rosu

g

albe

n

alba

stru

n

egru

Ł Anul IV, nr. 20

Octombrie2010

Ł 4 pagini

Infoavrig@gmail.com

Aceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu ie

g r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i t

PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AAAAAVRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA

Ł

În urmã cu doar câteva zile, laHotelul Ramada din Braºov, s-adesfãºurat cea de-a treia ediþie a„Zilei Energiei”. Manifestarea, lacare au participat peste 150 deinvitaþi din întreaga þarã, dar ºi dinstrãinãtate, a fost organizatã deSC Transfer de Tehnologie ºiManagement SRL (TTM) ºiCamera de Comerþ ºi IndustrieBraºov. Unul dintre invitaþiispeciali la aceastã ediþie a „ZileiEnergiei” a fost primarul oraºuluiAvrig, Arnold Gunter Klingeis,prezenþa edilului avrigean dato-rându-se politicilor ºi strategiilorenergetice, în special celereferitoare la producerea de ener-gie bazatã pe surse regenerabile,pe care acesta le dezvoltã ºi lepromoveazã în ultimii ani. Dealtfel, cu prilejul manifestãrii de laBraºov, SC Transfer de Tehno-logie ºi Management SRL ºioraºul Avrig au pus bazele primeireþele de comunitãþi energo-autarhe din România. Nouastructurã îºi propune sã oferemembrilor sãi posibilitatea de arealiza un schimb real de idei ºiinformaþii în legãturã cu proiecte

OraOrașul Avrig va fi centrul primei reul Avrig va fi centrul primei reţele deele decomunitcomunităţăţi independente energetic din Romi independente energetic din Româniania

La Primãria oraºului Avrigcontinuã distribuirea alimen-telor provenite prin Planul anualEuropean de furnizare Ajutoarealimentare în beneficiul per-soanelor cele mai Defavorizate(PEAD) pentru anul 2010.

Pentru moment, locuitorii dinAvrig, Mârºa, Sãcãdate, Braduºi Glâmboaca ce beneficiazãde acest tip de ajutoare vor

Sâmbãtã, 9 octombrie, fostaReºedinþã de Varã a BaronuluiSamuel von Brukenthal de laAvrig (Preventoriul), a gãzduitcea de-a doua ediþie a Festi-valului „Toamnã barocã laAvrig”, cel mai nou produs cul-tural organizat în oraºul de pemalul stâng al râului Olt. Chiardacã frigul pãtrunzãtor ºi ploaiarece au „contribuit” din plin astfelîncât, cel puþin în prima parte azilei, numãrul participanþilor afost mai redus ca la ediþia pre-cedentã, organizatorii au reuºitprin programul propus sã ofereºi de aceastã datã, un festivalreuºit, cu multe momente a cã-ror valoare a fost cu adevãratunanim apreciatã. Una pestealta, ediþia din acest an amanifestãrii a adus un pluscalitativ, realitate ce dã marisperanþe celor ce s-au ocupatde organizare, în ceea ce pri-veºte dorinþa ºi þelul acestorade a crea un eveniment emble-matic, de anvergurã naþionalã.

Festivalul „Toamnã barocã laAvrig” a fost organizat dePrimãria ºi Consiliul Local

primi 7 kg de mãlai, 1 kg dezahãr ºi 1,4 kg de biscuiþi. Deasemenea, persoanele ce nus-au prezentat la prima etapã aacþiunii, mai pot încã sã-ºiridice fãina albã inclusã în acestprogram de ajutorare.

Surse din cadrul instituþieine-au informat cã programul dedistribuire a alimentelor esteîntre orele 9 ºi 15 (de luni pânã

joi) ºi între oele 9 ºi 12 (în zilelede vineri).

În conformitate cu prevederileHG nr. 600/2009, anul acestavor beneficia de ajutoare ali-mentare în cadrul PEAD urmã-toarele categorii de persoane:familiile ºi persoanele singurecare au stabilit, prin dispoziþiascrisã a primarului, dreptul laun venit minim garantat, acordat

în baza Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat,cu modificãrile ºi completãrileulterioare; ºomerii care bene-ficiazã de indemnizaþie de ºo-maj acordatã potrivit preve-derilor Legii nr. 76/2002 privindsistemul asigurãrilor pentruºomaj ºi stimularea ocupãriiforþei de muncã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare; pen-

sionarii sistemului public depensii ale cãror drepturi, obþi-nute prin pensie sau dupã caz,din pensiile cumulate, se aflãsub 400 lei/lunã; persoanele cuhandicap grav ºi accentuat, adulþiºi copii, neinstituþionalizate.

Anul acesta, fiecare bene-ficiar de ajutoare alimentare vaprimi, pânã la finalizarea acþiu-nii, 6 produse, pe lângã cele a

cãror distribuire a început deja,urmând a mai fi acordate douãproduse, respectiv lapte praf (1kg/beneficiar) ºi mãlai (7 kg/beneficiar).

Cei ce au beneficiat anul tre-cut de aceste ajutoare alimen-tare, au primit doar zahãr ºifãinã albã. Listele cu bene-ficiarii de ajutoare alimentaresunt întocmite la Sibiu.

Alimente pentru persoanele cele mai defavorizate Alimente pentru persoanele cele mai defavorizate

EdiEdiţia a doua a Festivaluluiia a doua a Festivalului„ToamnToamnă baroc barocă la Avrig la Avrig”-un plus de valoareun plus de valoare

Avrig (prin Muzeul oraºuluiAvrig ºi Centrul de InformareTuristicã Avrig) ºi Asociaþia“Prietenii Avrigului”, în parte-neriat cu Consiliul JudeþeanSibiu, Fundaþia Samuel vonBrukenthal ºi Biblioteca Orãºe-neascã din Avrig. CotidianulTRIBUNA a fost partenermedia al acestui eveniment.

Printre cei ce au rãspunsinvitaþiei organizatorilor ºi auparticipat la aceastã ediþie afestivalului, s-au aflat ºi ºapteoaspeþi francezi din Plerin SurMer (Bretania), prieteni maivechi ai avrigenilor ºi aiAvrigului, personalitãþi din viaþapoliticã, academicã ºi culturalãa Sibiului, reprezentanþi aipartenerilor ºi colaboratorilorcelor ce s-au ocupat de orga-nizare, diverºi alþi invitaþi.

N-au lipsit nici oamenii simpli,avrigeni dar ºi oameni veniþi dela Sibiu, oraºul Victoria, Fã-gãraº, ori din alte localitãþiapropiate, tineri ºi mai puþin tineri,numãrul total al celor prezenþidepãºind câteva sute.

(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)

comunale ºi regionale, aflate încurs de iniþiere sau de derulare,sã defineascã ºi sã implementezeviitoare proiecte comune, sãutilizeze în comun ºi interdis-ciplinar know-how-ul existent ºisã reuneascã întreprinderi ºicomunitãþi, dar ºi universitãþi, atâtpe plan regional cât ºi naþional.

„Sediul acestei reþele urmeazãa fi în oraºul Avrig, mai exact lasediul Centrului Pentru EnergiiRegenerabile. Directorul firmeiTTM, domnul Jürgen Ludwig ºiprimarul oraºului Avrig, domnulArnold Klingeis, evidenþiazã faptulcã producþia localã de energie ºiimplicit þelul pe termen lung deautoalimentare din surseregenerabile, vor crea noi locuri demuncã, vor duce la costurienergetice stabile ºi scãzute, vorcreºte interesul investitorilor, darºi a turiºtilor, pentru localitatearespectivã ºi vor face ca respec-tiva localitate sã fie mai atractivã,atât ca spaþiu de locuit, cât ºi caloc de muncã.”, se menþioneazãîntr-un comunicat postat pe paginade internet oficialã a Primãrieioraºului Avrig. Aceeaºi sursã ne

mai informeazã cã, în cadrulmanifestãrii de la Braºov, au pre-zentat diverse referate saucomunicãri primarii din Gensin-gen (Germania), Avrig (judeþulSibiu, România) ºi Întorsura Bu-zãului (judeþul Covasna, Ro-mânia) prin care s-a demonstratcã aceste începuturi de energo-autarhie, deja prezente ºifuncþionale în Germania ºiAustria, prind tot mai mult teren ºiîn România.

