psihologie zodii

8/10/2019 Psihologie Zodii

1/27

Scorpion -PsihologieTaina angoaselorPrima trasatura de caracter a Scorpionului vine de la firea sa instinctiva imperioasa. Acest lucru se poate, fireste,

exprima la nivelul trupului, prin conditionarea unui temperament "bilios", prin esenta unui foc vulcanic care lucreaza,fermenteaza, rasuceste si chinuie, prin ardoarea si, uneori, exasperarea pulsiunilor violente - chiar daca foculacesta mocneste sub scoarta unui limfatism de suprafata. Aceasta fire vulcanica e framintata de pasiuni imperative,care pot dormita mult timp, dar care, pina la urma, se maturizeaza si se manifesta la lumina zilei, daca nu sintcontracarate de inhibitii in stare sa le denatureze sau sa le complice.La fel ca animalul care, dintotdeauna, se multumeste sa fie el insusi, fara retusuri, acest tip nu se reface: asa cumeste, asa va ramine, in pofida schimbarilor aparente, a metamorfozelor sale. Determinarile ii vin din strafundurilefiintei ele sint rezultatul convulsiilor din maruntaiele sale. Stie ce vrea, iar in fata !udecatii sale interioare, trebuie celmai adesea sa ne inclinam. Din acelasi motiv, pofta lui de viata este apria uneori chiar feroce, fiind minata deanoasa de a trai tine de acel fior vital care raspunde vastului abis al necunoscutului. #ara indoiala ca Ascendentulin Scorpion il facea pe $ietzsche sa spuna: Draostea de viata e aproape contrariul draostei de viata luna. Acestsimbol zodiacal %cind nu este opusul sau, ca urmare a unei refulari& confera intrepiditate in fata mortii, ceea ce esteun indiciu al fortei sufletesti, ca si marca unei existente pentru care exista valori mai pretioase decit viata insasi. '

cunoscut acel spor de viata care apare in praul mortii. (r, este suficient sa vedem acest tip ca sa distinem la el oabundenta vitala, profuziunea unui psihism care nu s-a rupt de pletora elementara si se hraneste direct dinprofunzimile sale infernale. De aceea se complace in furtunile vietii si printre convulsiile naturii. "$u a!uni la nimic,spunea )oc*ueville, daca nu ai diavolul in trup." )rebuie sa marturisim ca Scorpionul nostru e posedat. Dar oare cuce demon interior trebuie sa se confrunte+O teribila ambivalentaStabilind o leatura indisolubila intre Scorpion si valorile sexului si anusului, am dezvaluit totodata cele doua mariputeri instinctive care ii anima pe subiecti: erotismul si aresivitatea. aporturile lor situeaza intreul antaonism alfortelor vietii si mortii care isi impart stapinirea lumii, eterna lupta dintre 'ros si )hanatos. iata tinde sa revina lapunctul ei de plecare, la starea anoranica, la neant dar, in timp ce un rup de instincte avanseaza ca sa atinaacest scop, incepe alta lupta, care tinde la perenitatea vietii. 'ste dublul ritm vital, asimilabil cu proceseleanabolismului si catabolismului.$u incape indoiala ca Scorpionul pune in primul rind accentul pe acele forte obscure si dizolvante pe care, in lipsade altceva mai bun, #reud le numea "instincte de moarte". edem aparind aici o putere de aresivitate distruatoarecare se poate interioriza in refuzul de a trai, chemarea la autonimicire, la repausul nirvanic. Dar cel mai des aceastaforta este exteriorizata in folosul individului sub forma unei opozitii fata de mediul considerat ostil. a si animalul,care poate avea perioade luni in care nu se hraneste, deosebit de rezistent la conditiile exterioare, subiectul dinaceasta zodie este in mod remarcabil inarmat in lupta pentru viata. $u numai ca stie sa se apere, dar nici nu seteme sa atace.Dar semnul cel mai ucias este si cel mai fecund. )oata forta eneratoare a sexului e pusa in slu!ba lui transmitindviata, el duce iubirea pina la nivelul !ertfei, o inalta %chiar la specia animala& la randoarea sacrificiului unde nu semai traieste pentru sine, ci pentru propria sa creatie, pentru descendenta. Aici se afla cel mai mare dar al vietii sipunctul culminant al implinirii./l vedem pe Scorpion framintat de dualitatea simtamintului faustian, prins in menhina unei teribile ambivalente:Dumnezeu il cheama si diavolul il ispiteste. ontradictia sa interioara se situeaza intre cer si pamint, intre detasaresi atasare simte anoasa de a fi atras de spirit spre alta lume, in timp ce reutatea trupului il retine prin leaturifoarte puternice care il unesc de materie. $eatia si afirmatia, distruerea si creatia, realismul brutal si idealismulmistic, ab!ectul si sublimul vor executa in sufletul lui o hora indracita in inima iubirii si a mortii.Complexul analAceasta ambivalenta nu se datoreste numai raportului psiholoic sex-anus. /ntr-o sfera mai limitata, ea isi arebazele fizioloice doar in functia rectala. $e cerem scuze ca deschidem aici un capitol delicat din psihanaliza, darexpunerea lui e sinura in masura sa ne ofere cheia unei probleme capitale a firii Scorpionului inainte de a-0aborda, cititorul trebuie sa-si reduca la tacere o anume repulsie, pentru a admite doar !udecata intelientei sale. inrest, nu recurem decit la valorile elementare, de mult oficializate.' un fapt cunoscut ca orice copil, de la un an la trei sau patru, ataseaza o anume valoare functiei sale anale.-expulzeaza obiectul din corpul sau si il retine ca pe o posesiune de pre1. esimtind senzatii areabile la excretie%destindere&, simte nevoia sa "faca" dupa bunul sau plac si, din fire, nu este curat disciplina reprezinta pentru el o

cucerire mai mult sau mai putin laborioasa. Acolo incep la copil conflictele existentei, deoarece educatia sfincterianainauureaza era revoltelor, ciocnirile cu parintii izbucnind in leatura cu aceasta cucerire a curateniei.)ocmai de aceasta chestiune, era sa spunem "pe oala", mai ales daca este asezat pe ea prea de timpuriu, seloveste tipul Scorpion, acest semn care reprezinta partea de natura nedomesticita. 'ste prima sa experienta deviata importanta care va contribui la elaborarea unui intre caracter. Sa se tina sau sa "faca" atunci cind nu trebuiecistia in ochii lui semnificatia unui est ostil fata de parinti, Libertatea pe care si-o ia in leatura cu necesitatile saledevine o putere, o forta pe care si-o exercita fara stirea lor si prin insusi acest lucru isi afirma autonomia fata de


2/27

educatori. 2neori usta o adevarata voluptate de a fi murdar, dar cu aceeasi ocazie dispune si de un mi!loc depresiune sau de un instrument de forta prin care isi afirma individualismul plecind de la un sentiment "rau". Daratitudinea asta il expune la pedepse corporale, pentru care fesele sint in momentul acela tinta preferata. (constiinta autoritara se ridica in fata unui univers de amenintari, iar ura, acest sentiment specific, isi face aparitia,vizindu-i parintii, fiinte altfel adorate de unde nasterea ambivalentei.Aceasta atitudine infantila exprima si tot comportamentul tipului adult de Scorpion. 'l este primul care se pline cindi se impune ceva contra vointei sale si cind e impiedicat sa faca ce vrea. Astfel incit se manifesta de o sensibilitateexcesiva fata de presiunca sociala si fata de orice intruziune a unei vointe straine intr-un domeniu pe care ilconsidera proprietatea sa exclusiv personala. Primeste deci fara placere orice sfat i se da, se revolta impotriva celei

mai neinsemnate presiuni excrcitate, isi afirma drepturile, isi apara cu inversunare demnitatea, nu suporta nici oautoritate.Sa o spunem neintirziat, Scorpionul este in mod esential un apri individualist, neascultator din fire, rebel fata deorice disciplina, indaratnic fata de orice constrinere. u cit va fi mai contrariat in refuz, cu atit se va incapatina inrevolta, a!unind chiar sa se simta anarhist. /mpotriva oricarei intruziuni reactioneaza printr-o contrarietate capabilasa se transforme in minie, chiar in furie. aracterul sau se acreste, devine iritabil, artaos si violent. De aici, dorintade a se razbuna pentru nedreptatile sau pre!udiciile suferite.$ascut sub un cer disonant, daca este citusi de putin neinteles in copilarie, ia calea revoltei care, dupa caz, adoptacea mai putin recomandabila sau cea mai nobila dintre cauze. 'ste un refractar, dispretuieste uzantele sociale decare isi bate !oc: imprecatii, insulte, anateme, ust pentru dezmat, insolenta, sfidare acestui extravaant ii place samurdareasca, sa min!easca, sa contamineze si sa distrua obiectele care ii cad in mina, cam cum ii place copiluluisa murdareasca spatiul incon!urator cu produsele sale. Afinitatile il impin spre ceea ce e murdar, urit, rau, crud, iarin pasiunea sa pentru ostilitate il putem vedea in!ectindu-si acidul dizolvant, adesea sub aspectul unei uri

acumulate, tenace, diabolice.Diavolul inseamna sublimarea ratata. /n fapt, un asemenea scorpion neru este in minoritate, chiar printreScorpionii disonanti, in eneral, fara chiar ca acest pretios dinamism sa fie sublimat spre prestiioase sau sublimecuceriri %vom lua in consideratie acest aspect cind vom discuta despre notabilitatile zodiei&, vedem ca aresivitateaconstituie forta motrice a unei vointe care devine expresia unei aprii afirmari a eului. Subiectul, se stie, nu se lasadus. ointa lui e leata de forta de a spune nu - nimeni nu o poate face mai bine ca el - si de a-si infruntaadversarul. Se inradacineaza in refuzul fata de celalalt obstacolul il intepeneste si ii incordeaza resorturile care nusint niciodata mai puternice decit atunci cind se confrunta cu un obstacol. Pe de alta parte, usturile sale sintcateorice, aleerea sa e instinctiva. 3otaririle sint irevocabile, iar deciziile sale cad ca hilotina pe capete inocente.Si alaturi de spiritul de decizie, are o vointa ferma, tenace si perseverenta.Atractiile si repulsiile ii vin din profunzimi si sint abrupte, totale, irevocabile. (amenii ii sint imediat simpatici sauantipatici e adevarat ca, datorita ambivalentei, poate sa revina asupra primei impresii, care este insa intotdeaunaputernica. Daca nu se fixeaza, poate sa treaca de la draostea absoluta la ura implacabila, arzind ceea ce adorase

sau adorind ceea ce dispretuise. Puterea sa asupra celorlalti este mare cuprins de aceasta forta viscerala, exercitaun soi de fascinatie prin manetism fizic. Ascendentul lui asupra celorlalti este cu atit mai mare, cu cit stie sadescifreze un individ cu o privire patrunzatoare care cauta imediat punctul slab dincolo de aparente, in timp ce,suspicios, el este inchis, tainic, impermeabil. #ireste, nu cauta sa placa e chiar mai multumit daca trezeste teamasau spaima, decit simpatie si incredere este omul care solicita critica mai mult decit lauda, care provoacaintrecerea, mai curind decit asocierea. De altfel, este la fel de aspru cu sine ca si cu ceilalti si prefera sa selipseasca de un avanta! decit sa datoreze cuiva recunostinta. $u uita ofensele, pastreaza o ranchiuna surdarazbunarea lui e lenta si lucida, dar nimiceste fara mila.La o asemenea faptura draostea de sine e destul de mare aceasta se vede dupa opinia exaerata pe care o aredespre importanta sa, dupa insistenta cu care isi urmeaza drumul propriu fara sa-i pese de opinia celorlalti, dupaconvinerea ca este sinurul calificat sa-si duca la bun sfirsit actiunile, dupa intoleranta si autoritarismul de care dadovada...Puterea lui Eros

