un parteneriat strategic aparte, deoarece aceste două state au

oportunitatea de a pune în valoare un patrimoniu istoric comun, european. Se urmăreşte totodată,

atât implicarea activă a companiilor din România în procesul de privatizare cât şi participarea

României ca investitor în Republica Moldova [84]. Necesitatea dezvoltării strategiilor care să

pună accentul pe parteneriate reprezintă urmarea firească a dezvoltării relaţiilor globale dintre

state.



69

În ultimii 20 de ani mediul comerţului international a cunoscut numeroase schimbări

producând astfel noi ocazii dar şi o serie de dificu ltăţi. Datorită globalizării comerţul mondial şi

investiţiile au crescut rapid odată cu deschiderea de noi pieţe atractive în Europa de Vest şi de

Est, China şi Zona Pacificul, Rusia dar şi în alte zone. Totodată, o creştere semnificativă a avut

loc şi în ceea ce priveşte creşterea influenţei mărcilor globale de automobile, alimente, haine,

electronice, computere şi programe [79, p.270]. Adoptarea unor strategii care să ducă la crearea

de parteneriate strategice presupune implementarea unor cercetări de marketing care să

evidenţieze principalele tendinţe de evoluţie a mediului global pentru IMM-uri. Accesul la

informaţii globale, în timp real, era extrem de costisitor înainte de explozia tehnologică a

internetului şi telecomunicaţiilor mobile. În prezent răspândirea largă pe care o cunoaşte

tehnologia IT modernă şi telecomunicaţiile au permis accesul relativ uşor la o varietate de

companii şi instituţii, la modalităţi de implementare a cercetărilor de marketing sub forma

platformelor online dedicate [15, p. 119]. Cu ajutorul acestora, IMM-urile pot accesa într -un

timp foarte scurt diverse categorii de informaţii despre mediul global de afaceri, în special despre

comportamentul consumatorilor dintr-o anumită zonă de desfacere sau situaţia concurenţială

specifică unei pieţe locale etc. Mediul global este într -o continuă transformare, fiind mult mai

variat decât mediul intern al oricărui stat, tocmai de aceea trebuie înţeles faptul că fiecare naţiune

are trăsături unice, elementele cu cea mai mare influenţă asupra activităţilor internaţionale ale

unei companii fiind: mediul economic, mediul politico-legislativ şi cultural.

Mediul economic. Mediul economic are un rol hotărâtor atât în dezvoltarea cererii şi

ofertei cât şi asupra comportamentului potenţialilor consumatori pe pieţele internaţionale [100,

p. 87].

Mediul economic internaţional prezintă următoarele caracteristici [93, p.12]:

- creşterea accentuată a comerţului şi investiţiilor străine care se datorează globalizării

economiei globale;- scăderea supremaţiei şi competitivităţii Occidentului în plan mondial, odată cu creşterea

puterii economice atât a Japoniei cât şi a altor ţări din Orientul Extrem;

- întărirea forţei economice a Uniunii Europene;

- instituirea unor interdicţii de intrare pentru protejarea şi încurajarea economiei naţionale

împotriva competitorilor externi;

- permiterea accesului la noi pieţe principale cum ar fi Europa de Est, China, ţările arabe;

- evoluţia mărcilor globale;



70

- dispoziţia orientată spre privatizare a instituţiilor publice;

- înfiinţarea unor coaliţii între instituţiile principale din diferite state ale lumii;

- creşterea accentuată a transporturilor în plan internaţional şi a mijloacelor de comunicaţie.

În comerţul internaţional, specialiştii trebuie să aprofundeze cunoştinţele referitoare la

economia fiecărei naţiuni, astfel, există doi factori economici care reflectă atractivitatea pieţei

unei ţări şi anume: structura industriei şi distribuirea veniturilor [79, p. 270]:

Structura industriei evidenţiază nevoia oamenilor de produse şi servicii, nivelul

veniturilor şi nivelul de angajare. Prin urmare tipurile de structuri industriale sunt împărţite în

patru categorii:

- economia de subzistenţă. În contextul unei economii de subzistenţă principala

preocupare a majorităţii populaţiei o reprezintă agricultura, populaţia se bazează în principal pe

consumul din producţia proprie iar prin schimb obţin alte produse şi servicii care le sunt

indispensabile.

- economiile exportatoare de materii prime. Tipic pentru acestea este bogăţia în resurse

naturale dar în acelaşi timp şi neajunsurile din alte domenii, majoritatea veniturilor provenind

tocmai din exportarea acestor resurse naturale.

- economiile industrializate. În cadrul economiei industrializate un procent de 10-20% este

constituit de producţie, aici putând exemplifica Egiptul, Filipine, India, Brazilia. Industrializareaconduce la înfiinţarea a două categorii de populaţie şi anume, bogaţii şi o mică pătură de mijloc

aflată în ascensiune, ambele urmărind obţinerea de produse noi din import.

- economii industriale. Cei mai importanţi exportatori de produse finite şi fonduri de

investiţii sunt economiile industriale. Acestea, realizează schimbul de produse între ele şi le

exportă spre celelalte categorii de economii pentru materii prime şi produse semifabricate.

Cel de-al doilea factor economic îl constituie distribuirea venitului. Ţările cu economii de

subzistenţă au în componenţa lor gospodării cu venituri moderate. La polul opus se află ţărileindustrializate care sunt alcătuite din gospodării ce conţin toate cele 3 categorii de venituri: mici,

medii şi mari. Trebuie remarcat faptul că, în majoritatea cazurilor, ţările sărace au şi o pătură mai

mică de consumatori bogaţi. Deşi veniturile sunt mici iar economiile sunt în curs de dezvoltare,

populaţia descoperă resursele necesare pentru a achiziţiona bunurile dorite.

Totodată, mediul economic al unei ţări are o influenţă hotărâtoare asupra potenţialului

pieţei, reprezentând o oportunitate.



72

alte activităţi de marketing conexe trebuie să fie acceptabil cultural (de exemplu, acceptabil

pentru societatea actuală), în cazul în care trebuie să fie operativ şi semnificativ. De fapt, cultura

este omniprezentă în toate activităţile de marketing - în materie de preţuri, promovare, canale de

distribuţie, produs, ambalaj, şi styling şi eforturile de marketing au devenit de fapt o parte din

materialul de cultură. Cum aceste eforturi interacţionează cu o cultură determină succesul sau

eşecul efortului de marketing [22, p. 96].

Pentru a comercializa un produs sau un serviciu într -o anumită ţară este important de

analizat şi de înţeles cultura regiunii în care doreşte să se acţioneze. Un rol esenţial în această

situaţie îl deţine informaţia, fără de care firmele nu îşi pot atinge scopul.

Mediul cultural al fiecărei naţiuni este diferit, fiecare având propriile obiceiuri tradiţii şi

norme care trebuie respectate. Până şi costumul popular, numit şi naţional este diferit de la o

regiune la alta şi chiar de la ţară la ţară. O cultură rămâne sanătoasă când dă şi primeşte,

asimilează sau inspiră [9, p.605].

În elaborarea unui program de vânzări este foarte important ca vânzătorul să analizeze în

detaliu modalitatea în care consumatorii din diferite ţări utilizează anumite bunuri, chiar şi aşa

pot aparea situaţii neprevăzute. Spre exemplu, bărbaţii francezi utilizează o cantitate de două ori

mai mare de cosmetice comparativ cu soţiile. Germanii şi francezii consumă mai multe spaghete

faţă de italieni. Copiii italieni mănâncă sandwich-ul sub formă de batoane de ciocolată întrefeliile de pâine [79, p.275]. Un impact major în crearea unui mediu optim de afaceri îl reprezintă

negocierea. În continuare, se pot evidenţia principalele caracteristici ale negocierii şi

negociatorilor din cadrul diferitelor culturi [19]:

America de Nord (SUA şi Canada) – cea mai mare atenţie este îndreptată către

organizare, punctualitatea fiind punctul tare.

Rusia – ruşii, cedează într-un final când conştientizează că pot pierde afacerea, orice

compromis este socotit ca o neputinţă. Franţa - în marile companii stabilirea deciziilor este realizată centralizat.

Marea Britanie – cărţile de vizită nu se înmânează de la începutul întâlnirii, decât în

situaţia în care partenerul de afaceri le solicită.

Germania – germanii sunt foarte punctuali şi serioşi, au încredere în ei, excelenţi din

punct de vedere profesional, precişi absolut în tot ceea ce realizează.

Italia - italienii sunt foarte amabili, primitori, şi apreciază partenerii care au studiat cultura

italiană.



74

prevină erorile care se pot strecura şi să contribuie la fructificarea ocaziilor culturale care se

ivesc.

Nu în ultimul rând trebuie luată în discuţie si dimensiunea legată de mediul demografic

Mediul demografic internaţional este vast şi studiază în principal populaţia făcând referire la:

structura populaţiei pe grupe de vârstă care este diferită de la o regiune la alta şi are repercusiuni

asupra consumului pentru anumite produse şi servicii; structura pe sexe influenţează obiceiurile

şi preferinţele de consum pentru produse şi servicii; selectarea pieţelor internaţionale reprezintă o

modalitate eficientă de segmentare globală care se realizează în funcţie de numărul populaţiei şi

trăsăturile principale ale acesteia.

Globalizarea a adus o serie de provocări atât la nivelul firmelor mari şi foarte mar i cât şi la

nivelul companiilor mai mici. Fluctuaţiile profunde care au avut loc în ultimii 25-30 de ani la

nivelul mediului global de afaceri au solicitat în mod cu totul deosebit capacitatea de adaptare a

firmelor. Implementarea unui proces strategic car e să optimizeze evoluţia unei organizaţii în

raport cu mediul său, să genereze răspunsuri pertinente faţă de factorii care o afectează în

permanenţă, reprezintă astfel în prezent mai mult decât un deziderat teoretic, reprezintă o

necesitate obiectivă. Acest proces strategic a cărei finalitate se concretizează în fundamentarea şi

implementarea unei strategii de către organizaţia în cauză este apanajul managementului

strategic.

Dacă la nivelul firmelor mai mari, teoria şi practica economică a consacrat o serie întreagă

de modele de management strategic, nu acelaşi lucru este valabil şi în cazul firmelor mici şi

mijlocii care nu dispun de resursele corespunzătoare. Astfel, la o analiză superficială se poate

constata că în majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii există o strategie intuitivă sau empirică,

care poate fi regăsită sub forma unei mentalităţi specifice întreprinzătorului cu privire la evoluţia

în timp a întreprinder ii [50, p. 77]. De asemenea se mai poate manifesta un al II-lea tip de

abordare – cea care porneşte de la personalitatea întreprinzătorului, evidenţiindu-se o asemănareîntre obiectivele acestuia şi obiectivele strategice identificate pentru firmă. Ca urmare, există

multe situaţii în care strategia întreprinderii nu are o influenţă majoră asupra structurii de

organizare. Orizontul strategic este redus, tocmai datorită incertitudinilor mai mari cu care se

confruntă IMM-urile, acesta fiind un detaliu primordial care condiţionează fundamentarea

strategiei acestora. Întreprinderile din categoria IMM-urilor trebuie să dezvolte o abordare

competitivă care să conducă la promovarea unei competitivităţi ”multidimensionale” –

competitivitate bazată pe echipamente, tehnologii, informaţii, tehnici de gestionare a afacerii,



75

calitate, preţ şi nu în ultimul rând factorul timp. Se apreciază că, competitivitatea IMM-urilor se

dezvoltă, pornindu-se de la o serie de elemente cum ar fi: rolul managerului-proprietar,

capacitatea de a integra rapid informaţii de natură ştiinţifică şi tehnologică, posibilitatea de a se

modifica rapid structura organizatorică, investiţiile orientate către domeniile cu eficienţă

maximă, flexibilitatea, orientarea strategică către piaţă. Toate elementele amintite pot contribui la

crearea unei sinergii proprii pentru organizaţia în cauză.

În principiu, diversele tipuri de strategii la care apelează întreprinderile mari pot fi

aplicate şi de întreprinderile mici şi mijlocii. Aşadar, în funcţ ie de tipul avantajelor competitive

urmărite, se poate aplica strategia costurilor joase, strategia de concentrare şi strategia de

diferenţiere [101, p. 188]. Dacă se ţine seama de criteriile produs - piaţă se aplică strategia de

penetrare, strategia de dezvoltare a produsului, strategia de extindere a pieţei, sau strategiile de

diversificare. Un alt tip de strategie pe care o aplică întreprinderile mici şi mijlocii este cea de

alianţă şi parteneriat sau pentru strategia de retragere sau de schimbare a sectorului de activitate.

Una dintre strategiile specifice întreprinderii mici şi mijlocii este strategia de inovare, proiectată

în promovarea accelerată a unor produse şi servicii inovatoare, a unor tehnologii avansate, a

inovaţiilor tehnologice, comerciale, financiare, organizaţionale [2, p. 52].

Diversitatea strategiilor care pot fi aplicate în IMM-uri este determinată şi de

eterogenitatea acestora. Mediul intern al IMM-urilor este variat, iar pieţele pe care evolueazăacestea au puţine elemente de convergenţă. Astfel, unele IMM-uri produc bunuri de o tehnologie

avansată pe care le desfac pe nişe foarte înguste de piaţă şi pe care le însoţesc eventual de

servicii. Alte IMM-uri îşi selectează clienţii în funcţie de nevoile speciale ale acestora, apelând

astfel la o tehnologie destul de avansată pentru a satisface şi cele mai sofisticate cereri. Există şi

IMM-uri care produc just-in-time”, în legătură strânsă de obicei cu o mare întreprindere faţă

de care sunt subcontractante de specialitate. Aşadar , ia fiinţă un parteneriat cu marile

întreprinderi, în forme de integrare verticală sau în sisteme localizate de producţie sau regiuniindustriale. Confruntând aceste două cazuri diferite, competitivitatea IMM-urilor este influenţată

de costurile concurenţiale ce rezultă în urma utilizării tehnologiei avansate. Totodată,

competitivitatea poate fi rezultatul unei diferenţieri calitative a produselor.Din punct de vedere

al IMM-urilor care activează în cadrul sectorului industrial din economie, strategiile se vor putea

particulariza în funcţie de ciclul de viaţă al acestuia. Astfel, în etapele de debut şi creştere sunt

utilizabile strategiile ofensive, care pun accentul pe utilizarea cât mai bună a resurselor

disponibile, în timp ce în cadrul sectoarelor industriale ajunse la maturitate se poate opta între



76

mai multe abordări cum ar fi: ajustarea liniilor de producţie, accentuarea inovării de proces,

concentrarea şi reducerea costurilor, creşterea vânzărilor către consumatorii actuali,

achiziţionarea firmelor rivale aflate în dificultate financiară şi nu în ultimul rând expansiunea

financiară. În ceea ce priveşte IMM-urile din Republica Moldova, acestea se implică suficient în

producerea bunurilor şi serviciilor, astfel satisfăcând cerinţele consumatorilor, cu precădere pe

piaţa internă. Specific Republicii Moldova este absenţa colaborării dintre întreprinderile mari şi

IMM-uri, tocmai din acest motiv IMM-urile participă activ la oferirea de bunuri şi servicii care

să acopere cererea.

În perspectiva construirii economiei europene, autorităţile care reglementează Uniunea

Europeană, implementează o serie de măsuri şi reglementări specifice grupate sub forma

iniţiativei ”Europa 2020”. În ansamblul acestora un rol aparte îl ocupă preocupările legate de

dezvoltarea mediului de afaceri adresat IMM-urilor, cum ar fi [68, p. 3-4]:

• Reglementare inteligentă pentru ca IMM-urile să aibă şansa de a se concentra pe

activităţile prioritare, prin perfecţionarea legislaţiei, accentul punându-se pe diferenţele între

microîntreprinderi, întreprinderile mici şi cele mijlocii;

• Garantarea împrumuturilor pentru IMM-uri, măsură prin care se are în vedere un acces

mai bun la finanţare a acestora. Acest lucru este posibil prin intermediul sistemelor îmbunătăţite

de garantare a împrumuturilor; facilitarea accesului la pieţe de capital de risc, dar şi deschidereainvestitorilor către oportunităţile pe care le oferă IMM-urile;

• Posibilitatea recuperării creanţelor pe întregul cuprins al UE, ceea ce permite o utilizare

mai bună a pieţei unice a Uniunii Europene; verificarea sistemului de standardizare cu scopul

îndeplinirii unor standarde care avantajează IMM-urile şi care sunt mai simplu de accesat.

• Investigarea prin intermediul consultărilor publice-private a nevoilor şi necesităţilor

IMM-urilor şi trasarea politicilor UE în raport cu acestea.

• Dezvoltarea politicilor IMM-urilor, având în vedere caracterul complex, multisectorialşi multidimensional al acestora. În acest sens, o prioritate deosebită o are îmbunătăţirea

legislaţiei adresată sectorului IMM-urilor, care reprezintă o pârghie importantă pentru

dezvoltarea în cadrul economiilor naţionale ale statelor membre UE a IMM-urilor.

2.3. Aplicarea principiilor privind responsabilitatea socială în activitatea întreprinderilor

mici şi mijlocii, premisă a sustenabilităţii acestora

Sustenabilitatea activităţii IMM-urilor reprezintă un concept complex, cu multiple

valenţe, date însăşi de aplicabilitatea sustenabilităţii. Astfel, o dimensiune importantă a



78

Importanţa studierii problematicii responsabilităţii sociale în cadrul IMM-urilor este dată

de două cauze majore, şi anume: faptul că un procent covârşitor din economia UE este format

din IMM-uri şi faptul că, aplicarea principiilor specifice responsabilităţii sociale corporatiste nu

se aplică în cazul IMM-urilor la fel ca în cazul marilor companii. Astfel, majoritatea IMM-urilor

sunt conduse de către însăşi proprietarii afacerilor în cauză, sunt deseori conectate strâns la

partenerii de afaceri şi la comunitatea locală, şi de asemenea nu dispun de resurse dedicate

exclusiv pentru implementarea responsabilităţii sociale [28, p. 1579].

Tot pe fundalul lipsei resurselor care să fie dedicate exclusiv acţiunilor responsabile social

se explică şi procentul mic de IMM-uri care alocă fonduri pentru programe destinate protejării

mediului, concentrându-se mai mult pe acţiuni sociale dedicate mediului intern al firmei

(propriilor angajaţi) [136, p. 39].

Managerii de IMM-uri percep perspectivele sociale referitoare la afacerile lor în lumina a

4 orientări: prioritatea maximizării profitului, prioritatea subzistenţei, interesul propr iu luminat,

prioritatea socială [120, p.126]. Devine astfel posibilă o orientare a acestora şi spre

responsabilitatea socială, dincolo de imaginea clasică a managerului interesat doar de

maximizarea profitului, a managerului raţional economic. Faptul că, de multe ori, IMM-urile tind

să aibă un stil de management personalizat şi o lipsă a structurilor manageriale formale, care să

aibă un personal specializat, contribuie în mod hotărâtor la abordarea diferită de la firmă la firmăa noţiunii de responsabilitate socială. Totuşi, marea majoritate a IMM-urilor se subscriu

modelului de firmă în care managerul-proprietar este polul deciziilor privind întreaga activitate a

firmei. El va lua în mod personal toate deciziile privind modalităţile în care vor fi utilizate

resursele firmei, fiind astfel principalul decident şi din perspectiva manierei şi gradului de

implicare a firmei în activităţi specifice responsabilităţii sociale.

,,Prin procesul de luare a deciziei se urmăreşte rezolvarea unei probleme, acţiune în care

managerul conştientizează faptul că există o problemă şi pentru rezolvarea acesteia trebuieidentificate şi analizate alternativele de soluţionare” [18, p. 54 ].

Se vor putea manifesta două tendinţe: pe de o parte, capacitatea de decizie a managerului

este limitată la deciziile de zi cu zi în care de multe ori îi solicită toată energia şi atenţia - astfel

decizii care depăşesc rutina zilnică, mai complexe - cum sunt şi cele referitoare la implicarea în

activităţi responsabile social, întârzie şi sunt mai greu de procesat; pe de altă parte, în general

managerii de IMM-uri vor putea lua mai rapid decizii privind posibilitatea utilizării unor noi



79

oportunităţi de piaţă referitoare la produse sau servicii care să încorporeze beneficii sociale şi/sau

de mediu în valoarea lor [74, p. 23].

O tendinţă evidenţiată de mai mulţi specialişti, este vizibilă în contextul intensificării

fenomenului de globalizare a afacerilor şi anume aceea de intensificare a gradului de implicare

socială a IMM-urilor [75].

Această necesitate a implicării sociale a IMM-urilor este subliniată de posibilitatea de

obţinere a avantajului competitiv pe diverse pieţe. De asemenea, investiţiile care vizează

dezvoltarea de acţiuni responsabile social încep să fie viabile şi din punct de vedere economic,

deoarece capitalul de imagine acumulat astfel este din ce în ce mai apreciat de către consumatorii

moderni – mai pretenţioşi şi cu o putere de influenţare mai mare decât în trecut.

În linii generale, responsabilitatea socială se va putea implementa în cazul IMM-urilor pe

o serie de direcţii cum ar fi: protecţia mediului înconjurător, grija faţă de angajaţi, grija faţă de

comunitate, preocuparea faţă de clienţi. [91, p. 168].

În prezent, raportată la Republica Moldova, percepţia IMM-urilor faţă de problematica

responsabilităţii sociale este încă difuză, termenul fiind de multe ori confundat cu cel de

filantropie. O altă problemă este constituită de lipsa de comunicare şi de schimb de experienţă

dintre companii, precum şi percepţia multora dintre manageri care nu înţeleg conceptul de

responsabilitate socială şi nu văd posibilă integrarea acestuia în practica curentă a firmelor proprii [56].

Cu toate acestea, IMM-urile din Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea în

următoarele domenii ale responsabilităţii sociale corporative [95, p.5]:

Activităţile responsabilităţii sociale corporative reorientate către angajaţi. Au ca

obiective: crearea unui climat confortabil la locul de muncă şi motivarea angajaţilor, şanse egale,

instituirea unei stabilităţi între locul de muncă şi viaţa personală, pregătirea angajaţilor,

implicarea activă a angajaţilor în activitatea firmei, inclusiv în luarea deciziilor, recompensareaangajaţilor.

Activităţile responsabilităţii sociale corporative orientate către societate/comunitate.

Acest tip de activităţi vizează integrarea pe piaţa muncii în cadrul comunităţii; acte caritabile

către diverse instituţii, ajutor acordat societăţii în ansamblu.

Activităţile responsabilităţii sociale corporative orientate către piaţă. Aceste activităţi

se adresează atât clienţilor cât şi partenerilor de afaceri, urrmăresc adoptarea unor preţuri



80

moderate, oferirea unor produse sigure şi de calitate, efectuarea plăţii la timp a furnizorilor sau

partenerilor de afaceri, încheierea de contracte cu partenerii.

Activităţile responsabilităţii sociale corporative în domeniul protecţiei mediului. În

acest sens se manifestă un interes crescut faţă de protecţia mediului, diminuarea poluării,

respectarea standardelor de mediu, transmiterea de informaţii referitoare la mediu partenerilor de

afaceri, clienţilor sau companiei.

Un punct de vedere interesant privind legătura dintre procesul de globalizare şi

responsabilitatea socială corporativă, este acela potrivit căreia responsabilitatea socială

corporativă a apărut şi s-a dezvoltat pentru a contracara efectele negative determinate de

fenomenul globalizării [143, p. 2; 77, p. 205] .

Odată cu inserarea marilor concerne la nivel internaţional, fenomenul globalizării a

determinat ca acestea să ia în considerare în aplicarea strategiilor de dezvoltare de la nivel global

şi acţiuni cu caracter pro-social. Pe de altă parte, implicarea puternică a opiniei publice în

problemele create de globalizare cu privire la scăderea locurilor de muncă, sărăciei şi a

prejudiciului cauzat societăţii a condus la presiuni, în acest context manifestându-se presiunea

referitoare la tragerea la răspundere a tuturor celor care crează aceste fenomene negative. În acest

context, CSR-ul a devenit un instrument de apărare împotriva efectelor negative ale globalizării.