TTM este o firmã de con-sultanþã româneascã, cu sediul înBra`ov. De aproape trei ani de

zile, TTM dezvoltã în Româniaproiecte exclusiv din domeniulproducþiei de energie din surseregenerabile (energie eolianã,solarã, biomasã, biogaz). În acestsens, TTM oferã firmelor ºiîntreprinz[torilor consultanþã îndesignul proiectului, alegerealocaþiei, depistarea de resurse,alegerea tehnologiilor, utilizareaenergiei produse, planificãrilororganizatorice ºi tehnice,procedurile de aprobare ºi avizarelocale ºi nationale, finanþare ºi co-finantare din fonduri naþionale ºifonduri UE.

Aflat în România pentru ovizitã oficialã, preºedinteleParlamentului din Hessen,Norbert Kartmann a popositmarþi, 2 noiembrie, pentrucâteva zeci de minute ºi laAvrig, unde a fost oaspeteleprimarului Arnold GunterKlingeis. Oficialul german afost însoþit la Avrig de con-sulul general al Germaniei laSibiu, Excelenþa sa, ThomasGerlach, ºi de Helge Fleischer,subsecretar de stat la De-partamentul de Relaþii Inter-etnice al Guvernului Româ-niei.

Dupã ce ºi-a întâmpinatoaspeþii în curtea PrimãrieiAvrig, Arnold Gunter Klingeisa fãcut o scurtã prezentare ainstituþiei ºi a principalelorproiecte ºi strategii aflate înderulare sau în curs de imple-mentare. Apoi, importanþi ivizitatori au avut o întâlnireprivatã cu edilul avrigean.

“Le-am prezentat oaspeþilorcâteva detal i i legate deproiectele, strategiile ºi pro-gramele administraþiei avri-gene în ceea ce priveºteviitorul energetic al oraºului ºiîmpreunã am schimbat ideidespre aceste lucruri. NorbertKartmann ºi-a manifestatinteresul pentru acest do-meniu ºi a menþionat cã, înmãsura posibi l i tãþ i lor, vasprijini ºi va promova toateaceste programe ºi proiectepropuse de administraþ ialocalã din Avrig. De asemenea,acesta a promis cã, înperioada urmãtoare, va urmãriîndeaproape modul de im-plementare a acestor strategiiºi cã va reveni în zonã pentrua gãsi eventuale noi opor-tunitãþi ºi propuneri interesantepentru oraº. Avrigul a fostfelicitat pentru intenþiile pe carele are, oaspetele din Hessenîmpãrtãºeºte pe deplin idea

potrivit cãreia producþia deenergia regenerabilã reprezintãun domeniu ce are un mare viitorºi ne-a urat succes în acti-vitate.

În ceea ce priveºte impresiape care i-a fãcut-o zona Avri-gului, Norbert Kartmann mi-amãrturisit cã s-a aflat pentruprima datã aici ºi cã estefoarte impresionat de fru-museþea locului, de felul încare lanþul muntos al Masi-vului Fãgãraº <<vegheazã>>asupra acestor locuri.”, ne-adeclarat primarul din Avrig,Arnold Gunter Klingeis.

Norbert Kartmann a fostprezent la Sibiu pentru a primimedalia “Honterus”, cea maiimportantã distincþie a Foru-mului Regional al Germanilordin Transilvania. În cursul zileide luni, 1 noiembrie, preºe-dintele Parlamentului landuluiHessen s-a întâlnit la Bucureºticu diverºi reprezentanþi ai

Preşedintele Parlamentului din HessenPreşedintele Parlamentului din Hessena vizitat Avrigula vizitat Avrigul

guvernului, cu oficialitãþi alevieþii diplomatice ºi diverºireprezentanþi ai mediului de

afaceri. De asemenea, cuprilejul acestei vizite, oficialulgerman a avut mai multe

întâlniri cu reprezentanþiicomunitãþii sãseºti ºi cuautoritãþile locale.

rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

22

De câteva zile, CãminulDe câteva zile, CãminulDe câteva zile, CãminulDe câteva zile, CãminulDe câteva zile, CãminulCultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-boaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialenecesare organizãrii unornecesare organizãrii unornecesare organizãrii unornecesare organizãrii unornecesare organizãrii unordiverse festivitãþi. diverse festivitãþi. diverse festivitãþi. diverse festivitãþi. diverse festivitãþi. Astfel, înAstfel, înAstfel, înAstfel, înAstfel, înurma solicitãrilor primite dinurma solicitãrilor primite dinurma solicitãrilor primite dinurma solicitãrilor primite dinurma solicitãrilor primite dinpartea cetãþenilor acesteipartea cetãþenilor acesteipartea cetãþenilor acesteipartea cetãþenilor acesteipartea cetãþenilor acesteilocalitãþi, Primãria oraºuluilocalitãþi, Primãria oraºuluilocalitãþi, Primãria oraºuluilocalitãþi, Primãria oraºuluilocalitãþi, Primãria oraºului

Avrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentrusala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculunde localnicii organizeazãunde localnicii organizeazãunde localnicii organizeazãunde localnicii organizeazãunde localnicii organizeazãnunþi, parastase ºi diversenunþi, parastase ºi diversenunþi, parastase ºi diversenunþi, parastase ºi diversenunþi, parastase ºi diversealte festivitãþi), tacâmuri ºialte festivitãþi), tacâmuri ºialte festivitãþi), tacâmuri ºialte festivitãþi), tacâmuri ºialte festivitãþi), tacâmuri ºiveselã noi (oale, cratiþe,veselã noi (oale, cratiþe,veselã noi (oale, cratiþe,veselã noi (oale, cratiþe,veselã noi (oale, cratiþe,farfurii, l inguri, furculiþe,farfurii, l inguri, furculiþe,farfurii, l inguri, furculiþe,farfurii, l inguri, furculiþe,farfurii, l inguri, furculiþe,linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-ce ºi cãni de sticlã), de ceace ºi cãni de sticlã), de ceace ºi cãni de sticlã), de ceace ºi cãni de sticlã), de ceace ºi cãni de sticlã), de cea

mai bunã calitate. mai bunã calitate. mai bunã calitate. mai bunã calitate. mai bunã calitate. AcesteAcesteAcesteAcesteAcestemateriale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-nate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetullocal al oraºului, valoarealocal al oraºului, valoarealocal al oraºului, valoarealocal al oraºului, valoarealocal al oraºului, valoareatotalã depãºind 40 detotalã depãºind 40 detotalã depãºind 40 detotalã depãºind 40 detotalã depãºind 40 demilioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-lele au fost inventariate ºilele au fost inventariate ºilele au fost inventariate ºilele au fost inventariate ºilele au fost inventariate ºidate în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-torului Cãminului Cultural.torului Cãminului Cultural.torului Cãminului Cultural.torului Cãminului Cultural.torului Cãminului Cultural.

Materiale pentru sala deMateriale pentru sala denunnunţi de la Gli de la Glâmboacamboaca

Anunþ privind acordarea ajutoarelor pentru încãlzirealocuinþei cu lemne sau gaz

Cererile pentru acordareasubvenþiilor pentru încãlzirea culemne sau gaz se vor ridica dela sediul Primãriei Avrig.