...u prime!dioasa teapa din coada, Scorpionul deschide maruntaiele pamintului si imboateste brazdele cu semintenoi. Astfel prezenta 4anilius, in secolul / al erei noastre, puterea de Scorpion a sexului, constructoare de civilizatii.#orta sa motrice ocupa un loc central in edificarea personalitatii acestui tip si ea este ambivalenta, de vreme ceoscileaza intre doi poli: trupul si sufletul, rutul si elanul spre Dumnezeu.ind aresivitatea tace, in sufletul acesta minat de pasiuni mereu imperioase se naste draostea. )emperamentulsau erotic poate lua usor, prin violenta si complezentele sale, un caracter patoloic, fiindca este impins la extrema.Din tinerete pina la batrinete, este o fiinta cu o senzualitate puternica, exienta. omuniunea trupeasca ii ofera unmi!loc de a se elibera de o tensiune nervoasa excesiva, asa incit aseste in ea o mare impacare. auta chiar saatina o stare extatica spre a se elibera de limitele inuste ale eului sau si a fi mai mult decit el insusi. /mplinireasexuala este o experienta menita sa depaseasca frontierele cunoscutului si sa a!una intr-o reiune a fiintei salecare poate, in fine, sa dea un sens vietii sale. 2neori chiar, da bucuriei senzuale un sens mistic si, in paroxismulplacerii, i se pare ca se afunda in eternitate.Se pot concepe asadar dezordinile la care sint minati Scorpionii disonanti care nu au forta sa-si zaazuiasca

puterea enitala. 'ste vra!a demonului interior.Dar, dincolo de expresia sa enitala, instinctul sexual care domina acest tip este mai inainte de orice un instinctcreator: a facut din el o fiinta care, spre a se elibera de sine insusi, are o nevoie imperioasa de a produce, de afecunda are darul natural de a obtine totul fara efort, productia sa impunindu-se si revarsindu-se din el, fara piedici,ca o sar!a irezistibila.


3/27

$u e deci necesar ca la el draostea sa ia "toata puterea". Latenta sau treaza, forta enitala se afla acolo, inspatele creatorului, actiunea initiata sau opera creata importind adesea mai putin decit forta pe care o procura.Dorinta de putere %daca nu obsesia neputintei la Scorpionul refulat& domina, impreuna cu nevoia de a lasa pepamint urma trecerii sale./ar pentru a trai in raza acestei puteri, este mai important sa fie barbat sau femeie, decit sa fie individ este vorbachiar sa fie barbat sau femeie cit mai mult posibil, adica sa faca din constiinta sa erotica, in ceea ce are ea mai virilsau mai feminin, sistemul de referinta al vietii. Pentru barbat, femeia devine indispensabilul instrument al posesieide sine si de lume si la el deplina afirmare de sine rezida in voluptatea intensa. Sa o spunem direct: puterea se aflain sex sau vine de la sex si prin aceasta putere sexuala - naturala, deplasata sau sublimata -, adica prin interarea

erotismului in viata sa, isi aseste Scorpionul ratiunea de a trai.Angoasa si stari morbide'xperienta de existenta a Scorpionului nu este dintre cele mai usor de trait. Daca Scorpionii armoniosi sint oameniicei mai fericiti de pe planeta, Scorpionii marcati de o constelatie disonanta sint niste nelinistiti, chinuiti, iar alchimialor interioara distileaza stari morbide.#iecare epoca resimte in felul ei aceasta neliniste in fata vietii fie ca e vorba de acel "mal du siecle" sau de"anoasa existentiala", dezustul fiintei apare o data cu sentimentul absurdului si cu ideea de moarte.ind viata nu este proscrisa, ustul suferintei e prezent, ca un sadism care nu are cura!ul sa se realizeze si setransforma in masochism.Anoasa este o stare psihica familiara Scorpionului el nu se realizeaza, refulind anumite instincte aresive sauerotice de care ii e teama. erber, paznicul praului care interzice intrarea in imparatia mortii, este arhetipul refularii:dorintele profunde nu trec, iar bucuria de a trai este condamnata. 2niversul unui 3ieron5mus 6osch este poateilustrarea cea mai curioasa a acestei stari tipice de Scorpion. Pictorul elibereaza pe pinzele sale fantomele care ii

bintuie sufletul calauzit de obsesiile sale cele mai tainice, repeta necontenit psihoza dorintelor sale damnate, care iicompromit izbavirea. 'ste tema Sfintului Anton incon!urat de un furnicar infernal, hartuit de pacatoase diabolice,terorizat de monstri anoasa troneaza in paradisul, ca si in infernul lui.edem aparind la acest tip disonant stari anxioase alcatuite din asteptarea unei amenintari oculte. (bsesia reselii,a pedepsei, a nenorocirii: anoasatul se simte osindit cu o obscura constiinta incarcata frica este strins leata dedorinta, iar ambivalenta revine din nou in !urul ideilor de pedeapsa si de purificare, de damnare si de mintuire.)erenul Scorpionului devine propice sentimentelor dostoievs7iene si complexului de culpabilitate cu autopedepsireconsecutiva. ind anoasa a!une de nesuportat, subiectul face toate eforturile ca sa se debaraseze de ea.ristalizarea acestor incercari este uneori o conversie somatica sub infatisarea unei boli oranice. Altfel, asistam lafobia inhibitoare, la nevroza obsesionala. Asaltat si urmarit fara incetare de ideea sa absurda, prada indoielii sauscrupulelor sale obsedante, adevarat demon interior, subiectul incearca sa-0 con!ure pe $ecuratul care ii poseda,sa anuleze reseala necunoscuta care il chinuie printr-un ceremonial maic de purificare. Acest tip il intoarce atuncipe Scorpion spre valori neative de #ecioara printr-o nevoie impusa de analiza, control, verificare, disectie si

abstractizare, intr-un cuvint, de constrinere.Anoasa poate sa aiba ecou in lacomiile vietii, iar cum dorinta nu poate parasi frica, asistam la "o erotizare aanoasei", formula psihanalitica ce exprima cum nu se poate mai bine ambivalenta in care scheletul si umbra lui,aonia si ruina, formeaza alaiul splendorilor vietii. /n fapt, Scorpionul este prin excelenta semnul freneziei pasiunilorsi al dramei in care se prabuseste si distrue omul. 2niversul pictural al unui Pieter 6ruehel %patru astri inScorpion, dintre care Soarele si Saturn in con!unctie& ilustreaza cit se poate de bine aceasta atractie a traicului cuspinzuratorile, supliciile, persecutiile, corteiile sale de estropiati, orbi, mizerabili, adevarate visuri spectrale in caresoarta loveste neindurator fara sa crute pe nimeni, in care nesiuranta planeaza peste intreaa viata, indiferentdaca e princiara, in asteptarea mortii. $u mai putin raitoare e opera unui acine %patru astri in Scorpion, dintrecare o con!unctie Luna-4arte& in care omul este prada imperiului pasiunii ce isi atine cea mai inalta expresiedramatica. /n punctul cel mai acut, anoasa se intilneste cu chemarea mormintului, ducind alterarea simturilor vietiipina la sinucidere sau la asasinat. Sa ne miram oare ca "marile stele" ale crimei poarta pecetea Scorpionului+acher, sadicul care in!unhia ciobani, vinovat de douazeci si una de crime: Soare si 4ercur in Scorpion, iar 4arte-

Saturn domina 3aarmann, macelarul din 3anovra care si-a taiat in bucati cele douazeci si sapte de victime: Soaresi 4ercur in semn, iar 4arte si Pluto in con!unctie la Ascendent Doctorul Petiot, care a batut toate recordurilecrimei: Ascendent, Saturn si 2ranus in con!unctie in semn, cu o con!unctie 4arte-Pluto... S-ar mai putea citacazurile rasunatoare de perversiuni sexuale, printre care celebrul necrofil, serentul 6ertrand: Ascendent si Soare inScorpion...Da, trebuie sa o spunem: Scorpionul forteaza limitele decaderii umane, dar desi are acest funebru privileiu, poate -si reuseste - sa se inalte pina la culmile cele mai inaccesibile ale experientei spirituale.Scorpionul-FecioaraPortretul de mai sus este cel al unui Scorpion "normal", care se lasa in voia firii sale. 'ste o fiinta cu o impulsivitatemai puternica decit inhibitia. Dar e suficient ca, in urma unei frine saturniene, a unei dominante solare, fortelerepresive sa blocheze pulsiuniie instinctive si avem de-a face cu un persona! nou, radical opus celui dintii, facind dintipul Scorpion un veritabil tip #ecioara, astfel ca trebuie sa trimitem cititorul la capitolul consacrat acelei zodii.Scorpionul care reduce la tacere vocea pasiunii se retine, se disciplineaza. 'l pune accentul pe curatenie, pe

sobrietate, pe punctualitate, pe ordine. $u este numai rational prin conduita si perfectibil, se vrea si moral, iar noi ilvedem corect, constiincios si respectabil de altfel, ii place reula, ii plac principiile de viata. 'l nu mai e creator dininstinct, ci un muncitor, cu simtul datoriei ascutit. (bservam si o anume inaptitudine de a se bucura de o situatieareabila atit timp cit toate conditiile si impre!urarile pe care le poate comporta acea situatie nu sint completrealizate. 2n cuvint nelalocul lui, o miscare deplasata, un est mai mult sau mai putin socant, cea mai neinsemnatasenzatie de !ena sau de neplacere fizica, o formalitate minora neindeplinita si iata-0 nesatisfacut, neputincios. Daca


4/27

abordeaza o munca, totul trebuie sa fie minutios oranizat in cele mai mici detalii, la fata locului sau de la distanta,cu ri!a obsedanta de a nu uita nimic...Daca acest tip de Scorpion total inhibat constituie totusi o minoritate, mult mai numerosi sint, dimpotriva, Scorpioniicare trec de la un persona! la altul, adica - aiternativ - de la frina inhibitiei la libertatea instinctului. 8ocul basculantcare rezulta %retinere-eliberare, eliberare-retinere& da un portret destul de pitoresc.Subiectul amina pe cit mai tirziu posibil momentul de a actiona ca sa-si execute sarcinile, inramadite intr-o pripa sicu un efort extrem el acumuleaza mult timp o mie unu obiecte, se incurca in ele si, intr-o sinura zi, sedescotoroseste de ele facindu-le brusc sa dispara. La fel, e econom, aduna mici sume de bani, ca sa cheltuiasca peurma totul o data. Acum este punctual la minut si apoi, in alte circumstante, e de o inexactitate flaranta, socanta

adesea, da dovada de rioare in abstract si de absenta oricarui control in viata practica. Se complace in situatia demaniac, in formalism si, pe de alta parte, accepta fantezia cea mai nestrunita. 'ste capabil sa traiasca in dezordine,in desantare, pe urma resimte o subita febra de curatenie si de rinduiala %furia dereticatului la femeie&. Sau,disciplinat la lucru, este distrat in viata particulara. Aceeasi faptura poate sa fie sobra si stricta in anumite momentesi necumpatata in altele. Poate sa duca o viata burheza si sa profeseze opinii anarhiste, sa fie supus si miriitor,manierat si neli!ent, nevrozat si pervers, ambivalent si echivoc ca prefacutul ipocrit, discretul intriant, cel preapoliticos ca sa fie cinstit, mironosita, inenua dezmatata... $u vom epuiza formulele, ele sint prea numeroase sifiecare caz particular isi are constelatia caracteriala oriinala.Inteligenta faustiana4otorul intelientei Scorpionului este teapa curiozitatii, care isi are obirsia in cautarea precoce a misterului sexual.De la aceasta oriine pastreaza dorinta de a scormoni, a scruta, a sonda, ca sa descifreze o enima, sa descopereun secret, sa dezvaluie un mister. 'ste un copoi fin caruia ii place sa urmareasca o pista incarcata de necunoscute,sa descurce itele unei situatii inexplicabile.

