Rezumat

Un aspect important al problemei calităţii aerului îl constituie calitatea aerului din interiorul locurilor de

muncă.Calitatea aerului de la locurile de muncă, influenţează major starea de sănătate a lucrătorilor, fiind

importantă tinerea sub control a emisiilor de poluanti.

Poluarea atmosferei este una dintre principalele probleme de mediu in general si de mediul de munca in

special. Frecventa si amploarea fenomenului de poluare cat si interferenta cu alte aspecte de mediu, duce la

efecte sinergice ce pun în pericol calitatea mediului la nivel global si pe termen lung si in acelasi timp

sanatatea umana. In ultimii ani, o deosebita atentie se acorda pe plan mondial cunoasterii nivelului de

poluare cu particule in suspensie PM10 si PM2.5 si noxe gazoase. Studiul de fata contine descrierea surselor

de poluare, datele privind concentratiile de poluanti in spatiile de lucru, si a parametrilor meteorologici dintr-

un experiment de dispersie a noxelor industriale organizat la o uzina de prelucrare a minereurilor neferoase.

In cadrul studiului realizat in domeniul elaborarii feroaliajelor s-au analizat datele obtinute in urma

monitorizarii pulberilor PM10 si PM2,5; efectele particulelor in suspensie asupra starii de sanatate si a

mediului de munca. Rezultatele studiului poluarii cu particule in suspensie (TSP) si noxe gazoase in mediul

de munca din industria metalurgiei feroaliajelor sunt prezentate in sectiunea 6 iar concluziile incheie

lucrarea. Concluziile studiului calitatii aerului in mediul de munca si in afara lui au fost folosite de catre

serviciul specializat, in vederea imbunatatirii conditiilor de munca.

1. Introducere

Productia de feroaliaje se inscrie, prin natura proceselor tehnologice de baza si a celor auxiliare, in categoria

industriilor cu potential ridicat de poluare. Fabricarea feroaliajelor este generatoare de mari cantitati de

pulberi, dar si de poluanti gazosi atat în etapele de productie cat si in cele auxiliare, asociate.

Scopul lucrarii este studiul impactului poluarii din industria metalurgica, care se inscrie printre tipurile de

poluare de interior, impactul asupra starii de sanatate a celor care muncesc intr-un astfel de mediu.

In prima parte a lucrarii, sectiunea 2, se prezinta poluarea in mediul de munca industrial continundu-se cu

poluantii specifici industriei metalurgice. Efectele poluantilor asupra mediului de munca si asupra sanatatii

oamenilor sunt prezentate in sectiunea 3. Adecvarea mijloacelor de monitorizare a concentratiilor de pulberi

PM10 si PM2,5 este prezentata in sectiunea 4 urmata de descrierea conditiilor din mediul de munca.

Rezultatele studiului poluarii cu particule in suspensie (TSP)  sunt prezentate in sectiunea 6 iar concluziile

incheie lucrarea.

2. Poluarea în mediul de muncă industrial

Poluanţii din mediul de muncă pot fi gaze sau particule solide sau lichide în suspensie, cu titlul generic de

aerosol.  Spre deosebire de poluarea de interior non-industrială, cea industrială implică niveluri mult mai

ridicate de expunere. În acelaşi timp sursele pot avea variaţii mult mai mari în privinţa timpului şi intensităţii

noxei/poluantului emis [8,9].  

În mediile industriale denumirea de pulberi este cea mai folosită. Pulberile în suspensie în mediul industrial

se diferenţiază, în general, după dimensiuni şi efectele lor asupra organismului uman, în particule

sedimentabile şi inhalabile. Pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni şi densităţi care le favorizează

depunerea. Pulberile în suspensie sunt pulberile care rămân în aer timp îndelungat şi reprezintă sisteme

disperse cu faza de dispersie solidă şi mediul de dispersie gazos [6] . Acest tip de sisteme polidisperse în

fizică se numesc aerosoli [1,11] . Pulberile din aerul zonelor de muncă se consideră, în general, din categoria

aerosolilor, cu diametre între 0,001 şi 100µm şi masa între10-9 şi 10 g/m3 de gaz [2].