Cererile ºi declaraþiile pepropria rãspundere intrã subincidenþa legii penale ºi se vordepune la sediul ServiciuluiPublic de Asistenþã Socialã dincadrul Primãriei oraºului Avrig,însoþite de urmãtoarele docu-mente:

1)- copii xerox acte deidentitate pentru toþi membriifamiliei, sau copie livret familie;

2)- copie facturã gaz cât mairecentã;

3)- adeverinþe venituri:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:- cupoane pensiePENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞI- adeverinþã salariuPENTRU ªOMERIPENTRU ªOMERIPENTRU ªOMERIPENTRU ªOMERIPENTRU ªOMERI- cupon ºomajPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELE

FÃRÃ VENITURIFÃRÃ VENITURIFÃRÃ VENITURIFÃRÃ VENITURIFÃRÃ VENITURI- adeverinþã de la Finanþele

Publice Avrig din care sã rezultecã nu au niciun fel de venituri

PENTRU FPENTRU FPENTRU FPENTRU FPENTRU FAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTAAAAACUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE ALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIDE STDE STDE STDE STDE STAAAAATTTTT SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DECONTCONTCONTCONTCONT, DACÃ , DACÃ , DACÃ , DACÃ , DACÃ ALOALOALOALOALOCAÞIACAÞIACAÞIACAÞIACAÞIAINTRÃ PE CARD.INTRÃ PE CARD.INTRÃ PE CARD.INTRÃ PE CARD.INTRÃ PE CARD.

Conform legii, persoanele suntobligate sã aducã la cunoºtiinþaServiciului Public de Asistenþã So-cialã Avrig orice modificare inter-venintã în componenþa familiei saua veniturilor lunare, în termen de5 zile de la data modificãrii.

La completarea cererii se vordeclara toþi membrii familiei carelocuiesc împreunã.

Totodatã vã comunicãm cãbeneficiarii de subvenþie pentruîncãlzirea locuinþei cu gaz nu potbeneficia ºi de ajutor pentruîncãlzirea locuinþei cu lemne.

BUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CARENU SE NU SE NU SE NU SE NU SE ACORDÃ SUBVENÞIIACORDÃ SUBVENÞIIACORDÃ SUBVENÞIIACORDÃ SUBVENÞIIACORDÃ SUBVENÞII

LA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNE

BUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILE1 - clãdiri sau alte spaþii locative

în afara locuinþei de domiciliu saualte imobile aflate proprietate, cuexcepþia celei de domiciliu

BUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEMIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)

2 - autoturisme care depãºesc1600 cmc

3 - autoutilitare4 - autocamioane ºi remorci5 - ºalupe6 - bãrci cu motor7 - scutere de apã8 - iahturi9 - autobuze10 - microbuzeUTILAJE UTILAJE UTILAJE UTILAJE UTILAJE AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)11 - tractor12- combinã autopropulsatã

UTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELU-----CRARE CRARE CRARE CRARE CRARE AGRICOLÃ*)AGRICOLÃ*)AGRICOLÃ*)AGRICOLÃ*)AGRICOLÃ*)

13 - presã de ulei14 - moarã de cereale

UTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRATTTTT LEMNUL LEMNUL LEMNUL LEMNUL LEMNUL15 - gater, drujbã16 - alte utilaje acþionate

hidraulic, mecanic sau electricDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCARE17 - Depozite bancare cu

valoare de peste 3000 leiT E R E N U R IT E R E N U R IT E R E N U R IT E R E N U R IT E R E N U R I18-Terenuri de împrejmuire a

locuinþei ºi curtea aferentã (terenintravilan), care depãºesc 1000mp în zona urbanã ºi 2000 mpîn zona ruralã

TTTTTerenuri în zona colinarãerenuri în zona colinarãerenuri în zona colinarãerenuri în zona colinarãerenuri în zona colinarã

Cuantumul ajutor încãlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încãlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încãlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încãlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încãlzire- gaze naturale(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MARTIE 201TIE 201TIE 201TIE 201TIE 2011)1)1)1)1)

TREPTE VENITURI CUANTUM<155 lei 262 leiîntre155,1 lei ºi 210 lei 162 leiîntre 210,1 lei ºi 260 lei 137 leiîntre 260,1 lei ºi 310 lei 112 leiîntre 310,1 lei ºi 355 lei 87 leiîntre 355,1 lei ºi 425 lei 62 leiîntre 425,1 lei ºi 480 lei 44 leiîntre 480,1 lei ºi 540 lei 31 leiîntre 540,1 lei ºi 615 lei 19 lei

ºi de ºesºi de ºesºi de ºesºi de ºesºi de ºes 19 - arabil ºi fâneaþã cu

suprafaþã de cel puþin 2 ha încazul familiilor cu 1-3 pers. sau 3ha în cazul familiilor cu peste3pers.

20 - forestier cu suprafaþã decel puþin 2 ha în cazul familiilor cu1-3 pers. sau 3 ha în cazulfamiliilor cu peste 3 pers.

21 - vii, livezi, grãdini delegume ºi flori cu suprafaþã de celpuþin 1 ha în cazul familiilor cu 1-3 pers. sau 1,5 ha în cazulfamiliilor cu peste 3 pers.

TTTTTerenuri în zona montanãerenuri în zona montanãerenuri în zona montanãerenuri în zona montanãerenuri în zona montanã22 - forestier cu suprafaþã de

cel puþin 2 ha în cazul familiilor cu1-3 pers. sau 3 ha în cazulfamiliilor cu peste 3 pers.

23 - vii, livezi cu suprafaþã decel puþin 1,5 ha în cazul familiilorcu 1-3 pers. sau 2 ha în cazulfamiliilor cu peste 3 pers.

24 - pãºuni ºi fâneþe cu supra-faþã de cel puþin 4 ha în cazulfamiliilor cu 1-3 pers. sau 5 ha încazul familiilor cu peste 3 pers.

CACACACACATEGORII DETEGORII DETEGORII DETEGORII DETEGORII DEANIMALE/ PÃSÃRIANIMALE/ PÃSÃRIANIMALE/ PÃSÃRIANIMALE/ PÃSÃRIANIMALE/ PÃSÃRI

25 - peste 3 bovine26 - peste 5 porcine

27 - peste 20 ovine/caprine28 - peste 15 familii de albineCuantumul maxim pentru care

se acordã ajutorul pentruîncãlzirea locuinþei cu lemne saugaz este de 615 lei net pe

membru de familie pentru lunilenoiembrie 2010 - martie 2011.

Pentru alte informaþii ºi detalii,vã veþi adresa la Serviciul Publicde Asistenþã Socialã Avrig, telefon0269/523101.

În scurt timp, vor începelucrãrile de reabilitare termicã laîncã douã noi blocuri din oraºulAvrig. În conformitate cuprevederile Hotãrârii nr. 130/2010, adoptatã de Consiliul LocalAvrig cu prilejul ultimei ºedinþeordinare, s-a aprobat încheiereaunui contract multianual de lucrãripentru reabilitarea termicã ablocurilor A1 ºi F (strada SamuelBrukenthal), situate în zonaSTICLA. Astfel, din preþul total

Încã douã blocuri vor fi reabilitate termicestimat al lucrãrii (676910 lei- inclusivTVA), din bugetul de stat va fi suportatãsuma de 273425 lei, urmând ca dinbugetul local al Avrigului sã se achitediferenþa pânã la valoarea finalã,respectiv 403485 lei. Hotãrârea legisla-tivului avrigean prevede cã în cursulacestui an suma ce va fi alocatã acesteilucrãri este de 100000 lei, iar în 2011, înacelaºi scop urmeazã a fi alocatã sumade 303485 lei.

Participarea oraºului Avrig laProgramul naþional multianual privind

creºterea performanþei energetice lablocurile de locuinþe a fost aprobatã deConsiliul Local prin Hotãrârea nr. 186/2009, prin acelaºi act normativ fiindaprobatã ºi preluarea de cãtre legislativullocal a cheltuielilor aferente lucrãrilor deintervenþie ce revin asociaþiilor deproprietari din cele douã imobile de locuit(cota de 20% din valoarea lucrãrilor ºicheltuielile prilejuite de întocmireadocumentaþiei tehnice de proiectare alucrãrilor de reabilitare).

În urmã cu ceva timp, Ministerul

Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului atransmis o adresã la Primãria Avrig, princare informa cã valoarea creditelor deangajament alocate oraºului în anul 2010pentru execuþia lucrãrilor de intervenþiela anveloparea blocurilor de locuinþe seridicã la suma de 420000 lei (limitamaximã în care se pot contracta lucrãri).Anul trecut, prin acelaºi programguvernamental, Primãria Avrig a maiexecutat lucrãri de reabilitare termicã laun alt bloc, situat în localitatea Mârºa (vezifoto).