Daca e inzestrat cu acest "fler", il pune mai deraba in slu!ba impulsului aresiv. )aisul ascutit al spiritului sau seocupa cu vivisectia fiintelor si a lucrurilor. /si ofera un !oc in a minui invectiva, in a fi in primul rind caustic, darperspicacitatea si !udecata sa patrunzatoare pot face din el un critic, un expert cu ust siur. De altfel, spiritul saucapata forma plecind de la un refuz, iar polemica este alura sa fireasca. Pentru el, a indi inseamna a spune nu, atrae asupra cuiva sau a unei idei inseamna chiar uneori a se face avocatul diavolului. Sa mai adauam ca forta sade intuitie se refera mai curind la o deschidere de cimp redus ea produce acel spirit percutant care nu se incurca inprea multe probleme ca sa se indrepte cu o siuranta absoluta spre punctul crucial si sa dea acolo lovituriledecisive.Lucru ciudat, acest spirit critic poate sa faca foarte bine casa buna cu o "mentalitate maica". Sa nu uitam ca stadiulanal, dea!at de catre psihanalisti, este cel al unui copil patruns de credinta in atotputernicia efectclor asupraobiectelor exterioare, prin intermediul esturilor sale maice. eva din aceasta credinta ramine si la adult. Se poatediscerne la el o latura superstitioasa. /ntr-un rad elementar se complace in obscur, scabros, bizar si uneori inrotesc imainatia sa frenetica frecventeaza fantasticul. $u intimplator ocultismul e un domeniu care seduce

numerosi Scorpioni: intilnim la el toata atractia cunostintelor altadata interzise si declarate blestemate %"stiintaraului", cu tentatia de a fi initiat in tainele vietii si de a poseda puteri misterioase&. /n aceasta atractie a ocultului,chemarea "lumii de dincolo" prin spiritism, cind omul viu intelee sa comunice cu cel mort, este latura cea mai tipicaa semnului %cum o dovedeste un Allan 9ardec cu $eptun-Scorpion la Ascendent&. Desiur, daca tipul inferiorproduce un nedisciplinat mai mult sau mai putin incurca-lume, tipul superior va da o revolta a spiritului, care sepoate apropia de heterodoxie cu o rioare ce nu cedeaza cu nimic disciplinei stiintifice. Dar aceasta aleere este simai bine inteleasa, din punct de vedere psihanalitic, atunci cind 'rnest 8ones precizeaza ca un copil fixat peanalitate isi extinde interesul la conductul intestinal astfel, spune el, il vedem interesindu-se de reversul diferitelorlucruri si situatii este curios sa cunoasca tot ce se petrece sau se afla in spatele anumitor obiecte, de cealalta partea anumitor lucruri, in canale sau pasa!e subterane. Se intelee, de aici, ca ulterior spiritul sau este muncit deprofunzimile spatiului obscur, de tenebrele exterioare si, mai ales, interioare, care il invaluie, il strin, il patrund:vede limpede in acest spatiu ca scorpionul orb, care are ochi la extremitatea deetelor si un simt tactil foartedezvoltat. Se poate vorbi, in cazul lui, de o constiinta faustiana, in cautarea unui absolut mistic sau metafizic. 'ste,

foarte exact, "alea subterana" a lui Dostoievs7i.#ireste, tipul Scorpion controlat sau inhibat, care revine la valorile #ecioarei, nu mai este deloc un intuitiv nerationalsau suprarational. 'l nu mai e decit un rationalist cu spiritul mai mult ca oricind critic, dar care a!une la scepticismcu toate acestea, ramine mai mult sau mai putin obsedat de misterele Scorpionului. u trei planete si Soarele insemn si in asa a l//-a, 8ean ostand reprezinta un exemplu stralucit. Ar fi suficient, ca sa ne convinern, sa citamtitlul uneia din lucrarile lui: Doua anoase: moartea, draostea. /n "e cred eu", insista mai ales pe numeroaselesale indoieli si respine in esenta noaptea Scorpionului: $u cred intr-o lume de dincolo.

arsator-SimbolicaSpre imperiul ceresc/n fiecare an cind, in timpul penoadei cuprinse intre ; ianuarie si 0< februarie, Soarele strabate cel de-alunsprezecelea semn zodiacal, arsatorul, trecem in faza a doua a iernii, prima fiind asociata cu zodia apricornului,

iar ultima, cu cea a Pestilor.Putin conteaza daca a priori constelatia A*uarius nu evoca nimic si nici nu coincide cu zodia. Pentru noi, arsatorulramine portiunea zodiacala cuprinsa intre =;;> si ==;> lonitudine, care se situeaza la distanta eala de solstitiul deiarna si de echinoctiul de primavara, la distanta eala de ;> din apricorn cind Soarele isi atine declinatia sudicamaxima, si ;> din 6erbec cind intilneste ecuatorul ceresc.Aceasta inseamna ca, in emisfera noastra, sintem in toiul iernii. /n ciclul anual al naturii, Saturn isi desavirsesteopera in sinul unui pamint inhetat si despuiat, unde orice urma de viata s-a stins, se infiltreaza zapezile si ploile de


5/27

iarna. /ntreul proces vital se elaboreaza in taina unui chimism intern inropata in zodia apricornului, samintaasimileaza elementele nutritive care o preatesc pentru o viata noua. eea ce, in semnul zodiacal precedent, nuera decit un inceput, devine aici un ana!ament saminta nu mai este ceva "in sine" ea e interata in mediul eipamintesc.S-a ales, spre a reprezenta aceasta zodie, fiura nobila a unui intelept ori a unui barbat matur care poarta, subbrate sau pe umeri, una ori doua amfore aceste urne sint inclinate si revarsa suvoiul de apa care le umple%A*uarius ? purtatorul de apa&. 'ste momentul sa amintim ca zodiacul e impartit in semne de animale %6erbecul,)aurul&, in semne de obiecte %6alanta& si in semne umane. Dintre acestea din urma, arsatorul simbolizeazaconditia umana a!unsa la un anume rad de evolutie in timp ce @emenii reprezinta niste adolescenti, iar #ecioara o

tinara fata, cel de-al unsprezecelea semn fiureaza, sub trasaturile inteleptului sau ale batrinului, omul inzestrat cuexperienta de viata si o anume perfectiune.Simbolul semnului reproduce de doua ori hierolifa eipteana a apei este vorba de doua linii sinuoase care auforma unei unde si urmeaza paralel o panta de B>. /n felul acesta se pune accentul pe caracterul imaterial sioarecum fluid al semnului. /ntr-adevar, apa arsatorului, pe care o raspindeste amfora, se scure intr-o manierafoarte aeriana si eterata caracterul fluid al aerului este asociat cu natura dizolvanta si mobila a apei. Apa aceastaeste destinata mai mult sa stina setea sufletului decit a trupului %se spune ca inteleptul din arsator varsacunostintele sale noilor eneratii& ea poate sa fie asimilata si cu sunetul, cu apele vazduhului raspindite de unde, casi cu fluidul oceanului aerian primordial in care ne scaldam.6anuim ca nu este usor sa patrunzi firea atit de imateriala a acestui semnC /i vom desprinde mai lesne semnificatiaprofunda situindu-0 in intreul context zodiacal.4ai intii, arsatorul apartine esentei elementare a Aerului, in pofida rezonantei sale acvatice. /n triplicitateazodiacala a acestui element, isi ocupa locul, in calitate de semn de Aer-#ix, intre Aerul-ardinal al 6alantei si Aerul-

4utabil al @emenilor. 'ste vorba de cei trei termeni succesivi ai aceleiasi stari in devenire. Daca tinem seama camediul aerian inainte de orice un mediu de schimburi, de leaturi si de relatii, ne vine usor sa procedam la odiferentiere. /n @emeni avem in mod esential leatura spiritului, personificata de pilda, de camaraderia scolara saude fraternitatea profesionala. De!a 6alanta ne introdusese in leatura de inima, al carei mod de exprimare cel maireprezentativ il formeaza relatia cuplului. /n ceea ce-0 priveste pe arsator, acesta specifica mai curind leatura desuflet asa cum o poate dezvalui lumea "afinitatilor elective" care a!un pina la urma la fraternitatea universala. /ntimp ce primul semn zodiacal statorniceste un soi de "cineva" nediferentiat, iar in cel de-al doilea se stabilesteraportul dialectizat al lui "tu si eu", al treilea semn ne duce direct la colectivul "noi": el deschide marile cai decomunicare ale draostei universale./n fata arsatorului se afla Leul, complementarul sau polar. el de-al cincilea semn traseaza o etapa importanta acuceririi umane: aceea a lui "'u". /ntr-adevar, in Leu individualitatea se exprima prin constiinta de sine insotita deafirmarea vointei si a libertatii personale in fata lumii. Stadiul leonin este, psiholoic vorbind, o etapa a culminatieianaloaa cu maretia amiezelor de vara e culminatia 'ului care duce la cultul vointei 4ele suverane. 'ste deci

firesc ca, in semnul opus, aristocratia radioasa a Leului sa fie condamnata in folosul unui umanism in cadrul caruia'ul - devenit vrednic de dispret - este depasit in vederea implinirii interale a conditiei umane. Asistam la un soi deabolire a privileiilor /ndividului pentru a a!une la eminenta demnitate a Persoanei. Acest drum duce de laindependenta %omul independent nu e un om liber& la libertatea care-0 sacrifica pe "a avea" in profitul lui "a fi", de laafirmarea prea exclusiva a eului la lara acceptare a celuilalt. $u se mai pune problema triumfului ca persoana, ci aparticiparii la ceea ce nu mai este sine, la ceea ce se afla dincolo de sine nu mai e vorba de impunerea vointeiproprii, ci de daruirea imboatitoare %ceea ce nu reprezinta un sacrificiu& nu vointa 4ea, ci a ta ori a sa. Aici, fortelespirituale sint cele mai active si ele indeamna fiinta sa se elibereze de povara leaturilor trupesti si a tropismelorinstinctive %in ceea ce se aseste la careul axei )aur-Scorpion& spre a afirma ce este esential, chiar divin in sine.'neria arsatorului, a spus un astrolo spiritualist, este cea a lui Dumnezeu facut om. Sa admitem cel putin ca,fata de Leu care implineste vointa individualizata a omului, eneria aceasta il destineaza apartenentei universale.Daca ne referim acum la valorile din "omul zodiac" care atribuie cite o parte a corpului unui semn, Leul este pentruinima ceea ce e arsatorul pentru sistemul circulatiei sanvine %raspindeste apele interioare&: daca unul este un

centru director, celalalt este o difuziune in beneficiul intreului corp.)raditia a facut din Saturn planeta diriuitoare a arsatorului, corespondenta pe care o impartaseste cu semnulapricornului. Acesta inauureaza ultimul cvadrant al zodiacului, adica cel in care victoria colectivului se impuneomului. /n apricorn, ultimul cuvint il au mai ales institutiile sociale, ratiunea de stat fiind suverana. /n arsator,societatea in care ne implinim nu e cea a indatoririlor civice si a imperativelor politice, ci aceea a vietii culturale, aidealurilor care anima aspiratiile rupurilor si a afinitatilor elective care fac din noi niste fiinte ce traiesc introcomunitate spirituala. De la apricorn la arsator - trecerea de la politic la cultural, de la trup la sufletul societatii, dela tensiune la destinderea sa. Dar intotdeauna este prezent Saturn, astrul despuierii, al renuntarii, al sacrificiului.Aici, totusi, stim ca daruirea nu mai e o datorie, ci o bucurie, si ca dorinta de a te pierde, spre a te reasi imboatitprin ceea ce ai facut pentru ceilalti, e implinirea suprema. Lui Saturn mai deraba avar din apricorn ii succeda, inarsator, un Saturn al epocii de aur: deoarece a consimtit sa piarda, sa renunte, deoarece a cunoscut bucuriadeposedarii, isi reaseste virtutile profunde.( data cu descoperirea planetelor noi, Saturn a fost detronat din arsator, unde isi pastreaza totusi preroativele,

de catre 2ranus care devine primul lui stapin.Ce repre!inta acest astru"alorile mitoloice ale lui 2ranus ne sint indicate, intr-o relatie dialectica cu complementarul sau $eptun, dedea!area care se opereaza plecind de la )itea, materia prima, mama zeilor, principiul apei primordiale. /n fataacestei $eptune primordiale se prezinta intr-adevar procesul uranian, care se situeaza, la oriine, ca un moment alminiei 3aosului: e trezirea focului primordial. /n fata zeului oamenilor se afla asadar zeul cerului a carui prima