Particulele sunt solide sau lichide, de diverse forme şi mărimi şi provin din diferite surse şi sunt împărţite în

fracţiuni, în funcţie de dimensiuni.Fracţiunea fină (PM2,5 ) conţine particule de 2,5mm sau mai mici. Această

fracţiune este cel mai adesea generată prin procese de combustie şi prin reacţii chimice care au loc în aer.

[3,4,10]

În ultimii ani, o deosebită atenţie se acordă pe plan mondial cunoaşterii nivelului de poluare cu pulberi în

suspensie PM10 şi PM2,5 [5] . Datorită dimensiunilor reduse, pulberile PM2,5 intră în categoria pulberilor

respirabile, care, pot pătrunde şi se pot acumula la nivelul alveolelor pulmonare provocând grave probleme

de sănătate, astmul şi diversele forme de cancer pulmonar fiind cele mai des întâlnite afecţiuni depistate în

zonele cu poluare accentuată cu pulberi [13, 15].

2.1. Poluantii din industria metalurgica.

Producţia de feroaliaje se înscrie, prin natura proceselor tehnologice de bază şi a celor auxiliare în categoria

industriilor cu potenţial ridicat de poluare. 

Poluarea din industria metalurgică se înscrie printre tipurile de poluare de interior.

În general metalele neferoase se găsesc în minereuri sub formă de sulfuri, de aceea când sunt supuse

tratamentului industrial ele dau naştere la dioxid de sulf. În timpul extragerii anumitor metale neferoase se

produc compuşi ai arseniului şi ai fluorului, metaloizi deosebit de toxici. Aceasta se întâmplă deoarece există

situaţii în care acelaşi minereu conţine mai multe metale neferoase şi în timpul extragerii unuia dintre ele se

poluează aerul nu numai prin metalul vizat ci şi prin celelalte, considerate impurităţi (fig.2.1) [7].

Fig.2.1. Surse de poluanţi din industria metalurgică

Poluanţii caracteristici unei industrii metalurgice sunt gazoşi şi pulberi (TSP în abrevierea din limba engleza

care înseamnă, totalitatea particulelor în suspensie).Capacităţile de producţie ale utilajelor, dimensiunea

mare a acestora, temperaturile tehnologice foarte ridicate în cuptoare fac dificilă captarea locală şi reţinerea

eficientă a pulberilor şi noxelor gazoase.

Sursele de emisie a noxelor chimice din industria aliajelor neferoase (surse punctiforme sau de suprafaţă)

sunt diverse în privinţa:

i. tipului: statice (cuptoare, concasoare) sau mobile ( transport intern cu basculante); continue

(cuptoare) sau discontinue (concasoare);

ii. caracteristicilor geometrice: suprafaţă de emisie, situare faţă de nivelul solului (înălţime mare faţă de

localizarea coşurilor şi mică faţă de hala de deşeuri);

iii. caracteristicilor fizice: temperatură, debit de emisie; compoziţiei chimice

3. Efectele noxelor din industria feroaliajelor asupra starii de sanatate a muncitorilor

Conform Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006, „bolile profesionale sunt afectiunile care se produc

ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici,

caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului

in procesul de munca”. In tara noastra,determinarea poluării aerului se realizează cu respectarea Legislaţiei

în vigoare in ceea ce priveste metodele de prelevare si de analiza a poluantilor dar si in privinta compararii

rezultatelor cu valori limita admisibile [17].

3.1. Impactul pulberilor in industria metalurgica

Pulberile constituie principala noxa generata in producerea de feroaliaje. Compozitia pulberilor emise

depinde de tipul de aliaj de obtinut, de calitatea materiilor prime. Pulberile generate in diferitele faze ale

procesului prezinta un risc general (indiferent de compozitia pulberilor) de generare a pneumoconiozelor dar

prezinta si pericole specifice legate de compozitia fiecarui tip de pulbere [14, 16].