Pentru a veni în sprijinulInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã “Cpt. Dumitru Croitoru”al judeþului Sibiu, ce inten-þioneazã sã înfiinþeze în oraºulAvrig o subunitate de intervenþie(Gardã de Intervenþie ºiSMURD), Consiliul Local Avrig aadoptat recent Hotãrârea nr.125/2010, prin care a aprobatîntocmirea unei documentaþii dedezmembrare ºi întabulare înCartea Funciarã a unui terenpãºune, proprietatea privatã aoraºului, în suprafaþã de 5000mp. Dupã realizarea documen-taþiilor necesare, terenul respec-tiv, situat la ieºirea din oraº înspreZona Turisticã Valea Avrigului,între drumul judeþean ºi terenulunde se organizeazã târgul deanimale, va fi disponibil pentru

Teren pentrusubunitatea deintervenþie a ISU Sibiu

Cuantumul ajutor încãlzire- lemne, cãrbuni sau combustibiliCuantumul ajutor încãlzire- lemne, cãrbuni sau combustibiliCuantumul ajutor încãlzire- lemne, cãrbuni sau combustibiliCuantumul ajutor încãlzire- lemne, cãrbuni sau combustibiliCuantumul ajutor încãlzire- lemne, cãrbuni sau combustibilipetrolieripetrolieripetrolieripetrolieripetrolieri (NOIEMBRIE 2010 - MAR (NOIEMBRIE 2010 - MAR (NOIEMBRIE 2010 - MAR (NOIEMBRIE 2010 - MAR (NOIEMBRIE 2010 - MARTIE 201TIE 201TIE 201TIE 201TIE 2011)1)1)1)1)

TREPTE VENITURI CUANTUM<155 lei 54 lei între 155,1 lei ºi 210 lei 48 lei între 210,1 lei ºi 260 lei 44 lei între 260,1 lei ºi 310 lei 39 lei între 310,1 lei ºi 355 lei 34 lei între 355,1 lei ºi 425 lei 30 lei între 425,1 lei ºi 480 lei 26 lei între 480,1 lei ºi 540 lei 20 lei între 540,1 lei ºi 615 lei 16 lei

În perioada 20-22 octombrie,capitala Suediei, a gãzduit primaediþie a “European Green CapitalConference”.

Organizatã de Comisia Europea-nã, conferinþa a constituit cadrul oficialpentru desfãºurarea festivitãþii depremiere a “European Green Capitalof the year”, o competiþie deschisãoraºelor ce înregistreazã standardeînalte în ceea ce priveºte protejareamediului, se angajeazã sã dezvoltenoi programe ºi proiecte ce vor îm-bunãtãþi calitatea mediului, vor con-tribui la dezvoltarea durabilã ºi potavea un rol de model, ce ar putea in-spira alte oraºe sau ar putea fi folositca exemplu de bunã practicã pentruoricare oraº european. Premiul pentruanul 2010 a fost înmânat oraºuluigazdã al conferinþei - Stockholm.

La conferinþã au fost prezenþireprezentanþi ai mai multor oraºeeuropene, semnatare ale Conven-þiei Primarilor, printre invitaþi fiind ºiprimarul oraºului Avrig, Arnold

Avrigul a fost reprezentat la prima ediþie a “EuropeanAvrigul a fost reprezentat la prima ediþie a “EuropeanAvrigul a fost reprezentat la prima ediþie a “EuropeanAvrigul a fost reprezentat la prima ediþie a “EuropeanAvrigul a fost reprezentat la prima ediþie a “EuropeanGreen Capital Conference” (Stockholm- Suedia)Green Capital Conference” (Stockholm- Suedia)Green Capital Conference” (Stockholm- Suedia)Green Capital Conference” (Stockholm- Suedia)Green Capital Conference” (Stockholm- Suedia)

Gunter Klingeis. Cu acest prilej,edilul ºef avrigean a prezentat par-ticipanþilor Programul “Energie Lo-calã”, ca model integrat pentru acrea dezvoltarea economicã la nivellocal. “Reprezentarea Avrigului laacest important eveniment organizatde Comisia Europeanã reprezintã orecunoaºtere a eforturilor fãcute deadministraþia localã pentru imple-mentarea unor proiecte ºi programeenergetice bazate pe folosirea resur-selor regenerabile, proiectul depusde noi pentru finanþare prin progra-mul european ELENA fiind eviden-þiat de responsabilii europeni îndomeniu ca un bun exemplu pentruoraºele mici ºi mijlocii.”, ne-a spusprimarul Arnold Gunter Klingeis laîntoarcerea din Suedia.

Programul conferinþei a cuprinsmai multe secþiuni în cadrul cãroraau fost prezentate diverse “soluþiiverzi” de succes parcurse de oraºeeuropene, modul de contribuþie almediul de afaceri la crearea unei dez-

voltãri urbane durabile, “soluþii verzi”din Statele Unite ale Americii etc.

Programul conferinþei constituietema de lucru a pilonului “Eficien-tizarea energeticã, energie regene-rabilã ºi managementul deºeurilor”din cadrul proiectului Repair,programul Urbact II, la care oraºulAvrig este participant.

Costurile deplasãrii ºi partici-

pãrii la congerinþa de laStockholm au fost suportate dinbugetul proiectului.

Tot în cadrul conferinþei de laStockholm, au fost anunþaþi câºtigãtoriititlurilor “European Green Capitals”din urmãtorii trei ani, dupã cumurmeazã: 2011- Hamburg (Ger-mania), 2012- Vitoria-Gasteiz(Spania) ºi 2013- Nantes (Franþa).

realizarea investiþiei ISU Sibiu.Înfiinþarea Gãrzii de Intervenþie

a ISU la Avrig va fi deosebit debeneficã pentru întreaga zonã desud a judeþului, timpul de inter-venþie la diversele evenimente cepot apãrea în zonã fiind multredus. Realizarea acestei inves-tiþii la Avrig este sprijinitã ºi deConsiliul Judeþean Sibiu, ce aalocat deja sume cu aceastã des-tinaþie.

Iniþial, investiþia ISU trebuia sãfie realizatã în localitatea Mârºa,pe locul unde a funcþionat oveche centralã termicã de cartier.Aceastã idee a fost ulterior aban-donatã deoarece nu s-a ajuns laun acord între proprietarul imo-bilului (oraºul Avrig) ºi pro-prietarul terenului pe care estesituat acesta (comuna Racoviþa).

rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

33

(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)Expoziþie de scuplturãExpoziþie de scuplturãExpoziþie de scuplturãExpoziþie de scuplturãExpoziþie de scuplturã„Toamnã barocã la Avrig”,

ediþia 2010, a debutat cu verni-sajul expoziþiei de sculpturãrealizatã de cunoscutul artistplastic Dinu Câmpeanu. Expoziþiaa fost amplasatã în sala de festi-vitãþi a Complexului Baroc Bru-kenthal (zona Oranjerie), locunde, de altfel s-au desfãºuratcele mai multe dintre activitãþileincluse în programul festivalului.

Sculptorul a prezentat iubito-rilor de artã prezenþi câteva dincele mai reprezentative lucrãriale sale, marea majoritate fiindminiaturi ale unor opere monu-mentale, amplasate în foarte mul-te locuri din þarã, dar ºi înstrãinãtate.