6/27

ambitie este sa se desprinda de nediferentiat, de oceanic si apoi sa urce, sa se inalte, sa se intinda in sus, capentru a se individualiza la maximum. /ntr-adevar, cum verificarea experimentala confirma mitul, 2ranus e intimasociat cu arsatorul reprezentind era de ;;; de ani in care am intrat. )ot ceea ce desprinde omul de pamint, ilinalta la cer care este imperiul sau mitoloic si-0 face sa tinda spre absolutul elanului vertical se afla sub auspiciilelui %sa amintim ca @animede e rapit din cer&. #ie ca e vorba de simplul zirie-nori, de avion, de satelitul artificial saude racheta interplanetara, orice efort uman care mere in acest sens este uranian, iar era arsatorului care incepese prezinta inainte de orice drept cea a marilor ambitii prometeice ale omului pornit in cucerirea universului sideralimperiul nostru se va situa incet-incet in cerC Procesul uranian este mai inainte de orice un efort pentru o mai mareconstiinta, o tensiune rationala pentru cucerirea inaltelor piscuri. Daca acest efort esueaza la uranian, paroxismul

'ului, in cautarea unitatii celei mai explozive, a!une la o coaulare psihica ce duce la paranoia: nativul, printr-oreactie unitara bine statornicita, percepe intreul univers in functie de complexul sau de oroliu si de persecutie.Altfel, este vorba de "complexul ucenicului vra!itor" cu tot ceea ce implica acest termen ca aventuri si esecuri ilvedem pe individ stapinit de un spirit nemasurat, care raspunde inflatiei 'ului sau, si depasit de dezlantuireaelementelor pe care nu le mai poate controla.Paranoicul si ucenicul vra!itor vor deveni tot mai mult cei doi mari raufacatori ai omenirii. Dar in fata lor se ridicaomul prometean care isi asuma si indeplineste pina la reusita deplina procesul uranian. Acesta e intr-adevarrapitorul focului ceresc, aplecat din instinct catre ispravi si vite!ii: intotdeauna cauta sa depaseasca un record, safaca mai mult sau sa meara mai departe decit predecesorul. Stapinit de un instinct de putere bine adaptat, el esteomul proresului, care nu inceteaza sa inainteze si a carui aventura contribuie la instaurarea valorilor unei epoci noisi a unei noi eneratii.'ste evident ca 2ranus nu raspunde decit in parte - prin latura prometeana in esenta - arsatorului, deoarece inrest se indeparteaza de el. u cit, de exemplu, astrul este mai sadic, mai inuman fara culpabilitate, cu atit acest

semn e plin de notiunea de om si de misiunea acestuia in lume. 'ste fara indoiala divortul dintre societatea noastramoderna din era arsatorului si omul care se arunca in ea fara sa fie preatit din punct de vedere psiholoic. /n fataproreselor vertiinoase care rascolesc planeta noastra, omul, cu universul sau interior, capata, si el, noidimensiuni. Dar cresterea sa psiholoica, tinzind spre un ideal nietzschean, este oare la acelasi diapazon curealizarile sale prometeene+ in momentul cind strabate bariera sunetului, rupe leatura cu )erra-mama ratiesatelitului artificial si se preateste sa debarce pe vreo planeta, are dreptul sa-si puna in mod serios aceastaintrebare. Aventura, in afara, nu se dubleaza oare de o frica in interiorul fiintei umane, cu procesele sale de reresieafectiva si de sciziune psihica+ Sfisiere a intelientei si a sufletului, divort intre spiritul prometean prodiios sisensibilitatca profunda in cautarea unei fericiri tot mai fuitive si insesizabile, aceasta e poate problema ma!ora pecare omul din zodia arsatorului va trebui sa se straduiasca sa o rezolve./n practica astroloica, sintem obliati sa tinem seama de un intre complex de valori asociate ale caror termeni sintsolidari: arsator-2ranus-Saturn, in care se include asa a l-a analoaa semnului al l-lea, care reprezinta lumearelatiilor sufletului si a sperantelor: prietenie, protectii, afinitatii diverse...

/ata semnificatia diferitilor factori astroloici in arsator:Soarele si Ascendentul nu fac decit sa puna semnul in valoare, fara a-i da o orientare speciala.Luna in arsator: eprezinta spirituaiizarea vietii instinctive, posibilitatea de a aspira la rafinament, la ratie.Aspiratiile umane sint boate, dar uneori complexe si chinuite %alderon, 3u5smans, Loti, Perolesi, Eaner&.4ercur in arsator face desiur sa precumpaneasca intelienta prometeana sau confera pur si simplu un spiritinventiv si proresist, pindind tot ce poate sa emancipeze omul, sa-0 elibereze de piedici si sa-0 deschida spre noiorizonturi %6acon, 6eaumarchais, 6reton, omte, @alilei, @assendi, 4endeleev, Stendhal, oltaire, 8ules erne&.enus in arsator: Da o calitate aeriana destul de deosebita sensibilitatii ceva anelic, usor, spiritual sau ratiossufletul este minat sa se inalte ca sa caute o pace, o seninatate indepartata de tot ceea ce e terestru %hopin,4ozart, Perolesi, ossini, Smetana, Stendhal&. ' cintecul fericirii deosebite din 4inastirea din Parma.4arte in arsator: 'ste cel mai adesea mobilizarea aresivitatii planetei pe calea unei cuceriri spirituale sau a uneiafirmari aventuroase %cucerire prometeana& altfel, crizele de prietenie si razboaiele fratricide nu sint excluse %8ules#err5, #rederic cel 4are, 3uo, Prevert&.

8upiter in arsator: Aici, tendintele eneroase ale planetei si ale semnului zodiacal se intaresc si confera bunatate,omenie, filantropie. Autoritatea astrului se impune intr-un spirit destul de liber %Deschanel, @rev5, E. 4c9inle5,Ee5and&.Saturn in arsator: #ace sa precumpaneasca lcatura ca o cauza impersonala sau detasarea spirituala, prinincercari in care 'ul se despoaie si se sacrifica %65ron, Anatole #rance, 4ozart&.2ranus in arsator: Afirma latura tehnica, revolutionara, prometeana a astrului si a semnului %4endeleev, olta&.$eptun in arsator: ontribuie la disolutia individualitatii cu starile sale de naivitate, bizarerie, ratacire %3u5smans,ousseau amesul, erlaine&.

Capricorn-SimbolicaScadentele indepartate/n fiecare an, cind in perioada cuprinsa intre 0 decembrie si 0F ianuarie, Soarele parcure cel de-al zecelea semn

zodiacal, apricornul, intram in prima faza a iernii.Sa eliminam de la bun inceput falsele valori: constelatia apricornului in afara semnului zodiacal, frumoasa steaea din Lira... Pentru noi, apricornul este portiunea din zodiac, cuprinsa intre G;> si =;;>, care porneste de lasolstitiul de iarna, punct in care Soarele se afla in partea de !os a traiectoriei sale %maximum de declinatie&, spre acuprinde cele treizeci de rade care mer de la acest solstitiu in directia echinoctiului de primavara, ultimul cvadrantzodiacal.


7/27

( data cu solstitiul apricornului, avem un punct culminant in ciclul anual: noaptea cea mai luna se intilneste cuziua cea mai scurta. Daca solstitiul din ac, cu sase luni inainte, marcheaza amiaza anului si triumful luminii,sarbatorite in exuberanta dansurilor de Sinziene, cel al apricornului simbolizeaza miezul de noapte al anuluicufundat in intuneric, miezul de noapte al raciunului, cind soarele isi reia mersul spre renastere, spre luminainterioara.Desiur, in luna apricornului, totul, in natura, se afla sub semnul noptii si al friului. ' momentul repausuluipamintul pare sa se reculeaa si sa mediteze ca sa preateasca reinnoirea vitala din primavara viitoare. )otul edespuiat, scoro!it, olit de orice enerie, condamnat la tacere... opacii nu mai sint decit niste schelete nere: ca siplantele, nu mai manifesta nici un fel de activitate vitala: nici veetatie, nici asimilatie clorofiliana, nici reproducere

schimburile nutritive sint incetinite la maximum. /nsectele, ma!oritatea in stare larvara, stau inramadite in adincituneluri subterane, in crapaturile din scoartele copacilor sau sub frunzele moarte. Animalele care hiberneaza dorm,ascunse in birlouri celelalte fiare salbatice traiesc in ritmuri incetinite. it despre oameni, inca aproape de natura,ei nu se mai aita zomotos fiecare tace, se inchide cu ai sai, se reculee, se odihneste in timpul lunilor nopti deiarna... apricornul, analo pamintului uscat si inhetat de ianuarie, inchipuie iarna in toata severa sa randoaresaturniana.Proces de introversie, mecanisme de autoaparare, reim de economie vitala, concentratie, despuiere... iata, subaspectul spectacolului exterior, ceea ce este apricornul in stare pura. Dar mai exista si, in interior, un drum maiactiv si constructiv al semnului. Acesta e reprezentat de muncile iernii: sub scoarta roasa si dura care il acopera,rauntele ascuns in sol se preateste sa ermineze. ' inceputul unui proces natural pamintul acesta, neru canoaptea din care se ivesc lucrurile, amorseaza o lenta maturatie fara stralucire in vederea unei victorii inca departede a fi atinsa. apricornul mai este deci si semnul lucrurilor cu scadenta indepartata, obtinute din reu, ca si cel alultimelor descoperiri.