Cele mai relevante teorii referitoare la CSR, se vor concentra pe una dintre urmatoarele aspecte:

cel economic, politic, integrarea socială şi etică. Această abordare este influenţată de teoria

potrivit căreia, există patru aspecte esenţiale care se pot observa la nivelul oricărui sistem social:

adaptarea la mediu (cu referire la resurse şi economie), atingerea scopurilor (cu referire la

politică), integrarea socială şi menţinerea tiparelor sau a latenţei (cu referire la cultur ă şi valori).

Astfel, competitivitatea IMM-urilor poate fi influenţată de promovarea responsabilităţii

sociale din punct de vedere al următoarelor direcţii de lucru:

- îmbunătăţirea produselor sau a proceselor de producţie şi creşterea satisfacţiei clienţilor,coroborată cu un grad de loialitate mai mare din partea acestora;

- creşterea gradului de fidelizare al angajaţilor proprii, precum şi a motivaţiei în muncă,

ceea ce poate asigura inovaţie suplimentar ă şi manifestarea creativităţii acestora;

- promovarea unei imagini mai bune, în special datoria publicităţii mouth to mouth;

- poziţionarea mai bună pe piaţă, dublată de dezvoltarea unor relaţii de afaceri mai bune;

- creşterea accesului la fondurile publice;

- creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei utilizării resurselor umane;



81

- creşterea profitabilităţii şi a fluxului de monetar, a volumului de vanzări precum şi

punerea în valoare mai bună a avantajelor competitive.

În contextul globalizării, responsabilitatea socială a corporaţiilor a fost vazută ca o soluţie

la multiplele probleme apărute. Numeroase voci consider ă cadrul legal global ca fiind fragil şi

incomplet şi de aceea companiile au o responsabilitate politică suplimentar ă de a contribui la

dezvoltarea şi buna funcţionare a guvernanţei globale. Democraţia liberală s-a dezvoltat sub

auspiciile unei constelaţii naţionale cu o clar ă diviziune a muncii între societatea civilă, guvern şi

mediul de afaceri. Solidaritatea, puterea şi banii reprezintă elementele esenţiale care contribuie la

stabilitatea şi înflorirea democraţiei. Prin interacţiunea lor cetăţenii au creat valori, tradiţii şi

identităţi culturale (solidaritate). Prin formularea şi impunerea de legi, guvernul a oferit un cadru

necesar rezolvării paşnice a conflictelor (puterea). Prin intermediul activităţilor de piaţă,

corporaţiile contribuie la dezvoltarea stării de bine a societăţii, oferind bunuri şi locuri de muncă

şi plătind taxe (bani).

Interacţiunea actorilor individuali şi celor organizaţionali la nivelul economiei naţionale

este orientată de către parametrii limitativi ai prescripţiilor legale şi a obiceiurilor morale. Pe

planul global, autoritatea ambelor forme de reglementare pare să se erodeze. Transnaţionalizarea

problemelor şi activităţilor economice, politice şi culturale nu doar că pune sub semnul întrebării

eficienţa şi legitimitatea diviziunii muncii stabilită între societatea civilă, guvernământ şi mediul

de afaceri ci, mai mult pare să schimbe dinamica dintre aceşti trei stâlpi ai stabilităţii

democraţiei.

În acest context, globalizarea a slă bit puterea autorităţilor naţionale politice să

reglementeze activitatea corporaţiilor care şi-au extins la nivel global operaţiile. Această

eroziune a puterii regulatorii a sistemelor legislative naţionale a avut două efecte: a for ţat

guvernele naţionale să intre într-o cursă până la capăt” şi a creat un vaacuum legislativ pentru

activităţile corporatiste extinse la nivel transnaţional.a) Primul efect - cursa până la capăt”,

Activităţile corporatiste ale jucătorilor globali, se desf ăşoar ă într-un context transnaţional

în care sunt prezente autorităţile politice ale căror suveranitate r ămâne limitată la nivel naţional şi

care îşi pierd influenţa asupra comportamentului corporatist. Corporaţiile multinaţionale pot să-şi

împartă operaţiunile şi să le transfere către acele regiuni care promit o contribuţie optimă la

maximizarea profitului.



82

În căutarea avantajelor bazate pe costuri, ele pot de exemplu să îşi determine în mod

deliberat acele locaţii care minimizează impactul taxelor locale sau costurile de producţie pentru

diverse produse. De vreme ce sunt capabile să arbitreze între diferite modalităţi de reglementare

diferite, aceasta înseamnă că pot decide să producă într-o ţar ă cu niveluri salariale mici, sindicate

slabe şi să plătească taxe în cadrul statelor gen offshore. Drept rezultat, guvernele naţionale ar

putea fi for ţate să intre într-o cursă totală pentru a putea câştiga competiţia cu alte state pentru

atragerea investiţiilor str ăine directe.

În procesul lor de căutare a avantajelor bazate pe costuri, corporaţiile multinaţionale, vor

submina deci capacitatea autorităţilor publice să seteze reguli, să regularizeze activităţile

economice şi să încurajeze comportamente specifice în cadrul propriilor jurisdicţii.

b) Al doilea efect: efectul de vacuum la nivel legislativ.

În timp ce suveranitatea autorităţilor politice a r ămas limitată la nivel naţional, unele

dintre problemele cheie ale lumii contemporane sunt probleme transnaţionale: încălzirea globală,

SIDA, corupţia, dezîmpădurirea, drepturile omului etc. Ele nu pot fi rezolvate în mod unilateral

de către guvernele naţionale în cadrul spaţiului sau sferei de influenţă limitate geografic.

Corporaţiile multinaţionale sunt criticate ca fiind sursa principală pentru aceste probleme. Sunt

percepute ca fiind for ţele directoare din spatele încălzirii globale, ale problemelor ecologice în

general, a corupţiei şi a regimurilor opresive. Totuşi în spatele statului – naţiune nu se află

suficiente instituţii de guvernare suficient de puternice care să poată defini şi impune reguli şi

mecanisme pentru a putea face faţă acestor provocări şi pentru a sancţiona comportamentul

deviant al corporaţiilor.

Dreptul internaţional a fost dezvoltat ca un cadru legal destinat interac ţiunilor dintre

statele-naţiuni. Aplicarea sa pentru actorii non-state, cum ar fi corporaţiile nu este încă pe deplin

dezvoltată la nivelul studiilor de specialitate. Drept rezultat, nici o formă specifică de

reglementare nu există, pe baza căreia, companiile să fie trase la r ăspundere pentru violareadrepturilor omului sau suportul acordat regimurilor opresive. Acordurile internaţionale precum

Convenţia Naţiunilor Unite asupra Drepturilor Omului, convenţiile organizaţiei internaţionale a

muncii asupra drepturilor fundamentale ale muncitorilor pot oferi o formă de standarde

universale pentru corporaţii dar nu le pot impune şi respectarea acestor standarde.

Valorile care pot fi împărtăşite sunt văzute ca o sursă secundar ă de orientare pentru

actorii corporatişti în cadrul unei societăţi. Cu cât aceste valori sunt mai omogene, cu atât mai

puţine conflicte apar şi posibilitatea suprapunerii interpretărilor legate de ceea ce ar trebui f ăcut



83

într-o anumită situaţie dată. Cu toate acestea, pluralismul societăţii moderne (înţeles ca un proces

format din trei nivele interdependente - individualizare, devalorizare a tradiţiei şi globalizarea

societăţii) rezultă într-o pierdere a omogenităţii culturale. Societatea industrială a secolului XX a

fost caracterizată printr-o relativă omogenitate culturală şi indivizii au fost prinşi” într-o reţea

de aşteptări stabile. O dată cu tranziţia de la societatea industrială la societatea postindustrială,

alegerile au început să domine în locul tradiţiei atunci când vorbim de procesul de definire şi de

conturare a identităţilor. Normele, valorile şi interesele s-au pluralizat şi background-ul cultural

al societăţilor vestice a devenit mai compact. Globalizarea cu procesul de deconstrucţie” al

graniţelor a confruntat actorii individuali cu mai multe alternative în ceea ce priveşte formele de

viaţă, promovând astfel pluralizarea culturilor naţionale. În timp ce operează într-un mediu mai

mult sau mai puţin omogen, corporaţiile pot considera valorile morale general împărtăşite ca

fiind subînţelese. În schimb, în cadrul unui mediu eterogen cum este cel global, valorile morale

sau hăr ţile mentale acceptate de către toată lumea, se pierd. Astfel, fiind confruntate cu din ce în

ce mai multe întrebări de natur ă etică întâlnite în cadrul activităţilor curente (utilizarea copiilor

pentru muncă, niveluri corespunzătoare ale salariilor, dezîmpădurirea etc), corporaţiile

multinaţionale trebuie să găsească singure r ăspunsuri.

Astfel, în contextul globalizării, sub presiunea schimbării aşteptărilor la nivel social,

unele corporaţii globale au început să-şi intensifice angajamentul la nivelul responsabilităţiisociale corporatiste. Astfel, unele dintre acestea încep să dezvolte activităţi în domenii care erau

până nu demult apanajul exclusiv al actorilor politici (ai statelor) – iniţiative umanitare, sănătatea

publică, guvernanţa globală, dezvoltarea unor standarde privind o responsabilitate politică

lăr gită.

Figura 2.3. Ierarhia nivelurilor de responsabilitate corporativă a lui A. B. Carroll Sursa: adaptare după [141, p. 33]

nivelul dorit;

Responsabilitatea filantropică

nivelul de interes;

Responsabilitatea etică

nivelul necesar;

Responsabilitatea juridică

nivelul necesar;

Responsabilitatea economică



84

Paradigma responsabilităţii sociale corporative în prezent susţine ideea potrivit căreia

anga jarea companiilor în programe sociale contribuie de fapt la competitivitatea financiară a

acestora. În cadrul sistemului global al economiei, nu doar marile corporaţii sunt chemate să

implementeze comportamente dezirabile social, ci şi întreprinderile mai mici pot beneficia de

aceleaşi avantaje competitive dacă adoptă o poziţie clară în ceea ce priveşte responsabilitatea

socială.

În acest moment nu există o definiţie a CSR general valabilă, ba mai mult decât atât nu

exită metode unice de aplicare ale CSR [141, p. 31].

Totuşi conceptul de Responsabilitate Socială Corporativă poate fi legat de trei mari

abordări [141, p. 32]:

a) CSR este un element suplimentar în politica şi în strategiile manageriale ale

organizaţiilor – se referă la nevoia ca organizaţiile să dezvolte practici de responsabilitate socială

care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora. Unul dintre

susţinătorii acestui punct de vedere este A.B. Carroll care a dezvoltat teoria recunoaşterii RSC

din perspectiva valorii adăugate. Acesta a construit şi o ierarhie a nivelurilor de responsabilitate

corporativă. A.B. Carroll consideră, deci, că principalul scop al unei companii este de a optimiza

situaţia economică a individului şi în acest context, acţiunile pro-sociale şi respectiv pro-mediu,

devin elemente suplimentare care pot fi puse valoare în cazul unei poziţii stabile din punct de

vedere economic a organizaţiei [21, p. 268].

b) o altă abordare prezintă responsabilitatea socială ca parte a r elaţiilor publice. Cei care

aderă la acestă idee argumentează prin faptul că CSR -ul aduce o serie de beneficii în principal de

natură financiară dar şi de imagine [124, p. 210].

c) CSR-ul a fost văzut şi ca o activitate filantropică. Reprezentanţii acestei teorii

consideră că responsabilitatea socială presupune acţiuni altruiste şi nu ca acţiuni văzute ca simple

obligaţii sociale [124, p. 210].CSR-ul ar trebui privit ca o combinaţie a celor trei abordări prezentate, fiecare dintre

aceste abordări având şi elemente legitime. De fapt CSR-ul reprezintă o strategie de management

care se realizează prin efectuarea activităţilor specific oricărei abordări din cele trei prezentate.

Unii specialişti consideră că cea mai importantă consecinţă negativă a globalizării este

cea corespunzătoare percepţiei faţă de poluarea mediului şi supra-exploatarea resurselor naturale

de către companiile mari. Acestă realitate consolidează rolul proiectelor orientate spre ecologie

asumate şi dezvoltate în cadrul politicilor de CSR [6, p. 28]. Aproape toate companiile care au



85

decis să pună în aplicare filozofia responsabilităţii sociale, de cele mai multe ori companii mari,

iau mai ales măsuri legate de protecţia mediului. Aceste activităţi sunt concentrate în principal pe

minimizarea efectelor impactului activităţilor umane asupra mediului sau caută identificarea de

modalităţi de a preveni devastarea mediului [97, p. 153].

Activitatea de conservare ar trebui să fie efectuată de către societatea comercială în

fiecare etapă a afacerii. Pornind de la departamentul de achiziţii, ceea ce presupune

achiziţionarea de materii prime şi subansamble care respectă condiţiile de mediu, precum şi

eliminarea ingredientelor sau a substanţelor periculoase pentru sănătatea umană. De-a lungul

procesului de producţie şi ambalare, managerii de produs ar trebui să acorde atenţ ie, printre

altele: reducerii consumului de energie, apă, reducerii zgomotului, reducerii emisiilor de

substanţe nocive, gestionarea adecvată a deşeurilor pentru sănătate şi siguranţă. În acest sens, un

rol esenţial este jucat de politica de calitate a companiei. De asemenea, ansamblul de activităţi de

depozitare şi transport fac posibilă îmbunătăţirea activităţilor legate de mediu. Aici pot fi incluse:

alegerea de mijloace de transport cu consum redus de gaze cu efect de seră în atmosferă,

optimizarea spaţiul de depozitare, eliminarea pierderilor şi gestionarea deşeurilor în timpul

depozitării [97, p. 153].

Un semn pozitiv al activităţilor companiilor asupra mediului prin utilizarea campaniilor

de responsabilitate socială este, de asemenea, răspândirea în rândul consumatorilor a ideologieide a se implica în activităţi, cum ar fi: reciclarea, reutilizarea ambalajelor, sau lipsa de aprobare

pentru produse testate pe animale. Acţiunile întreprinse în direcţia respectului pentru mediu

combat efectele negative ale globalizării, dar, de asemenea, generează un avantaj semnificativ

pentru firmă. Acţiunile organizaţiilor pentru protecţia mediului sunt strâns legate de conceptul de

eco-inovare. Acesta face referire în mod direct la produsele moderne destinate să prevină sau să

reducă efectele negative asupra mediului, poluarea şi utilizarea necorespunzătoare a resurselor

naturale.Eco-inovarea se referă la produsul care presupune [6, p. 31]:

a. Folosirea de ingrediente naturale, mai degrabă decât produse chimice;

b. Fabricarea de produse care au drept caracteristici faptul că pot fi reciclate în proporţie

de minim cincizeci la sută;

c. Utilizarea responsabilă a energiei pentru fabricarea de produse.



86

Bineînţeles că sunt şi critici aduse CSR-ului dezvoltat de către unele companii, critici

care includ şi aspectele de natură morală şi punerea pe primul loc a cifrei de afaceri drept

obiectiv major pentru firma în cauză.

Cu toate aceste critici, CSR-ul permite realizarea de acţiuni în vederea combaterii

efectelor negative ale globalizării. Acest lucru devine posibil datorită punerii în aplicare a

principiilor psihologiei pozitive [6, p. 29]. Creatorii acestei mişcări cred că angajaţii firmelor

care aplică aceste principii în strategiile lor arată un mai mare angajament, o loialitate şi o

flexibilitate mai mare, ţin cont de critici şi nu caută conflictul [138, p. 16].

În acest context importanţa CSR poate creşte, aşa cum explică şi Roger Cowe. [34, p. 27]

Potr ivit acestuia, un moment important în lupta împotriva efectelor negative ale globalizării a

fost constituit de înlocuirea conceptului de forţă de muncă cu cel de resursă umană. Această

schimbare presupune promovarea respectului faţă de munca omului şi renunţarea la tratamente

discriminatorii la adresa lucrătorilor . Creşterea diferenţelor dintre bogaţi şi săraci este

considerată una dintre principalele ameninţări ale procesului de globalizare. Din punct de vedere

al abordării specifice responsabilităţii sociale a companiilor, acestui fenomen i se opune practica

încurajării muncii voluntare în r ândul angajaţilor corporativi. Aceasta implică detaşarea

salariaţilor şi implicarea acestora în activităţi care vizează persoanele defavorizate [6, p. 31].

Voluntariatul angajaţilor aduce, de asemenea, o serie de beneficii pentru companie.

Printre acestea se pot include [78, p 210] : întărirea legăturilor cu unii dintre angajaţii companiei;

integrarea mai bună a angajaţilor în cadrul culturii organizaţionale a companiei; încurajarea

talentului angajaţilor; continua îmbunătăţire a angajaţilor; stimularea percepţiei angajaţilor în

direcţia altor valori decât cea a profitului material; oferirea pentru angajaţi a oportunităţii de a

crea un angajament social pe termen lung.

Concluzii la capitolul 21.. Considerăm că din punct de vedere al încadrării diverselor firme în categoria IMM -urilor,

criteriile au fost adaptate de către fiecare ţară specificului propriu, existând o serie de diferenţieri

privind valorile efective ale acestora. Comparativ, la nivelul României şi a Republicii Moldova,

diferenţele între criteriile utilizate sunt minore:

Pentru România:

- profit brut sub 9 mil euro;

- cifră de afaceri sub 8 mil euro;



87

- sub 25 % din capitalul social aflat în posesia unei alte firme care nu intră în categoria

IMM-urilor;

- personal care variază între 0 şi până la 249 de angajaţi în cazul firmelor mijlocii.

Pentru Republica Moldova:

- cifră de afaceri mai mică de 50 mil euro sau un bilanţ total sub 43 mil euro;

- personal care variază între 0 şi până la 250 de angajaţi în cazul firmelor mijlocii.

2. La nivelul Republicii Moldova autorul constată un trend pozitiv din punct de vedere al

evoluţiei numărului de IMM-uri în intervalul 2009-2013, cu un procent de aproximativ 4% pe

an. Acest trend se înscrie într -o tendinţă generală, existentă la nivel global, deoarece, în esenţă

IMM-urile contribuie la dezvoltarea generală a economiei printr -o serie de elemente de natură să

sublinieze importanţa lor şi a creşterii numărului de agenţi economici activi din această

categorie: oferirea unor oportunităţi productive de angajare; asigurarea unei stabilităţi sociale pe

termen lung prin distribuirea mai echitabilă a veniturilor la nivel regional şi funcţional,

contribuţia adusă la evoluţia economiilor bazate pe agricultură la economii industriale,

impulsionarea spiritului antreprenorial la nivelul economiei, sprijinul pentru construirea unor

capacităţi de producţie sistemice, atragerea investiţiilor străine directe, surse puternice de

inovare.

3. Contextul actual în care globalizarea se manifestă pregnant şi prin adâncirea unora dintre

decalaje repune în discuţie problematica responsabilităţii sociale a întreprinderilor mici şi

mijlocii dezvoltării sustenabile prin protecţia mediului şi a resurselor.

Majoritatea specialiştilor considerau că IMM-urile nu se pot implica din punct de vedere al

activităţilor specifice responsabilităţii sociale datorită resurselor limitate pe care le au la

dispoziţie, premisă a sustenabilităţii acestora.

4. Cercetările mai recente au demonstrat că din ce în ce mai multe IMM-uri devin conştiente şimotivate să se implice social, în viaţa comunităţilor de care sunt intrinsec legate. Beneficiile

acestei implicări se transformă în contextul globalizării în avantaje concurenţiale pe care IMM-

urile le pot utiliza cu succes atunci când doresc să se diferenţieze faţă de concurenţă şi prin

dezvoltarea lor sustenabilă.



88

3. IMPACTUL FENOMENULUI GLOBALIZĂRII ASUPRA SUSTENABILITĂŢII

ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Proiectarea cercetării referitoare la impactul globalizării asupra activităţii

întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova din perspectiva dezvoltării

sustenabile

Prima etapă necesară fundamentării cercetării privind caracterizarea impactului pe care

fenomenul globalizării îl poate avea asupra sustenabilităţii IMM-urilor din Republica Moldova

este constituită din definirea problemei decizionale, stabilirea scopului cercetării şi identificarea

obiectivelor şi a ipotezelor derivate din acesta.

A. Definirea problemei decizionale

Fenomenul de mare complexitate pe care îl reprezintă globalizarea influenţează în mod

direct evoluţia mediului extern al organizaţiilor, atât la nivelul macromediului cât şi la nivelul

micromediului. Optimizarea răspunsului pe care organizaţiile îl au în raport cu orice modificare

din cadrul mediului reprezintă principala preocupare a managementului acestora [24, p. 125].

Devine astfel evidentă o problemă decizională care se poate formula în termeni sintetici:

identificarea modalităţilor de optimizare şi sustenabilitate, a activităţii IMM-urilor în contextul

manifestării fenomenului globalizării.

B.

Stabilirea scopului cercetării Aflat într -o strânsă legătură cu problema decizională, scopul cercetării stabileşte cadrul

general pentru derularea investigării realităţii economice. Pentru a se răspunde cu succes nevoii

de informaţii corelate cu problema decizională enunţată anterior scopul cercetării de faţă va

consta în investigar ea impactului complex pe care globalizarea ca fenomen economico-social îl

are asupra sustenabilităţii IMM-urilor.

C. Identificarea obiectivelor şi a ipotezelor cercetării

Obiectivele cercetării sunt corelate intrinsec cu scopul acesteia, reprezentând particularizări la nivelul efortului de investigare asimilat scopului general [83, p.225]. Atingerea

obiectivelor cercetării asigură, datorită sinergiei acestora, îndeplinirea motivaţiei principale, a

scopului agregat – investigarea impactului de ansamblu pe care fenomenul globalizării îl are

asupra activităţii IMM-urilor. Astfel, obiectivele cercetării vor consta în:

O1. Determinarea percepţiei managerilor de IMM-uri din Republica Moldova asupra importanţei

globalizării în economia actuală.



89

H1. Peste 70% dintre manageri consideră că globalizarea deţine o importanţă majoră în

economie.

O2. Măsurarea opiniilor managerilor de IMM-uri asupra influenţei pe care fenomenul de

globalizare îl poate avea în ceea ce priveşte capacitatea firmei de a-şi identifica resursele

necesare procesului de producţie.

H2. Circa 60% dintre respondenţi consideră că globalizarea a facilitat creşterea capacităţii IMM-

urilor de a-şi identifica resursele necesare.

O3. Determinarea opiniei managerilor în legătură cu gradul în care globalizarea poate contribui

la creşterea mobilităţii factorilor de producţie.

H3. Peste 75% dintre manageri consideră că fenomenul globalizării poate contribui la creşterea

mobilităţii factorilor de producţie .

O.4. Identificarea percepţiei referitoare la efectul globalizării asupra capacităţii concurenţiale a

IMM-urilor din Republica Moldova.

H.4. Peste 65% dintre manageri apreciează că fenomenul de globalizare a dus la o creştere a

capacităţii de a intra pe diverse pieţe a firmelor mici şi mijlocii din Republica Moldova.

O.5. Determinarea opiniei managerilor de IMM referitoare la efectele globalizării sub aspectul

creşterii concurenţei pe piaţa Republicii Moldova.

H.5. Peste 85% dintre manageri sunt de părere că presiunea concurenţială a crescut în cadruleconomiei ca urmare a manifestării globalizării.

O.6. Identificarea efectului globalizării din perspectiva modificării relaţiei IMM-urilor cu propriii

clienţi.

H.6. Mai puţin de 30% dintre manageri consideră că propriile firme au dificultăţi în a relaţiona

cu clienţii ca urmare a manifestării fenomenului de globalizare.