În deschidere, a vorbit celorprezenþi reprezentanta organi-zatorilor, Maria Grancea (domniasa a fost amfitrionul întreguluifestival), ce a adresat un scurtcuvânt de salut ºi a fãcut o suc-cintã prezentare a evenimentului.Apoi, criticul de artã Maria Olim-pia Tudoran Lungan a vorbitcelor prezenþi despre artistul DinuCâmpeanu ºi operele sale. Dincuvântul criticului de artã, amreþinut urmãtorul pasaj: „Perso-nalitate distinctã ºi complexã asculpturii româneºti contempo-rane, Dinu Câmpeanu este cu-noscut deopotrivã prin arta samonumentalã, cât ºi prin sculp-tura de mici dimensiuni. Sculptu-rile sale monumentale, de anver-gurã, destinate implantãrii în me-diul ambient, într-o relaþie spaþialãfundamentalã, relevã o înclinaþiespre construcþie, severã, sobrã,prin structuri integrate armonios,într-un tot de expresie continuã,ce îndeamnã privitorul la o starede meditaþie. Existã la Dinu

Câmpeanu un apel la tradiþie, laun arhaic neostentativ, filtrat princoncepþia sa originalã. Reper-toriul tematic al artistului este com-pus cu precãdere din cicluri,sculptorul reluând câteva temedragi (Fereastra, Stupi, Rod,Aripi-Zbor, In memoriam etc) înnoi ºi noi variante, permanentîmbogãþite prin concentrarea saudezvoltarea ideilor, prin simplitateapercutantã a simbolisticii lor.”

La rândul sãu, primarul Avri-gului, Arnold Gunter Klingeis ºi-amanifestat bucuria ºi satisfacþia cãoraºul gãzduieºte asemenea ma-nifestãri ºi a menþionat cã susþi-nerea unor acþiuni similare va re-prezenta o priortate ºi în viitor.

Înainte de a invita participanþiila un tur al expoziþiei, Dinu Câm-peanu a mulþumit organizatorilorpentru invitaþia de a-ºi vernisa oexpoziþie în cadrul festivalului ba-roc ºi ºi-a exprimat dorinþa ºi des-chiderea de a colabora cu aceºtiaºi în viitor.

TTTTTeatru ºi dans laeatru ºi dans laeatru ºi dans laeatru ºi dans laeatru ºi dans lafestivalul barocfestivalul barocfestivalul barocfestivalul barocfestivalul baroc

Cel de-al doilea moment inclusîn programul festivalului de la Avriga fost spectacolul de teatru suþinutde trupa „Am fi teatru?!...” a ªcoliicu clasele I-VIII din comuna Cârþa.Micii elevi actori, laureaþi la maimulte concursuri de gen judeþeneºi naþionale, au interpretat în faþaspectatorilor piesa „Beatrice înÞara Minunilor”, un spectacol ori-ginal, dar care are la bazã maimulte opere cunoscute. Calitateadeosebitã a actului artistic, pre-cum ºi dezinvoltura ºi siguranþade care au dat dovadã copiii întimpul interpretãrii, au impresionatspectatorii, aplauzele de la finalrãsplãtind, cu vârf ºi îndesat,aceastã evoluþie deosebitã. Copiiidin Cârþa au avut-o alãturi pe

Miercuri, 13 octombrie, nouaBibliotecã Orãºeneascã din Avrig(situatã la etajul Sãlii “Pavilion” aCasei de Culturã Avrig), a gãz-duit întâlnirea metodicã lunarã abibliotecarilor din bibliotecile pu-blice ale judeþului Sibiu. La întâl-nirea au fost prezenþi reprezen-tanþi ai câtorva bibliteci sibienedin mediul urban (Mediaº, Agnita,Tãlmaciu, Sibiu), dar ºi din mediulrural (Rãºinari, Chirpãr, ValeaViilor etc), invitaþi de la bibliotecadin Oraºul Victoria (judeþul Bra-ºov), precum ºi reprezentanþi aibibliotecii Liceului Teoretic“Gheorghe Lazãr” Avrig ºi aiCentrului de Informare TuristicãAvrig. De asemenea, printre ceice au onorat invitaþia la aceastã

Întâlnirea metodicã a bibliotecarilorîntâlnire s-au aflat ºi directorulBibliotecii Judeþene din Arad, FlorinDidilescu, directorul BiblioteciiJudeþene ASTRA Sibiu, OnucNemeº Vintilã, precum ºi prof. univ.Dan Demºa, muzeograf la Uni-versitatea de Vest “Vasile Goldiº”Arad.

Cu prilejul întâlnirii, cei prezenþiau purtat discuþii despre progra-mele si proiectele Bibliotecii Orã-ºeneºti Avrig, apreciatã ca fiind obibliotecã modernã, cu un pro-gram de activitate bogat, în spiritulnoilor viziuni privind menireabibliotecilor în societatea de azi.(Ultimul eveniment la care biblio-teca avrigeanã a fost parteneractiv, Festivalul "Toamnã Barocãla Avrig", a fost apreciat la super-

lativ de toþi cei prezenþi ladiscuþii.)

Un alt exemplu discutat ºidezbãtut în cadrul întâlnirii a fostcel al Bibliotecii Municipale dinMediaº, o instituþie, de ase-menea, extrem de activã însocietatea medieºeanã, cu multeproiecte în derulare. (Întâlnireametodicã a bibliotecarilor din lunanoiembrie se va desfãºura laMediaº, invitaþia fiind fãcutã dereprezentanta acestei instituþii cuprilejul vizitei la Avrig.)

Un alt subiect de discuþie a fostProgramul "Biblionet", ce vademara în cursul lunii noiembrieºi în judeþul Sibiu.

Oaspeþii au apreciat in moddeosebit atât localul, cât ºi mo-

dul modern ºi practic de compar-timentare (spaþii deschise, prac-tice, mobilier adaptabil, luminanaturalã pentru cea mai mareparte a spaþiilor etc.).

Una din concluziile acesteiîntâlniri a fost aceea cã biblioteca,în special cea publicã, este oinstituþie a culturii, în ansamblu, nudoar a cãrþii ºi un “jucãtor” activîn viaþa culturalã a unei localitãþi.

Surpriza pregãtitã de gazde afost reprezentaþia oferitã de trupade teatru “Am fi treatru?!...”, aªcolii cu clasele I-VIII din comunaCârþa (a fost pusã în scena piesa“Beatrice în Þara Minunilor”),reprezentaþie care a stârnitaplauzele ºi întreaga apreciere atuturor celor prezenþi.

Chiar dacã au trecut deja maibine de doi ani de când se totdiscutã despre planurile dereabilitare ºi modernizare a Ca-sei de Culturã a oraºului Avrig,lucrãrile încã nu au început,acest lucru fiind determinat, pro-babil, de lipsa fondurilornecesare acestor lucrãri, dar ºide modul deosebit de greoi încare se deruleazã operaþiunile deîntocmire a documentaþiilor,obþinerea avizelor, autorizaþiilorºi a aprobãrilor necesare, pro-cedura de atribuire a lucrãriloretc. Totuºi, încet- încet, lucrurilese îndreaptã cãtre o finalitatefericitã, iar ziua în care vorîncepe lucrãrile se pare cã numai este foarte departe.

Contribuþie din bugetul local pentru reabilitarea, extinderea ºi modernizarea Casei de CulturãÎn urmã cu puþin timp, Consiliul

Local al oraºului Avrig a adoptato hotãrâre prin care ºi-a datacordul pentru participareafinanciarã la realizarea obiectivuluide investiþii „Reabilitare, moder-nizare, dotare ºi extindere aºe-zãmânt cultural din oraºul Avrig,judeþul Sibiu”. Cofinanþarea ceintrã în sarcina oraºului Avrig seridicã la suma de 123069 lei(29365 euro) ºi constituie 10%din valoarea totalã a investiþiei.Prin aceeaºi hotãrâre, s-aaprobat ºi finanþarea lucrãrilor deextindere stabilite în program,valoarea acestora fiind de222309 lei (53045 euro).

Într-o adresã trimisã Primãrieioraºului Avrig de Compania

Naþionalã de Investiþii, ce a statla baza hotãrârii legsilativuluiavrigean, se menþioneazã cã,pentru realizarea obiectivului deinvestiþii menþionat, a fost apro-batã deja documentaþia tehnico-economicã, la faza Studiu deFezabilitate.

Angajamentul Consiliului LocalAvrig pentru asigurarea valorilorde cofinanþare a investiþiei,precum ºi alte documente(protocolul de predare-primire înfolosinþã gratuitã a imobiluluipentru perioada derulãrii investi-þiei, autorizaþia de construire,hotãrârea consiliului local princare se însuºesc indicatoriitehnico-economici ai investiþiei)sunt necesare pentru a putea fi

demarate procedurile de achiziþiepublicã a execuþiei lucrãrilor.