'ste reprezentat de o capra sau un animal fabulos, pe !umatate tap, pe !umatate delfin, un soi de himera cu trup decapra si coada de peste. $u-i de mirare ca imainea capricorniana s-a cristalizat asupra acestui patruped catarator,purtat instinctiv spre ascensiunea culmilorC Daca solstitiul apricornului este o miaza-noapte a anului, adica oradacina, o baza, o plecare pe planul principiilor, cel de-al zecelea semn zodiacal are, in ciclul zilei, o replica, prinasa a -a al carei virf se afla pe locul de culminatie a astrilor, Soarele trecind pe acolo la amiaza. Semnul nostruprezinta asadar o dubla valoare: ca miez-de-noapte ceresc, se refera la arhitectura, la structura interna a lucruriloriar ca amiaza paminteasca, este o culme spre care, precum capra, se ridica.3ierolifa sa prezinta mai multe variante dintre care cea mai curenta este alcatuita din doua bucle prelunite intr-ofinala ascendenta %capul caprei: amiaza paminteasca& si o finala descendenta %coada pestelui: miezul-de-noapteceresc&. 'ste un semn destul de contorsionat a carui miscare rafica indica limpede ce contine ca introversiune,reculeere, inchidere in sine...Se intilnesc neindoios toate radele, de la neativ la pozitiv, in valorile din apricorn, fie ca este vorba de lensiuneaamiezii sau de asceza miezului de noapte. Asa cum precizeaza 8ean arteret, daca procesul de concentrare si de

reducere la esential se exercita asupra eului, si nu asupra lumii care ne creeaza, omul redus la minimum saracestein avaritii sau mizerie. Dar daca reducerea se opereaza in functie de lume si conduce la maximum de valoare pespatiul cel mai mic, avem de-a face cu diamantul.)raditia astroloica atribuie apricornul cvaternarului Pamintului iar in triunhiul zodiacal al acestui element elocupa primul loc, cel al semnului cardinal. /n ciclul anual al implinirii veetale, apricornul reprezinta pamintul recesi uscat de ianuarie care primeste rauntele el poarta virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi acestapentru a implini, in intunericul adincurilor, opera fecundarii. La termenul urmator, care este cel al Pamintului-#ix din)aur, pamintul despuiat si concentrat din prima zodie a devenit un pamint ras, umed si cald, acoperit de oveetatie verde si parfumata, daruita virtutii dionisiace a primaverii. /n fine, dupa aceasta materializare a fortelorcreatoare, vine #ecioara, Pamint-4utabil: este vorba de pamintul secatuit de Soarele estival, pamintul pe care seculca spicul secerat. De la apricorn la #ecioara se intinde tot drumul care duce de la semanat la recoltat. Pentru asesiza esenta simbolului, trebuie sa se revina necontenit la acest pamint de ianuarie, inhetat, steril, in profunzimilecaruia se elaboreaza lentul si laboriosul proces al veetatiei apricornul se leaa de conceperea lucrurilor, de

realizarea operelor de respiratie luna conceperea anului in raport cu 6erbecul care ii marcheaza nasterea siconceperea veetatiei in raport cu recolta din #ecioara pe care o preceda cu noua luni. Astfel, cele trei semnezodiacale de Pamint sint foarte diferite fata de )aur, care reprezinta "omul ce traieste", cu a sa constiinta "cesavureaza", si de #ecioara, care intruchipeaza "omul ce produce", cu a sa constiinta creatoare, apricornulsimbolizeaza "omul care se ana!eaza", cu a sa constiinta edificatoare.u toate acestea stim ca, in masura in care reprezinta amiaza terestra, acest semn zodiacal inseamna si sosire,destinatie, scop. Aceasta valoare dobindeste un sens mai ales prin relatia dialectica pe care o intretine cu semnulopus. Se poate spune intr-adevar ca acul este pentru apricorn ceea ce e mama pentru tata, baza pentru virf,leaanul pentru ren, intimul pentru social, suprasensibilul pentru impersonal, piriul din vale pentru creastamuntelui, loc predilect al capriorului. /n zodia acului, viata capata consistenta din invalmaseala oriinara, iar fiintaumana, cufundata in sensibilitatea sa, apartine trupului, leaturilor pamintesti, cercului inchis al familiei, mediuluilocal, patriei. /n zodia apricornului, dimpotriva, viata tinde sa dematerializeze la capatul pelerina!ului saupamintesc, fiinta umana cauta sa se desprinda din inclestarea obstacolelor materiei, sa se elibereze din viziunea

subiectiva, din viata emotionala, sa-si stina dorinta terestra. /ntr-o mai mica masura, se multumeste sa sedescotoroseasca de eul intim spre a se afirma liber in cariera, in valorificarea functiei sale sociale in om, societateasi fortele vietii colective triumfa si instaureaza valorile statului. Asistam la triumful masinii politic al sistemului, aloranizarii statale care incorporeaza teritorii intinse si mari rupuri rasiale. Sacrificarea celulei individuale luase de!anastere in apricorn iar la capatul procesului, apricornul duce la detasarea de lumea materiala si sensibila, laeliberare in constiinta reliioasa.


8/27

a si in cazul celorlalte semne zodiacale, apricornului ii corespunde un astru: este vorba, cum era de asteptat, deSaturn. ind evocam acest astru sumbru, vedem imediat aparind necrutatorul zeu al timpului, mosnea descarnatcu coasa lui implacabila. )rista idee a unei forte tenebroase care raspindeste dezolarea peste aceasta vale alacrimilor care e planeta noastra, unde domnia lui aduce sterilitate si lipsuri, foamete si pustiiri. $eindoios ca Saturnnu e prea tandru fata de cei care simt o complezenta narcisiaca pentru interesele lor materiale si afective, deoareceare calitatea de a rupe cordonul ombilical al omului cu mama sa, cu animalitatea, cu leaturile pamintesti... /n sfirsit,este menit sa ne faca sa acceptam incercarile pe care le reprezinta diferitele crize de crestere, de la desprindereade sinul mamei pina la renuntarea cea din urma a batrinului, adica o succesiune de detasari, de parasiri, de sacrificiisi despuieri. Si fiecare trebuie sa se adapteze la aceasta dura lee a vietii, daca nu Hea sa rereseze spre o

atitudine infantila sinonima cu inadaptarea, esecul, incercarile, cita vreme acceptarea ei afirma autonomia fiinteiumane si ii confera virtutile virstei sale. Dar daca Saturn ne oblia sa ii purtam crucea prin succesivele sale lovituride coasa, el ne si elibereaza din inchisoarea interioara a pasiunilor, a lanturilor instinctelor noastre. 'l inchipuiepirhia cea mai puternica a evolutiei noastre elibereaza intelienta din cercul inust al subiectivitatii si ii inaduie saacceada la viziunea cea mai epurata a realitatii in plus, ii permite omului sa atina planul moral si spiritual, devreme ce detasarea lui duce la etica crestina a deposedarii. Daca i s-a atribuit metalul cel mai putin stralucitor,plumbul, oare nu s-a cautat prin asta ca Saturn sa-0 transforme in aur+Proba stiintifica cea mai riuroasa nu contrazice acest simbolism traditional. /ntr-adevar, ancheta statistica a lui4ichel @au*uelin a dezvaluit ca Saturn a rasarit si a culminat cu o frecventa exceptionala, care nu se poate datoraintimplarii, la nasterea a


9/27

/mbibat de limfa, de seva, tipul ac se insufleteste la nivelul fortelor obscure ale subconstientului, ale instinctului,ale senzorialitatii, de unde se ridica incet la suprafata, ca o faptura care tot amina momentul in care sa-si sparacochilia pentru a iesi din cuib si a-si lua zborul. Da impresia ca traieste retras din realitatea exterioara, ca animalulcare isi duce exitenta sub o carapace in interiorul careia se deapana o viata tacuta si nocturna. ind pe rind va fisocotit sedentar, contemplativ si astenic i se va atribui un caracter curator, va fi vazut in somnul vietii. a aminti deasertiunea ca apele linistite sint cele mai adinci in apropierea apelor sale oriinare, va ramine mai mult sau maiputin cufundat intr-o noapte deschisa in acelasi timp spre abisurile nere ale , placerilor narcisiace si spre abisurileparadisiace ale ana!arii spirituale. /n tacerea interioara se poarta dialoul dintre sufletul animal si sufletul anelic.Complexul matern

autati mama si veti da peste acC $imic surprinzator ca aceasta faptura in interiorul sau mica, fraeda,copilaroasa, delicata, vulnerabila este ispitita, intr-un prim reflex, sa se replieze in sine si sa se refuieze in blindasiuranta a sinului maternC 4ersul inapoi al racului reprezinta, aici, atasamentul de copilarie, adica de mama decare nu poate fi despartit copilul: mama-hrana, mama-siuranta, mama-tandrete. $ativul din ac creste cu ochiipironiti asupra mamei, intorsi spre trecut. Devenit adult, isi aminteste cu emotie de copilarie si de familie revine inlocurile unde a crescut reminiscentele, reretele si nostaliile ocupa un loc important in viata sa psihica seolindeste in trecutul sau si orice imaine este pentru el o amintire %Proust&./dentificarea cu mama face din barbatul ac un feminin: este inclinat spre pasivitate, receptivitate, emotivitate, cu osensibilitate feminina si ust pentru interior, casa, lucrurile intime... $evoia sa de siuranta il poate face timid,temator, pudic, putin dezarmat in fata asprimilor vietii. De unde deriva dificultatea de a trai in exterior a acestei fiintefacuta pentru interior, pentru a patrunde inauntrul lucrurilor si a crea o ambianta intr-un cadru dat.Daca identificarea materna este mai accentuata, poate aparea un adevarat complex care risca sa duca la tulburariin afirmarea personala. 2milul devine becisnic, supus, dependent, cautind protectie in dorinta inconstienta de a

ramine copil. onstiinta acului se aduna in sine, nativul aflindu-se pe drumul spre autism: hoinar, salbatic, cu capulin nori, cautind sinuratatea, cartile si alte intilniri intre patru ochi care ii favorizeaza retraerea in sine.'xterior, acest hiperemotiv traieste inecat in nesiuranta usor ranit de viata, ramine mult timp marcat de o sinuraclipa de fervoare. iseaza deci sa se inchida intr-o viata confortabila, se refuiaza in afectiuni puerile, in reactiieocentrice, obiceiuri, superstitii traind intr-o atmosfera semimaica.Aceasta retraere trece adesea drept indiferenta %el, care este cel mai sensibil dintre oameniC&. Acest hipersensibila!une chiar sa se rupa de ambianta schizoid, este in acelasi timp atit de introvertit incit nu-l mai intereseaza decitceea ce se petrece in intimitatea sa. Prime!dia care-l paste este sa-si creeze un intre univers interior pe care sa-lsubstituie apoi lumii exterioare. onstructiile imainare, refuiile artistice, a caror fiura curenta este bovarismul,dezvaluie faptul ca nativul s-a repliat intr-o atitudine facila in fata efortului de a se adapta la realitate.$u orice ac a!une pina acolo sau, mai deraba, nu da inapoi pina in acest punct dramaticC Dar ca sa intelei pecineva trebuie sa-l sesizezi in aspectul sau neativ posibil ca si in aspectul sau pozitiv actual. Si nimic nu ii e mai utilunui ac decit sa-l a!uti sa-si risipeasca ceturile, in care vede inaintind impotriva sa fantomele pe care le-a produs.

)rebuie totusi sa recunoastem ca existenta unui ac nu este o experienta usoara si confortabila: din celedouasprezece tipuri zodiacale, acul e cel mai emotiv, cel mai sensibil ce este atunci surprinzator in faptul ca e maivulnerabil decit ceilalti+Pe de alta parte, dmmul sau in viata consta in eneral in a-si vedea eul infruntind aventura in profunzime, catresursele interioare. (r, daca experienta asta poate sa fie cea mai boata dintre aventurile omenesti, ea poate fi,trebuie s-o admitem, si cea mai dureroasa.)otul depinde, in final, de natura "complexului matem". u cit acul ramine mai dependent de mama sa, supustardiv influentei ei psihice, cu atit mai mult el poate sa se teama ca trebuie sa infrunte incercarea vietii.Sa semnalam acum si ca exista o varietate de ac care, "razvratit fata de mama", traieste sub imperiul opozitiei:mama este criticata, combatuta, respinsa, mai mult sau mai putin detestata o data cu ea sint discreditate si toatevalorile pe care le reprezinta: sensibilitatea, intuitia, irationalul... Dar oare acesti aci rationali, uscati si reci, aureusit, cu adevarat sa taie cordonul ombilical psihic+ eusita pentru un ac nu consta nici in a depinde de mama,nici in a o respine, ci in a accepta si a implini valorile materne cu autonomia unei personalitati de adult.