O.7. Determinarea gradului în care globalizarea a produs modificări la nivelul culturii

organizaţionale a IMM-urilor.H.7. Majoritatea decidenţilor din cadrul IMM-urilor (60%) consideră că globalizarea nu a produs

modificări majore la nivelul culturii organizaţionale.

O.8. Identificarea opiniei managerilor în raport cu influenţa pe care globalizarea a avut -o asupra

cererii de consum (asupra volumului de clienţi ai IMM-urilor).

H.8. Majoritatea managerilor (circa 48%) sunt indecişi în ceea ce priveşte posibila influenţă a

fenomenului de globalizare asupra cererii de consum (volumul clienţilor).



90

O.9. Determinarea efectului pe care globalizarea îl poate avea din perspectiva migraţiei forţei de

muncă.

H.9. Peste 80% dintre manageri sunt convinşi că firmele proprii sunt afectate în mare măsură de

migraţia forţei de muncă din economia Republicii Moldova spre alte zone.

O.10. Identificarea măsurii în care globalizarea a putut influenţa IMM-urile prin prisma

fenomenului de migrare a forţei de muncă dinspre alte regiuni din exterior spre Republica

Moldova.

H.10. Circa 55% dintre manageri consideră că firma proprie a fost afectată de migraţia forţei de

muncă dinspre alte regiuni spre Republica Moldova.

O.11. Identificarea percepţiei managerilor asupra efectelor pe care globalizarea le poate avea

asupra accesului la tehnologiile performante.

H.11. Majoritatea managerilor (peste 65%) sunt de părere că accesul la tehnologiile performante

este facilitat în mare măsură de către globalizare.

O.12. Deter minarea impactului pe care globalizarea îl poate avea asupra comunicării dintre

manageri şi personal în cadrul IMM-urilor.

H.12. Mai puţin de 35% dintre manageri sunt de părere că globalizarea nu a influenţat în mod

semnificativ comunicarea cu personalul propriei firme.

O.13. Măsurarea efectului pe care globalizarea l-a putut avea asupra modificării formei deorganizare a IMM-urilor.

H.13. Mai puţin de 25% dintre manageri consideră că globalizarea a afectat forma de organizare

a firmei.

O.14. Determinarea impactului pe care globalizarea îl are asupra capacităţii IMM-urilor de a

încheia parteneriate strategice.

H.14. Peste 70% dintre manageri sunt de părere că fenomenul de globalizare duce la creşterea

posibilităţilor de a se încheia parteneriate.O.15. Determinarea percepţiei managerilor de IMM-uri în legătură cu efectele pe care

globalizarea, prin prisma integr ării Republicii Moldova în structuri politico-economice regionale

le poate avea asupra activităţii IMM-urilor.

H.15. Peste 55% dintre respondenţi consideră că integrarea economică şi politică a Republicii

Moldova în structuri regionale (ca de exemplu UE) poate afecta pozitiv activitatea IMM-urilor.

O.16. Identificarea opiniei managerilor în legătură cu schimbările legislat ive pe care le poate

provoca fenomenul de globalizare al economiei mondiale.



91

H.16. Mai puţin de 35% dintre manageri sunt de părere că globalizarea poate provoca

schimbări legislative care să afecteze activitatea IMM-urilor.

După definirea problemei decizionale, stabilirea scopului cercetării şi identificarea

obiectivelor şi ipotezelor aferente s-a avut în vedere proiectarea cercetării de tip anchetă de teren.

În cadrul acestui demers, a fost realizat chestionarul cercetării, acesta reprezentând principalul

instrument de culegere a informaţiilor direct de la purtătorii acestora.

Variabilele utilizate în cadrul cercetării de faţă au fost definite din punct de vedere

conceptual şi respectiv operaţional, pentru ca ulterior să poată fi introduse în chestionar.

Chestionarul a fost realizat pornindu-se de la obiectivele şi ipotezele identificate, fiecare

aspect particular relevat în cazul acestora fiind pus în evidenţă prin întrebările de la nivelul

chestionarului (Anexa 1).

S-a ales ca metodă de culegere a informaţiilor ancheta de teren datorită caracteristicilor

sale - şi anume faptul că este o metodă de culegere a datelor primare (acele date culese în mod

special pentru problema decizională în cauză), având ca instrument de culegere a datelor

chestionarul care trebuie administrat unui eşantion de respondenţi reprezentativ statistic (ceea ce

presupune că este administrat unui subgrup din populaţia studiată, selectat cu grijă pentru a

participa la cercetare; tendinţele observate pe baza informaţiilor obţinute de la respondenţi se pot

extrapola la întreaga populaţie avută în vedere, deci pentru toate unităţile de cercetare). De asemenea, ancheta de teren are un caracter preponderent descriptiv. Cercetarea are un

aspect mai bine structurat, şi un caracter preponderent cantitativ fiind prezentată o stare de fapt

de la un moment dat.

S-a optat pentru acest tip de cercetare datorită principalelor avantaje pe care le oferă,

printre care: flexibilitatea în completarea chestionarului; posibilitatea de a crea chestionare cu un

design atractiv şi de a utiliza materiale vizuale auxiliare; posibilitatea de a se investiga influenţa

exercitată de o serie de variabile independente categoriale cum ar fi: sexul, vârsta, starea civilă,veniturile; posibilitatea obţinerii de informaţii referitoare la motivele, atitudinile şi preferinţele

membrilor grupului vizat; posibilitatea de a previziona comportamentul viitor al unităţii de

sondaj/cercetare.

Dezavantajele generate de acest tip de cercetare au fost minimizate prin utilizarea

modalităţii de aplicare online a sondajului. Astfel s-a eliminat inconvenientul legat de

administrarea chestionarului, acesta fiind autoadministrat de către fiecare respondent în parte;

posibilele erori generate de culegerea datelor cu ajutorul operatorilor de interviu (care pot induce



92

unele răspunsuri prin atitudine, modul în care sunt puse întrebările, lipsa tactului legat de

explicarea întrebărilor şi lipsa de comunicare cu respondenţii). Chestionarele au putut fi

completate în timp real, într -un interval de timp mic, şi cu costuri mici. Rata de răspuns a fost şi

ea maximizată datorită comunicarii dinainte a timpului necesar pentru completare.

Metodologia aferentă anchetei de teren, este o metodologie clară, bazată pe definirea

fiecărei etape avute în vedere. Deosebit de importantă este definirea clară a problemei

decizionale.

O problemă decizională definită în mod eronat sau ambiguu, poate conduce la ratarea

întregului proces de implementare a cercetării, deoarece investigaţia se orientează astfel către o

direcţie care nu este utilă factorilor de decizie. În situaţia în care problema decizională nu poate

fi definită se recurge la o cercetare exploratorie cu ajutorul căreia se pun în evidenţă mai bine

elementele care descriu starea de fapt. În mod firesc, o dată definită corect problema decizională

se va identifica scopul cercetării care fixează coordonatele viitoarei cercetări, categoriile de

informaţii necesare pentru a se r ăspunde la problema decizională avansată. Ulterior identificării

scopului cercetării necesar pentru soluţionarea problemei decizionale, cercetarea a presupus

definirea obiectivelor cercetării, obiective care reprezintă modalităţile de particularizare ale

scopului în direcţia evidenţierii fiecărui aspect implicat.

După realizarea chestionarului aferent cercetării s-a avut în vedere stabilirea unităţii de

sondaj şi de observare şi determinarea mărimii eşantionului utilizat pentru strângerea

informaţiilor. Astfel, ţinându-se cont de scopul şi obiectivele cercetării, s-a stabilit drept unitate

de observare întreprinderea mică sau mijlocie, în timp ce unitatea de sondaj a fost aleasă ca fiind

managerii/proprietarii întreprinderilor mici şi mijlocii de la nivelul economiei Republicii

Moldova.

Odată stabilită unitatea de sondaj, se va trece la calcularea mărimiii eşantionului

reprezentativ pentru populaţia statistică aleasă.Pentru calcularea mărimii eşantionului s-a utilizat formula [24, p. 477] :

2

2**

e

q pt n

, unde: (1)

n – dimensiunea eşantionului;

t – coeficientul asociat probabilităţii de garantare a rezultatelor cercetării prestabilite de

către cercetător;



93

p – ponderea neprocentuală a componentelor din eşantion care sunt caracterizate de un

anumit atribut;

q - ponderea neprocentuală a componentelor din eşantion care nu sunt caracterizate de un

anumit atribut, determinându-se prin relaţia 1-p;

e – eroarea limită sau marja de eroare.

Pentru determinarea mărimii eşantionului prezentei cercetări s-a lucrat cu o probabilitate

de garantare a rezultatelor cercetării de 95% a cărei nivel de încredere este de 0,05 şi cu o eroare

limită de 4%, pentru o valoare a lui p = 0,90 (unde p reprezintă ponderea neprocentuală a

componentelor eşantionului care sunt caracterizate de un anumit atribut).

În cazul cercetării de faţă atributul cheie evaluat îl reprezintă percepţia respondenţilor

decidenţi din cadrul IMM-urilor din Republica Moldova faţă de importanţa globalizării asupra

organizaţiilor pe care le reprezintă. Valoarea de 0,90 arată faptul că majoritatea decidenţilor din

IMM-urile din Republica Moldova consideră că globalizarea are un impact puternic asupra

activităţii întreprinderilor lor.

Astfel, pornind de la valorile indicate mai sus, dimensiunea eşantionului va fi:

(2)

Dimensiunea corectă a eşantionului ţinând cont că prezenta cercetare se realizează

utilizând o bază de eşantionare reprezentată doar de către decidenţii din cadrul IMM -urilor din

Republica Moldova este:

N n

N nnc

*

, unde: [24, p. 479] (3)

cn

- dimensiunea corectă a eşantionului

n – dimensiunea calculată a eşantionului (cu formula de mai sus)

N – dimensiunea colectivităţii investigate.

Numărul total de IMM-uri din Republica Moldova în 2012 era de: 49.400

(4)

Deci numărul final de respondenţi care trebuie intervievaţi pentru ca eşantionul să fie

reprezentativ nu se modifică.



94

Metoda de culegere a datelor a fost sondajul structurat, transversal, iar instrumentul de

culegere a informaţiilor a fost reprezentat de către chestionarul care a fost administrat online.

Datele au fost culese online la nivelul Republicii Moldova în special la nivelul

Municipiului Chişinău în perioada 24 martie – 9 mai 2014. Numărul final de chestionare

completate corect şi complet a fost de 221.

3.2. Prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor rezultate în urma cercetării

După etapa de culegere a datelor s-a trecut la etapa de analiză a datelor, care constă în

verificarea validităţii ipotezelor. Prelucrarea informaţiilor obţinute în urma administrării

chestionarelor precum şi analiza univariată şi multivariată s-a realizat cu ajutorul pachetului de

programe de analiză statistico-matematică IBM SPSS versiunea 20.0.

Măsurarea percepţiei respondenţilor referitoare la diversele implicaţii ale globalizării

asupra activităţii IMM-urilor s-a realizat cu ajutorul diferenţialei semantice cu 5 trepte (unde 1

înseamnă o opinie foarte nefavorabilă, în timp ce valoarea 5 corespunde pentru o opinie foarte

favorabilă), iar schematic rezultatele vor fi prezentate în anexa nr. 4.

În vederea determinării percepţiei managerilor de IMM-uri din Republica Moldova

asupra importanţei globalizării în economia actuală s-a utilizat metoda de scalare numită

diferenţială semantică cu 5 trepte iar în urma analizei datelor, scorul mediu rezultat a fost de

4,434 ceea ce înseamnă că majoritatea managerilor consideră că globalizarea deţine o importanţămajoră în economie (81% dintre respondenţi au o părere favorabilă).

În urma măsurării opiniilor managerilor de IMM-uri asupra influenţei pe care fenomenul

de globalizare îl poate avea în ceea ce priveşte capacitatea firmei de a-şi identifica resursele

necesare procesului de producţie s-a constat că scorul mediu este de 4,276 ceea ce înseamnă o

opinie favorabilă (75% dintre respondenţi au o părere favorabilă).

În ceea ce priveşte determinarea opiniei managerilor în legătură cu gradul în care

globalizarea poate contribui la creşterea mobilităţii factorilor de producţie, scorul mediu pentrudiferenţiala semantică a fost de 4,570 ceea ce înseamnă o opinie foarte favorabilă (88% dintre

respondenţi).

Identificarea percepţiei referitoare la efectul globalizării asupra capacităţii concurenţiale a

IMM-urilor din Republica Moldova s-a măsurat cu ajutorul diferenţialei semantice cu 5 t repte iar

scorul mediu rezultat a fost de 4,389 (79% dintre decidenţii din cadrul IMM-urilor din Republica

Moldova).



95

Determinarea opiniei managerilor de IMM referitoare la efectele globalizării sub aspectul

creşterii concurenţei pe piaţa Republicii Moldova s-a măsurat cu ajutorul diferenţialei semantice

cu 5 trepte iar scorul mediu rezultat a fost de 4,588 (91% dintre respondenţi au o părere

favorabilă şi foarte favorabilă referitoare la acest aspect).

Referitor la identificarea efectului globalizării din perspectiva modificării relaţiei IMM-

urilor cu propriii clienţi se poate constata că scorul mediu este de 2,176 ceea ce înseamnă că

puţini manageri consideră că globalizarea va avea efecte negative asupra relaţionării cu clienţii

(10% dintre manageri consideră că propriile firme au dificultăţi în a relaţiona cu clienţii ca

urmare a manifestării fenomenului de globalizare).

În urma determinării gradului în care globalizarea a produs modificări la nivelul culturii

organizaţionale a IMM-urilor a reieşit că scorul mediu este de 2,294 ceea ce înseamnă că puţini

manageri consideră că globalizarea a determinat modificări majore la nivelul culturii

organizaţionale (77% dintre decidenţii din cadrul IMM-urilor consideră că globalizarea nu a

produs modificări majore la nivelul culturii organizaţionale).

S-a dorit de asemenea, identificarea opiniei managerilor în raport cu influenţa pe care

globalizarea a avut-o asupra cererii de consum (asupra volumului de clienţi ai IMM-urilor). Şi de

această dată s-a utilizat diferenţiala semantică iar scorul mediu care a rezultat a fost de 3,077

ceea ce înseamnă că cei mai mulţi au ales varianta de răspuns indiferent. Deci circa 80% dintremanagerii de IMM intervievaţi sunt indecişi în ceea ce priveşte posibila influenţă a fenomenului

de globalizare asupra cererii de consum (volumul clienţilor).

Întrebaţi fiind referitor la gradul de afectare al IMM-urilor de fenomenul de migrare a

forţei de muncă dinspre Republica Moldova spre alte regiuni din afara ţării s -a putut constata că

aceştia percep că globalizarea, datorită migraţiei forţei de muncă afectează puternic activitatea

IMM-urilor din Republica Moldova – scorul mediu obţinut fiind de 4,534 (cca 91% dintre

decidenţii intervievaţi sunt convinşi că firmele proprii sunt afectate în mare măsură de migraţiaforţei de muncă din economia Republicii Moldova spre alte zone).

S-a dorit de asemenea, identificarea măsurii în care globalizarea a putut influenţa IMM -

urile prin prisma fenomenului de migrare a forţei de muncă dinspre alte regiuni din exterior spre

Republica Moldova. Scorul mediu obţinut de 4,118 denotă faptul că decidenţii intervievaţi

consideră că migrarea forţei de muncă şi dinspre alte regiuni spre Republica Moldova afectează

activitatea IMM-urilor (circa 68% dintre manageri consideră că firma proprie a fost afectată de

migraţia forţei de muncă dinspre alte regiuni spre Republica Moldova). Se poate observa totuşi



96

că procentul celor care consideră că migraţia forţei de muncă dinspre alte regiuni spre Republica

Moldova afectează activitatea IMM-urilor este mai mic cu 23 de procente decât a celor care sunt

convinşi că firmele proprii sunt afectate în mare măsură de migraţia forţei de muncă din

economia Republicii Moldova spre alte zone.

S-a avut în vedere prin prezenta cercetare şi identificarea percepţiei managerilor asupra

efectelor pe care globalizarea le poate avea asupra accesului la tehnologiile performante. În urma

analizei datelor scorul mediu rezultat a fost de 4,231 ceea ce înseamnă că decidenţii intervievaţi

consideră că globalizarea are un impact puternic asupra accesului la tehnologiile performante şi

de către IMM-uri. Deci, majoritatea managerilor, cca 75% sunt de părere că accesul la

tehnologiile performante este facilitat în mare măsură de către globalizare.

În cadrul prezentei cercetări s-a dorit să se determine impactul pe care globalizarea îl

poate avea asupra comunicării dintre manageri şi personalul propriu din cadrul IMM-urilor.

Conform scorului mediu rezultat în urma analizei datelor (4,244) se poate constata că decidenţii

intervievaţi consideră că globalizarea are un efect cu impact puternic asupra comunicării dintre

manageri şi personalul din cadrul IMM-urilor din care fac parte. Mai mult de 74% dintre

manageri sunt de părere că globalizarea influenţează în mod semnificativ comunicarea cu

personalul propriei firme.

În urma analizei datelor rezultate de la întrebarea care a avut drept scop măsurareaefectului pe care globalizarea l-a putut avea asupra modificării formei de organizare a IMM-

urilor, scorul mediu rezultat a fost de 2,041 ceea ce înseamnă că decidenţii consideră că

globalizarea influenţează puţin forma de organizare a IMM-urilor. Circa 91% dintre respondenţi

consideră că globalizarea a afectat puţin sau chiar foarte puţin forma de organizare a firmei.

Întrebaţi fiind dacă consideră că globalizarea are un impact asupra capacităţii IMM-urilor

de a încheia parteneriate strategice, scorul mediu rezultat a fost de 3,991 ceea ce însemnă că

părerea este uşor favorabilă faţă de acest enunţ. Circa 89% dintre manageri sunt de părere căfenomenul de globalizare duce în mare măsură şi în foarte mare măsură la creşterea

posibilităţilor de a se încheia parteneriate.

În vederea determinării percepţiei managerilor de IMM-uri în legătură cu efectele pe care

globalizarea, prin prisma integrării Republicii Moldova în structuri politico-economice regionale

le poate avea asupra activităţii IMM-urilor s-a utilizat metoda diferenţiala semantică cu 5 trepte

iar scorul mediu rezultat este de 3,946 ceea ce înseamnă că respondenţii consideră că integrarea

Republicii Moldova în structuri politico-economice regionale va influenţa activitatea IMM-



97

urilor. Aproximativ 70% dintre respondenţi consideră că integrarea economică şi politică a

Republicii Moldova în structuri regionale (ca de exemplu UE) poate afecta mult sau foarte mult

activitatea IMM-urilor.

Conform ANOVA au fost calculate valorile lui F pentru fiecare model de regresie şi s-a

putut constata o îmbunătăţire a capacităţii de predicţie a modelului odată cu introducerea unui

nou factor. Pe măsură ce valoarea acestui test se îndepărtează de valoarea 1, cu atât capacitatea

de predicţie a modelului creşte. În cazul modelului 5 de regresie valoarea lui F este de 83,844 cu

o probabilitate de eroare egală cu 0,000, ceea ce presupune o validitate ridicată a modelului şi o

capacitate mare a predicţie a acestui model. În cele ce urmează vor fi prezentate valorile

coeficienţilor estimaţi ai ecuaţiei de regresie, precum şi semnificaţia lor statistică.

Figura. 3.1. Domeniile de activitate ale IMM-urilor din eşantion

Sursa: Elaborată de autor .

În ceea ce priveşte structura eşantionului de decidenţi din cadrul IMM -urilor intervievaţi

ea se prezintă astfel:

- majoritatea decidenţilor sunt din cadrul IMM-urilor care activează în domeniul

comerţului - 113 respondenţi; în agricultură – 72 de respondenţi; în prestări de servicii – 25 de

respondenţi; în construcţii – 7 respondenţi şi în domeniile productive – 4 respondenţi.

- majoritatea IMM-urilor din eşantion au o vechime între 2-6 ani pe piaţa din Republica

Moldova - 142.



99

- cifra de afaceri a IMM-urilor este: Sub 2 milioane € - 65; Între 2 şi 10 milioane € - 141; Între

11 şi 50 milioane € - 13; Peste 50 milioane € - 2.

Figura 3.4. Domeniile de activitate ale IMM-urilor din eşantion

Sursa: Elaborată de autor

- categoria de clienţi căreia se adresează IMM-urile din eşantion: Clienţi persoane fizice - 181;

Clienţi persoane juridice - 40.

Figura 3.5. Categoriile de clienţi cătora se adresează IMM-urile din eşantion




100

- Întrebaţi fiind cum apreciază nivelul actual de succes al IMM-ului pe care îl reprezintă cei mai

mulţi au ales nivelul mediu – 112 respondenţi.

Figura 3.6. Percepţia managerilor reprezentanţi ai IMM-urilor din eşantion faţă de nivelul actualde succes al IMM-ului pe care îl reprezintă

Sursa: Elaborată de autor - categoria de vârstă în care se încadrează cei mai mulţi respondenţi este între 25-45 de ani – 189

Figura 3.7. Categoriile de vârstă în care se încadrează respondenţiiSursa: Elaborată de autor



101

-

În ceea ce priveşte nivelul de studii a respondenţilor cei mai mulţi au studii universitare –

201

Figura 3.8. Nivelul de studii absolvit de respondenţi Sursa: Elaborată de autor

- referitor la tipul de decident cei mai mulţi sunt atât proprietarul IMM-ului (sau co-proprietarul),

cât şi managerul general (196 respondenţi).

Figura 3.9. Nivelul de decizie al respondenţilor în cadrul IMM-urilor


În cadrul procesului de analiză a informaţiilor obţinute cu ajutorul cercetării cantitative s-a

dorit să se identifice dacă există o corelaţie între variabila importanţa acordată globalizării de către



103

ai este punctul de origine al liniei

b1, b2, b3... bk sunt coeficientii beta pentru cele k variabile predictor

X1, X2, X3.... Xk sunt valorile celor k variabile predictor

sau

(6)

Măsurarea variabilelor a fost realizată cu ajutorul metodei de scalare diferenţiala

semantică care conduce la tipul de scală interval. Pentru a se putea facilita analiza datelor

specifice modelului de regresie liniară multiplă propus s-a utilizat pachetul de programe de

analiză statistico-matematică IBM SPSS versiunea 20.0.

S-a realizat o măsurare multicriterială a variabilelor considerate pentru modelul de

regresie liniară multiplă şi din acest considerent crearea propriu-zisă a modelului a presupus

includerea în trepte a variabilelor independente. Altfel spus, variabilele independente au fost

incluse în model una câte una, ţinând cont de capacitatea lor de a explica variaţia variabilei

dependente. Rezultatele modelelor de regresie vor fi prezentate în continuare:

Tabelul 3.1. Modelele de regresie determinate o dată cu introducerea fiecărei variabileindependente pe baza valorilor coeficientului de determinare multiplă

Modelul de regresie R

(coeficientulde corelaţiemultiplă)

R 2

(coeficientulde

determinare

multiplă)

R 2

ajustat

Modificare

R 2

1. 0,585 0,342 0,327 0,342

2. 0,665 0,442 0,429 0,100

3. 0,720 0,518 0,507 0,076

4. 0,743 0,552 0,542 0,034

5.

0,813 0,661 0,653 0,109

Sursa: Elaborată de autor.

O analiză mai aprofundată se va realiza pe baza modelului 5 din cadrul tabelului de mai

sus deoarece se poate observa că are cele mai mari valori pentru coeficientul de corelaţie

multi plă R şi pentru coeficientul de determinare multiplă R 2.

5. (7)



104

Tabelul 3.2. Informaţiile detaliate corespunzătoare modelului 5 de regresie liniară multiplă

R R 2 R

2ajustat Eroarea

standard a

variabilei

estimate

Modifi

carea

R 2

Modificarea

F

Grade

de

libertat

e

Modificarea

nivelului de

semnificaţiestatistică a

lui F

Durbin-

Watson

0,813 0,661 0,653 0,266 0,109 67,536 216 0,000 2,108

Sursa: [37, p. 90]

Valoarea coeficientului de corelaţie multiplă R sintetizează sensul legăturii dintre valorile

observate şi valorile previzionate pe baza modelului de regresie pentru variabila dependentă, care

în cazul nostru este importanţa acordată globalizării de către decidenţii din cadrul IMM-urilor

din Republica Moldova.