Bioxidul de siliciu (SiO2) introdus in organism pe calea respiratorie se hidrateaza la nivelul parenchimului

pulmonar, formand acidul silicic coloidal cu sarea acestui acid. Silicoza nu este numai o pneumoconioza ci

este o intoxicatie generala a organismului [12]. Ea este rezultatul unei dizolvari extrem de incete a SiO2

dupa o perioada de contact foarte lungă cu tesutul pulmonar.Silicoza este o boală cronica cu mers lent si

progresiv.

4. Aparatura utilizata pentru monitorizarea rea poluării cu pulberi  PM10 si PM 2,5 si a microclimatului in mediul de munca

4.1. Monitor tip PERSONAL DATA RAM se utilizeaza pentru determinarea în timp real a concentraţiei

fracţiei respirabile (dimensiuni între 0,1-10μm) de pulberi, fumuri, ceaţă şi suspensii în mediul de muncă.

Fracţie respirabilă de pulberi (fibre)- cantitatea de pulberi (fibre) cu risc pentru sănătate, atunci când sunt

reţinute la nivel alveolar.

Caracteristici tehnice ale aparatului sunt:

i. debit de aspirare a aerului cu pompa:1-5 l/min;

ii. precizie/repetabilitate: ± 10 μg/mc pentru medieri de 1s;

± 1,5 μg/mc pentru medieri de 60 s;

iii. acurateţea: 5% din valoarea citită ± precizia;

iv. mediul de lucru : (-10 – 50)0C (14 -122)0F, (10 -95)% RH fără condensare.

Monitorul tip Personal DataRAM este un monitor nefelometric (fotometric) foarte sensibil, care măsoară

fracţia respirabilă a pulberilor, fumului, ceţii şi suspensiilor în mediul de muncă, pe baza detecţiei dispersiei

luminii.

4.2.Pompă universală de prelevare 224-PCXR4

Aparatul este un echipament pentru recoltarea de eşantioane de aer cu debite cuprinse între (0,005 – 5)

l/min cu o precizie de ±5% din valoarea de referinţă.

Pompa este echipată cu un filtru captator pentru a opri impurităţile să pătrundă în interiorul pompei.

Recoltarea eşantioanelor de aer cu pompă universală de prelevare 224-PCX R4 prevăzute cu filtru Watman

(fibră de sticlă), se face cu un anumit debit (conform STAS-ului după care se face analiza) pentru probele de

scurtă durată şi cu un alt debit pentru probele medii zilnice. Pentru a se asigura o măsurare corectă, aparatul

trebuie plasat la nivelul respirator al angajatului, departe de curenţii de aer datoraţi instalaţiilor de ventilare,

gurilor de aerisire. Dupa colectarea pe filtru a pulberilor are loc dezagregarea, conform STAS-ului de analiză.

4.3.Digital Hygro-Thermometer- Anemometer-Datalogger - model HTA 4200

Aparatul este un echipament pentru măsurarea: umiditatii relative in intervalul 5 ---95% cu o precizie de

±2%; temperaturii în intervalul –20o --- +80oC ( -5 oF---+175 oF ) cu o precizie de ±0,1oC sau  oF; viteza

curentilor de aer in intervalul 0,2 --- 40,00 m/sec cu o precizie de ±1%.

4.4.Microtherm Heat Stress WBGT-CASELLA

Aparatul este un echipament pentru măsurarea:

i) Temperaturii uscate a aerului: ta in intervalul 10-600C si 50-1400F precizie de 1,00C respectiv ± 2,00F

ii) Temperaturii de globtermometru: tg in intervalul 20-1200C si 68-2480F precizie de 1,00C respective ±

2,00F;

iii) Temperaturii umede: tnw in intervalul 5-400C si 41-1040F , precizie de 0,50C respective ± 1,00F.