Reabilitarea ºi extindereaCasei de Culturã din Avrig se varealiza prin Programul prioritarnaþional pentru reabilitarea ,modernizarea infrastructuriiculturale ºi dotarea aºezã-mintelor culturale din mediul micurban, la care oraºul sibianparticipã în baza HotãrâriiConsiliului Local nr. 47/113/2008.

Din cauza degradãrii accen-tuate ºi a lipsei lucrãrilor dereparaþii, de câþiva ani Casa deCulturã a oraºului Avrig nu maigãzduieºte niciun fel de activitatededicatã publicului larg, imobilulfiind impropriu pentru asemeneaactivitãþi.

prof. Iuliana Turi, una dintrecoordonatoarele trupei, directo-rul ªcolii cu clasele I-VIII Cârþa,ce la finalul reprezentaþiei a mul-þumit pentru aplauze ºi ovaþii ºiºi-a exprimat mândria ºi satis-facþia de a fi prezentã la o ase-menea manifestare.

Demonstraþia de dans, oferitãde sibienii de la ªcoala de dansFOREVER DANCE, a constituiturmãtorul punct al programului.Recitalul tinerilor sibieni a încân-tat publicul, cele câteva dansuriclasice interpretate cu mãiestriedeosebitã fiind, de fiecare datã,rãsplãtite cu aplauze ºi felicitãri.

Imediat dupã momentul core-grafic, trupa sibianã SOL a pre-zentat un scurt recital de muzicãbaroc interpretatã la chitarã ºimandolinã. (Cei doi membri aitrupei au fost prezenþi la Avrigpe toatã durata festivalului ºi aususþinut microrecitaluri în diverselocaþii ale complexului.)

Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-încântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomani

Cum era ºi normal, organiza-torii au pregãtit pentru aceastãediþie a sãrbãtorii ºi un concertde muzicã barocã. Acest momenta fost susþinut de Ansamblul

Camerata Barocco al Filarmoniciide Stat din Sibiu (solisti RafaelButaru – vioarã, Mihaela Tu\ã –violã, Teodora Cârciumaru –clavecin), acelaºi ce a fostinvitatul avrigenilor ºi la primaediþie a festivalului. Pentru mulþi,a fost momentul în care „bateriile”au fost reîncãrcate, parteaprogramului pentru care ºi-audorit în mod deosebit sã participela acest festival. Programul pre-zentat de Camerata Barocco acuprins interpretarea a cinciopere clasice, create de diverºicompozitori ce s-au fãcut cunos-cuþi prin aplecarea deosebitãspre muzica baroc.

Foc, muzicã ºi lasere înFoc, muzicã ºi lasere înFoc, muzicã ºi lasere înFoc, muzicã ºi lasere înFoc, muzicã ºi lasere îngrãdina baronului Brukenthalgrãdina baronului Brukenthalgrãdina baronului Brukenthalgrãdina baronului Brukenthalgrãdina baronului Brukenthal

Odatã cu sosirea serii, au „in-trat în scenã” ºi tinerii sibieni dinGrupul Crispus. ªi ei invitaþi pen-tru a doua oarã la aceastã mani-festare, au reuºit sã demonstre-ze, din nou, cã jongleriile cu foculpot da naºtere unui adevãratspectacol, dacã te pricepi. Câte-va minute bune cei prezenþi auasistat cu încântare la programuloferit de Crispus, „împletirea” jo-cului cu focul, a muzicii ºi dansuluifiind cu adevãrat fascinantã. Ime-

diat dupã sibieni, cei de la Co-nexiuni (echipã ce a asigurat so-norizarea ºi luminile, în interior ºiexterior, pentru înregul festival)au demarat programul „Arc pestetimp”, un splendid spectacol delasere, lumini ºi muzicã. Aproapeun sfert de orã, grãdinile Com-plexului baroc de la Avrig au fostinundate de culoare, fum ºi luminalaserelor, efectele ºi formele pro-iectate fiind o adevãratã încân-tare pentru privirile ºi sufletelespectatorilor. A fost pentru primadatã când la Avrig s-a organizatun asemenea spectacol, dar,dupã reacþiile ºi aplauzele celorprezenþi, cu siguranþã cã nu va fiultima datã, trupa Conexiuni de-venind, probabil, un colaboratorºi pentru viitoarele manifestãriartistice organizate la Avrig.

La final, BALLa final, BALLa final, BALLa final, BALLa final, BALBalul Baroc a încheiat ºi în

acest an festivalul „Toamnã ba-rocã la Avrig”. Aceastã ultimãparte a programului a fost des-chisã de demonstraþia de dansde societate oferitã cu maremãiestrie de trupa de dans a Ca-sei de Culturã din Oraºul Vic-toria, dupã care, a urmat o luptãcavalereascã, în cadrul cãreia

doi neînfricaþi luptãtori au demon-strat cã mânuirea sãbiilor nu leeste strãinã. Deschiderea baluluia fost anunþatã de primarulArnold Gunter Klingeis, care,dupã ce a asistat la o paradã acelor mai frumoase costumaþiibaroc, s-a alãturat participanþilorîn ringul de dans. Festivalul s-aîncheiat târziu în noapte.

În loc de concluzii...În loc de concluzii...În loc de concluzii...În loc de concluzii...În loc de concluzii...În ciuda crizei financiare destul

de acute, avrigenii au reuºit ºi deaceastã datã sã demontreze cã,prin muncã multã ºi serioasã, sepot organiza evenimente memo-rabile, de realã valoare, care pot„þine piept” oricând, se pot com-para cu manifestãrile de gen des-fãºurate în alte locuri. Chiar dacãnu întreg programul festivaluluiare o legãturã clarã cu baroculºi multituninea de forme ºi aspec-te în care acest curent a fost ex-primat, s-a putut evidenþia scopulprincipal al organizatorilor, ºianume acela de a promova ºi dea readuce în atenþia opiniei publi-ce, a autoritãþilor locale ºi naþio-nale, dar ºi a locuitorilor Avrigului,acest complex baroc unic în Ro-mânia, printr-un evenimentcultural inedit.

EdiEdiţia a doua a Festivalului ia a doua a Festivalului „ToamnToamnă baroc barocă la Avrig la Avrig”- - un plus de valoareun plus de valoare

rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

44

În urmã cu puþin timp, Primãriamunicipiului Braºov a gãzduitseminarul intensiv de pregãtire înmanagementul energetic intitulat„Energie durabilã & <<ConvenþiaPrimarilor>> în oraºele noastre”.Evenimentul a fost organizat dereþeaua europeanã ENERGYCITIES, în colaborare cu AsociaþiaOraºe Energie România, cu sprijinulComisiei Europene (prin intermediuliniþiativei ManagEnergy) ºi s-aadresat, în mod deosebit, reprezen-tanþiilor direcþiilor tehnice din cadrulautoritãþilor locale. La semninar auparticipat reprezentanþi ai 11 din cele17 localitãþi din România ce ausemnat <<Convenþia Primarilor>>,printre aceºtia fiind ºi ºeful de cabinetal primarului oraºului Avrig, ing.Maria ªinca, în calitate de respon-sabil cu completarea documentelorsolicitate de „Convenþia primarilor”ºi relaþia cu Asociaþia Oraºe Ener-gie Romania. (Primarul ArnoldGunter Klingeis a semnat „Con-venþia Primarilor” în vara anuluitrecut, Avrigul fiind singura localitatedin judeþul Sibiu ce a aderat laaceastã structurã europeanã.)

De asemenea, la întâlnire auparticipat reprezentanþi ai Comisiei

OraOrașul Avrig contribuie la crearea ul Avrig contribuie la crearea și i dezvoltarea unei politici energetice durabiledezvoltarea unei politici energetice durabile

Europene, delegaþi ai AsociaþieiOraºe Energie România, repre-zentanþi ai altor agenþii de mana-gement energetic din þarã, res-ponsabili ai Agenþiei pentru Dez-voltare Regionalã CENTRU, ex-perþi din domeniul bancar, diverºi alþiinvitaþi.