Deoarece R = 0,813 ceea ce înseamnă că are o valoare apropiată de valoare 1 cu sens

pozitiv, ceea ce confirmă faptul că relaţia dintre valorile observate şi cele previzionate ale

importanţei acordată globalizării este puternică, reprezentând un indiciu important al

consistenţei modelului avut în vedere.

Al doilea coeficient avut în vedere este cel de determinare multiplă (R 2) care se determină

prin ridicarea la pătrat a coeficientului de corelaţie multiplă R şi măsoară intensitatea relaţiei

exprimată de ecuaţia de regresie liniară multiplă. În cazul de faţă se poate afirma că 66,1% din

variaţia variabilei dependente importanţa acordată globalizării este determinată de variaţia

variabilelor cauzale respectiv: influenţa globalizării în ceea ce priveşte mobilitatea factorilor de

producţie (MFP), respectiv capacitatea de pătrundere pe noi pieţe (PPP), creşterea presiunii

concurenţei pe piaţa Republicii Moldova (PC), creşterea accesului la tehnologiile performante

(AT) şi posibilitatea încheierii de noi parteneriate (INP).

Restul variaţiei variabilei dependente de 33,9% se datorează variaţiei variabilei reziduale ε.

În acelaşi timp coeficientul de determinare multiplu arată, în cazul ecuaţiei de regresiei,

dacă există cumva multicoliniaritate. De aceea, R 2 nu trebuie să fie mai mic decât valoarea

oricărui coeficient de corelaţie simplă dintre variabila efect şi fiecare variabilă cauzală.Inexistenţa multicoliniarităţii ar presupune ca variabilele cauzale să fie independente [83, p.

318].

Alcătuirea modelului de regresie în trepte, ca şi în cazul de faţă, va spori valoarea lui R 2

odată ce se mai adaugă o nouă variabilă cauzală, astfel impactul unor variabile cauzale poate fi

minim. Pentru ca o astfel de problemă să fie descoperită se va determina valoarea lui R 2 ajustat,

care ţine seama de numărul de variabile independente şi de mărimea eşantionului.



105

[37, p. 91] (8)

Deoarece valoarea ajustată a lui R 2 este apropiată de valoarea lui R 2, duce la concluzia că

efectul ultimei variabile cauzale introduse în model (posibilitatea încheierii de noi parteneriate -

INP) este important asupra variaţiei variabilei dependente. Dacă valorile celor doi coeficienţi R 2

şi R 2 ajustat sunt apropiate acest lucru determină posibilitatea de a generaliza modelul de regresie

la nivelul întregii populaţii cercetate [58, p. 220]. Dacă modelul de regresie propus s-ar extinde la

nivelul întregii populaţii cercetate, variaţia variabilei dependente s-ar diminua cu 0,661-0,653 =

0,008, ceea ce înseamnă sub un punct procentual, faţă de variaţia ei întâlnită în cadrul

eşantionului studiat.

De asemenea, trebuie analizată eroarea standard a variabilei estimate care arată cu cât seabate o valoare a variabilei reziduale faţă de media variabilei reziduale.

[37, p. 92] (9)

În ceea ce priveşte eroarea standard a estimării (Std. Error of the Estimate), cu cât eroarea

estimării este mai mică, cu atât predicţia este mai sigură. În cazul corelaţiei analizate, eroarea

este mică, astfel că modelul poate fi considerat adecvat (0,266).

Pentru analizarea semnificaţiei statistice a modelului de regresie se testează ipoteza nulă

conform căreia R 2 coeficientul de determinare multiplă este egal cu zero, ceea ce însemnă că toţi

coeficienţii ecuaţiei de regresie au valoarea zero. În acest caz testul statistic utilizat este testul F

care se poate determina conform următoarei formule:

[ 32, p. 92] (10)

F modificat arată modificarea adusă valorii calculate a lui F de către variaţia suplimentară

a lui R 2 datorită includerii în model a ultimei variabile cauză. De aceea în tabel apare

modificarea lui F calculat pentru ultima variabilă cauză inclusă după formula:

(11)

Valoarea testului statistic F este de 67,536 care corespunde unei probabilităţi de garantare

a rezultatelor (Sig. F Change) de 0,000 (care este mai mică de 0,05). În aceste condiţii valoarea



106

lui F este semnificativă statistic deoarece probabilitatea ca această valoare a lui F să se datoreze

hazardului este sub 0.

Statistica Durbin-Watson testează ipoteza referitoare la inexistenţa autocorelării variabilei

reziduale, adică erorile să fie independente. Se consideră că se menţine modelul dacă valoarea

statisticii Durbin-Watson este cât mai apropiată de 2 şi se recomandă revizuirea acestuia dacă

statistica Durbin-Watson ia valori cât mai apropiate de 1 sau de 3. În cazul prezentului model,

valoarea statisticii Durbin-Watson este de 2,108, deci se poate afirma că modelul este valid din

punct de vedere al lipsei autocorelării variabilelor reziduale.

Tabelul de mai jos conţine informaţiile specifice analizei variaţiei (ANOVA) de care se

ţine cont pentru a se determina care este capacitatea de predicţie a modelului de regresie

comparându-se cu media variabilei dependente.

Tabelul 3.3. Analiza variaţiei pentru cele 5 modele (ANOVA)

Model Suma pătratelor

(Sum of Squares)

Grade de

libertate (df)

Media sumelor pătratelor

(Mean Square)

F Sig.

1. Regresie 57,874 1 57,874 22,349 .000

Reziduu 111,35 220

Total 169,224 221 0,506

2. Regresie 74,797 2 37,399 34,061 .000

Reziduu 94,427 219

Total 169,224 221 0,431

3. Regresie 87,658 3 29,219 46,212 .000

Reziduu 81,566 218

Total 169,224 221 0,374

4. Regresie 93,411 4 23,353 52,982 .000

Reziduu 75,813 217

Total 169,224 221 0,349

5. Regresie 111,857 5 22,371 83,844 .000

Reziduu 57,367 216

Total 169,224 221 0,266

Sursa: Elaborat de autor



107

a. Dependent Variable: importanţa acordată globalizării de către decidenţii din cadrul IMM-

urilor (GL)

Tabelul 3.4. Informaţiile specifice coeficienţilor estimaţi ai modelului de regresie

Coefficients

Model UnstandardizedCoefficients

StandardizedCoefficients

T Sig.

B Std. Error Beta

(Constanta) 3,941 0,341 8,014 0,000

MFP (X1) 0,272 0,056 0,268 4,846 0,000

PPP (X2) 0,252 0,039 0,249 4,050 0,000

PC (X3) 0,185 0,023 0,183 2,910 0,000

AT 0,208 0,067 0,197 3,118 0,000INP 0,341 0,055 0,322 6,223 0,000

Sursa: Elaborat de autor.

Estimarea parametrilor modelului de regresie s-a realizat prin metoda celor mai mici

pătrate, iar ecuaţia de regresie ca rezultat este:

(12)

(13)

Se poate constata că toate variabilele cauzale influenţează pozitiv variabila dependentă(toate variabilele au semnul +), astfel că percepţia asupra importanţei globalizării (GL) este

influenţată pozitiv de influenţa globalizării în ceea ce priveşte mobilitatea factorilor de

producţie (+0,272 pentru x1), respectiv capacitatea de pătrundere pe noi pieţe (+0,252 pentru

x2), creşterea presiunii concurenţei pe piaţa Republicii Moldova (+0,185 pentru x3), creşterea

accesului la tehnologiile performante (+0,208 pentru x4) şi posibilitatea încheierii de noi

parteneriate (+0,341 pentru x5).

Pe lângă sensul de influenţă a variabilei dependente, coeficienţii regresiei indică şiintensitatea influenţei acestora asupra variabilei dependente. Comparând valorile coeficienţilor

de regresie, se poate constata că cea mai mare influenţă este exercitată de variabila posibilitatea

încheierii de noi parteneriate (coeficientul cu valoarea cea mai mare 0,341). Ceea ce înseamnă

că la o modificare cu o unitate a percepţiei favorabile faţă de globalizare, acest lucru va

determina încrederea în posibilitatea de a încheia noi parteneriate cu 0,341 unităţi.

În ceea ce priveşte coloana denumită Beta din tabelul anterior ea conţine valori

standardizate ale coeficienţilor de regresie. Prin standardizare, valorile variabilele continue se



109

structură şi complexitate scăzută a activităţii, aşa cum este cazul pentru majoritatea

întreprinderilor mici şi mijlocii.

Fig 3.3. Procesul de planificare strategică în afaceri Sursa: [57].

IMM-urile vor avea un comportament managerial aparte, datorită formei specifice de

organizare care presupune o serie de raporturi particulare care există între factorii care deţin

proprietatea, exercită conducerea şi deţin răspunderea. De cele mai multe ori aceste atribute vor fi

Analiza de situaţie la nivel corporatist

Misiunea, scopurile şi obiectivelecorporatiste

Analiza de situaţie la nivel de unitatestrategică de afaceri

Misiunea, scopurile şi obiectivele unităţiistrategice de afaceri

Strategia unităţii strategice de afaceri

Scopuri şiobiective de

marketing

Strategia demarketing

Implementare

Evaluare şicontrol

Planuri de

marketing

Scopuri şiobiective de producţie

Strategia de

producţie

Implementare

Evaluare şicontrol

Scopuri şiobiectivefinanciare

Strategia

financiară

Implementare

Evaluare şicontrol

Scopuri şiobiective specifice resurselor umane

Strategia de

resurse

Implementare

Evaluare şicontrol

Alte scopuri şiobiective

funcţionale

Alte strategii

funcţionale

Implementare

Evaluare şicontrol

Planuri de producţie

Planurifinanciare

Planuri deresurse umane

Alte planurifuncţionale



111

Fig 3.5. Model de plan de management-marketing


Definir ea misiunii întreprinderii

Analiza situaţiei curente

Analiza pieţei Analiza SWOT Auditul financiar

Identificarea obiectivelor

Gruparea obiectivelor pe direcţiilestrategice de acţiune

Formularea strategiilor

Estimarea rezultatelor

aşteptate

Identificarea planurilor de acţiune şi

a variantelor strategice alternative

Bugetarea planului

Programul detaliat de implementare a planului

pe direcţii strategice de acţiune (primul an)

Fundamentarea mixuluide marketing

- Strategii de produs- Strategii de preţ - Strategii de distribuţie - Strate ii de romovare

Strategia financiară Strategia de producţie (prestaţie)

Strategia de resurseumane

Strategii funcţionaleadaptate

necesităţilor curente

Reevaluare şiajustarea

obiectivelor pentruurmătoarele perioade



112

Procesul de planificare strategică, aşa cum este prezentat în figura de mai sus este întâlnit

în cadrul corporaţiilor mari, ale companiilor care prezintă o complexitate deosebită a activităţii

desfăşurate, fiind necesară definirea mai multor unităţi strategice de afaceri, corespunzătoare

diferitelor domenii de afacer i în care compania activează.

În cazul IMM-urilor, procesul de planificare strategică va fi asemănător, cu menţiunea că

nu va exista etapa specifică pentru analiza de situaţie la nivel corporatist, stabilirea misiunii,

scopurilor şi obiectivelor corporatiste. Întreprinderea mică sau mijlocie va fi similară unei unităţi

strategice de afaceri, fiindu-i necesare analiza de situaţie şi definirea scopului şi a obiectivelor

specifice. Ulterior procesul de planificare va pune în valoare fundamentarea strategiei de afaceri

a întreprinderii pe 5 direcţii principale: marketing, producţie, financiar, resurse umane şi alte

activităţi funcţionale în funcţie de necesităţi (de ex: strategia de dezvoltare a parteneriatelor etc).

În vederea dezvoltării armonioase a organizaţiei, managementul trebuie să aibă în vedere o

serie de elemente sintetizate în cadrul figurii de mai sus.

Fig 3.6. Factorii de mediu corespunzători influenţei globalizării, obiectivele şi activităţile adaptateSursa: Elaborată de autor

oportunitatea pentru IMM-uri de a pătrunde pe alte pieţe creşterea mobilităţii factorilor de producţie

oportunităţi noi pentru IMM-uri de a

identifica resurse necesare derulării activităţii(surse noi şi facile de finanţare internaţională,accesul mai uşor la furnizori de materii prime

şi materiale aflaţi la mare distanţă etc) facilitarea accesului la tehnologii

performante

migraţia forţei de muncă de la exterior către

Republica Moldova creşte posibilitatea încheierii de parteneriate strategice

integrarea în structuri regionale economico- politice

globalizarea nu afectează în mod explicitforma de organizare curentă a IMM-urilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

creşterea presiunii concurenţei afectează comunicarea dintremanagement şi personalul din cadrul IMM-

urilor

migrarea forţei de muncă din Republica

Moldova spre exterior

clienţii au un comportament de consummai pretenţios, cresc cerinţele clienţilor schimbări legislative care pot afectaactivitatea IMM-urilor (reversul integrăriiregionale care duce la necesitatea

armonizării legislaţiei naţionale cu ceaspecifică formei de integrare – uneori îndetrimentul interesului întreprinzătorilornaţionali)

Influenţele exercitate de către globalizare la nivelulmediului de afaceri pentru IMM-uri



114

Deciziile strategice referitoare la modalităţile de abordare a pieţelor şi utilizarea creativă a

resurselor existente prin creşterea productivităţii, sunt printre cele mai importante în cazul IMM-

urilor, deoarece acestea nu dispun de posibilităţi extinse de a-şi modifica baza de active sau furnizorii

actuali.

Cercetarea cantitativă sub forma anchetei de teren, a evidenţiat o serie de elemente

cuantificabile drept factori de mediu care vor influenţa activitatea IMM-urilor în contextul

globalizării actuale a afacerilor.

Adaptarea IMM-urilor la acţiunea acestor factori presupune elaborarea unui model de plan

de management - marketing care să asigure identificarea şi fundamentarea celor mai potrivite

strategii de afaceri pentru IMM-uri.

Modelul propus este reprezentat în cadrul figurii de mai sus.

Adaptarea modelului propus la acţiunea factorilor caracteristici pentru influenţa

globalizării, presupune într -o primă etapă gruparea corespunzătoare a acestora sub forma

oportunităţilor şi ameninţărilor din mediul extern.

Astfel, informaţiile vor putea fi încorporate la nivelul analizei situaţiei curente, mai precis

în cadrul analizei SWOT Fig. 3.6.

Seturile de activităţi prezentate se vor particulariza pentru fiecare entitate economică în parte, deoarece, deşi au la bază obiective similare enunţate ca urmare a influenţelor evidenţiate

de cercetarea anchetă de teren, resursele interne ale fiecărei întreprinderi sunt diferite.

Astfel, modalităţile concrete prin care obiectivele identificate vor fi atinse la nivelul

întreprinderilor sunt direct determinate de disponibilităţile financiare, de personal, de know-how,

poziţia pe piaţă, atuurile concurenţiale existente şi nu în ultimul rând de specificul industriei în

care acţionează întreprinderea.

Aşa cum a rezultat în urma cercetării, cele mai importante elemente se referă la variabilele:mobilitatea factorilor de producţie, puterea de pătrundere pe alte pieţe, presiunea concurenţei,

accesul la tehnologie, posibilitatea încheierii de noi parteneriate. Aceşti factori de mediu

determină răspunsuri specifice din partea IMM-urilor din cadrul economiei moldoveneşti,

modelul general de abordare strategică fiind cel prezentat mai sus.

Problematica influenţei fenomenului de globalizare necesită cercetări extinse care să

surprindă evoluţia în timp a acestor factori de influenţă şi să permită astfel, enunţarea unor noi

concluzii şi identificarea unor direcţii de acţiune corespunzătoare.



115

Din punct de vedere al aplicării procesului de planificare strategică în cadrul IMM-urilor,

vom exemplifica în cele ce urmează acest proces pe situaţia concretă a trei firme, firme în care

atât rezultatele cercetării cantitative, ancheta de teren cât şi modelul de plan de management –

marketing au fost aplicate concret.

Cercetarea cantitativă sub forma anchetei de teren a relevat o serie de elemente esen ţiale

care influenţează activitatea derulată de către IMM-uri în condiţiile economiei actuale globale.

Aceste variabile vor influenţa în mod diferit firmele supuse analizei, în funcţie de situaţia

specifică a pieţei pe care acţionează, vechimea pe piaţă, natura relaţiilor cu partenerii, furnizorii,

tipologia produselor sau a serviciilor prestate etc.

A. Implementarea rezultatelor cercetării cantitative şi a modelului de plan de

management-marketing în cadrul activităţii SC Grădina Mărioarei SRL

SC Gr ădina Mărioarei SRL reprezintă o micro întreprindere, care are totuşi fixate o serie de

obiective ambiţioase asa cum se poate observa şi în cadrul prezentării realizate în anexa nr.7.

Pentru managementul întreprinderii următoarele informaţii rezultate în urma cercetării şi a

dezvoltării modelului de plan de management-marketing au prezentat o importanţă deosebită:

- Oportunitatea de pătrundere pe pieţe externe;

- Creşterea mobilităţii factorilor de producţie;

-

Oportunitatea de a identifica mai uşor furnizori de materiale şi produse necesare

derulării activităţii firmei;

- Problemele de comunicare dintre management şi personal;

-

Necesitatea motivării suplimentare a personalului;

- Necesitatea îmbunătăţirii managementului stocurilor;

- Necesitatea îmbunătăţirii capacităţii firmei de a previziona corect cererea de consum.

Pe baza acestor categorii de informaţii esenţiale au fost enunţate obiective strategice

aferente pentru fiecare domeniu de activitate strategică a întreprinderii (mixul de marketing,financiar, proces de producţie, resursele umane, obiective funcţionale):

I. Obiective specifice mixului de marketing

- identificarea nişelor de piaţă profitabile atât la nivelul R. Moldova cât şi în special la

nivelul economiei româneşti şi chiar externe;

- crearea unei noi campanii promoţionale destinate nişelor de piaţă identificate;

- optimizarea sistemului de distribuţie al firmei;

- cercetarea şi previzionarea cererii de piaţă;



116

- identificarea de noi produse cerute pe piaţa de profil a întreprinderii.

II. Obiective specifice operaţiunilor financiare ale î ntreprinderii

- Identificarea de surse de finanţare suplimentar ă;

-

Optimizarea înregistr ărilor financiar-contabile în cadrul firmei.

III. Obiective specifice procesului de producţie

- Implementarea unui program de identificare de noi furnizori de materiale şi produse

pentru firmă utilizând noi canale de comunicare (directoare internet, email etc);

-

Identificarea modalităţilor de prevenire a rupturilor de stocuri;

- Optimizarea structurii gamei de produse importate şi distribuite.

IV. Obiective privind resursele umane

-

Identificarea modalităţilor de optimizare a motivaţiei angajaţilor colaboratori;

- Îmbunătăţirea procesului de comunicare dintre managementul întreprinderii şi angajaţi.

V. Obiective de natură funcţională

- Dezvoltarea de noi parteneriate cu distribuitori de pe piaţa din România şi Ucraina;

- Îmbunătăţirea proceselor de management.

În vederea atingerii obietivelor enunţate mai sus, în cadrul aplicării modelului planului de

management-marketing s-au identificat următoarele seturi de activităţi specifice pentru fiecare

tip de obiectiv în parte:

I. Activităţi corespunzătoare obiectivelor identificate pentru implementarea mixului

de marketing

a)

Realizarea de cercetări de marketing axate pe cunoaşterea preferinţelor consumatorilor

pentru principalele tipuri de produse comercializate de către firmă;

b) Investigarea surselor de date statistice disponibile inclusiv online referitoare la

consumul de produse comercializate sau asemănătoare acestora;

c)

Modificarea interfeţei website-ului firmei atât din punct de vedere al identităţii vizuale,cât şi al conţinutului şi a modalităţilor de structurare a informaţiei;

d)

Derularea de cercetări de marketing online, postate pe site-ul firmei axate pe

identificarea rapidă a trendurilor de consum şi a preferinţelor consumatorilor actuali ai

firmei;

e) Fundamentarea şi implementarea unei campanii promoţionale axate pe tehnici de

marketing direct, promoţii legate, discounturi şi oferte speciale pentru clienţii fideli;



117

f)

Realizarea unor cercetări calitative destinate identificării produselor şi/sau serviciilor

înrudite cu actualele produse comercializate la nivelul motivaţiilor de consum ale

clienţilor;

g)

Implementarea unui sistem de măsurare a vitezei de circulaţie a produselor de-a lungul

principalelor canale de distribuţie utilizate în prezent de către firmă;

h) Testarea unor noi marje de adaos comercial în relaţia cu actualii distribuitori.

II. Activităţi corespunzătoare obiectivelor identificate pentru optimizarea situaţiei

financiare a firmei

a) Depunerea documentaţiei necesare pentru accesarea de fonduri europene în parteneriat

cu alţi agenţi economici din categoria IMM-urilor;

b)

Analizarea oportunităţilor de finanţare la nivelul camerelor de comer ţ şi industrie;

c) Implementarea unui nou soft contabil care să permită operarea mai uşoar ă a vânzărilor

realizate cu ajutorul interfeţei de comer ţ electronic a website-ului.

III. Activităţi corespunzătoare obiectivelor identificate pentru optimizarea proceselor

de producţie/desfacere

a) Conectarea întreprinderii la sursele de informaţii online disponibile privind furnizorii de

materiale şi/sau produse comercializate;

b)

Derularea unei campanii de e-mail direct în vederea stabilirii de contacte cu potenţialii

furnizori identificaţi;

c) Utilizarea informaţiilor obţinute cu ajutorul chestionarelor online referitoare la

preferinţele consumatorilor actuali pentru previzionarea necesarului de marf ă şi a

rotaţiei stocurilor;

d) Derularea unui program de gestionare a fluxurilor de distribuţie/consum extins pentru

toată piaţa ocupată de către firmă.

IV.

Activităţi corespunzătoare obiectivelor identificate pentru optimizareamanagementului resurselor umane

a)

Identificarea cauzelor care contribuie la randamentul scăzut al personalului – agenţi de

vânzări colaboratori;

b) Implementarea unui sistem de motivare suplimentar ă a personalului atât extrinsec cât şi

intrinsec, cu accentul pus pe avantajele unei colabor ări de durată dintre firmă şi angajaţii

colaboratori;



118

c)

Elaborarea unor noi protocoale de comunicare în cadrul întreprinderii şi organizarea

unor traininguri adresate personalului, training vizând dezvoltarea personală şi

cultivarea responsabilităţii profesionale;

d)

Organizarea de team - buildinguri care să implice utilizarea unora dintre produsele

comercializate de către firmă (hamace etc).

V. Activităţi corespunzătoare obiectivelor de natură funcţională

a) Realizarea unui audit periodic al întreprinderii pe baza instrumentelor de analiză

specifică managementului modern – analiza SWOT, PEST, analiza diagnostic etc;

b) Implementarea de programe comune referitoare la trainingul angaja ţilor cu distributorii

firmei;

c)

Stabilirea unui protocol de comunicare şi dialog cu distribuitorii în vederea optimizării

fluxurilor de produse desf ăcute, corelarea importurilor cu exporturile şi cu necesarul de

pe piaţa locală a acestora.