 5. Descrierea conditiilor din mediul de munca

5.1. Descrierea halei cuptoarelor

Studiul calitatii aerului intr-o hala prin analiza concentratiilor noxelor presupune initial localizarea surselor

emisiilor de poluanti. In hala pentru care s-a făcut studiul, schematizata in figura 3, sunt prezente 5 cuptoare

electrice, semi-inchise pentru elaborarea aliajelor. Cerculetele reprezinta  orificiile prin care are loc

evacuarea aliajului topit. Acestea sunt principalele surse de poluare si sunt situate la 4 m inaltime. In hala, la

etajele de la 9 m sunt usile cuptoarelor, la 19 m inspectare sistemelor de racire si exhaustare iar la 27 m are

loc incarcarea cu materie prima si completarea electrozilor cuptoarelor. Exista un cos de evacuare a gazelor

arsecu inaltime de 40 m si exhaustorul centrifugal cu debit de 350.000 mc/h/ cuptor [7].

Figura 5.1 Schema de lucru a impartirii halei de topitorie cu cinci cuptoare electrice. Cercurile reprezinta

gurile de evacuare ale cuptoarelor C1, C2,C3,C4,C5, iar dreptunghiurile reprezinta unitatile sistemului de

ventilatie.

5.2. Conditiile meteorologice in hala

S-au analizat, concentratiile de poluanti gazosi si pulberi in sezonul de vara, condiţiile meteorologice fiind

cele obişnuite acestui sezon.

Din analiza evolutiei parametrilor de microclimat in hala inainte de desarjarea cuptoarelor (fig.4) se observa

la cota 0 m inregistrarea temperaturii de 26,80C comparativ cu 25,70C in mediul exterior , in timp ce

umiditatea in hala este de 55,5% comparativ cu mediul exterior unde este 56,2%.Viteza curentilor de aer

inregistrata in hala la cota 0m este de 1,4m/s iar in mediul exterior 2m/s. Nebulozitatea in medie pentru trei

zile 7-8 optimi iar presiunea atmosferica, specifica prezentei unui camp baric de presiune ridicata, 1020 hPa.

In aceste conditii este asigurata stabilitatea atmosferei.

5.3. Parametrii de microclimat in hala

S-au determinat principalii parametrii meteorologici in hala inainte de desarjare (concentratia de fond)

pentru a se observa conditiile de mediu in timpul proceselor tehnologice care au loc (fig.nr.5.2).

Fig.5.2.  Parametri de microclimat în mediulexterior şi în hala înainte de deşarjare (FOND)

Fig.5.3. Concetraţiile medii de pulberi (TSP) înainte de deşarjare ( FOND )

Din analiza evoluţiei parametrilor de microclimat în hală înainte de deşarjarea cuptoarelor (fig.5.2) se

observă că la cota 0 m temperatura este 26,80C comparativ cu 25,70C în mediul exterior, în timp ce

umiditatea în hală este de 55,5% comparativ cu mediul exterior unde este 56,2%. Viteza curenţilor de aer

înregistrată în hală la cota 0m este de 1,4m/s iar în mediul exterior 2m/s. La cota 4m se înregistrează valori

mai ridicate ale temperaturii 29,40C, umiditate 47,1% şi viteza curenţilor de aer 0,1m/s. Începând de la cota

8m în sus se înregistrează o uşoară scădere a temperaturii şi creştere a umidităţii şi vitezei curenţilor de aer,

astfel încât la cota 27 m se ajunge la o temperatura de 28,00C, umiditate de 48,7% şi viteza curenţilor de

aer 0,4m/s.