$eindoios, femeia ac are o evolutie psihica mai usoara. /dentificarea ei cu mama ii permite de la bun inceput %cuexceptia vreunui conflict ma!or in stare sa o opuna acesteia& sa accepte elanurile inimii care alcatuiesc maretiafemeii. /n plus, amenintarea care apasa asupra acului este de a se crampona cu incapatinare de individualismulsau, de posesiunile sale personale, cind de fapt implinirea si-o poate asi pe calea victoriei vietii colective asupraindividului. (r, pentru femeie, copilul este drumul ata trasat al unei asemenea evolutii.$n supraemotiv subactivSub aspect caracteroloic, acul este supraemotiv si subactiv. La el, inactivitatea deturneaza emotivitatea de la aactiona asupra lucrurilor, pentru a o readuce la constiinta de sine. $ativul se intoarce spre tarmurile interioare undeemotivitatea sa, deosebit de selectiva %sensibilitate extrema la anumite evenimente, insensibilitate la altele care potsa fie mai rave&, poate sa se sublimeze. 4ai mult sau mai putin introvertit si schizoid, dupa cum am vazut, elramine fidel imainilor sale si unui viu sentiment pentru sine este un $arcis si, totodata, un liric. Dar, princontemplare, emotivitatea poate sa-i incinte via!a: totul se petrece in sine, in sufletul sau delicat si tacut. ii este setede o in-timitate pe care stie atit de bine s-o creeze si s-o imparta cu altii. Doar ca inac-tivitatea il poate reduce mai

mult sau mai putin la neputinta. #ara elanul unui sentiment, e un lenes, dar forta inertiei poate lua la el formatenacitafii %sa ne indim la clestele racului&. 'ste constient de aceasta slabiciune si cauta sa se prote!eze impotrivaranilor pe care le poate primi din afara %adesea il vedem zavorind usile, traind obloanele, traind ascuns& cu toateacestea, viata interi-oara nu trebuie sa-i slu!easca drept scuza ca sa dezerteze din viata exterioara. evenind spresentimentul de sine, este in sintonie, in comuniune cu natura care i se ofera drept refuiu al unui "hoinar sinuratic",


10/27

ceea ce se intimpla adesea cind se indeparteaza de oameni. acul insensibil la natura, pe care relatia cu natura ilface mai dur, apartine tipului ce si-a respins mama %este cunoscuta relatia afectiva intre mama si natura&.acul lunar se simte in noaptea vietii el accede la constiinta prin ceea ce ii "rascoleste maruntaiele" intrarea instarea de vehe este leata de o trezire a emotiilor sale. Aceasta constiinta crespusculara a!une, in cazul tipuluiinfe-rior, la somnul oranic daca nu la evadarea constiintei visatoare: trece pe lina lucruri fara sa le priceapapoezia, pe lina oameni fara sa le asculte chemarea aspira la odihna, la calm, departe de riscul actiunii si alcreatiei. Dar ceea ce la tipul inferior este constiinta somnolenta devine la tipul superior fervoare a vietii obscure.Lara sa deschidere spre inconstient il preateste pentru orice efuziune si il face sa traiasca poetic. De fapt, vointanu i se clatina decit atunci cind intervine un interes afectiv putemic.

acul nu vede si nu iubeste realitatea prezenta decit daca e impodobita cu valul iluziilor, de vreme ce isi poartapretutindeni cu el sentimentul: el isi viseaza viata, daca nu-si poate trai visul. 2neori el este un vis pentru ceilalti, iaracestia sint pentru el un vis. /mainatia e calitatea sa dominanta ea coloreaza orice realitate si vaabondeaza invoia dispozitiei sale altemativ vesela si melancolica. 'ste un eleiac, un romantic, care are ustul miraculosului, alfantasticului.)rebuie sa admitem, in cele din urma: semnul acului este unul din semnele cele mai dificile de trait. Pe terenul saucresc cele mai frumoase flori ale sensibilitatu, iar poezia da fructele cele mai savuroase dar este si terenul cel maipropice refularilor si productiilor nevrotice rezultind din predispozitia spre infantilism.Cele doua fete ale unui lanus psihologicDar cit este de complexa lumea aculuiC $ici nu am definit bine corpul, ca observam o bifurcatie, care apare atit laplecare, cit si la sosire. $u este oare acul prins intre un suflet animal imbibat de nevoi trupesti destul de primitivesi un suflet anelic plin de har ceresc+ $u-l vedem oare vesnic oscilind intre doua vise, doua doruri+ 'ste leat depatrie si impins spre departari departe, nu se indeste decit la tara natala revenit acasa, viseaza tarmuri, tarimuri

exotice sau imainare... ede asadar cum se contureaza o linie de demarcatie a apelor acului.'xista un ac cuprins de fervoarea inradacinarii si marcat de o dispozitie sedentara, lasa impresia unui vapor caresi-a aruncat ancora in port se leaa de lucrurile vietii pamintesti asa cum scoica e prinsa de stinca. Ancorat inopiniile sale, este preocupat de realitatile prozaice intr-o asemenea masura incit nu se poate desprinde de ele, fieca e vorba de starea sanatatii sau de interese materiale. ' un suflet simplu, o fire de bonom, linistita, familiara,comoda, uneori destul de asemanator cu un urs, fara pasiuni aparente, sedentar %em-brandt&.Si mai exista un ac cuprins de fervoarea dezradacinarii si marcat de o dispozitie calatoare fire ratacitoare, lasaimpresia unei barci in deriva. Acest al doilea tip, desprins de realitatea prozaica, este lipsit de simt practic: plutestein afara, in marinea lucrurilor. ' o fiinta bizara, capricioasa, complicata, alt-fel incintatoare si captivanta adevaratlicurici, nu sta locului, este instabil, hoi-nar, mai mult sau mai putin nesatisfacut %octeau&.Sub aspect caracteroloic, aceasta bifurcare situeaza supraemotivul-inac-tiv la increnatura secundaritatii cuprimaritatea, facind din ac fie un Sentimental paranervos, fie un $ervos parasentimental.acul secundar este asadar un Sentimental, se intimpla ori de cite ori Saturn e dominant in cerul sau. 2n

asemenea caracter nu este prea des fericit. Secundaritatea ofera un azil tainic si profund emotivitatii refulate carese exprima in rumeari dureroase. Subiectul e inclinat spre meditatie, dar inceteaza mai mult sau mai putin satraiasca pentru a simti ca traieste, fiind ades sub!uat de cenestezia sa, de starea sanatatii sale. /ndecis si veleitar,acest inhibat seamana cu aleratorul lui Ienon care, in reflectia asupra cursei, pierde putinta de a-si atine telul.onstiinta sa are tendinta sa adoarma cu opiumurile fabricate in sinul sau, sa secrete scrupulul, resemnarea,melancolia, autoacuzatia, mizantropia. Sentimentele morale ocupa un loc important in modul de a indi, iartrasatura dominanta a caracterului sau este constiinta, cu fidelitatea fata de amintiri atasamentul fata de trecut si deobisnuinte.acul primar este un $ervos, cu o dominanta lunara, mercuriana si martiana. 'ste expus contradictiei unorambalari succesive. )endinta sa dominanta este nevoia de schimbare, de reinnoire a emotiilor, datorita mobilitatii sivivacitatii sentimentelor sale in fond, este un vaabond afectiv, trecind de la o leatura la alta, plecind dintr-un locintr-altul, dintr-un mediu intr-altul...dar intotdeauna leat de imainile eului sensibil si susceptibil.#ireste, nu exista o linie de departa!are absoluta intre aceste doua caractere si, foarte des, acii imprumuta

trasaturi si de la unul si de la altul, fara ca Sentimentalul paranervos sa poata fi clar distins de $ervosulparasentimental.%emoria pura4emorie, imainatie si intuitie sint datele cardinale ale intelientei senzoriale a unui ac.Daca tipul acesta nu s-a putut desprinde de copilarie, de familie, modul lui de a indi este timid, complezent,insuficient de eliberat de reactiile imediate, de pre!udecati sentimentale. /n plus, emotivitatea ii incura!eazasubiectivitatea, face sa se nasca in inima lui nelinistita puseuri antiintelectualiste, credinte-refuii, adevaruri care nuduc la nimic din ea deriva spiritul capricios care se complace in ceturile fictiunii, indirea care se invirte in cerc. Darla acul eliberat, aceeasi emotivitate reprezinta tocmai o forta spirituala: indirea lui cistia in caldura si se lasaantrenata de sentimente marete de aceea el are adesea o intelienta !ustificatoare si apoloetica.De multe ori putem intilni acest tip dedindu-se unei visari hoinare, unei reverii a sentimentului care se etaleaza ca osuita informa de imaini sau ca un abur sonor se distine la el un fel de lene de a indi. Dar cind spiritul saudomina unda emotionala care il strabate, el retine ideea ce i se prezinta, o incalzeste, o face sa se maturizeze

interior:o cloceste. Pentru o asemenea fiinta, noaptea este intr-adevar un sfetnic bun. ; anumita secundaritate areprezentarilor cu dominanta afectiva acumuleaza in el lente maturatii care, la momentul potrivit, ies dinsubconstient sub imperiul unei situatii concrete. Dar adevarul trebuie sa vina dinauntrul si din profunzimea fiintei, safie simtit si trait, sa fie un adevar care iese din put. 'ste o intelienfa care aproape ca ar putea fi calificata dreptmaterna, fiindca reprezinta un demers de participare: asemeni mamei care participa la viata copilului ei, il hiceste,


11/27

il simte cum isi simte propriul trup. (are nu am pasit acum pe calea spirituiui de finete al lui Pascal %4ercur si enusin ac&, care cunoaste lucrurile "intrind in ele" si nu se straduieste decit sa convina insinuindu-se in suflet+$ascut cu Luna in ac, 6erson a consacrat tipul acestui semn, fixind rolul intuitiei. Acest filozof al visului si alcontemplarii il cheama pe om sa se priveasca in sine, sa descopere datele nemi!locite ale constiintei: sa fie maiinainte de orice atent la desfasurarea spontana a duratei sale, a duratei care cure, a melodiei neintrerupte a vietiiinterioare. Dar constiinta aceasta inseamna mai intii memorie iar 6erson vrea sa surprinda memoria pura, undespiritul pastreaza toate amanunteie tabloului vietii traite... in cautarea vietii trecute, a timpului pierdut. Acest euprofund, pe care tinde sa-l atina dincolo de eui social, este tocmai eul lunar la care participa acul si intuitia, insensul pe care i-l da 6erson, drept demers scump acului.