B. Implementarea rezultatelor cercetării cantitative şi a modelului de plan de

management-marketing î n cadrul activităţii SC Individuale Prunean N

SC individuală Prunean N. reprezintă o microîntreprindere care îşi desfaşoar ă activitatea în

principal pe piaţa din Republica Moldova. Această societate individuală reprezintă un exemplu

tipic de IMM care doreşte să îşi extindă activitatea şi să se repoziţioneze pe piaţă. I. 1. Obiective referitoare la implementarea mixului de marketing

- Identificarea preferinţelor consumatorilor de pe piaţa Republica Moldova în raport cu o

nouă linie de produse;

- Determinarea oportunităţii de extindere a ariei de desfacere a firmei pe teritoriul

României în parteneriat cu firme din România;

-

Dezvoltarea unui program de fidelizare atât pentru clienţii vechi cât şi pentru clienţii

curenţi ai firmei;- Optimizarea comunicării pe internet a firmei.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la

implementarea mixului de marketing

a) Fundamentarea şi implementarea unei cercetări de marketing la nivelul consumatorilor

din Republica Moldova destinată identificării motivelor de cumpărare şi consum, precum

şi a aşteptărilor consumatorilor faţă de gama de produse actuală a firmei;



119

b) Derularea unei cercetări calitative având drept scop testarea unui nou tip de hamac,

necomercializat până în prezent pe piaţa din Republica Moldova;

c) Stabilirea de contacte şi iniţierea de discuţii cu potenţiali parteneri români interesaţi de

colaborarea directă cu SC Prunean N;

d) Studierea fezabilităţii unei investiţii într-un magazin deschis pe piaţa din România;

e) Realizarea unei cercetări calitative sub forma focus – grupurilor având ca scop

determinarea factorilor care contribuie la fidelizarea consumatorilor de hamace şi

formatul instrumentelor de fidelizare eficiente (card de fidelitate, bonuri de discount,

clubul consumatorilor fideli etc);

f) Crearea unui website personalizat, având o interfaţă simplă, intuitivă şi uşor de utilizat,

adaptată comenzilor online. Promovarea web-site-ului cu ajutorul motoarelor de căutare

şi indexarea sa în directoarele de produse din domeniu.

II. 1. Obiective referitoare la activitatea financiară a î ntreprinderii

-

Implementarea unui sistem de evidenţiere financiar ă a fluxurilor de venituri şi cheltuieli

care să permită optimizarea activităţii firmei (alternarea perioadelor cu vânzări mari cu

cele având vânzări mici sau foarte mici) ;

- Identificarea de oportunităţi de finanţare pentru IMM-uri prin asocierea cu parteneri

care au mai accesat fonduri europene până în prezent.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la activitatea

financiară

a)

Realizarea de prognoze a volumului de vânzări pornind de la istoricul acestora, cu

evidenţierea oscilaţiilor cererii de consum pe cel puţin 5 ani în urmă;

b) Investigarea surselor de informaţii privind proiectele europene şi identificarea

partenerilor de afaceri care au mai participat în cadrul proiectelor europene;

c) Iniţierea unui parteneriat în cadrul unui proiect adresat axei referitoare la dezvoltareaactivităţii IMM-urilor din cadrul Programului Horizon 2020 iniţiat de Uniunea

Europeană.

III. 1. Obiective referitoare la procesul de desfacere al î ntreprinderii

- Extinderea gamei de produse comercializate;

- Introducerea unei game de servicii prestate de către firmă (reparaţii şi

modificări/personalizări hamace).



120

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la procesul de

desfacere al î ntreprinderii

a) Utilizarea rezultatelor cercetărilor realizate pe motivaţiile de cumpărare şi preferinţele

consumatorilor pentru achiziţionarea de noi modele de hamace care să satisfacă cerinţele

consumatorilor;

b) Identificarea resurselor necesare pentru implementarea de servicii în oferta firmei;

c) Testarea serviciilor noi introduse pe piaţă, cu oferte legate iniţial de produsele mai

scumpe din cadrul actualei game vândute.

IV.1. Obiective referitoare la resursele umane

- Angajarea de personal suplimentar necesar extinderii activităţii firmei;

-

Implementarea unor principii ferme în cadrul personalului referitoare la orientarea către

clienţi şi promovarea valorilor firmei – onestitate, calitate, service promp, dialogul

constant cu clienţii.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la resursele

umane

a) Derularea unui proces de identificare şi selectare a personalului calificat necesar;

b) Desf ăşurarea unor sesiuni de pregătire a personalului în vederea respectării cerinţelor

esenţiale pentru relaţionarea cu clienţii;c) Monitorizarea şi încurajarea comportamentului corespunzător al angajaţilor în relaţia

cu clienţii.

V.1. Obiective referitoare la aspecte funcţionale curente ale întreprinderii

- modificarea statutului firmei de la întreprindere individuală la SRL, în concordanţă cu

extinderea activităţii şi angajarea de personal suplimentar;

- fundamentarea unei strategii de extindere a activităţii bazate pe parteneriatele strategice

cu firme de pe piaţa din România.2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor funcţionale

a) derularea procedurilor necesare pentru schimbarea statutului firmei;

b) stabilirea contactelor şi a planificării întâlnirilor necesare pentru definirea cadrului de

colaborare cu partenerii identificaţi (obiective comune, activităţi, extinderea activităţii,

deschiderea unui punct de lucru/magazin pe teritoriul României etc).

C. Implementarea rezultatelor cercetării cantitative şi a modelului de plan de

management-marketing î n cadrul activităţii SC Monirom Trading SRL



121

SC Monirom Trading SRL reprezintă o întreprindere mică aflată într-o continuă evoluţie.

De la înfiinţare şi până în prezent, firma şi-a păstrat o serie de obiective care se centrează în mod

esenţial pe dezvoltarea de relaţii pe termen lung cu clienţii. Această orientare provine şi din

faptul că firma a avut de la bun început atât clienţi persoane fizice cât şi clienţi persoane juridice,

ceea ce a necesitat o orientare strategică specifică marketingului business to business.

Adaptarea rezultatelor cercetării cantitative referitoare la influenţa globalizării asupra

activităţii IMM-urilor a fost combinată cu o analiză SWOT la nivelul firmei, rezultând astfel o

serie de obiective strategice care necesită atenţia imediată a managementului:

I. 1. Obiective referitoare la implementarea mixului de marketing:

- Dezvoltarea continuă a gamei de produse comercializate, în special pentru segmentul

de consumatori persoane fizice cu putere mare de cumpărare şi segmentul de

consumatori industriali;

- Refacerea identităţii vizuale a Logo-ului înregistrat de către firmă şi prin extensie a

principalelor elemente de comunicare de marketing – brand manual, website etc;

-

Extinderea canalelor de distribuţie şi în afara ţării – piaţa din Bulgaria;

- Implementarea unui program de fidelizare a clienţilor adresat atât companiilor cât şi

clienţilor persoane fizice;

-

Cercetarea preferinţelor consumatorilor şi a atitudinilor acestora faţă de utilizarea

becurilor ecologice.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la

implementarea mixului de marketing

a) Derularea unei cercetări cantitative, reprezentative statistic în raport cu piaţa naţională,

axată pe identificarea subsegmentelor de consumatori din cadrul celor două segmente

esenţiale pentru firmă – clienţi persoane fizice şi respectiv clienţi persoane juridice;

b)

Derularea unei cercetări calitative sub forma focus grupurilor pentru identificareamotivaţiilor de consum şi a preferinţelor consumatorilor din segmentul consumatori

persoane fizice cu putere mare de cumpărare;

c) Derularea unei cercetări calitative sub forma interviului în profunzime adresată

managerilor din cadrul companiilor care constituie clienţii persoane juridice ai SC

Monirom Trading SRL, axată pe identificarea nevoilor acestor clienţi organizaţionali

în ceea ce priveşte produse care nu se află în prezent în oferta curentă a firmei;



122

d)

Contractarea unei firme specializate în design publicitar pentru crearea şi testarea

noului logo al firmei. Realizarea manualului de brand şi testarea elementelor de

identitate vizuală propuse;

e)

Modificarea lay-out-ului site-ului www.monirom.ro în concordanţă cu noua identitate

vizuală propusă pentru logo. Modificarea modalităţii de structurare a informaţiei pe

site precum şi crearea unei interfeţe în limba engleză a site-ului, adresată viitorilor

clienţi externi;

f)

Stabilirea de contacte şi negocierea marjelor oferite distribuitorilor de pe piaţa din

Bulgaria. Fructificarea contactelor identificate la târgul Construct Expo din aprilie

organizat de către Romexpo S.A;

g)

Identificarea profilului clientului fidel pentru produsele firmei, particularizat pe cele

două categorii – persoane fizice şi persoane juridice. Utilizarea atributelor de fidelizare

identificate pentru a crea programul de fidelizare adresat celor două categorii;

h)

Cercetarea preferinţelor consumatorilor casnici pentru becurile ecologice.

Determinarea gradului de sensibilizare al consumatorilor pentru produsele ecologice în

general.

II.1. Obiective referitoare la activitatea financiară a î ntreprinderii

-

Optimizarea fluxurilor referitoare la cash-flow-ul firmei prin corelarea previzionării

vânzărilor pe tipuri de clienţi şi produse cu politica privind stocurile;

- Accesarea finanţărilor europene în cadrul Horizon 2020, secţiunea inovare şi implicare

socială a IMM-urilor.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la activitatea

financiară

a)

Realizarea de previziuni prin metoda cotelor referitoare la volumul de vânzări pe

zone geografice, tipuri de produse şi tipuri de clienţi; b) Utilizarea informaţiilor referitoare la previzionarea vânzărilor şi volumul acestora

pentru optimizarea stocurilor curente şi viitoare. Crearea unei baze de date

dinamice care corelează fluxurile de cheltuieli şi venituri cu dinamica vânzărilor

şi a stocurilor de produse;

c) Contractarea unei firme specializate în elaborarea proiectelor cu fonduri europene,

realizarea şi depunerea documentaţiei pentru câştigarea unui proiect referitor la



123

educarea ecologică a populaţiei – creşterea motivaţiei pentru un consum

responsabil de produse electrice.

III.1. Obiective referitoare la procesul de desfacere al î ntreprinderii

-

Îmbunătăţirea identităţii vizuale şi a ambianţei din cadrul punctelor de vânzare;

-

Utilizarea bazei de date referitoare la corelarea vânzărilor cu fluxurile financiare pentru

optimizarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi transferul acestora între punctele de

vânzare;

-

Asigurarea aprovizionării ”just in time”, în special pentru locaţiile de vânzare mai noi;

- Corelarea vânzărilor înregistrate pe canalele electronice cu cele din punctele de vânzare

clasice.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la procesul de

desfacere al î ntreprinderii

a) Realizarea de elemente necesare pentru amenajarea corespunzătoare a ambianţei şi a

identităţii vizuale diferite a magazinelor pornindu-se de la modificările aduse logo-ului

şi imaginea unitar ă;

b) Efectuarea de training-uri dedicate personalului vânzător din magazin, în vederea

sublinierii noii identităţi vizuale în relaţionarea cu clienţii şi punerea în valoare a unei

ambianţe de vânzare diferite;

c) Monitorizarea dinamicii stocurilor şi relocarea acestora în funcţie de dinamica

vânzărilor coroborată cu previzionarea acestora;

d)

Realizarea unei programări eficiente a aprovizionării cu necesarul de produse pe

categorii în cazul locaţiilor de vânzare mai noi. Monitorizarea atentă a dinamicii

vânzărilor pentru aceste locaţii;

e)

Coroborarea informaţiilor provenite din mediul online referitoare la volumul şi

dinamica vânzărilor realizate cu ajutorul interfeţei de e-commerce aferente website-uluicu vânzările realizate off-line;

f)

Implementarea unei baze de date comune care să unifice evidenţa vânzărilor realizate

pentru canalele de vânzare offline cu cel online.

IV.1. Obiective referitoare la resursele umane

- Suplimentarea personalului angajat în vânzări pentru a optimiza corespunzător prezenţa

firmei în piaţă;

- Identificarea de noi modalităţi de motivare a personalului;



124

- Îmbunătăţirea colabor ării firmei cu instituţii de învăţământ care ofer ă programe de

pregătire pentru dezvoltarea competenţelor de lucr ător comercial;

- Cointeresarea personalului în direcţia educării şi motivării consumatorilor casnici pentru

promovarea consumului de produse ecologice;

-

Dimensionarea corespunzătoare a personalului care gestionează interfaţa de vânzări

electronice.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor referitoare la resursele

umane

a) Organizarea de sedinţe şi întâlniri cu personalul angrenat în vânzări în vederea

identificării necesarului de personal suplimentar;

b)

Organizarea procesului de angajare/recrutare a noilor angajaţi;

c) Derularea unor cercetări calitative pe categorii de personal ale firmei necesare pentru

identificarea metodelor eficiente de motivare a acestuia;

d)

Stabilirea de protocoale de colaborare cu instituţii de învăţământ referitoare la proiecte

care implică pregătirea personalului în domeniul comercial;

e) Tr ăinuirea personalului în direcţia promovării principiilor consumului ecologic al

produselor electrice;

f)

Angajarea unui număr de 3 operatori vânzări dedicaţi pentru activitatea aferentă

website-ului.

V.1. Obiective referitoare la aspecte funcţionale curente ale întreprinderii

- implementarea principiilor specifice marketingului relaţional în activitatea firmei;

- optimizarea proceselor decizionale la nivelul managementului firmei.

2. Activităţile avute î n vedere pentru atingerea obiectivelor funcţionale

a) Identificarea nevoilor de afaceri ale principalilor parteneri şi furnizori ai firmei;

b) Organizarea şi derularea de întâlniri în vederea promovării intereselor comune ale partenerilor;

c) Fundamentarea unei strategii de relaţionare pe termen lung şi crearea unei reţele de

marketing funcţionale;

d) Realizarea unei analize diagnostic complete referitoare la eficienţa procesului

decizional în cadrul firmei;

e) Implementarea sistemului de management prin obiective.



125

3.4. CONCLUZII LA CAPITOLUL 3

1. Metodologia cercetării referitoare la percepţia managerilor/ proprietarilor de IMM-uri din

Republica Moldova faţă de impactul globalizării asupra activităţii IMM-urilor din perspectiva

sustenabilităţii acestora este specifică unei cercetări cantitative sub forma anchetei de teren pe

bază de chestionar. Astfel, conform metodologiei, a fost definită într -o primă etapă problema

decizională care stă la baza cercetării. În directă legătură cu aceasta s-a enunţat scopul cercetării,

în cadrul celei de a doua etape. Scopul cercetării a stabilit cadrul general necesar derulării

investigaţiilor. A urmat cea de a treia etapă constând în identificar ea pe baza scopului şi a

problemei decizionale a obiectivelor şi ipotezelor cercetării. Fiecărui obiectiv identificat i-a fost

asociată o ipoteză de lucru, care ajută la stabilirea variabilelor implicate şi la enunţarea

întrebărilor din chestionar. În acest mod au fost identificate nu mai puţin de 16 obiective cu

ipotezele aferente. O dată încheiată identificarea obiectivelor şi a ipotezelor, procesul specific

metodologiei cercetărilor de tip anchetă de teren, a presupus definirea conceptuală şi

operaţională a varibilelor corespunzătoare fiecărui obiectiv şi ipoteză avansată. Definirea

conceptuală şi operaţională a variabilelor a permis enunţarea mai facilă a întrebărilor şi a

variantelor de răspuns. După realizarea chestionarului aferent cercetării s-a avut în vedere

stabilirea unităţii de sondaj şi de observare şi determinarea mărimii eşantionului utilizat pentru

strângerea informaţiilor. Astfel, ţinându-se cont de scopul şi obiectivele cercetării, s-a stabilit

drept unitate de observare întreprinderea mică sau mijlocie, în timp ce unitatea de sondaj a fost

aleasă ca fiind managerii/proprietarii întreprinderilor mici şi mijlocii de la nivelul economiei

Republicii Moldova.

2. Aportul propriu la nivelul capitolului 3 este constituit de către proiectarea însăşi a cercetării,

fiind mai bine evidenţiat începând cu etape corespunzătoare identificării obiectivelor şi avansării

ipotezelor cercetării. Cele 16 obiective sunt produsul experienţei ştiinţifice şi al activităţilor de

documentare ale autoarei, concretizându-se în crearea unui chestionar original şi punerea învaloare a unor variabile care pot caracteriza impactul globalizării asupra IMM-urilor, de

asemenea originale. Pe baza acestor considerente, având în vedere caracterul original al

variabilelor identificate, modelul de regresie construit pe baza acestora este şi el original, prin

conţinutul său. Pentru construirea modelului s-a utilizat metoda de analiză multivariată a

regresiei liniare multiple, metodă consacrată în literatura ştiintifică specifică analizei statistico-

econometrice. Astfel, modelul este construit pe baza unei metode ştiinţifice validate, rezultând

într -un construct original din punct de vedere al conţinutului reprezentat atât de către variabilele



126

identificate cât şi de relaţia demonstrată între acestea. În urma calculelor, modelul a validat

corelaţia existentă între variabila referitoare la importanţa acordată globalizării şi celelalte

variabile luate în considerare ca variabile independente (mobilitatea factorilor de producţie,

capacitatea de pătrundere pe noi pieţe, creşterea presiunii concurenţei pe piaţa Republicii

Moldova, creşterea accesului la tehnologiile performante şi posibilitatea încheierii de noi

parteneriate).

3. Din analiza ipotezelor avansate în cadrul cercetării şi a datelor culese s-a constatat că s-au

verificat ipotezele avansate în cadrul fundamentării cercetării. Mai mult decât atât, calcularea

scorului mediu agregat pentru toate întrebările din chestionar (formulate sub forma

diferenţialelor semantice) a condus la obţinerea rezultatului de 4,434, ceea ce a indicat o opinie

agregată, generalizată la nivelul întregului eşantion investigat în ceea ce priveşte importanţa

globalizării în economie (81 % dintre respondenţi au avut o opinie favorabilă, măsurată cu

ajutorul diferenţialei semantice).

4. Datele culese în urma cercetării au permis autorului realizarea unei analize multivariate prin

care s-a dorit identificarea corelaţiilor existente între variabila ”importanţa acordată globalizării

de către decidenţii de la nivelul IMM-urilor” considerată drept variabila dependentă şi influenţa

globalizării asupra sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova.

5. Analizarea modelului de regresie a relevat faptul ca există o corelaţie pozitivă între variabileleluate în considerare, cu preponderenţă evidenţiindu-se ca intensitate a influenţei variabila

referitoare la ”influenţa globalizării asupra posibilităţilor de încheiere de noi parteneriate pentru

IMM-uri”.

6. Verificarea tuturor ipotezelor avansate conduce la concluzia firească că, influenţele exercitate

de către fenomenul complex al globalizării asupra sustenabilităţii şi diverselor aspecte ale

activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii sunt puternic ancorate în realitatea economică

obiectivă.



127

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Demersul de investigare în planul conceptual, respectiv în planul aplicativ al tezei de

doctorat a evidenţiat o serie de elemente care pot fi sintetizate în cele ce urmează sub forma unor

concluzii, având corespondent în avansarea unor propuneri aflate într -o legătură directă. Astfel,

cercetarea ştiinţifică teoretico-aplicativă privind impactul fenomenului globalizării asupra

sustenabilităţii IMM-urilor a condus la următoarele concluzii generale:

1. O primă concluzie se ref eră la rolul globalizării în raport cu o nouă ordine economică

mondială. Cu toate că revoluţia tehnologică actuală a avut o influenţă pozitivă asupra

globalizării, aceasta este, în primul rând, consecinţa utilizării în plan mondial a unei anumite

filosofii politice, sociale şi economice. Globalizarea la nivel economic are un impact favorabil în

domeniul dezvoltării sustenabile a întreprinderilor mici şi mijlocii.

2. Este de la sine înţeles că, având în vedere multiplele conexiuni atât dintre planul

macroeconomic cât şi cel microeconomic, şi efectele globalizării vor avea un impact asupra

dezvoltării durabile la nivel de întreprinderi mici şi mijlocii, naţional şi mondial.

3. În viziunea autorului globalizarea are drept rol lăgirea diviziunii muncii, progresul rapid

în tehnologie contribuind la adâncirea ei, reprezentând totodată o ameninţare pentru stabilitatea

locurilor de muncă şi siguranţa veniturilor, indiferent că se face referire la ţările bogate sau la

cele sărace, motivul fiind dezvoltarea pieţelor globale, restructurarea economiei, a

întreprinderilor şi a instituţiilor.

4. Din perspectiva relaţiilor economice internaţionale se poate remarca şi un efect al

procesului de globalizare asupra capacităţii statelor de a gestiona problemele de natură

macroeconomică cum ar fi: sustenabilitatea prin redistribuirea bunăstării şi protejarea mediului

înconjurător.

Devine evidentă de asemenea situaţia în care statele nu mai pot reglementa o serie de

probleme, care, datorită globalizării au caracter transfrontalier nemaiputând fi localizate cu precizie într -un spaţiu delimitat fizic, aceste elemente au condus în timp la manifestarea unor

adevărate "deficite de guvernare" pe plan social, democratic, ecologic ş i al politicilor de

securitate.

5. Problematica efectelor pe care globalizarea le are la nivel macroeconomic, se corelează,

se completează aşa cum s-a afirmat mai devreme cu efectele acesteia la nivel microeconomic, în

special la nivelul activităţii agenţilor economici. Dintre aceştia, o situaţie specială o prezintă

categoria economică a întreprinderilor mici şi mijlocii, ca fiind cea mai dinamică verigă a



128

economiei mondiale, reprezentând circa 80% din potenţialul de locuri de muncă la nivel

internaţional.

6. Globalizarea a adus o serie de provocări atât la nivelul firmelor mari şi foarte mari cât şi

la nivelul companiilor mai mici. Schimbările profunde care au avut loc în ultimii 25-30 de ani la

nivelul mediului global de afaceri au solicitat în mod cu totul deosebit capacitatea de adaptare a

firmelor. Astfel, un al efect al globalizării din perspectiva IMM-urilor se cantonează în registrul

deciziilor strategice, al fundamentării strategiilor de afaceri ale acestora.

7. Rezultatele cercetării de tip anchetă de teren, corespunzătoare demersului aplicativ al

tezei au evidenţiat o percepţie generală pozitivă măsurată pentru întregul eşantion referitoare la

importanţa pe care o are globalizarea la nivelul economiei. Acest lucru denotă un grad destul de

ridicat al conectării managerilor/proprietarilor de IMM-uri la realităţile economice specifice

momentului, un grad de familiarizare de asemenea important nu numai referitor la conceptul de

globalizare dar şi cu diverse valenţe ale acestuia.

8. Una dintre concluziile cercetării a evidenţiat opinia managerilor referitoare la gradul în

care globalizarea poate contribui la creşterea mobilităţii factorilor de producţie – aceasta

măsurată cu ajutorul scalei diferenţiala semantică a dus la un scor de 4,570 ceea ce înseamnă o

opinie foarte favorabilă în rândul managerilor. De fapt în cifre procentuale circa 88% dintre

respondenţi şi-au exprimat această opinie foarte favorabilă. 15. Comparând valorile coeficienţilor de regresie, s-a putut constata că cea mai mare

influenţă este exercitată de variabila posibilitatea încheierii de noi parteneriate (coeficientul cu

valoarea cea mai mare 0,341). Ceea ce înseamnă că la o modificare cu o unitate a percepţiei

favorabile faţă de globalizare, acest lucru va determina încrederea în posibilitatea de a încheia

noi parteneriate cu 0,341 unităţi.

În lumina rezultatelor obţinute în urma cercetării ştiinţifice şi a demersului teoretico-

aplicativ al tezei de doctorat, evidenţiate mai sus, se pot sintetiza în mod corespunător o serie derecomandări referitoare pe de o parte la modalităţile viitoare de studiere şi aprofundare a

problematicii complexe a globalizării şi pe de altă parte impactul ei asupra sustenabilităţii IMM-

urilor:

1. Guvernul Republicii Moldova este necesar să elaboreze un plan de dezvoltare durabilă la

nivel economic prin promovarea sustenabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.



129

2. Considerăm oportun corelarea studiilor referitoare la integrarea diverselor state în

procesul de globalizare al economiei mondiale şi impactul ei asupra sustenabilităţii, dezvoltării

durabile la nivel naţional, regional şi mondial.