Concentratiile medii ale pulberilor (TSP) inainte de desarjare ( FOND) variaza. La nivelul 0m s-au obtinut

valori comparabile cu nivelul 27m. Valorile maxime obtinute ale concentratiilor medii  de pulberi PM10 si

PM2,5 se inregistreaza la cota 4m iar dupa aceea la  urmatoarele cote se inregistreaza o descrestere valorii

concentratiilor masurate (fig 6.1-6.2.). Modificarile importante ale umiditatii relative si a temperaturii aerului

in timpul procesului de desarjare sunt evidentiate in fig.nr.5.4. din care se poate observa cresterea

temperaturii si scaderea umiditatii relative in timpul procesului de desarjare, la toate nivelurile. Cresterea

temperaturii este de peste 10 ºC iar umiditatea scade, in general la jumatate din valoarea din exterior sau

din hala cand nu functioneaza cuptoarele. Asadar, conditiile de mediu sunt alterate in timpul procesului de

productie, in cazul acesta in timpul desarjarii. (fig.5.4.)

Fig.5.4. Parametri de microclimat în hală în timpul deşarjării

Din analiza evolutiei parametrilor de microclimat in hala in timpul desarjarii cuptoarelor se observa (fig.5.4.):

i) Cota 4m: inregistrarea unor temperaturi mai ridicate la cele cinci cuptoare cota 4m , valori cuprinse in

intervalul (39,8-40,8) 0C , umiditatea (20-21,2)%, viteza curentilor de aer ( 0,6-0,9) m/s; ii) Cota 8m:

temperaturile sunt mai scazute comparativ cu nivelul de 4m in timp ce umiditatea este mai ridicata. Au fost

obtinute valori ale temperaturii cuprinse in intervalul (36,2-37,6) 0C , umiditatea (28,2-30,2)%, , viteza

curentilor de aer ( 0,1-0,2) m/s; iii) Cota 19 m: temperaturile sunt mai scazute comparativ cu nivelul 8m , s-

au inregistrat valori cuprinse in intervalul (36,0-36,6) 0C , umiditatea (29,0-30,1)%, viteza curentilor de aer

( 0,1-0,2) m/s; iv) Cota 27 m: temperaturile sunt mai scazute comparativ cu nivelul 8m , s-au inregistrat

valori cuprinse in intervalul (28,2-28,8) 0C , umiditatea (43-43,3)%, viteza curentilor de aer ( 0,3-0,4) m/s.

6.Studiul distributiei spatio-temporale a concentratiilor de pulberi (TSP)

Pulberile (Total Suspended Particules-TSP) sunt generate in concentratii mari in timpul functionarii

cuptoarelor si concentratiile cresc foarte mult in timpul desarjarii. Monitorizarea poluantilor s-a efectuat atat

in timpul desarjarii cuptoarelor cat si intre desarjari pentru a se identifica concentratia  de fond din

hala.Ordinea desarjarii cuptoarelor este C2, C1, C5, C4, C3.

Concentraţia poluanţilor creşte în timpul deşarjărilor. Acest fapt este clar pus în evidenţă de măsurarea în

timp real a concentraţiei poluanţilor şi se explică prin traiectoria norului de pulberi în suspensie ( fig.6.1-6.2).

La nivelul cotelor 0 si 27 m, se înregistrează picuri, aceasta datorându-se vitezei curenţilor de aer ( fig. 5.4)

la nivelul cotei inferioare determinate de existenţa uşilor de acces în hală, iar la nivelul ultimei cote de lipsa

geamurilor, existenţa luminatoarelor deschise, condiţii care influenţează parametrii de microclimat în special

la cele doua cote.

La cota 4m se înregistrează cele mai ridicate concentraţii de poluant ( PM10 , PM2,5), existând diferenţe mari

între concentraţiile obţinute în timpul deşarjării şi fondul ( concentraţiile dintre deşarjări). Astfel, aceste

diferenţe se atenueaza de la cota 8m, 19m spre 27 m pe de o parte datorită ordinii de deşarjare a

cuptoarelor şi pe de altă parte datorită  cumulării poluării de la toate cuptoarele în intervalul de timp

considerat.

Creşterea concentraţiei de fond a pulberilor ( dintre deşarjări) este legată de ordinea deşarjării cuptoarelor,

cele mai scăzute concentraţii dintre deşarjări au fost obţinute la cuptorul C2 fiind primul care a deşarjat fiind

urmat de C1, C5, C4, C3. Acest fenomen este pus în evidenţă atât de concentraţiile poluantului dintre cele

două deşarjări ale fiecărui cuptor (fig6.1-6.2.) cât şi de concentraţiile de poluant la începutul primelor

deşarjări ale fiecărui cuptor (fig.6.3-6.4).