&emeni-PsihologieAdevarurile lui ArlechinoSuperficialitate si vastitate$e putem face o impresie enerala despre nativul din @emeni daca tinem seama de cele doua proprietaticaracteroloice dominante: primaritatea si amploarea cimpului constiintei.Primaritatea desemneaza dispozitia nativului pentru impresiile mobile si fuitive: impresiile primite produc imediatun efect maxim, dar fara sa lase vreo urma, astfel incit evenimentele nu au nici o repercursiune de durata./n amploarea cimpului constiintei, atentia nativului se etaleaza, se destinde in multiplicitatea reprezentarilor,mentinind intr-un vast cimp luminos un !oc mobil de impresii dispozitia aceasta confera o anume tendinta spredistractie, spre hoinareala, spre nehotarire.Aceste doua proprietati se con!ua iar accentul cade pe mobilitatea impresiilor - trasatura dominanta la @emeni ,astfel ca prima produce adesea un efect asemanator cu a doua. (tto @ross, care a definit notiunea de primaritate, il

numeste chiar pe primar un "superficial-vast". Prin asta intelee acea amploare virtuala pe care o mare mobilitate oconfera constiintei, deoarece nu proiecteaza in fiecare clipa decit un fascicol inust de atentie asupra lucrurilor, farasa insiste asupra sesizarii acestor lucruri insesi, de unde si ecoul slab al impresiei. Dar noi sintem de parere ca,pentru nativul din @emeni, fascicolul atentiei matura o suprafata mai vasta de reprezentari.'mmanuel 4ounier a prezentat "atmosfera enerala" a acestui semn zodiacal intr-un portret surprinzator al"superficialului-vast":"... )ip esentialmente labil, a carui experienta e supla, dar fraila. Primarul, intr-adevar, se manifesta printr-ointeleere prompta si o utilizare instantanee a impresiilor produse de aspecte exterioare. Acestea dispar la fel derepede pe cit au aparut. 'motiile sint puternice si scurte. Dupa un acces de furie, primarul se linisteste imediat si nuse mai indeste la motivul miniei lui. Se consoleaza relativ repede dupa o incercare sau un doliu, reluindu-si curindtreburile si distractiile. /n tot ce face, are o mare aptitudine pentru uitare. 'ste irascibil, dar supararea lui sederadeaza usor in in!urii, care apoi se stin. Primaritatea tinde asadar sa atomizeze durata constientizata %...&.$evoia de unitate este inabusita de nevoia de actualitate. /nconstant in simpatiile sale, se inflacareaza brusc pentruo prietenie si o abandoneaza la fel de repede, reneind dupa aceea sentimentele pe care le manifestase cu mareinfocare. 'ste un mare infidel. $u e interesat decit de impresii noi si de prieteni noi, nu acorda duratei alta valoaredecit cea de constrinere si amortizare. Daca, in eneral, este oricind ata sa rosteasca si sa pretinda !uraminte oripromisiuni, aceasta se intimpla pentru ca simte cit e de frail pe dinauntru si ii !udeca pe ceilalti cu aceeasi masura.Dar promptitudinea instantanee a ana!amentelor sale nu este si o arantie pentru durata lor. Docil fata de mode,lacom de idei noi, usor de convins si de pacalit. #ie ca e vorba de instalarea propriei sale case, de etalareacunostintelor sale sau de cercul de relatii mondene, simte nevoia sa vada si sa incerce mereu altceva. /si schimbala fel de usor profesia, specialitatea sau marota. Acest ansamblu de trasaturi il face sa fie usuratic, nepasator,instabil."/n actiune, nevoia de rezultate imediate depaseste intotdeauna ideea rezultatelor in timp. Are arta de a face fataimediat si cu brio solicitarilor sau neprevazutului actiunii. $u-si bate capul sa asiure concordanta intre principii%daca are&, cuvinte si acte, fiind de fiecare data omul solutiei imediate si eficiente, oricare ar fi mi!locul folosit dar nue totdeauna sincer si nu intotdeauna se poate stapini in fata avanta!elor imediate pe care i le-ar aduce minciuna,fiindca nerabdarea lui este mare, in special fata de cerintele mobilitatii sale afective.4obilitate si rapiditate#aptul ca @emenii sint semnul cel mai mobil din Iodiac nu ar trebui sa ne surprinda, de vreme ce provine dincombinarea cuaternarului celui mai miscator %Aerul& si a ternarului schimbator %4obil-4utabil&.Am vazut mobilitateaaceasta exprimata de primaritatea accentuala a tipului dar si de morfoloia sa: ca si 4ercur, este usor, doar cuvirful piciorului inaripat asezat pe pamint e usor ca un ful si pluteste in aer %ceea ce-l aseamana cu "leptozomul"lui 9retschmer, considerat ca un rapid&. $ativul are intr-adevar o dispozitie de calator si nu se simte siur decit inmobilitate ii place mai presus de orice miscarea, schimbarea si mereu nu are astimpar, acest lucru poate merepina la mania de a-si schimba locul, a ratacitorilor. Pentru el, mai mult decit pentru oricare altul, viata inseamnamiscare. unoaste un soi de fervoare a dezradacinarii si o forma de virtute a desprinderii: "it valoram noi, o dataa!unsi imobili+" lata intrebarea pe care si-o pune, fiindca forma lui de viata este prea putin leata de loc, de fiinte side lucruri.

4obilitatea este in mod firesc insotita de rapiditatea ritmului, privileiu pe care @emenii il impart cu 6erbecul. )impiide reactie sint diminuati, ceea ce permite un numar mai mare de esturi la un moment dat. @indirea lui se apleacanemaipomenit de repede asupra a tot ce-l incon!oara si sare de la un obiect la altul. Aceasta repeziciunepsihomotorie deriva din nevoia interioara de schimbare, ca urmare a unei atentii care se epuizeaza foarte repedeasupra fiecarui obiect. Dar repeziciunea nu se limiteaza la o accelerare a pasilor si esturilor ea presupune, inactiune, solutii abile pentru scurtarea demersurilor printr-un efort intelient. Siaud si orman au considerataspectul psiholoic al vitezei de reactie leat morfoloic de masa corpului, fata de care aceasta viteza ar fi oarecum


12/27

invers proportionala. 'i au descris un tip rapid caracterizat prin forme corporale racile, o intelienta si osensibilitate vii, o fire curioasa de orice, dar repede obosita de monotonie, adaptindu-se usor la pluralitateasarcinilor, dar instabila... un tip care coincide, se inrudeste foarte mult cu vechiul tip 4ercur.Suplete si firesc4obil si rapid, acest tip actioneaza cu suplete. Desi e facut sa capteze numeroase impresii, nu este tocmai virinulneativ care inreistreaza pasiv lucrurile ca o placa fotorafica. 4ai curind decit un suplu plastic, el e un flexibilcare, in fata multiplicitatii impresiilor primite, pastreaza distantele. $u este deci permeabil decit la suprafata si,precum trestia, se indoaie, dar nu se rupe este faimoasa "trestie inditoare"...ind e bine adaptata, cum se si intimpla de obicei, comportarea sa este perfect elastica. Prin comanda interioara el

isi distribuie fortele, la momentul potrivit, in punctele care il solicita, raspunde prompt la apeluri si la modificarilesurvenite in afara reluarile lui nu prezinta discontinuitati si conexiunile se fac in mod firesc. Aceasta supletecorespunde unei anume perfectiuni a dialoului dintre nativ si lumea exterioara: de unde o anumita virtuozitatedialectica a spiritului si sentimentelor.(bstacolul principal in fata supletii este nerabdarea, comportament prea ades adoptat de @emenii confruntati cu opiedica. La tipul disonant, e vorba de razboiul nervilor, care se traduce prin manifestari emotive, esturi sumare, darpina la urma mai luni decit esturile normale, tremuraturi, convulsii...,/nsa cind se instaleaza supletea, aceasta duce la o anumita naturalete, un firesc de extrovertit inserat in spatiul viucare il incon!oara. Lumea incepe aici, foarte aproape, lina el: este atasat de viata asta a imediatului in care respirasi vibreaza intens. Dar daca se simte leat printr-o retea cu o mie de fire de antura!ul sau %nimeni nu are mai multca el simtul contactului imediat, al raportului direct&, simte totodata o anume independenta fata de acest antura!,pentru ca stie sa-si pastreze un spatiu liber in fata lui, sa stabileasca un !oc elastic intre lumea incon!uratoare si elinsusi. $imeni nu e deci mai inzestrat ca el sa traiasca intr-o retea multipla de relatii cu antura!ul %relatii, totusi, de

proiectie si de identificare&, dezvoltind in sine si in!urul sau o sfera de firesc. De aceea contactul cu el este usor siareabil, cu atit mai mult cu cit are un caracter !uvenil si destul de vesel. Doar nenvozitatea crispata a tipuluidisonant poate sa constituie un obstacol in fata acestui farmec.Adaptabilitate' instabilitate)oata forta caracterului rezida in extraordinara sa facultate de adaptare. 4obil si suplu, este cea mai aeriana dintrefiinte. ontactul cu el este usor, firesc, epidermic chiar se instaleaza repede in lucruri sau se asaza pe ele. Sesimte la indemina pretutindeni si moduleaza, transpune in functie de mediile si circumstantele cele mai diferite. 'steparca invaluit in ele, intr-o asemenea masura incit s-ar crede ca circumstantele sint cele care l-au fasonat. )e facesa te indesti la cameleon se reaseste intotdeauna acelasi in variatiile de decor exterior si cade mereu in picioarein situatiile cele mai contradictorii. Aceasta adaptabilitate provine si de la o fire asemanatoare cu un mozaic, care s-a construit procedind la o serie de identificari cu persona!e din antura!, impru-mutind de la fiecare din ele trasaturade caracter care placea: sint adevarurile succesive ale lui Arlechino.Dar vibratia aceasta mintala, mimetismul acesta, facultatea aceasta de a intra in pielea celorlalti duc la instabilitate

ca urmare a unei atitudini superfi-ciale de imitatie: )raduttore, traditore. Aici este vorba de un stadiu in care su-biectul nu e ana!at de fiecare data se descurca folosindu-se de libertatea sa interioara, ca un actor care trebuie sa!oace un sinur rol, dar poate sa intruchipeze mult mai multe. )rebuie sa amintim aici de relatia @emenilor cuadolescenta daca tipul lunar, prin apartenenta sa la copilarie, isi viseaza viata sau isi traieste visul, tipul mercurianisi !oaca viata sau isi traieste !ocul, se afla in stadiul de !oc, nu ia lucrurile foarte in serios si se simte disponibilpentru toate aventurile fiindca nu-l ana!eaza. $e dam seama ca, in aceste conditii, la nativ domneste un fond deneliniste, de incertitudine, de ezitare, de indoiala, el ne-stiind prea bine ce vrea nici pentru ce e facut astfel incit laextrema acestei sitatii il vedem evoluind pe un nisip miscator unde toate fanteziile si virtuozitatile sint posibile, darunde nu s-ar putea implanta nimic stabil si profund."Adolescenta pare a fi virsta de electie a instabilitatii si a discordantelor. @usturi, proiecte, conversiuni, detasari,entuziasme, tradari, toate se succed si se inlocuiesc reciproc fara incetare. %...& Dar instabilitatea aceasta e normalaea exprima experimentarea turbulenta a dorintelor in toate directiile vietii nu este o stare constituita, ci o situatie decriza. Adolescentul seamana cu instabilul care se disperseaza si-si incearca dominatia asupra fiintelor si a lucrurilor

ca sa mascheze un soi de insuficienta interioara, dar insuficienta lui nu e decit relativa fata de amploareaaspiratiilor."$ativul din @emeni pare a fi mai mult sau mai putin intirziat in stadiul acesta !uvenil, situatia de criza devenind ostare constituita pentru tipul diso-nant care, incomplet matur, se mentine ca un fruct verde.La tipul disonant aceasta poate duce la o anume enervare vitala, o constrinere nervoasa susceptibila sa seexprime in numeroase moduri: versatilitate, disperare, zburdalnicie, tendinta de a sicii, aitatie, carahioslic, maniade a-si roade unhiile... in special: nevoia de a arata ce este, de a trai ca sa impresioneze, mai deraba decit ca sase exprime, nevoia de a epata, de a face pe rozavul, parca spre a cauta in afara ceea ce nu aseste in sine.(ipolaritate/n toate acestea, nu trebuie sa uitam esenta bipolara a semnului reprezentat de cei doi emeni de fapt, douapersona!e interioare dialoheaza in acest nativ, iar tensiunea dualitatii se articuleaza pe planuri diferite. La baza stasentimentul diviziunii interioare si problemele pe care le ridica: )o be or not to be... #iindca subiectul este in acelasitimp un da si un nu, la fel cum coexista in el masculinul si femininul, ziua si noaptea, albul si nerul... 2nul dintre

emeni poate domina in detrimentul celuilalt de fapt, al doilea 'ul se profileaza ca o umbra, un dublu subiectul nuvrea sa fie acest dublu, si totusi este. Altfel, dedublarea interioara ia alt aspect: o parte din fiinta actioneaza sicealalta o priveste pe prima actionind %de unde un nou motiv de dezradacinare, de detasare&, subiectul fiind inacelasi timp actor si spectator el insusi. Se afla in interiorul intreprinderii sale, ca sa o faca sa proreseze, si in afaraei, ca sa o examineze: in acelasi timp, spontaneitate activa si reflectie asupra sensului actelor sale. Desiur, nu e