3. Analiza fenomenului de globalizare trebuie să se desfăşoare într-o viziune integratoare,

ceea ce va releva o serie de dimensiuni esenţiale precum: dimensiunea economică, dimensiunea

referitoare la mediul ambiant şi cea socială.

4. Statele ar trebui să îşi creeze organisme la nivel naţional care să reglementeze

problematica specifică globalizării din perspectiva unei colabor ări mai str ânse la nivel bilateral

regional şi mondial. Pentru asigurarea protecţiei şi echităţii sociale şi economice la nivel naţional

statele au în continuare au nevoie de mecanisme care să le permită exercitarea unui control

efectiv şi capacitatea de a aborda multilateral probleme care au un caracter global.

5. Consider ăm că este de o importanţă majoră constituirea unui pilon important pentru

antreprenori mai inovativi şi mai creativi în măsură să aducă redresarea economică şi să creeze

noi locuri de muncă, în contextul actual. Procesul de globalizare, apariţia în număr tot mai mare

a companiilor multinaţionale, parteneriatele firmelor naţionale cu cele de peste hotare dar şi

problemele în plan cultural cu care managerii au contact, creează un mediu de afaceri puternic

concurenţial în care IMM-urile sunt confruntate cu o serie întreagă de provocări. Din această

perspectivă, una dintre consecinţele directe şi vizibile ale globalizării asupra activităţii IMM-

urilor o reprezintă posibilitatea încheierii şi dezvoltării de noi parteneriate strategice.

6. Consider ăm că implementarea unui proces strategic care să optimizeze evoluţia

întreprinderilor mici şi mijlocii sustenabilitatea lor în raport cu mediul său, să genereze

răspunsuri pertinente faţă de factorii care o afectează în permanenţă, reprezintă astfel în prezent

mai mult decât un deziderat teoretic, reprezintă o necesitate obiectivă. Acest proces strategic a

cărei finalitate se concretizează în fundamentarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare

sustenabilă a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru protejarea mediului şi a resurselor.7. Se r ecomandă implicarea profundă şi activă a IMM-urilor din punct de vedere al

activităţilor care se circumscriu responsabilităţii sociale. IMM-urile trebuie să se conecteze activ

la toate modalităţile coerente care există la ora actuală din punct de vedere al creării şi dezvoltării

de avantaje competitive pe piaţă.

8. Pornind de la rezultatele cercetării se recomandă implicarea mai accentuată a factorilor

de decizie politici cu privire la Republica Moldova în direcţia unui dialog activ cu managerii de

IMM-uri. Conectarea acestora la realităţile economice actuale – percepţia generală faţă de



130

globalizare evidenţiind acest lucru, în sensul conturării unui plan strategic naţional de sprijinire a

iniţiativei antreprenoriale şi de conectare reală a IMM-urilor moldoveneşti la cerinţele pieţei

mondiale.

9. Particularitatea fenomenului de globalizare referitoare la conexiunea dintre evoluţia

tehnologică şi dezvoltarea acesteia a reprezentat încă de la începutul manifestării sale, atât o

caracteristică esenţială cât şi o urmare firească a intensificării mişcării capitalului, informaţiilor,

a f orţei de muncă. Se recomandă în acest context impulsionarea de către factorii de resort a

accesului IMM-urilor din Republica Moldova la spin-off-urile tehnologice şi start-up-uri

specifice cadrului cercetării şi inovării europene.

10. În condiţiile existenţei influenţei fenomenului de globalizare este recomandabil ca

majoritatea IMM-urilor să îşi fundamenteze politici de aprovizionare dinamice, conectate la

oportunităţile oferite de piaţa internaţională se impune o strategie de dezvoltare axată pe

valorificarea progresului tehnic din domeniu, lucru care particularizat la nivelul economiei

Republicii Moldova reprezintă o stringentă necesitate.



131

Bibliografie

1.

Alexe V. China şi globalizarea, 2007, http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-

17/china-si-globalizarea.html (vizitat 10 martie 2014).

2.

Anghel L.D. Marketingul întreprinderilor mici şi mijlocii. Bucureşti: ASE, 2005. 92 p.

3. Angelescu C. (coord. şt.) Globalizarea. Viziuni, contexte, tendinţe, Bucureşti:

Economică, 2005. 174 p.

4. Apostoaie M.C. Measuring economic globalization – facts and figures. În: The Annals

of The "Ştefan cel Mare" University of Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and

Public Administration, 2011, vol. 11, nr. 2(14), ISSN 2066-575X, p. 99-109, http ://www

.seap.usv .ro/annals /arhiva /USVAEPA_VOL.11,NR.2(14),2011_fulltext.pdf (vizitat 7 aprilie

2014).

5. Balint M. Globalizare şi tribalism, În: ARSS, 2010, http://www.arss.org.ro/sitemap/,

articole, http ://www .arss.org .ro/ globalizare -si-tribalism (vizitat 5 ianuarie 2014).

6.

Banaszkiewicz A., Makowska E. Koncepcja społecznej odpowiedzialności biznesu w

procesie zarządzania wartością firmy, În: Prace Naukowe Uniwersytetu Ekonomicznego we

Wrocławiu, nr. 329, 2014, p. 28-35

7. Barbu C.M., Meghişan F. Considerations on the Future of Globalization, În: “Ovidius”

University Annals, Economic Sciences Series, 2012, vol. XII, nr. 1, p. 14-19, http://stec.univ-

ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p1.pdf (vizitat 22 mai 2014)

8. Barbu V., Cernat C. Impactul globalizării asupra pieţei forţei de muncă, În: EIRP

Proceedings, 2006, vol. 1, p. 280-286, http://www.proceedings.univ

danubius.ro/index.php/eirp/article/view/1168/1084 (vizitat 10 martie 2014).

9. Bari I. Probleme globale contemporane, Bucureşti: Economică, 2003. 618 p.

10. Bari I. Globalizarea economiei, Bucureşti: Economică, 2005. 562 p.

11.

Barry C.R., Hatton T.J. International Migration and the Integration of Labor Markets,În: Bordo M.D., Taylor A.M., Williamson J.G. (ed.) Globalization in Historical Perspective,

Chicago: University of Chicago Press, 2003, p. 65-120, http://www.nber.org/chapters/c9586.pdf.

12. Bădescu I., Sociologia şi economia problemelor sociale, Bucureşti: Editura Mica

Valahie, 2011. 386 p.

13. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, http://www.statistica.md/

(vizitat 15 iunie 2014).



132

14.

Boiciuc A. Rata şomajului din februarie 2013 e mai mare decât cea din februarie

2012, În: Social Etichete, 21 Martie 2013, http://legestart.ro/somaj-februarie-2013/ (vizitat 5

aprilie 2014).

15.

Bondrea A.A., Geangu I.P., Gârdan D.A., Creţoiu R.I, ‟Consumer rights protection

in the context of online marketing research‟, În: Proceedings of the 4th International Conference

on Law and Social Order , Constanţa, 25 aprilie 2014, vol. 2, New York: Addleton Academic

Publishers, p. 118-128.

16. Bordo D.M., Taylor M.A., Williamson G.J. Globalization in Historical Perspective,

Chicago: The University of Chicago Press, 2007. 588 p.

17. Borjas G. The economic benefits from immigration, În: Journal of economic

Perspectives, 1995, vol. 9, nr. 2, p. 3-22,

http://isites.harvard.edu/fs/docs/icb.topic803549.files/Week%205October%206/borjas_economic

.pdf (vizitat 12 iunie 2014)

18.

Braicu C., Management General, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine,

2008, 192 p

19. Calancea Eduard, Negocieri comerciale internaţionale, Suport de curs, 2012,

Chişinău, http://www.ase.md/files/catedre/crei/calancea.pdf (vizitat 12 iunie 2014)

20.

Caliţoiu O. Advantages and disadvantages of the globalization, În: Annals of theUniversity of Craiova, Economic sciences, 2011, vol. XXXXI, nr. 39, p. 3-4,

http://feaa.ucv.ro/AUCSSE/0039v1-026.pdf (vizitat 12 iunie 2014).

21.

Carroll A. B. Corporate social responsibility evolution of a definitional construct,

În: Business & society, vol. 38, nr. 3, 1999, p. 268-295.

22. Cateora R.P., Gilly C.M., Graham L.J. International marketing, fifteenth edition,

Irwin: McGraw-Hill, 2010. 742 p.

23.

Cărbune N., Gribincea A. Procesul de stabilire şi esenţa economiei mondiale. pr oblemele globale ale contemporanietăţii. Globalizarea relaţiilor internaţionale şi relaţiilor

economice internaţionale. 1.7. Premisele şi consecinţele globalizării relaţiilor economice

internaţionale, note de curs, Universitatea de Stat din Moldova,

http://dspace.oneu.edu.ua/jspui/bitstream/123456789/1888/1/Relatii%20economice%20internati

onal.pdf (vizitat 7 aprilie 2014).

24. Cătoiu I. (coord.) Cercetări de marketing – Tratat, Bucureşti: Uranus, 2009. 662 p.



133

25. Cernelea R. Globalizarea şi provocările capitalismului, 2012,

http://romancernelea.files.wordpress.com/2012/08/globalizarea.pdf (vizitat 12 decembrie 2013).

26. Chiswick B., Hatton T.J. International migration and the integration of labor markets,

În: Globalization in historical perspective, University of Chicago Press, 2003,

http://www.nber.org/chapters/c9586.pdf (vizitat 15 ianuarie 2014).

27. Chiţiga G. Perception on the sustainable development. Absolute priorities in

romania, În: Economie financiară şi monetară – EFM, Bucureşti, 2013, p. 378-386,

http://www.icfm.ro/LucrarileConferinteiEFM-2013.pdf (vizitat 10 martie 2014)

28. Ciliberti F., Pontrandolfo P., Scozzi B. Investigating corporate social responsibility

in supply chains: a SME perspective, În: Journal of Cleaner Production, octombrie 2008, vol. 16,

nr. 15, p. 1579 – 1588;

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.475.8096&rep=rep1&type=pdf

(vizitat 12 martie 2014) .

29.

Ciocodan A. Cultura organizaţională, Ziarul Financiar – Profesii, 17 nov 2003,

http://www.zf.ro/profesii/cultura-organizationala-2968913.

30. Comisia Europeană, Noua definiţie a IMM-urilor – Ghidul utilizatorului şi model de

declaraţie, 2006, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/sme_definition/sme_user_guide_ro.pdf

(vizitat 22 februarie 2014)31. Condruz-Băcescu M.I. Globalizarea economică în confruntările de idei

contemporane, teză de dr. Economie, Bucureşti: Academia de Studii Economice, 2006. 177 p.

32.

Constantinescu D.A., Ungureanu A.M., Ghenciu A., Management comparat:

abordare culturală, Bucureşti: Naţională, 1999. 443 p.

33. Cosma S. Globalization and Mondialization - A Conceptual Analysis, În: “Ovidius”

University Annals, Economic Sciences Series, 2012, vol. XII, nr. 2, p. 27-30, http ://stec .univ-

ovidius .ro/ html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p2v2.pdf (vizitat 1 februarie 2014)

34. Cowe R. Boardrooms discover corporate ethics, În: Guardian Weekly, 28 martie

1999, p. 22-28

35. Cowe R. CSR hits the boardroom, A special report by European Business Forum, p.

7-9, http ://www .johnelkington.com/archive/ebf_CSR_report.pdf

36. Creţoiu R .I., Implicaţiile culturale ale fenomenului de globalizare asupra

individului, În: Analele ULIM Seria Economie, Nr.1, Chişinău, 2014, p. 245-247



134

37. Creţoiu R .I., The challenges of globalization for SMES in Moldova, În: Annals of

Spiru Haret University, Economic Series, vol. 4(13), issue 3, pp. 85-94, Bucureşti, 2013, ISSN

2068-6900.

38.

Creţoiu R.I., The Complexity of the Implications of Globalization in the Context of

the Current Global Economy, În: Annals of Spiru Haret University - Economics Series, 2014,

vol. 5(14), Issue 1, p. 41- 49.

39. Creţoiu R.I., Parteneriatele strategice şi responsabilitatea socială a companiilor în

contextul mediului de afaceri global, În: Analele ULIM Seria Economie, Nr. 15, Chişinău, 2014,

p.204-208.

40. Creţoiu R.I., Stoica A.-M. Support of National Brands, Solution for outgo from

crisis, În: Revistă de teorie şi practică economico-financiară, nr.5(52), vol.1, pp.88-92, ISSN

1582-6260, 17th International Economic Conference – IECS 2010, The Economic World‟

Destiny: Crisis and Globalization?”, 13-14 May 2010, Sibiu, România. Categoria B+ CNCSIS .

41. Creţoiu R.I., Direct marketing – The main tool for establishing and maintaining

long-term relationships with the clients, În: The International Seminar European Spaces

"European Economic Policies" 8 - 9 octombrie, 2010, Târgovişte, România, Valahian Journal of

Economic Studies, Vol.1(15), Issue 3, pp. 81-84, cotata B+, ISSN 2067 – 9440.

42.

Cui G., Marketing Strategies in a Multi-Ethnic Environment, În: Journal ofMarketing Theory and Practice, 1997, vol. 5, nr. 1, p. 122-134

43. Czinkota R.M., Ronkainen A.I. International marketing, 10th Edition, Mason: South-

Western Cengage Learning, 2012. 720 p.

44. Daniliuc A., Gribincea A. Cooperarea economică internaţională în cadrul ţărilor

emergente, În: Economica, 2013, nr. 3 (85), ASEM, Chişinău, p. 45-52

45. Desson K., Clouthier J. Organizational Culture – Why Does It Matter?, Presented to the

Symposium on International Safeguards International Atomic Energy Agency Vienna, Austria, 3

noiembrie 2010 , http://www.iaea.org/safeguards/symposium/2010/Documents/PapersRepository/315.pdf

46. Diaconu S., Progres şi globalizare, În: Amfiteatrul economic, aprilie 2005, vol. VII,

nr. 17, p. 103-108, http ://www .amfiteatrueconomic .ase.ro/arhiva/ pdf/no17 /articol_ fulltext

_pag 103.pdf (vizitat 8 martie 2014).

47. Dinu M. Globalizarea şi aproximările ei, Bucureşti: Economică, 2004. 334 p.

48. Dinu M. Economie contemporană. Ce este globalizarea?, Bucureşti: Economică,

2000. 224 p.



135

49. Dinu M., Socol C., Marinaş M., Economie europeană. O prezentare sinoptică,

Bucureşti: Economică, 2004. 320 p.

50. Dumitraş Cristian, Adoptarea strategiilor de piaţă de către IMM-urile din România în

contextul globalizării, În: Analele Universităţii Constantin "Brâncuşi" din Târgu-Jiu, Seria

Economie, 2007, nr 1, p. 75-80, http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-

01/13_Dumitras%20Cristian.pdf (vizitat 5 martie 2014).

51. Dumitrescu S., Bal A. Economie mondială, ediţia a II-a, Bucureşti: Economică,

2002. 446 p.

52. Dumitriu O. Partenerul de afaceri: Când alegerea este egală cu profitul, 17 Iunie

2011, http://www.business24.ro/locuri-de-munca/stiri-locuri-de-munca/partenerul-de-afaceri

cand-alegerea-este-egala-cu-profitul-1492006 (vizitat 2 martie 2014).

53. Dunning J. Chapter 2. The Advent of Allience Capitalism, În: The New

Globalization and Developing Countries, New York: United Nations University Press, 1997, p.

33 – 67.

54.

Enache I. Planificarea şi organizarea serviciilor de bibliotecă, Tema 4. Cultura

organizaţională, suport de curs Universitatea din Bucureşti, http: //ebooks. Unibuc .ro /Stiinte

COM /planif/4.htm.

55.

Ene C., Cristea A., Burghelea C., Economie mondială, http ://stelian 23august

.files.wordpress .com/2008/03/economie-mondiala.pdf (vizitat 6 martie 2014).

56. Expert Grup, Responsabilitatea socială corporativă în Republica Moldova: Ce poate

face Guvernul?, Chişinău, 2009, raport de cercetare disponibil la: www.expert-grup .org %2Fen

%2Fbiblioteca %2Fitem%2 Fdownload%2F934_ 41ad32e62b85871f86b4dce 70db1b62a&ei=

Jod 6U9T xJ6q 47AbJz4 DYBw&usg= AFQjCNFktM _6eOhmV7Qpk X1icyedq2caug&sig2

=LX1 GhksFD5xtq -OxMZp9dA (vizitat 6 martie 2014).

57.

Ferrell O.C. , Hartline D.M. Marketing strategy, 6th edition, Mason: South-WesternCengage Learning, 2012. 347 p.

58.

Field A. Discovering Statistics Using IBM SPSS Statistics, Londra: Sage Publishing,

2013. 952 p.

59. Frieden J.A. Global Capitalism: Its Fall and Rise in the Twentieth Century, New

York: W. W. Norton & Company, 2007. 576 p.

60.

Friedman T.L., Mandelbaum M. Ce am fost. Cum au pierdut Statele Unite

supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot redobîndi, Iaşi: Polirom, 2012. 400 p.



136

61. Friedman T.L., Cald, Plat şi Aglomerat. De ce avem nevoie de o revoluţie verde şi

cum putem schimba viitorul într -o lume globalizată, Iaşi: Polirom, 2010. 440 p.

62. Galben I. Eficientizarea comerţului exterior al Republicii Moldova, teză de dr,

Chişinău: Print-Caro, 2012, 320 p.

63. Gănescu C. Impactul culturii organizaţionale asupra performanţelor şi

competitivităţii firmelor contemporane, În: Strategii manageriale, Revistă editată de

Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti, nr. 2, 2008, p. 41-45,

http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/categorii_articole/pdf_categorie_36cbccb

692e3f003c396b636ef42ce60.pdf (vizitat 2 februarie 2014).

64. Geangu I.P., Creţoiu R .I., Gârdan D.A. Particularities of dental medical services and

consumers in the context of globalization, În: Annals of Spiru Haret, Economic Series, 2011, vol.

2(11), issue 4, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, p. 71-80.

65. Gerber J. International Economics, 6th edition, New York: Prentice Hall, 2013. 504

p.

66. Grigoruţ C., Popa C., Nistor F. The contemporary crisis and its determinative factors

within globalization framework, În: “Ovidius” University Annals, Economic Sciences Series,

2013, vol. XIII, nr. 1, p. 33-36, http://stec.univ-

ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2013p1.pdf.

67. Gurgu E. Economie internaţională. Relaţii economice internaţionale, Bucureşti:

Editura Fundaţiei România de Mâine, 2011, 319 p.

68. Guvernul Republicii Moldova, Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi

mijlocii pentru anii 2012-2020, 17.04.2012, http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=278

(vizitat 12 februarie 2014)

69. Hobeanu T., Văcărescu Hobeanu L. Organizational culture and management culture,

B&L Business & Leadership, vol. 3, nr. 1, 2010, pp. 63-84,

https://ideas.repec.org/a/ssm/journl/tome5y2010i1(5)p63-84.html

70. Huntington S.P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti:

Litera Internaţional, 2012. 320 p.

71. Hurloiu L. R., Burtea E., Zărnescu, O, M, Managementul societăţilor comerciale,

Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008, 250 p

72. Huzum L. Globalizarea şi efectele sale. Studiu critic, În: Symposion

Revistă de Ştiinţe Socio – Umane,2012, tom. X, nr. 2 (20), Academia Română, Filiala Iaşi,



137

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale Gh. Zane”, p. 503-533, http ://www .academia.

edu/3542334 /Globalizarea _i_efectele_sale._Studiu_critic (vizitat 6 mai 2014)

73. International Business Promotion S.R.L., http ://mcr. Doingbusiness .ro/uploads/51

c2bb33b342c SINTEZA_Raport%20IMM%20-%202013.docx (vizitat 6 mai 2014)

74. Jenkins H. A „business opportunity‟ model of corporate social responsibility for

small and medium sized enterprises, În: Business Ethics: A European Review, 2009, vol. 18, nr.

1, p. 21-36.

75.

Joseph E. A Welcome Engagement: SMEs and Social Inclusion, London: Institute of

Public Policy Research, 2000. 118 p.

76. Khan H., Giurcă V.L., Globalization – challenges and debates, În: Revista Tinerilor

Economişti, 2008, vol. 1, nr. 11, p. 78-85, http://feaa.ucv.ro/RTE/011-10.pdf (vizitat 10 iunie

2014).

77. Klimkiewicz K. Społeczna odpowiedzialność przedsiębiorstw a wizerunek

przedsiębiorstwa jako pracodawcy, Prace Naukowe Uniwersytetu Ekonomicznego we

Wrocławiu vol. 43, 2009, p. 200-207.

78. Kosycarz M., Lorecka K., Murawski J. Wolontariat pracowniczy jako innowacyjny

instrument polityki motywacyjnej przedsiębiorstwa na przykładzie Microsoft sp. z oo, În: Prace

Naukowe Uniwersytetu Ekonomicznego we Wrocławiu, nr. 220, 2011, p. 209-224

79. Kotler P., Armstrong G. Marketing – An Introduction, sixth edition, New Jersey:

Prentice Hall, Pearson Education International, 2003. 627p.

80.

Kynge J. China Shakes The World: The Rise of a Hungry Nation, London: Hachette

UK, 2010. 288 p.

81. Lieber R.J., Weisberg R.E., Globalization, Culture and Identities in Crisis, În:

International Journal of Politics, Culture and Society, 2002, vol. 16, nr. 2, p. 273-296

82.

Lupan Mariana, Globalizarea economiei, În: Universitatea Ştefan cel Mare”Suceava, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, 2009,

http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_GE.pdf (vizitat 13 ianuarie 2014)

83. Malhotra N.K., Birks D.F., Wills P.A. Essentials of Marketing Research, Harlow:

Pearson Education Limited, 2013. 496 p.

84. Marga Andrei, România şi Republica Moldova – un parteneriat strategic special,

Cotidianul, 23 iulie 2012, http://www.cotidianul.ro/romania-si-republica-moldova-un-

parteneriat-strategic-special-189389/ (vizitat 12 iunie 2014).



138

85. Martin R. Geography: Making a Difference in a Globalizing World, În: Transactions

of the Institute of British Geographers, iunie 2004, vol. 29, nr. 2, p. 147-150

86. Mathur U.C., International Marketing Management. Text and Cases, California: Sage

Publications, 2008. 596 p.

87. Mărăcine M. S. Organizational Culture – Basic Element Of Organization

Performance, Revista Tinerior Economişti, “Constantin Brâncoveanu” University of Piteşti,

Faculty of Management Marketing in Economic Affairs Piteşti, Romania, p. 149-155, https ://

ideas. repec. org/a/aio/rteyej/v1y2012i18p149-156.html.

88. Menz G., Caviedes A. (editori) Labour migration in Europe. Migration, Minorities

and Citizenship, Londra: Palgrave Macmillan, 2010. 266 p.

89.

Muhammad D., Azam R., Syed A.S. Globalization and culture a study of purchase

behavior, Munich Personal RePEc Archive, 15 septembrie 2012, p. 1-21, http ://mpra .ub .uni-

muenchen. de/ 42234/1/ MPRA_paper_42234.pdf (vizitat 6 mai 2014)

90.

Muller, P., Gagliardi, D., Caliandro, C., Bohn, N. U., & Klitou, D. (2014). Final

Report-July 2014, Annual Report on European SMEs 2013/2014 – A Partial and Fragile

Recovery,http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures

analysis/performancereview/files/supporting-documents/2014/annual-report-smes-2014_en.pdf,

(vizitat 24 august 2014).

91. Munasinghe M.A.T.K., Malkumari A.P., Corporate Social Responsibility in Small

and Medium Enterprises (SME) in Sri Lanka, În: Journal of Emerging Trends in Educational

Research and Policy Studies, 2012, vol. 3, issue 2, p. 168-172.

92. Năstase M. Cultura organizaţională şi cultura managerială, Bucureşti: ASE, 2004.

370 p.