La cota 27m valorile concentraţiei de poluant (PM10 şi PM2,5) obţinute în timpul deşarjării cuptoarelor, sunt

comparabile cu concentraţia de fond.

În timpul deşarjării, concentraţiile la cele cinci cuptoare sunt diferite. Cele mai ridicate valori ale

concentraţiilor de pulberi (PM10 şi PM2,5) au fost obţinute la cuptorul C2 fiind urmată de cuptoarele C4, C5,

C3 şi C1. Explicaţia este legată de puterea şi calitatea sistemelor de evacuare diferite la cele cinci cuptoare.

La toate cuptoarele au fost măsurate cele mai mari concentraţii la înălţimea de 4m pe  unde  are loc

evacuarea aliajului topit, scăzând către nivelele de 8 m (uşile cuptoarelor), 19m (inspectarea sistemelor de

răcire şi exhaustare), 27m (încărcarea cu materie primă şi completarea electrozilor cuptoarelor) .

Fig.6.1.Distribuţia temporală a concentraţiei pulberilor PM10 şi PM2,5, la cotele 4m si 8m

Fig.6.2.Distributia temporala a concentratiei pulberilor PM10 si PM2,5, la cotele 19m si 27m27m19m si 27m

În fig (6.1-6.2.) se observă atât perioada în care au loc cele două deşarjări ale fiecărui cuptor, concentraţia

de poluant înregistrată în intervalul de timp dintre cele două deşarjări cât şi dispersia poluanţilor (pulberi

PM10 şi PM2,5) de la nivelul de 4m la 27m, în timp ce în fig (6.3-6.4)  este evidenţiată corelaţia dintre

ordinea deşarjării cuptoarelor C2, C1, C5, C4, C3 şi valorile dinaintea primei deşarjări ale fiecarui cuptor

precum şi dispersia poluanţilor în atmosferă în timpul procesului tehnologic de obţinere a feroaliajelor.

Fig.6.3. Distribuţia temporală a concentraţiei pulberilor PM10 şi PM2,5 de la C1,C2,C3,C4,C5 la cotele 4m şi

8m

Fig.6.4. Distribuţia temporală a concentraţiei pulberilor PM10 şi PM2,5 de la C1,C2,C3,C4,C5 la cotele 19m şi

27m

În urma analizei fig. (6.3-6.4) se constată că în mediul de muncă înainte de deşarjarea cuptorului C2 se

înregistrează cea mai mică concentraţie de poluant în aer. Concentraţiile dinaintea deşarjării cresc astfel C1,

C5, C4, C3 de unde rezultă că înainte de deşarjarea fiecarui cuptor (cu excepţia primului, C2) mai există o

concentraţie de poluant cumulată în aer de la deşarjările anterioare (celorlalte cuptoare).Din acest motiv

înainte de deşarjarea cuptorului C3 se observă concentraţia cea mai crescută de poluant în mediul de muncă

comparativ cu perioada dinaintea deşarjării celorlalte cuptoare.

Pentru a se scoate în evidenţă dispersia particulelor PM10 şi a particulelor PM2,5 la diferite cote şi

preponderenţa tipului de particule evacuate în mediul exterior, atât prin instalaţiile de exhaustare prezente

la fiecare cuptor, instalaţiile generale de ventilaţie şi evacuarea aerului, luminatoare, uşi, geamuri, s-a

realizat raportul PM10/PM2,5 prezentat în fig.6.5.

Fig.6.5.  Raport concentraţii PM10/PM2,5 în 450 min la cotele 4m, 8m, 19m, 27m

La cota 8m, sedimentarea şi dispersia particulelor PM10 a dus la descreşterea raportului PM10/PM2,5 în timp

ce la nivelele superioare datorită sistemului de ventilaţie particulele de tip PM10 au fost evacuate cu

preponderenţă.