Prima parte a întâlnirii a fostrezervatã prezentãrii strategieienergetice a municipiului Braºov-unul dintre primii Semnatari ai„Convenþiei Primarilor” din Ro-mânia. Fiecare oraº semnatar al“Conventiei Primarilor” este obligatsã întocmeascã un document deanalizã a consumurilor pentru anii2008 ºi 2009 si sã întocmeascã unplan de acþiune pe termen scurt ºilung pentru reducerea consumuluide energie convenþionalã , redu-cerea emisiilor de CO2 ºi utilizareaenergiei alternative. La niveluloraºului Braºov aceastã strategiea fost întocmitã de cãtre Agenþialocalã de management energetic –ABMEE ºi s-a concretizat prin„Programul Energetic al MunicipiuluiBraºov” -strategie pe termen scurt,2010-2012 ºi „Planul de Acþiunipentru Energie Durabilã” - strategiepe termen lung, – pânã în anul

2020. Ambele documente au fost apro-bate în Consiliul Local ºi vor fi trans-mise pentru aprobare, la Bruxelles.

La nivelul administraþiei locale aoraºului Avrig responsabil pentru acestîntocmirea acestui studiu ºi respectiva strategiei energetice este Maria ªin-ca, iar documentul se aflã în fazã finalã,urmând a fi depus spre aprobare la Con-siliul Local ºi apoi înaintat la Bruxelles.

Apoi, reprezentanþii Comisiei Euro-pene au susþinut sesiuni intense depregãtire pentru personalul tehnic alprimãriilor din þarã. Peter Schilken(Energy Cities) ºi Ronald Piers deRAVESCHOOT (Centrul Comun deCercetare al Comisiei Europene) auevidenþiat, în repetate rânduri rolulmonitorizãrii ºi reducerii consumurilorde energie, accentuând nevoia deutilizare a energiei din surse regene-rabile. Toate aceste mãsuri au rolul dea reduce emisiile de CO2 pânã în anul2020.

O altã parte a întâlnirii a fost dedi-catã discuþiilor cu experþii financiariprezenþi, specialiºti ce au oferit celorinteresaþi consultanþã în ceea ce pri-veºte posibilitãþile de finanþare alestrategiilor de eficienþã energeticã.

Despre contribuþia oraºului Avrig laacest seminar, ing. Maria ªinca ne-a

declarat urmãtoarele: “În cadruluneia dintre sesiunile seminarului,am prezentat participanþilor o analizãa principalelor forme de consumenergetic (gaz, energie electricã,motorinã, benzinã etc), defalcat petipuri de consumatori, ce au fostînregistrate în anii 2008- 2009 peraza oraºului Avrig. De asemenea,am arãtat ºi acþiunile pe care nedorim sã le implementãm în perioa-da urmãtoare astfel încât sã neputem încadra în rândul localitãþilor

ce aplicã o politicã energeticã dura-bilã. Documentul prezentat con-stituie, în acelaºi timp, ºi un anga-jament neoficial prin care oraºulAvrig îºi exprimã dorinþa ca, pânãîn anul 2020, consumul de energieºi emisiile de CO2 sã fie reduse cu20 %, iar producþia de energie lo-calã bazatã pe surse regenerabilesã atingã 20 % din total.”

La finalul întâlnirii de la Braºov,organizatorii ºi experþii de laComisia Europeanã ºi-au exprimat

speranþa cã un numãr cât mai marede municipalitãþi din România voradera la iniþiativa „Convenþia Pri-marilor”, asumându-ºi astfel, obiec-tivele stabilite de Uniunea Euro-peanã pânã în anul 2020, obiectivecare vizeazã contracararea efectelorschimbãrilor climatice. De aseme-nea, organizatorii sperã ca munici-palitãþile semnatare sã poatã depãºibarierele ºi sã continue eforturile dedezvoltare a propriilor Planuri deAcþiuni pentru Energie Durabilã.

Luni dupã amiazã, 18 octombrie,la ªcoala cu clasele I-VIII dinScoreiu s-a desfãºurat întâlnirea

În 14 octombrie, s-a încheiatvizita pe care o delegaþie a Grupuluiªcolar Industrial de ConstrucþiiMaºini din localitatea Mârºa aefectuat-o la Wales High School(Anglia), instituþie de învãþãmântînfrãþitã cu liceul mârºean.

Grupul din Mârºa a fost format dinnouã elevi ºi patru cadre didactice,

împreunã cu prietenii englezii. Ammai participat ºi în alþi ani la ase-menea schimburi, dar pot afirma fãrãsã-mi fie teamã cã aº greºi, cã aces-ta a fost unul dintre cele mai reuºite.Mã bucur mult pentru cã avemºansa de a avea asemenea prieteniºi îmi doresc din tot sufletul ca aceas-tã relaþie sã continue ani buni.”.

Împreunã cu grupul, s-au întorsacasã ºi alte douã eleve ale liceuluidin Mârºa, Mãdãlina Iºtvan ºiAndreea Pricop, ambele eleve înclasa a XII-a, beneficiarele celeide-a ºaptea Burse Memoriale „JanHardy”, oferitã de familia unui fostcadru didactic al liceului englez ºiWales High School. Adolescenteleau fost propuse pentru a beneficiade bursa din acest an datoritãrezultatelor bune ºi foarte bune laînvãþãturã, dar ºi pentru cã aucunoºtinþe temeinice de limbaenglezã. Pentru trei sãptãmâni,elevele de la Mârºa au participat laun program special de studii pentruanii terminali, dar au avut ºi prilejul

Întâlnire de evaluare a proiectului “Comorile din Þara Oltului”Întâlnire de evaluare a proiectului “Comorile din Þara Oltului”Întâlnire de evaluare a proiectului “Comorile din Þara Oltului”Întâlnire de evaluare a proiectului “Comorile din Þara Oltului”Întâlnire de evaluare a proiectului “Comorile din Þara Oltului”

organizatorilor concursului “Como-rile din Þara Oltului”. Au participatreprezentanþi ai grupelor locale de

organizatori din Turnu Roºu,Racoviþa, Mârºa, Avrig, Porum-bacu de Jos, Cârþa ºi bineînþeles,localitatea gazdã, precum ºi invitaþide la Sibiu. A fost prima ºedinþãdesfãºuratã dupã cea de-a treiaediþie a concursului, scopul principalal întâlnirii fiind acela de evaluare aacþiunii. Întâlnirea a fost organizatãla instituþia de învãþãmânt din Sco-reiu deoarece s-a dorit respectareaobiceiului ca locul primei întâlniri,dupã fiecare ediþie de concurs, sãfie acasã la câºtigãtori, copiii dinlocalitate fiind câºtigãtorii ediþiei 2010.De altfel, cea mai mare parte a

O delegaO delegaţie a Grupului ie a Grupului Școlar Industrial de Construccolar Industrial de Construcţii Maii Mașini Mini Mârșa a vizitat Marea Britaniea a vizitat Marea Britanie

întâlnirii a fost dedicatã copiilorcâºtigãtori, aceºtia fiind invitaþi pentrua-ºi împãrtãºii impresiile ºiexperienþele acumulate cu prilejulparticipãrii la acest concurs. Cei dinechipa de organizatori au încercatsã afle de la copii care au fost pãrþilebune ºi pãrþile mai puþin bune aleacþiunii, care ar fi îmbunãtãþirile cear trebui aduse acesteia etc, toateaceste informaþii fiind de mare folospentru pregãtirea ediþiei viitoare acompetiþiei. Dupã ce i-au ascultat pecei mici, organizatorii “Comorilor dinÞara Oltului”, au discutat desprebilanþul economic al ediþiei, dar ºi

de a-ºi face noi prieteni ºi de a vizitao micã parte a acestei þãri.

Toate cheltuielile prilejuite de par-ticiparea la aceastã bursã (trans-port, cazare, program de studii,organizarea timpului liber etc) au fostacoperite de familia Hardy ºi WalesHigh School.