93.

Nedelea A., Marketing internaţional, În: Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava,

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, 2008, www .seap .usv .ro/ ~ro/ cursuriECTS/ ECTS_MkI.pdf (vizitat 2 iunie 2014)

94. Nicolescu O. Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii. Concepte, metode,

aplicaţii, studii de caz, Bucureşti: Economică, 2001. 447 p.

95. ODIMM, Ghidul Aplicantului la Concursul Naţional Anual “IMM – Model de

Responsabilitate Socială”, http://odimm.md/files/ro/news/2014/17.07/Ghidul%20aplicantului_2014.pdf

(vizitat 22 iulie 2014).



139

96.

Paliu-Popa L., Globalizarea economiei şi internaţionalizarea afacerilor, În: Analele

Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, 2009, nr. 3, p. 211-222, http

://www .utgjiu .ro/ revista /ec/ pdf/ 2009-03/ 16_LUCIA_POPA_PALIU.pdf (vizitat 7 februarie

2014).

97.

Paliwoda –Matiolańska A., Odpowiedzialność społeczna w procesie zarządzania

przedsiębiorstwem, C. H. Beck, Warszawa, 2009, 282p.

98. Pivodă R.M. Labour Market, Where?, În: “Ovidius” University Annals, Economic

Sciences Series, 2012, vol. XII, iss. 1, p. 361-366, http ://stec. univ-ovidius. ro/html/ anale/ ENG/

cuprins % 20rezumate/volum2012p1.pdf (vizitat 7 februarie 2014).

99. Podaşcă R. Globalization - factor that influence the competition process, În:

Proceedings of the 6th International Management Conference "Approaches in organisational

management", Bucureşti, 15-16 noiembrie 2012, p. 154-162, http ://conference .management.

ase.ro/ archives /2012/pdf/18.pdf (vizitat 7 februarie 2014).

100.

Pop N.A., Dumitru I. Marketing internaţional, Bucureşti: Uranus, 2001. 344 p.

101. Pop N.A. ş.a. Marketing strategic, Bucureşti: Economică, 2000. 256 p.

102. Popa C.C. The Globalization and the International Financial Institutions, În: Munich

Personal RePEc Archive, iunie 2008, p. 1-164, http://mpra.ub.uni-

muenchen.de/24523/1/MPRA_paper_24523.pdf (vizitat 5 martie 2014)

103. Popa M. Is Globalization a Necessary Evil? Side Effects of the Globalization, În:

International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences,

2012, vol. 2, special iss. 1, pp. 243-250, http ://ideas. repec. org/a/ hur/ijaraf /v2y 2012 i1specialp

243-250.html (vizitat 7 februarie 2014).

104. Popa D.R. Paradoxurile globalizarii (II), În: Revista Cultura, Fundaţia Culturală

Română, 2011, http ://revistacultura ro/nou/2011/10/paradoxurile globalizarii-ii/ (vizitat 8 mai

2014)105. Popescu I. ş.a. Echilibrul ecologic. Implicaţii sociale, economice şi juridice, vol. II,

Chişinău: Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2007. 404 p.

106. Popescu I., Bondrea A.A., Constantinescu M. Globalizarea. Mit şi realitate,

Bucureşti: Economică, 2004. 480 p.

107. Popescu I., Ungureanu L. Paradigma complexităţii economice, Bucureşti: Expert,

2006. 290 p.



140

108. Potrafke N. The Evidence on Globalization, În: Cesifo working paper No. 4708,

Category 2: Public choice, martie 2014, 40 p., http://ideas.repec.org/p/ces/ceswps/_4708.html

(vizitat 5 mai 2014).

109.

Preda M. Globalization and the rise of multinational corporations, În: Romanian

Economic and Business Review, 2012, vol. 3, nr. 4, p. 51-57, http ://www .rebe.rau

.ro/RePEc/rau/journl/WI08/REBE-WI08-A5.pdf (vizitat 5 mai 2014).

110. Ragnar M., http://www.dadalos.org/globalisierung_rom/grundkurs_2.htm;

http://tobias-lib.uni-tuebingen.de/volltexte/2008/3501/pdf/Ragnar_Mueller.pdf (vizitate 5 mai

2014).

111. Raufer X. Cele 13 capcane ale haosului mondial, Bucureşti: Corint, 2004. 96 p.

112.

Rădescu O.D. The process of globalization in the world economy, În: Journal of

Applied Economic Sciences, 2008, nr. 4, p. 69-73

http://www.jaes.reprograph.ro/articles/radescu.pdf (vizitate 10 iunie 2014)

113.

Rodrik D. The Globalization Paradox: Democracy and the Future of the World

Economy, New York: W. W. Norton & Company, 2011. 368 p.

114. Roşca P.I., Relaţii Economice Internaţionale – Manual, Chişinău: Universitatea

Liber ă Internaţională din Moldova, 2005. 280 p.

115.

Sandu A. Orientări metodologice privind dezvoltarea culturală a comunităţiloretnice, Iaşi: Lumen, 2009. 200 p.

116. Sârbovan M. Globalizarea economiei mondiale, fenomen al integrării internaţionale,

În: Anale Seria Informatică, 2004, vol. 2, fasc. 2, p. 99-104, http://anale-

informatica.tibiscus.ro/download/lucrari/2-2-14-sarbovan.pdf (vizitate 12 mai 2014)

117. Shangquan G. Economic Globalization: Trends, Risks and Risk Prevention, În: CDP

Background Paper, United Nations Development Policy and Analysis Division, 2000, 8 p.,

http://www.un.org/en/development/desa/policy/cdp/cdp_background_papers/bp2000_1.pdf(vizitate 12 mai 2014)

118. Sîrbu M., Roşca D. Despre relaţia tridimesională: schimbare - cultură

organizaţională – per formanţă, Business & Leadership, nr. 1, 2009, p. 49-54.

119. Son L., Noja G.G. Migraţia internaţională şi impactul asupra pieţei muncii - Analiză

pe date de tip panel, În: Revista Română de Statistică, 2012, nr. 9, 10 p.,

http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2012/RRS09_2012_a4_ro.pdf (vizitate 12 mai 2014).



142

77-84 http://econpapers.repec.org/article/aiomanmar/v_3a4_3ay_3a2006_3ai_3a1_3ap_3a77-

84.htm.

130. Troia A. Progresul tehnologic şi viitorul muncii, Market Watch, nr. 135, mai-iunie

2011,http://www.marketwatch.ro/articol/7743/Progresul_tehnologic_si_viitorul_muncii__/pagin

a/2, (vizitat 12 februarie 2014).

131. Ţâu N. The international economic relations of regional integration, în Relaţiile

moldo- japoneze la începutul Mileniului III: materialele Conferinţa Internaţională Fundamente

pentru Relaţii Moldo-Japoneze, 3 noiembrie 2004, Chişinău, p. 31-35.

132. Ţâu N. Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale, Chişinău:

ULIM, 2009. 316 p.

133.

Ţâu N. Diplomaţie în culise. Suveranitate, Independenţă, Război & Pace. 1990-

1998, Bucureşti: Enciclopedică, 2002. 388 p.

134. UNIDO, Corporate Social Responsability – Implications for Small and Medium

Enterprises in Developing Countries, raport disponibil la adresa:

http://www.unido.org/fileadmin/import/29959_CSR.pdf (vizitat 12 mai 2014)

135. United Nations, World Economic Situation and Prospects 2013 - United Nations

publication, New York, ianuarie 2013, 24 p.,

http://www.un.org/en/development/desa/policy/wesp/wesp2013/wesp13update.pdf (vizitat 12 mai

2014).

136. Vives A. Social and Environmental Responsibility in Small and Medium Enterprises

in Latin America, În: Journal of Corporate Citizenship, 2006, vol 2006, nr 21, p. 39-50.

137. Voievozeanu (Petre) M.C.N., Informaţia - factor esenţial al globalizării, teză de

doctorat, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 2011. 218 p.

138. Walczak D. Pozytywna psychologia, Materiały szkoleniowe, Toruń, 2011.

139. Zaharia R.M. Coordonate ale procesului de globalizare, În: Amfiteatru economic, 2004, vol.

VI, nr. 16, p. 57-60, http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no16/articol_fulltext_pag57.pdf

(vizitat 12 aprilie 2014).

140. Zaharia R. Economie Mondială, În Biblioteca digitală, http://www.biblioteca

digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 (vizitat 12 aprilie 2014)

141. Zboroń H. Dyskurs o społecznej odpowiedzialności ekonomistów (z kryzysem w

tle), În: Prace Naukowe Uniwersytetu Ekonomicznego we Wrocławiu, nr. 220, 2011, p. 15-34

142. Zou S., Fu H. (ed.), International marketing: Emerging market, În: Advances in

international marketing, Emerald Group Publishing Limited, vol. 21, 2011, 300 p.



143

143.

Zychlewicz M. Csr – Instrument Of Defence Against Adverse Effects Of

Globalization, În: Working Papers nr. 9, Institute of Economic Research, 2013, 18 p.

144. http://www.anofm.ro/ (vizitat 3 iunie 2014).

145.

http://www.efin.ro/analiza_financiara_1967/afacerea_in_parteneriat_%E2%80%9Cp

artnership%E2%80%9D.html (vizitat 10 martie 2014).

146. http://www.erasmusplus.ro/oportunitati-finantare/parteneriate-strategice (vizitat 12

iunie 2014).

147.

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-

definition/index_ro.htm (vizitat 12 iunie 2014).

148. http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/globalisation/index_ro.htm (vizitat 18 iunie

2014)

149. https://iticket.md/event/b2b-expo-2014-workshop-cultura-organiza-ional.

150. http://legestart.ro/somaj-februarie-2013.

151.

www.onuinfo.ro (vizitat 20 iunie 2014).

152.

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4438 (vizitat 27 iulie

2014



145

I NFORMAŢII PERSONALE

Nume Creţoiu Raluca Ionela

Adresa Strada Smaranda Brăescu, nr 4, Sector 1, Bucureşti, România Telefon obil : 0730 086 764E-mail [email protected] Naţionalitate omână Data naşterii 28 februarie 1980, Bucureşti EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ • Perioada (de la – până la) octombrie 2006 – prezent• Numele şi adresaangajatorului acultatea de Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale

din cadrul Universităţii Spiru Haret Splaiul Independenţei nr.313, sect. 6, Bucureşti

• Tipul activităţii sau sectorului de activitate

nvăţământ

• Funcţia sau postul ocupat sistent universitar, post ocupat prin concurs

• Activităţi pricipale şiresponsabilităţi

ctivităţi de seminarizare la disciplinele: Managementul marketingului,anagementul mărcii şi imaginii de marcă , Marketingul serviciilor, Marketing

internaţional, Programe de marketing, Comerţ internaţional şi politicicomerciale, Logistica mărfurilor, Introducere în marketing.

Cercetare ştiinţifică şi publicaţii legate de aceste discipline.

ndrumarea studenţilor în elaborarea referatelor pentru sesiunile de comunicăriştiinţifice.

EDUCAŢİE şi FORMARE

2010 Doctorand – Universitatea Liberă Internaţională dinMoldova

• Perioada (de la – până la) 24-26.05 2013 • Numele şi tipul instituţiei Universitatea Spiru Haret de învăţământ • Numele calificării primite Certificat de absolvire - Competenţe Antreprenoriale

• Perioada (de la – până la) 03-11.12 2011 • Numele şi tipul instituţiei Universitatea Spiru Haret

de învăţământ • Numele calificării primite Certificat de absolvire - Manager al sistemelor de management al

calităţii

E U R O P E A N

C U R R I C U L U M V I T A E



146

• Perioada (de la – până la) 2006 - 2008

• Numele şi tipul instituţiei deînvăţământ

Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Marketing şi Afaceri EconomiceInternaţionale – Bucureşti

•Principalelesubiecte/calificăr i însuşite Masterat - Marketingul în Contextul Integrării Europene, cursuri de zi, duratastudiilor 3 semestre• Numele calificării primite Diplomă de Studii Postuniversitare

Nivelul în cadrul clasificăriinaţionale

Studii postuniversitare

• Perioada (de la – până la) 2002-2006• Numele şi tipul instituţiei deînvăţământ

Universitatea Spiru Haret, Facultatea Marketing şi Comerţ Exterior, Bucureşti

• Principalele subiecte/calificări însuşite

Specializarea: Marketing, cursuri de zi, durata studiilor 4 ani

• Numele calificării primite Diplomă de licenţă în ştiinţe economice

Nivelul în cadrul clasificăriinaţionale

Studii universitare


Pregătire extraprofesionala, ROMEXPO SA, Bucureşti

•Principalele subiecte/calificări însuşite

Operator de interviu şi operator de facilitarea contactelor de afaceri întrevizitatorii specialişti şi expozanţi în cadrul Business Meeting Point

• Numele calificării primite Adeverinţă de Calificare extraprofesională Nivelul în cadrul clasificării naţionale


Liceul: ”Grup Şcolar Alexandru Ioan-Cuza“ Slobozia

• Numele calificării primite Diplomă de bacalaureat Nivelul în cadrul clasificării naţionale

Studii preuniversitare

LIMBA MATERNA ROMÂNĂ

LIMBI STRĂINECUNOSCUTE

ENGLEZĂ• Abilitatea de a citi BINE• Abilitatea de a scrie BINE

• Abilitatea de a vorbi BINE

• Perioada (de la – până la) Oct.2006-feb.2007• Numele şi tipul instituţiei deînvăţământ

Universitatea Spiru Haret – Bucureşti,Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic

•Principalele subiecte/calificări însuşite

Pregătirea Personalului Didactic

• Numele calificării primite Certificat de absolvire a Modulului Psiho-Pedagogic şi Metodic Nivelul în cadrul clasificării naţionale

Studii postuniversitare



147

SPANIOLĂ

• Abilitatea de a citi BINE• Abilitatea de a scrie BINE

• Abilitatea de a vorbi BINE

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

SOCIALE

Locuiţi şi munciţi cu alte

persoane într -un mediumulticultural, ocupaţi o poziţieîn care comunicarea esteimportantă sau desfăşuraţi oactivitate în care munca înechipă este esenţială (de ex:cultură, sport, etc)

- Abilităţi de comunicare şi interpersonale foarte bune (abilităţi rezultate caurmare a experienţei de muncă în domeniul educaţiei universitare (experienţă pedagogică respectiv implicarea în diverse activităţi sociale) - Capacitate de a lucra în echipă, eficientă în obţinerea rezultatelor - Aptitudini de învăţare şi perfecţionare profesională continuă.

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

ORGANIZATORICE De exemplu coordonaţi sauconduceţi activitatea altor persoane, proiecte şi gestionaţi bugete; la locul demuncă, în acţiuni voluntare sau la domiciliu.

Aptitudini de conducere, coordonare şi control.

APTITUDINI ŞI COMPETENŢETEHNICE Utilizare calculator, anumitetipuri de echipamente, maşini,etc

-

Bune cunoştinţe de operare Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint)XP, Outlook PC

- Navigator web: Internet Explorer

- Utilizarea Exam View Pro şi Blackboard ( soft – uri specializate pentru educaţie universitară)

Alte competenţe Permis de conducere categoria B, din anul 2002



148

ANEXE



149

ANEXA 1

Definirea variabilelor referitoare la cercetarea de marketing privind impactul fenomenului

globalizării asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova

Obiective Denumireavariabilei Q Definire conceptuală Definire operaţională

O1. Determinarea percepţiei

manageril or de IMM -uri din

Republi ca Moldova asupra

importanţei globalizării în

economia actuală

Percepţia managerilorasupra importanţeifemonenului

globalizării îneconomia actuală.

1 Gradul de importanţă pe caremanagerii îl acordă fenomenuluiglobalizării în cadrul economieiactuale.

- n foarte mare măsură - În mare măsură

- Nici-nici

- În mică măsură - În foarte mică măsură

O2. Măsurarea opiniilor

manageril or de IMM -uri

asupra influenţei pe care

fenomenul de globalizare îl

poate avea în ceea ce priveşte

capacitatea fi rmei de a- şi

identi fi ca resursele necesare

procesului de producţie.

Percepţia asuprainfluenţ ei globalizăriidin perspectiva

creşterii capacităţ ii

IMM-urilor de a-şiidentifica resurse. 2

Opinia conceptualizată amanagerilor faţă de capacitateaglobalizării de a creşte posibilitatea identificării mai

uşoare a resurselor pentru IMM-uri.

- n foarte mare măsură

- În mare măsură - Nici-nici

- În mică măsură

- În foarte mică măsură

O3. Determinarea opini ei

managerilor în legătură cu

gradul în care globalizarea

poate contribui la creşterea

mobilităţii factor il or de

producţie.

Percepţia asupragradului în careglobalizarea contribuie

la mobilitatea

factorilor de producţie.

3

Opinia managerilor faţă de gradulîn care globalizarea poatecontribui la mobilitatea factorilor

de producţie.





O.4. Identificarea percepţiei

referi toare la efectul

globalizării asupra capacităţii

concurenţiale a IMM -urilor

din Republica Moldova.

Percepţia asupraefectului pe careglobalizarea îl are lanivelul capacităţiiconcurenţiale a IMM-urilor.

4

Opinia managerilor în raport cuefectul globalizării asupracapacităţii concurenţiale a IMM-

urilor





O.5. Determi narea opiniei

manageri lor de IMM

referi toare la efectele globalizării sub aspectul

creşterii concurenţei pe piaţa

Republi cii Moldova.

Percepţia asupracapacităţii globalizării

de a creşte concurenţa pe piţa R. Moldova.

5

Opinia managerilor faţă decapacitatea globalizării de a

contribui la creşterea concurenţei pe piaţă.


- În mare măsură

- Nici-nici- În mică măsură


O.6. I denti fi carea efectului

globalizării din perspectiva

modificării relaţiei IMM -urilor

cu prop rii clienţi.

Percepţia faţă deinfluenţa exercitată deglobalizare la nivelulrelaţionării IMM-

urilor cu clienţii proprii.

6

Măsura în care in opiniamanagerilor globalizarea poate

influenţa relaţionarea IMM-urilorcu clienţii proprii.


- În mare măsură



O.7.Determinarea gradului în

care globali zarea a produs

modificări la nivelul culturii

organizaţionale a IMM -urilor.

Percepţia faţă deinfluenţa globalizăriiasupra modificărilorde la nivelul culturii

organizaţionale aIMM-urilor.

7

Măsura în care managerii deIMM-uri consideră căglobalizarea determină modificărila nivelul culturii organizaţionale.


- În mare măsură



O.8. I denti fi carea opinieimanagerilor în raport cu

influenţa pe care globalizarea

a avut-o asupra cereri i de

consum (asupra volumul ui de

clienţi ai IMM -urilor)

Percepţia asuprainfluenţei exercitate decătre fenomenulglobalizarii asupracererii de consum.

8

Opinia managerilor asupracapacităţii globalizării de ainfluenţa cererea de consum.


- Nici-nici


O.9. Determi narea efectului pe

care globalizarea îl poate avea

din perspectiva migraţiei forţei

de muncă.

Percepţia legată deefectele globalizăriiasupra migraţiei forţeide muncă din R.Moldova spre altestate.

9

Măsura în care manageriiconsideră că fenomenulglobalizării poate influenţamigrarea forţei de muncă dinspreRepublica Moldova spre alteregiuni din afara ţării.





O.10. Identificarea măsurii în

care globalizarea a putut

influenţa IMM -urile prin

Percepţia referitoare lainfluenţa globalizării

asupra migraţiei forţei

10

Opinia managerilor referitoare la

măsura în care globalizarea poate

determina migraţia forţei de


- În mare măsură

- Nici-nici



150

pri sma fenomenului de

migrare a forţei de muncă

dinspre alte regiuni di n

exteri or spre Republi ca

Moldova.

de muncă dinspre alteregiuni spre R.

Moldova.

muncă dinspre alte regiuni spreR. Moldova.

- n mică măsură


O.11. Identificarea percepţiei

manageri lor asupra efectelorpe care globali zarea le poate

avea asupra accesului la

tehnologii le perf ormante.

Percepţia referitoare la

facilitarea accesului latehnologii performante

de către globalizare. 11

Măsura în care managerii

consideră că accesul latehnologiile performante este

influenţat de către fenomenulglobalizării.




O.12. Determi narea

impactului pe care

globalizarea îl poate avea

asupra comunicării dintre

manageri şi personal în cadrul

IMM-uri lor.

Percepţia managerilorreferitoare la impactul

globalizării asupracomunicării dintremanageri şi personalîn cadrul propriilorfirme.

12

Măsura în care managerii cred căglobalizarea poate avea o

influenţă asupra comunicăriidintre aceştia şi personalul dincadrul IMM-urilor.


- Nici-nici


O.13. Măsurarea efectului pecare globali zarea l-a putut

avea asupra modificării formei

de organizare a IMM -uri lor.

Percepţia managerilor privind efectul

globalizării asupraformei de organizare a

firmelor.

13

Opinia managerilor referitoare laefectul pe care globalizarea îl poate avea asupra modificăriiformei de organizare.

- Foarte mult- Mult

- Aşa-şi-aşa

- Puţin

-

Foarte puţin O.14. Determi narea

impactului pe care

globalizarea îl are asupra

capacităţii IMM -uri lor de a

încheia parteneriate strategice.

Percepţia referitoare lainfluenţa globalizăriiasupra capacităţiiIMM-urilor de a

încheia parteneriatestrategice.

14


apreciează că globalizarea poateinfluenţa capacitatea firmelor de aîncheia parteneriate strategice.





O.15. Determinarea percepţiei

manageri lor de IMM - uri în

legătură cu efectele pe care

globali zarea, pri n pri sma

integrării Republicii Moldova

în structuri politico-economice

regionale le poate avea asupra

activităţii IMM -urilor.

Percepţia cu privire lainfluenţa globalizării prin prisma integrăriiR . Moldova în diversestructuri economiceregionale.

15

Măsura în care manageriiapreciează că globalizareaafectează activitatea IMM-urilor

din punct de vedere al integrăriiR. Moldova în structuri regionale(UE etc).

- Foarte favorabilă

- Favorabilă - Nici-nici

- Fefavorabilă

- Foarte nefavorabilă

O.16. Identifi carea opiniei

managerilor în legătură cuschimbările legislative pe care

le poate provoca fenomenul de

globali zare al economiei

mondiale.

Percepţia referitoare la

influenţa globalizăriidin perspectiva

modificărilorlegislative .

16


consideră că fenomenulglobalizarii poate produce

schimbări legislative notabile lanivelul economiei R. Moldova.




Caracterizarea structurii

eşantionului de respondenţi Domeniul de activitate

al IMM-ului.

17

Domeniul curent în care IMM-ul

îşi desfăşoară activitatea de bază. - Producţie

- Construcţii - Comerţ - Agricultură

- Prestări servicii Vechimea pe piaţă afirmei. 18

Durata de timp (măsurată în ani)care s-a scurs de la infiinţareafirmei.

- Mai puţin de 2 ani- Între 2-6 ani

- Peste 6 ani

Volumul de personaltotal.

19

Numărul de angajaţi permanenţiai firmei, excluzând colaboratorii. -

Sub 10 angajaţi (întreprinder emicro)

- Între 10 şi 50 angajaţi(întreprindere mică) - Între 51 şi 250 angajaţi(întreprindere mijlocie) - Peste 250 angajaţi (întreprinderemare)

Cifra de afaceri a

firmei.20

Valoarea netă monetarăreprezentând raportul dintre masa profitului şi rata prof itului – cifra

de afaceri a firmei.