La nivelul cotei de 4m, raportul are cea mai mare valoare deoarece la acest nivel sunt ambele tipuri de

pulberi în concentraţie ridicată datorită procesului de desarjare, evacuarea aliajului topit având loc la acest

nivel. La 8 m înălţime sedimentarea şi dispersia particulelor de PM10 a dus la descresterea raportului

PM10/PM2.5.

Din  analiza fig 6.5.se constată că:

i) La nivelele superioare (19m şi 27m ) datorită sistemului de ventilaţie particulele de tip PM10 au fost

evacuate cu preponderenţă.

ii) La nivelul cotei de 27m, se obtine un raport cu o valoare mai ridicata decat la 19m datorita sistemului

general de ventilaţie prezent la aceasta cota, luminatoarelor, geamurilor pe care sunt evacuate mai repede

particulele PM2,5 decat PM10 şi implicit curenţii de aer care antrenează mai uşor particulele mai mici.

iii) La nivelul cotelor 4m si 8m valorile maxime şi minime ale raportului PM10/PM2,5 corespund deşarjărilor şi

perioadelor dintre acestea. Pe măsura ce înaintăm către cota 27m diferenţele dintre maxime şi minime se

estompează, tinzând către valorile concentraţiei de fond din hală. Acesta este rezultatul acţiunii sistemului

de ventilaţie şi exhaustare prezente.

7.Concluzii

Monitorizarea poluanţilor este cu atât mai eficace cu cât reuşeşte să redea mai bine, în termeni obiectivi şi

cuantificabili, realitatea complexă. Adecvarea mijloacelor de monitorizare la scopul acesteia este esenţială

pentru atingerea obiectivelor vizate. În exemplul prezentat în lucrare, alegerea metodei de monitorizare în

timp real a permis urmărirea evoluţiei în timp a concentraţiei poluanţilor determinaţi şi evidenţierea

intervalului de maximă expunere, in timpul desarjarii cuptoarelor.

Pulberile (PM10 si PM2,5) si gazele CO, SO2, sunt in concentratii mari in timpul desarjarii, depasind frecvent

concentratiile acceptabile. In hala sunt afectate de poluarea cu gaze si pulberi PM10 si PM2,5 toate cotele

dar in special cota de 4m unde are loc desarjarea aliajului topit si urmatorul nivel superior, de la inaltimea de

8m. A fost monitorizat procesul de desarjare la cele cinci cuptoare  C1,C2,C3,C4,C5 la cotele 4m, 8m, 19m,

27m.

S-a constatat :

Creşterea concentraţiei de fond a pulberilor (dintre deşarjări) este legată de ordinea deşarjării

cuptoarelor, cele mai scăzute concentraţii dintre deşarjări au fost obţinute la cuptorul C2 fiind primul

care a deşarjat fiind urmat de C1, C5, C4, C3.

 Cele mai ridicate valori ale concentraţiilor de pulberi (PM10 şi PM2,5) au fost obţinute la cuptorul C2

fiind urmată de cuptoarele C4, C5, C3 şi C1. Explicaţia este legată de puterea şi calitatea sistemelor de

evacuare diferite la cele cinci cuptoare.

La nivelul cotelor 4m si 8m valorile maxime şi minime ale raportului PM10/PM2,5 corespund deşarjărilor

şi perioadelor dintre acestea. Pe măsura ce înaintăm către cota 27m diferenţele dintre maxime şi

minime se estompează, tinzând către valorile concentraţiei de fond din hală. Acesta este rezultatul

acţiunii sistemului de ventilaţie şi exhaustare prezente.

Cunoasterea tipurilor de noxe gazoase si a concentratiilor de particule in suspensie precum si a variabilitatii

spatio-temporale a acestora in condiţii de microclimat de interior permite decizii si masuri adecvate luate de

catre serviciile specializate in vederea imbunatatirii conditiilor de munca ale lucratorilor.