În acest an ºcolar, relaþia de prie-tenie dintre cele douã ºcoli împlineºte20 de ani. Pentru a marca aºa cumse cuvine aceastã frumoasã aniver-sare, cu prilejul recentei vizite efec-tuate de grupul român a fost stabilitprogramul de activitãþi din acest an.Maria ªinca ne-a informat cã printreacþiunile aniversare ce se aflã în

pregãtire se numãrã expoziþia depicturã, realizatã de elevii englezi ºiromâni, ce va fi organizatã atât laWales High School, cât ºi la Grupulªcolar Industrial de Construcþii MaºiniMârºa (martie- aprilie 2011), concursulde poezie ºi epistole/ eseuri (cele maibune lucrãri vor fi publicate într-o bro-ºurã ce va fi realizatã de englezi) sauîntrecerile sportive comune (începutullunii iulie). „Aºadar, va fi un an plin deevenimente, un an al prietenieiromâno- engleze ºi am speranþa cãne vom ridica la înãlþimea aºteptãrilor,cã vom face o impresie cât se poatede bunã.”, a concluzionat directoruladjunct al liceului din Mârºa.

iar conducãtorul delegaþiei a fostprof. ing. Maria ªinca, directoruladjunct al liceului.

Vizita în Anglia a fãcut parte dintr-un amplu program de proiecte ºiactivitãþi comune desfãºurate dereprezentanþii celor douã instituþii deînvãþãmânt de aproape 20 de aniºi a constituit încheierea unui nou

schimb de elevi ºi cadre didactice,în primãvara acestui an mârºenii fiindgazde pentru prietenii englezi. Laîntoarcerea în þarã, conducãtoruldelegaþiei din Mârºa ne-a declaraturmãtoarele: „Pentru mulþi dintremembrii grupului, în mod deosebitpentru elevi, aceastã vizitã, celeºapte zile petrecute în Marea Bri-tanie, au constituit cea mai frumoasãºi interesantã experienþã a vieþii. Amavut parte de o primire deosebit decãlduroasã, gazda fiecãruia a depuseforturi deosebite pentru ca noi sãne simþim cât mai bine, iar programulpregãtit de cei de la Wales HighSchool a fost foarte interesant ºicomplex. Fiecare membru al gru-pului a avut ocazia de a afla câteceva despre sistemul englez deînvãþãmânt, am participat la diverseateliere de lucru, am vizitat mai multeobiective turistice din regiune, amavut întâlniri cu elevii ºi cadrele di-dactice de la liceul gazdã, am fostprimiþi de oficialitãþile administraþieipublice locale, dar ne-am ºi distrat

chestiuni legate de probele deconcurs, regulamentele acþiunii,diverse alte chestiuni organizatorice.Tot cu acest prilej, s-a acceptatpropunerea fãcutã de reprezentanþiiechipei din comuna Porumbacu deJos ca ediþia 2011 a concursului sãse desfãºoare pe teritoriul comunei.Urmãtoarea întâlnire a organi-zatorilor concursului de orientareturisticã ºi culturã generalã “Co-morile din Þara Oltului” se vadesfãºura, luni, 15 noiembrie 2010,la ªcoala cu clasele I-VIII dincomuna Cârþa.

Concursul „Comorile din ÞaraOltului”, este cel mai importantproiect de tip LEADER dedicatcopiilor din zona de sud a judeþului.

Organizatorul principal al acþiuniieste Asociaþia Grupul de AcþiuneLocalã „Þara Oltului”, care la fiecareediþie, se bucurã de sprijinul maimultor colaboratori.

La ediþia 2010, ce s-a desfãºuratla Avrig, în Zona Turistica “ValeaAvrigului”, au participat 66 de copiidin întreg teritoriul sibian al ÞãriiOltului, bãieþi ºi fete cu vârstacuprinsã între 12 ºi 15 ani (11echipaje), reprezentanþi ai localitãþilorArpaºu de Jos, Arpaºu de Sus,Cârþa, Cârþiºoara, Scoreiu, Porum-bacu de Jos, Avrig, Mârºa, Ra-coviþa, Turnu Roºu ºi Boiþa, alãturide profesori coordonatori sauînsoþitori din rândul comunitãþilor pecare le reprezintã.

Asociaþia Grupul de AcþiuneLocalã “Þara Oltului” este aproapede momentul depunerii dosarului decandidaturã în vederea selecþiei ºiacreditãrii ca structurã GAL. Vineri,22 octombrie, la Biblioteca Orã-ºeneascã din Avrig s-a desfãºuratAdunarea Generalã Extraordinarãa asociaþiei, motivul principal alacestei întâlniri fiind cel al aprobãriiplanului de dezvoltare localã, ele-ment ce stã la baza dosarului de

Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Acþiune Localã “Þara Oltului” ºi-a definitivat dosarul de candidaturãAcþiune Localã “Þara Oltului” ºi-a definitivat dosarul de candidaturãAcþiune Localã “Þara Oltului” ºi-a definitivat dosarul de candidaturãAcþiune Localã “Þara Oltului” ºi-a definitivat dosarul de candidaturãAcþiune Localã “Þara Oltului” ºi-a definitivat dosarul de candidaturãpentru acreditarepentru acreditarepentru acreditarepentru acreditarepentru acreditare

candidaturã pentru acreditare. Laºedinþã au participat reprezentanþidin aproape toate localitãþile“acoperite” de GAL, primari, oamenide afaceri, reprezentanþi ai unororganizaþii neguvernamentale,persoane fizice, alþi invitaþi. Dupã ces-a prezentat în linii mari conþinutulstrategiei ºi s-au parcurs elementeledosarului de candidaturã, s-aupurtat discuþii pentru anumite capitoleºi s-au fãcut ultimele propuneri, iar

la final, dosarul a fost aprobat prinvotul celor prezenþi.

Conform planificãrii, dupã ce vorfi efectuate toate completãrile ºimodificãrile asupra cãrora s-aconvenit, dosarul de candidaturã alAsociaþiei Grupul de Acþiune Localã“Þara Oltului” va fi depus pentruevaluare la autoritatea judeþeanã ceare competenþe în acest domeniu,pânã în data de 15 noiembrie 2010.

Tot în cadrul întâlnirii, s-au fãcutpropuneri pentru diferite activitãþi cevor fi propuse de asociaþie pentruAgenda Cultural- Sportivã pentru

anul 2011 a Consiliului JudeþeanSibiu, s-a aprobat intrarea înasociaþie a unor noi membri, a fostfãcut un scurt bilanþ al recentei viziteefectuate de o delegaþie a acestuiorganism în Franþa (Bretania), lainvitaþia unui GAL partener, s-aaprobat iniþierea unor demersuri învederea stabilirii unor parteneriatecu o structurã de tip GAL dinPolonia, s-a prezentat bilanþul celeide-a treia ediþii a Festivalului“Produse ºi Tradiþii în Þara Oltului”,au fost discutate diverse altechestiuni organizatorice.

Asociaþia GAL “Þara Oltului” areîn componenþã parteneri publici ºiprivaþi, precum ºi persoane fizice, dinteritoriul cuprins între Arpaºu de Josºi Câinei (judeþul Vâlcea). În total,teritoriul “acoperit” de asociaþie are10 centre administrative, din care 1oraº (Avrig) ºi 9 comune (Arpaºude Jos, Cârþa, Cârþiºoara,Porumbacu de Jos, Racoviþa,Turnu Roºu, Boiþa, Boiºoara ºiCâineni). Zona Þãrii Oltului este unacu caracter preponderant rural.

Principalele obiective cuprinseîn Planul de Dezvoltare Localã

al asociaþiei vizeazã punerea înpracticã a unor proiecte pentrudezvoltarea ºi modernizareaexploataþiilor agricole, creºtereavalorii adãugate a produseloragricole ºi forestiere, încurajareaactivitãþilor turistice ºi acordareade sprij in pentru crearea deIMM-uri.

Dacã dosarul de candidaturã vafi selectat, membrii ºi parteneriiAsociaþiei GAL “Þara Oltului” vorputea depune proiecte pentruaccesare de fonduri pe Axa 4LEADER.