- Sub 2 milioane €

- Între 2 şi 10 milioane € - Între 11 şi 50 milioane €

- Peste 50 milioane €

Tipul de clienţi ţintă. 21

Categoria de clienţi (persoanefizice sau juridice) vizate drept

target principal al firmei

- Clienţi per soane fizice- Clienţi persoane juridice

Succesul pe piaţă. 22

Gradul de eficienţă şi

profitabilitatea firmei

- Scăzut

-

Mediu



151

- Ridicat

Vârsta managerului23

Vârsta biologică a respondentului - Mai puţin de 25 ani - Între 25-45 ani- Peste 45 ani

Nivelul de instruire al

respondentului24

Nivelul studiilor terminate de

către respondent- Studii gimnaziale

- Studii liceale

-

Studii postliceale- Studii universitare

Statutul

respondentului 25

Statutul managerului în raport cu proprietatea asupra firmei

- Sunt proprietarul firmei

- Sunt co-proprietarul firmei- Sunt managerul general al firmei

Sursa: Elaborat de autor



152

ANEXA 2

Comparaţia obiectivelor cercetării cu realizările precedente în literatura de specialitate

Obiectivele cercetării Rezultate ale cercetărilor anterioare AutoriO1. Determinarea percepţiei managerilor de IMM-uri dinRepublica Moldova asupra importanţei globalizării îneconomia actuală.

Internaţionalizarea IMM-urilor devine o realitateobiectivă în cadrul economiei mondiale. În cadrul acestui proces se manifestă o multitudine de factori careinfluenţează capacitatea de export şi adaptarea la cerinţele pieţelor externe.

Renata ANTONIE NIŢU,Emőke-Szidónia FEDER,(2010)

O2. Măsurarea opiniilor managerilor de IMM-uri asupra

influenţei pe care fenomenul de globalizare îl poate avea înceea ce priveşte capacitatea firmei de a-şi identifica resurselenecesare procesului de producţie.

IMM-urile trebuie să facă faţă unei intense competiţii,adaptându-şi nivelul producţiei şi procesul de identificareal resurselor strategice.

Julien, Pierre-Andre; Joyal,

Andre; Deshaies, Laurent,

(1994)

O3. Determinarea opiniei managerilor în legătură cu gradul încare globalizarea poate contribui la creşterea mobilităţiifactorilor de producţie.

Se poate identifica o paradigmă a dezvoltării economieiglobale, care presupune printre altele mobilitatea

factorilor de producţie, realocarea resurselor, a capitaluluietc.

J. Dunning (1993)

O.4. Identificarea percepţiei referitoare la efectul globalizăriiasupra capacităţii concurenţiale a IMM-urilor din Republica

Moldova.

Concurenţa reprezintă un factor determinant alcompetitivităţii. Datorită fenomenului de globalizare, presiunea concurenţială poate creşte pe anumite tipuri de

pieţe, ceea ce conduce la stimularea implicării firmelor şi

la creşterea propriei competitivităţi.

Berinde Mihai (2006)

O.5. Determinarea opiniei managerilor de IMM referitoare la

efectele globalizării sub aspectul creşterii concurenţei pe piaţaRepublicii Moldova.

Autorul pune în evidenţă procesul prin care, pentrudiverse pieţe naţionale, globalizarea a determinat creştereaconcurenţei după ce s-a realizat o liberalizare acomerţului.

Martin Stephen (2013)

O.6. Identificarea efectului globalizării din perspectivamodificării relaţiei IMM-urilor cu proprii clienţi.

Comportamentul clienţilor este influenţat de fenomenul de

globalizare, cercetările studiind dacă strategia demarketing face trimitere la standardizare atunci cândclienţii sunt foarte omogeni.

Nezakati Hossein, AkhoundiMaryam, (2013)

O.7.Determinarea gradului în care globalizarea a produsmodificări la nivelul culturii organizaţionale a IMM-urilor.

Globalizarea a produs o serie de schimbări atât în stilul deconducere al managerilor şi la nivelul culturii managerialea acestora cât şi la nivelul implementării culturiiorganizaţionale a IMM-urilor. Toate schimbările care auavut loc la nivelul tehnologiilor, a relaţiilor sociale, aldinamicii factorilor de producţie, au condus inevitabil lamodificarea modului în care cultura organizaţională a fost pusă în valoare în cadrul firmelor mici şi mijlocii.

Mirjana Radovic Markovic

(2012)

O.8. Identificarea opiniei managerilor în raport cu influenţa pe care globalizarea a avut-o asupra cererii de consum (asupra

volumului de clienţi ai IMM-urilor)

Globalizarea produce efecte şi la nivelul dinamiciiconsumului. Autorii studiază pe un eşantion deconsumatori din Korea si SUA, factorii care determinăcreşterea consumului în cazul consumatorilor care prezintă reticenţă faţă de produsele din import.

Globalizarea, prin accesul mult mai facil la produse şiservicii de calitate determină modificări profunde încomportamentul de cumpărare, consumatorii devenindmult mai deschişi faţă de produsele care vin din afaraspaţiului naţional.

Taewon Suh, Ik ‐Whan G.Kwon (2002)

O.9. Determinarea efectului pe care globalizarea îl poate aveadin perspectiva migraţiei forţei de muncă.

Integrarea regională a dus la creşterea interesului faţă deajustarea capacităţii întreprinderilor mici şi medii înr egiunile caracterizate prin niveluri ale somajului şivenituri mai joase decât media. Autorii stabilesc existenţaunor relaţii semnificative statistic între rata angajărilorlocale, dinamica vânzărilor pe piaţă şi adoptarea unortehnologii specifice. Sunt emise îndoieli cu privire lavaloarea strategiilor de dezvoltare regională care se bazează exclusiv pe clustere şi criterii geografice în faţaglobalizării.

Gordon Clarka, Theo

Palaskasb, Paul Traceyd &

Maria Tsampra (2004)

O.10. Identificarea măsurii în care globalizarea a putut

influenţa IMM-urile prin prisma fenomenului de migrare aforţei de muncă dinspre alte regiuni din exterior spreRepublica Moldova.

Globalizarea, prin intermediul încurajării mobilităţiicapitalului, a dezvoltării comerţului şi a încurajăriitransferului de tehnologie, a determinat mutaţii şi lanivelul migraţiei forţei de muncă.

Ramunė Čiarnienė, VilmantėKumpikaitė (2008)

O.11. Identificarea percepţiei managerilor asupra efectelor pecare globalizarea le poate avea asupra accesului la

tehnologiile performante.

Evoluţia tehnică a adus cu sine şi posibilitatea de ainteracţiona direct cu cea de ultimă oră.

Daniele Archibugia, Carlo

Pietrobellib (2003)

O.12. Determinarea impactului pe care globalizarea îl poateavea asupra comunicării dintre manageri şi personal în cadrulIMM-urilor.

Comunicarea între diversele nivele decizionale esteinfluenţată de evoluţiile culturale, economice, tehnologicecare au însoţit fenomenul de globalizare.

Lowell C. Matthews and BharatThakkar (2012)



153

Diversitatea culturală în cadrul firmelor contemporane

reprezintă o urmare firească a globalizării. Comunicareaeficientă între diferite culturi va putea asigura premiseleunei evoluţii corespunzătoare a firmelor în cauză.

Ephraim A. Okoro, Melvin

C. Washington, (2012)

O.13. Măsurarea efectului pe care globalizarea l-a putut avea

asupra modificării formei de organizare a IMM-urilor.

Autorii consideră că există atât o influenţă a glo balizării

asupra firmelor cât şi a firmelor asupra fenomenului deglobalizare, acesta fiind întreţinut şi dezvoltat de actoriiactivi din economie.Din perspectiva unei firme globalizarea înseamnă: - Abilitatea de a se mişca flexibil şi să identifice şi săfolosească avantaje şi oportunităţi oriunde în lume. - Abilitatea de găsi inputuri, de a distribui produse şiservicii şi de a mişca capitalul de-a lungul graniţelor. - Dezvoltarea alianţelor strategice. - Posibilitatea de a marketiza produse şi servicii îndiferite ţări. Iniţial a existat o încetinire a internaţionalizării, datoritălipsei de resurse a firmelor mici, urmată apoi de o creşterea vitezei de internaţionalizare (expansiunea tehnlogică). Există o relaţie între strategiile de internaţionalizare aleIMM-urilor şi tipurile de proprietate. Diferitele tipuri de

proprietate afectează companiile, şi astfel şi strategia deinternaţionalizare. Astfel, cercetarea desfăşurată pe uneşantion de firme din Spania arată că gradul deinternaţionalizare este pozitiv legat de proprietateacorporativă şi negativ de către cea familială .

Nina Nummela (2004),

Zulima Fernández , María Jesús Nieto, (2006)

O.14. Determinarea impactului pe care globalizarea îl areasupra capacităţii IMM-urilor de a încheia parteneriatestrategice.

Echipele internaţionale de management de la nivelul

IMM-urilor pot contribui decisiv la dezvoltarea de

parteneriate strategice şi impulsionarea rapidă a vânzărilor pe o nouă piaţă. Astfel este asigurat un grad mai mare deinternaţionalizare a IMM-urilor.

A. Rebecca Reuber ,Eileen

Fischer (1997)

O.15. Determinarea percepţiei managerilor de IMM-uri înlegătură cu efectele pe care globalizarea, prin prismaintegrării Republicii Moldova în structuri politico-economiceregionale le poate avea asupra activităţii IMM-urilor.

Dezvoltarea relaţiilor regionale se corelează cu evoluţiaglobalizării, necesitatea integrării IMM-urilor în circuiteleeconomice regionale fiind o realitate.

Sandro Sideri (1997)

O.16. Identificarea opiniei managerilor în legătură cu

schimbările legislative pe care le poate provoca fenomenul deglobalizare al economiei mondiale.

Globalizarea produce modificări în legislaţia

internaţională care reglementează activitatea companiilortransnaţionale. Vechile acte normative nu reuşesc să maireglementeze complexitatea acestei activităţi, f iind

necesare mecanisme care să depăşească capacitatearegulatorie a unui stat individual. Pe măsură ce astfel demecanisme s-au cristalizat, şi întreprinderile mici şimijlocii care acţionează la nivel global se regăsesc însituaţia de a avea reglementată activitatea pe bazaacestora.

Halliday C. Terence, Osinsky

Pavel, (2006)



154

ANEXA 3

CHESTIONARUL CERCETĂRII PRIVIND IMPACTUL FENOMENULUI GLOBALIZĂRII ASUPRA

ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Bună ziua,

În vederea identificării efectelor pe care le poate avea fenomenul asociat globalizării

economiei în prezent asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, efectuăm o cercetare de

tip anchetă de teren în rândul mangerilor şi /sau proprietarilor de companii din Republica

Modova. În cele ce urmează vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde concis la o serie de

întrebări menite să surprindă diferite aspecte ale influenţei procesului de globalizare asupraactivităţii firmei Dvs. Răspunsurile Dvs. sunt confidenţiale, informaţiile rezultate fiind utilizate

ulterior strict în scopul diseminării activităţii de cercetare ştiinţifică academică.

Variantele de răspuns sunt construite sub forma scalelor diferenţială semantică, cu 5

trepte.Vă rugăm să bifaţi varianta care exprimă cel mai bine opinia Dvs.

1. În ce măsură consideraţi că fenomenul globalizării este important în economia actuală?

În foarte mare

măsură

În mare măsură Nici-nici În mică măsură În foarte mică

măsură

2. Consideraţi că globalizarea a determinat creşterea capacităţii IMM-urilor de a-şi identifica

resursele necesare procesului de producţie?

În foarte mare

măsură


măsură

3. Globalizarea contribuie la creşterea mobilităţii factorilor de producţie (muncă,capital, know-

how etc)?

În foarte mare

măsură


măsură



155

4. Consideraţi că globalizarea a contribuit la creşterea capacităţii IMM-urilor din Republica

Moldova de a pătrunde pe diverse pieţe naţionale?

În foarte mare

măsură


măsură

5. Sunteţi de părere că presiunea concurenţială de pe piaţa IMM-urilor la nivelul Republicii

Moldova a crescut ca urmare a manifestării globalizării economiei?

În foarte mare

măsură


măsură

6. Relaţionarea cu clienţii Dvs este mai dificilă ca urmare a manifestării fenomenului de

globalizare?

În foarte mare

măsură


măsură

7. În ce măsură credeţi că globalizarea v-a schimbat cultura organizaţională?

În foarte mare

măsură


măsură

8. Consideraţi că globalizarea a influenţat pozitiv cererea de consum din punct de vedere al

clienţilor proprii?

În foarte mare

măsură


măsură

9. Firma dvs. este afectată de fenomenul de migarare a forţei de muncă dinspre Republica

Moldova spre alte regiuni din afara ţării?

În foarte mare

măsură


măsură



158

21. Vă rugăm să precizaţi cărei categorii de clienţi se adresează preponderent firma dvs.?

Clienţi persoane fizice

Clienţi persoane juridice

22. Cum apreciaţi nivelul actual de succes al acestui IMM?

Scăzut

Mediu

Ridicat

23. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

Mai putin de 25 ani

Între 25-45 ani

Peste 45 ani

24. Care este nivelul studiilor dvs.?

Studii gimnaziale

Studii liceale

Studii postliceale

Studii universitare

25. În care din următoarele situaţii vă regăsiţi?

Sunt proprietarul firmei

Sunt co-proprietarul firmei

Sunt managerul general al firmei

Vă mulţumim pentru colaborare!



159

ANEXA 4

SCORURILE MEDII CORESPUNZĂTOARE VARIABILELOR CARE MĂSOARĂ PERCEPŢIA MANAGERILOR IMM-URILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

FAŢĂ DE INFLUENŢA GLOBALIZĂRII ASUPRA ACTIVITĂŢII PROPRIEI ORGANIZAŢII ŞI ASUPRA ECONOMIEI ACTUALE

Sursa: elaborat de autor



160

ANEXA 5



161



162



163



164

ANEXA 6

Scurtă prezentare a firmei SC Individuală Prunean N

Societatea Individuală Prunean N a fost înfiinţată din 1997 în Republica Moldova şi are

ca obiect de activitate comercializarea de hamacuri şi fotolii suspendate, precum şi a tutur or

accesoriilor pentru acestea. Hamacurile şi fotoliile suspendate comercializate de Societatea

Individuală Prunean N sunt confecţionate în mare parte manual de către compania

austriacă Chico, care are o experienţă de 25 de ani în domeniu.

Gama de produse este foarte variată, printre produsele comercializate

putându-se enumera:

- Fotoliu suspendat pentru o persoană şi cadru, Chico - acesta se

distribuie în două variante pentru adulţi: cu fibră de bumbac şi cu fibră

sintetică, cu dimensiunea de 190 X 95 cm şi este pentru greutatea maximă

admisă de 150 kg. Acest fotoliu este distribuit şi pentru copii pentru care este

folosit ca material doar bumbacul, are ca dimensiuni: 130 X 65 cm, iar

greutatea maximă admisă este de 50 kg.

- Hamac pentru 2 persoane şi hamac pentru copii,

Chico - acesta se distribuie în două variante pentru adulţi:

cu fibră de bumbac şi cu fibră sintetică, cu dimensiunea de

350 X 190 cm şi este pentru greutatea maximă admisă de

250 kg. Acest fotoliu este distribuit şi pentru copii pentru

care este folosit ca material doar bumbacul, are ca

dimensiuni: 110 X 50 cm, iar greutatea maximă admisă

este de 40 kg.

- Hamac pentru o persoană care este folosit deobicei în exterior – acesta este folosit suspendat sau pe

cadre proprii. Hamacul pentru o persoană este şi el în două

variante: cu fibră de bumbac şi cu fibră sintetică.

Dimensiunile sale sunt: 300 X 130, în timp ce greutatea

maximă admisă este de 150 kg.



165

ANEXA 7

Scurtă prezentare a firmei SC Grădina Mărioarei SRL

“Grădina Mărioarei” SRL şi-a început activitatea la data de

01.05.2011 fiind într -o creştere continuă, atât calitativă, cât şi

cantitativă, diversificându-şi în permanenţă gama de produse

comercializate şi serviciile oferite. Viziunea de afaceri a

organizaţiei este aceea că atunci când planifică o amenajare principiile sunt: armonios, natural,

estetic şi creativ, accesibil ca preţ şi uşor de întreţinut!

Domeniul de activitate al firmei sunt amenajările exterioare oferind în acest sens o gamă

foarte variată de servicii şi produse.

Printre serviciile oferite de Grădina Mărioarei se pot

enumera:

- lucrări de amenajare grădini şi decorarea acestora -

“Grădina Mărioarei” SRL intenţionează să transmită prin

serviciile oferite, ideea unei grădini mereu atractivă, uşor de

întreţinut şi la un preţ accesibil. Ofertele de amenajare şi decorare

se adresează consumatorilor care îşi doresc ca mediul în carelocuiesc şi/sau muncesc să fie conturat de prospeţime, frumuseţe,

eleganţă şi să emane permanent o bună dipoziţie.

Astfel societatea dispune de o gamă variată de plante şi

materiale necesare, pentru realizarea unor decor ări

corespunzătoare. Totodată, firma poate utiliza în procesul de decorare şi plantele sau materialele

clientului, punând la dispoziţtia acestuia manopera profesională necesară.

- servicii de întreţinere grădini:a) Îngrijirea vegetaţiei lemnoase: f ertilizarea, irigarea şi întreţinerea solului; tăieri de

formare a coroanei; tăieri de fructificare şi înflorire.

b) Întreţinerea şi îngrijirea gazonului: reîntinerirea gazonului; repararea parţială sau

totală a gazonului; tunderea gazonului; aplicarea îngrăşămintelor; combaterea buruienilor;

scarificarea gazonului; irigarea gazonului.



166

c) Îngrijirea plantelor floricole: suprimarea părţilor aeriene; tunsul plantelor; tutorare şi

palisare; înlocuirea s peciilor în timpul sezonului de vegetaţie; aplicare a îngrăşămintelor; irigare;

mobilizarea solului şi combaterea buruienilor; combaterea dăunătorilor; pregătirea pentru iarnă.

În ceea ce priveşte tipurile de produse oferite acestea sunt:

- hamacuri – cadre hamac, hamacuri şi fotolii

suspendate, alte accesorii.

- accesorii pentru decor – accesorii din lemn,

ceramică, fier, plastic, piatră;

- arbuşti, plante şi seminţe – Seminţe pentru gazon

(Barenbrug, Everris), plante de exterior, conifer e şi

arbuşti ornamentali, plante de interior, îngrăşăminte pentru gazon;

- rezervoare decorative – filtre pentru impurităţi, rezervor decorativ amforă, rezervor

decorativ amforă antică, rezervor decorativ bloc piatră, rezervor decorativ coloană, rezervor

decorativ modern, rezervor decorativ “Sunda”, rezervor pentru apă “Sahara”;

- lumânări şi suporturi decorative – diverse modele şi pentru diverse ocazii (peste 40 de

modele diferite);

- decoraţiuni de sărbători – pentru brad, geamuri şi grădini;

- ghivece – din ceramică sau cu sistem de autoirigare, pentru plante de interior sau deexterior, pentru toate tipurile de plante şi toate dimensiunile, având diferite forme şi culori;

- gabioane decorative – pentru căpşunărie, pentru straturi de legume, pentru ghivecele

plantelor din interior sau din exterior, pentru scaune decorative, pentru garduri decorative, pentru

grătare, pentru pereţi de rezistenţă;

- mobilier pentru grădină – mese şi fotolii sau sofa din ratan sau sticlă şi metal pentru

exterior;

- tehnică pentru grădină - aerator pentru gazon, aparat de stropit, aspirator de grădină,foarfeci pentru tuns arbuştii şi iarba, iaz pentru grădină, maşini de tuns gazonul, mâner telescopic

cu rotile, pistol pentru pulverizare, pompă, set de cuplaje, tobă pentru furt un de perete, trimer

pentru tuns gazonul.



167

ANEXA 8

Scurtă prezentare a firmei SC MONIROM TRADING SRL

MONIROM TRADING SRL reprezintă o

societate comercială dispunând de capital integral

românesc privat, înfiinţată în anul 1995. În ceea ce

priveşte domeniul de activitate acesta se referă la

comercializarea şi distribuţia materialelor electrice pentru uz gospodaresc şi industrial, prin

magazine proprii şi prin reţeaua de distribuţie a partenerilor.

Magazinele proprii sunt situate în Complexul Doraly, Comuna Afumaţi, judeţul Ilfov

însumând un total de 5 locaţii aflate în gestiune proprie.

Reţeaua de distribuţie este deservită de un numar de 6 agenţi de vânzări şi acoperă

următoarele judeţe: Argeş, Brăila, Braşov, Buzău, Ilfov şi Bucureşti, Călăraşi, Constanţa,

Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Tulcea,

Vâlcea, Vaslui, Vrancea.

Gama de produse comercializate cuprinde o varietate de produse care sunt adresate atât

utilizatorilor industriali, cât şi celor casnici, cum ar fi:

- surse de iluminat – becuri clasice cu incandescenţă, becuri cu halogen, becuri

economice, becuri cu LED, becuri cu vapori de mercur, becuri cu halogenuri metalice, becuri cu

vapori de sodium, tuburi neon, tuburi LED;

- accesorii pentru instalaţii electrice – bandă izolatoare din PVC, bandă perforată pentru

montaj, bandă teflon, cleme pentru branşamente, cleme pentru pozat cablu, cleme şirşi cleme

terminale, coliere nylon, cablu coaxial – telefon – UTP, splittere – mufe tv – telefon – UTP,

condensatori electrici, papuci electrici, presetupe, tub termocontractibil, sârmă pentru tras cablu,spiral protecţie cablu;

- corpuri de iluminat – corpuri neon, corpuri de iluminat stradale, lampă tip badt-exit,

lantern, proiectoare metal halide, spoturi incandescente, proiectoare cu LCD, lampă garaj, lampă

de veghe, corpuri de iluminat industriale (oale), proiectoare halogen, aplice şi plafoniere, drosere

şi ignitere, corpuri de iluminat LED;

- aparataj electric – J-Klass, R-Klass, M-Klass, dulii şi socluri, ştechere şi adaptoare,

prelungitoare, aparataj electric aplicat, prize şi fişe industriale;



168

- tablouri electrice – tablouri electrice metalice, tablouri electrice din plastic, accesorii

tablouri electrice;

- diverse – sonerii, senzori de mişcare, senzori de lumină (crepusculari), programatoare,

contoare de energie electrică, cutie comandă, ventilatoare, piese de schimb (întrerupătoare,

termostate, relee, rezistenţe, rulmenţi semeringuri), masă laptop, acumulator exterior, accesorii

(creion de tensiune, fludor).

În permanenţă SC MONIROM TRADING SRL depune eforturi de a se impune pe piaţa

de materiale electrice din cât mai multe judeţe ale României. În acest sens managementul

organizaţiei are ca viziune anticoncurenţială poziţionarea ca fiind firma cu ofer te diversificate,

un termen de livrare cât mai scurt şi un raport echitabil calitate/ preţ.

Principalul obiectiv de afaceri este orientarea către client şi îmbunătăţirea continuă a

relaţiei cu acesta.

SC MONIROM TRADING SRL îşi propune diversificarea permanentă a gamei de

produse oferite spre vânzare. Intenţia managementului organizaţiei este de a oferi clienţilor

alternative pentru produsele aflate deja pe piaţă. SC MONIROM TRADING SRL oferă clienţilor

săi produse importate sub marca proprie care pot face faţă cu brio produselor cunoscute sub un

anumit brand existente pe piaţa românească având însă un avantaj considerabil, pe care clienţii îl

au întotdeauna în vedere la întocmirea comenzilor, şi anume, preţul avantajos. Pentru atingerea acestui obiectiv managementul a depus şi a obţinut de la OSIM

certificarea celor 2 mărci:

MOON Light - Light for Life

MONIROM electric and more

Principalii colaboratori ai SCMONIROM TRADING SRL sunt:

ELBI ELECTRIC & LIGHTING;

TOBIMAR; LOHUIS ROMANIA;

LOHUIS ROMANIA;

AEM Timişoara;

EL-CO SA;

LECHPOL şi mulţi alţii.

Distribuitorii locali cu care colaborează SC MONIROM TRADING SRL sunt:

1. DISTRIBUTION MAGI distribuitor local în judeţele Suceava, Botoşani;