13/27

vorba de o inferioritate: subiectul are posibilitatea sa se indeasca la situatia sa, sa se smula din ea macar in spirit,sa o tina sub controlul privirii sale, deci sa o depaseasca si sa ia hotariri fata de ea.Dar exista un aspect mai problematic al dualitatii interioare la tipul nostru, si un nativ din @emeni caracteristic, 8ean-Paul Sartre, ii face o analiza remarcabila.)rebuie sa amintim ca nativul din @emeni isi elaboreaza personalitatea in schimburile sale cu mediul incon!urator.aporturile fata de celalalt, in el insusi, sint primordiale. eilalti sint instalati in interiorul acestei fapturi locuiescacolo si sint cei care vorbesc in el, in privirea lor isi descopera adevarata fire. Acest tip sufera ca este, in interiorulsau, altul decit el insusi. Si in acelasi timp are nevoie de ceilalti are nevoie sa fie vazut de ei ca sa se simtaexistind, sa se simta vazut, are nevoie de celalalt ca sa se hraneasca din substanta sa si asta cu atit mai mult cu cit

este lipsit in sinea lui de realitate si sufera de a fi nerealizat. Libertatea sa necesita privirea celorlalti ca sa seasiure ca este, iar aceasta privire are o virtute constitutiva. Actul in sine are nevoie de o reprezentatie care sadezvaluie fiinta sa prin celalalt. Autorul se transforma astfel" in actor conform loicii unei atitudini care ii preschimbape ceilalti in spectatori. Astfel, doua fiinte stau fata in fata in psihic: fiinta-pentru-sine %ce este subiectul pentru sineinsusi& si fiinta-pentru-celalalt %ce este el in ochii celuilalt, ce devine el ca obiect pentru ceilalti&./n functie de aceasta a doua natura, subiectul devine in strafundurile sale obiect pentru ceilalti, altul decit el, strainlui. Adevarul sau pentru ceilalti, acest adevar care ii vine din afara, contrazice certitudinea cea mai intima pe care oare despre sine. $u se simte cutare persoana, dar ceilalti asa il fac, il numesc si-l inchipuie asa... "/mportant, spuneSartre, nu e ce se face din noi, ci ce facem noi insine din ce s-a facut din noi. Si autorul irstei ratiunii da astfel ceamai precisa definitie @emenilor puri.Sintem departe de a fi dea!at toata complexitatea @emenilor. Am descoperit in fiecare nativ din aceasta zodie odualitate multipla, un dialo interior intre doua persona!e. Acum observam doua tipuri diferite de @emeni, nativii dinacest semn fiind polarizati spre unul sau celalalt din ele, dar putind cunoaste si un !oc alternativ al acestora.

Sa revenim la caracteroloie dupa ce am dezvaluit constanta primaritate, vedem cum acest semn primavaratic siplin de viata oscileaza intre doua formule care se inverseaza: emotivul inactiv si neemotivul activ. Si cum trebuieneaparat sa se dea un nume acestor persona!e, propunem sa se spuna primului "tip astor" %lira ii convine poetuluidin el&, iar celui de-al doilea "tip Pollux" %maciuca lui 3ercule nu e nelalocul ei in miinile acestui iscusit intelectual&.Astfel vedem dea!indu-se cei doi poli ai ansamblului 4ercurian-@emeni.)ipul astor: nervos %'motiv-non activ-primar&/n portretul nervosului se asesc valori lunare si mercuriene mai mult sau mai putin comune, dar se distine usor siun aspect al naturii @emenilor.La ce duce, in cazul lui, ruparea emotivitatii si a primaritatii+ 4ai intii, la o mare mobilitate de sentimente, care setraduce printr-o afectivitate in conti-nua miscare, o sensibilitate instabila, nevoia de schimbare si preferinta pentru osuccesiune mai mult sau mai putin rapida a sentimentelor. "Pe masura ce mobilitatea aceasta afectiva se precipita,fie prin efectul unei primaritati extreme, fie prin eventuala rapiditate a circumstantelor exterioare, ea tinde spreimpestritare, spre !uxtapunerea unor culori vii, mantia lui Arlechino." /n al doilea rind, ea duce la inclinatii pentru arta

si literatura %poezia convine si ea, dar mai cu seama nervosului lunar&. in al treilea rind, la o vioiciune a senti-mentelor pe care o accentueaza o emotivitate putenica ea face ca totul sa fie resimtit cu o intensitate si o acuitatedestul de mari, lucrurile fiind socotite delicioase, incintatoare, formidabile, teribile sau oribile... %de unde un anumeust pentru superlative&. in al patrulea rind, la o nevoie de emotii: "ind emotivitatea inceteaza sa fie o incercaresuferita spre a deveni materia unei cautari mintale, un scop, ea se transforma in nevoie de emotie. Aceasta nevoiede emotie trebuie sa devina, la nervos, o nevoie de emotii, adica nevoia de a-si reinnoi emotiile."De aici decure sensibilitatea si atasamentul fata de moda care trece, ustul pentru divertismente, uneori chiarpentru !oc, nevoia de stupefiante si dorinta de a-i ului pe ceilalti %lucru mai caracteristic pentru nervosul lunar&.Putem oare vorbi de 8ean octeau, care are Ascendentul in @emeni, fara a vorbi de "moda", de "stupefiante" si de"uluirile" pe care i le solicita Diahilev+ in al cincilea rind, la hoinareala afectiva sub toate formele ei: neputinta de ase fixa undeva, tendinta de a calatori, de a se muta, de a fui, de a evada in tari indepartate, schimbare adomiciliului, dispozitie ratacitoare vaabonda! profesional, vaabonda! in prietenie si in draoste: nativul seataseaza repede si cu infocare, dar nu-si daruieste inima, violenta si frivola, decit pentru a si-o lua repede inapoi. Si,

in sfirsit, la puterea de seductie care rezulta din vivacitatea privirii, a mintii, contaiunea sentimentelor, fortasinulara din expresiile sensibilitatii si imainatiei %mai accentuata la lunar&. ei din !ur il iubesc cu atit mai mult cucit este mai seducator si cu cit sinceritatea sa, momentana, este si total dezinteresata.Alaturarea inactivitatii la primaritate duce in mod fatal la o anume contradictie in indire si viata: o viata hartuita deimpulsuri succesive manifestind imperiul aproape exclusiv al prezentului nu poate fi un model de coerenta easacrifica eternitatea in favoarea actualitatii, valoarea sistematizarii in favoarea spontaneitatii. aracterele trebuieluate asa cum sint si nu trebuie sa li se ceara decit ce pot da. ( veridicitate fraila: de unde rezulta ca nervosiitrebuie sa minta asa cum fac arta, iar minciuna caracteristica pentru ei poate fi numita minciuna prin infrumusetare%pozitiva sau neativa&. Punctualitate slab dezvoltata subiectivitate predominanta %vorbeste putin despre lucruri seintereseaza mai mult de persoane si de sine insusi& nereularitate in comportament %rebel fata de munca impusa,nedisciplinat in sexualitate, cheltuitor& si debilitate a sentimentelor morale %o conduita destul de libera care poatedeveni imorala&.Tipul Pollux) sanguin *+eemotiv-activ-primar,

#ata de cel precedent, acest tip este calm are o mare prezenta de spirit. /ntelectualitatea ii domina viataactioneaza precum indeste si, drept urmare, interesele sale sint intelectuale sau iau o forma intelectuala. La limita,e o minte fara suflet rniscarile sale pot sa se accelereze fara ca inima sa-i bata mai tare. eea ce il caracterizeaza,fie ca este felicitat, fie ca este deplins, e extrema usurare a vietii interioare. /n urma acestui vid intim, el este oesenta de extroversiune rece. Are nevoie de un spri!in, pe care il aseste in exterior, in perceptia si analiza lumii dinafara. Se indeste la miscarile celorlalti, fara sa participe la ele, la rece.


14/27

Dorinta sexuala nu se invaluie in afectivitate. Draostea este un prile! de ironie, de sarcasm si de cinism, maideraba decit de tandrete cel mult tinde spre prietenie si doar sentimentul frumusetii fizice poate sa-i dea uncaracter spiritualizat. in eneral, se apara de starile afective prin zeflemea, atunci cind nu rereta ca nu poatea!une la caldura intima a emotiilor.Simtul practic e foarte dezvoltat nativul este dibaci si inventiv in arta de a-si procura favorurile celorlalti si de abeneficia de concursul evenimentelor, ca si in aceea de a asi solutia problemelor pe care i le pune existenta.Simtul practic e adesea servit de o oarecare dexteritate manuala %sa remarcam talentul pentru desen&./ntreaa sa personalitate e orientata spre un comportament eficace pentru interesele sale personale. Acest omeoist e monden, politician, diplomat, intotdeauna abil in relatiile cu oamenii, fiind mereu interesat. Poseda o

oarecare doza de cinism, uneori lipsa de scrupule, destula versatilitate si perfidie.'ste putin veridic, dar in timp cenervosul este inclinat spre minciuna din orbire pasionala, sanuinul este inclinat spre ea din duplicitate calculata.intr-un cuvint, e un realist care poseda o mare suplete si o putere de adaptare aproape imediata.'ste inclinat spre scepticism, toleranta e liber-cuetator apara ratiunea impotriva fanatismului. Prin supletea mintiisi curiozitate, exceleaza in enuri literare diverse: critica literara, !urnalism, litere, conversatie..., dar este amenintatde dispersare si de lipsa de profunzime.)rebuie sa-si imboateasca experienta intorcindu-se spre exterior. "Simte nevoia sa se spri!ine pe lucruri, pe semnesau pe calitati, sa fie spri!init de obiect, ca un copil care se asaza la fereastra ca sa evite plictiseala."Aceste doua tipuri sint cele doua fete pe care le poate prezenta alternativ mercurianul, ca si nativul din @emeni,concomitent astor si Pollux. Dar, cel mai adesea, unul dintre cele doua persona!e este pus in umbra de catrecelalalt si se retrae, uneori chiar dispare. Asistam la o polarizare care se opereaza in functie de superioritateauneia din stele fata de cealalta.Astfel, "tipul astor" este un nativ din @emeni %sau un mercurian& la care valorile lunare %la un mod mai eneral,

valorile noptii: Luna, $eptun, Saturn& predomina fata de valorile solare.")ipul Pollux" este, dimpotriva, un nativ din @emeni %sau un mercurian& in care vedem predominind valorile solare laun mod mai complet: Soarele, %2ranus, 8upiter&, fata de valorile lunare.

eu - SimbolicaCaci aceasta mi-e vointa/n flecare an, cind, in perioada cuprinsa intre = iulie si auust, Soarele strabate cel de-al cincilea semn zodiacal,Leul, pasim in a doua iaza a verii,prima fiind asociata cu acul, iar ultima, cu #ecioara.Putin conteaza ca, de fapt, constelatia Leului aminteste mai mult sau mai putin de marea felina si ca ea nu se maiafla astazi in zodie. Pentru noi, Leul ramine portiunea zodiacala situata la distanta eala intre solstitiul de vara siechinoctiul de toamna, la !umatatea drumului dintre ;> ac, unde Soarele atine declinatia nordica maxima, si ;>6alanta, unde intilneste ecuatorul ceresc.u alte cuvinte, ne aflam in inima anotimpului verii. /n ciclul anual al naturii, e momentul culminatiei veetale: toateformele sint etalate, piruite, aurite si coapte sub soarele cel mai stralucitor din an. ( data cu deplinatatea rodului,sintem la virsta maretiei si maturitatii anotimpului.De aceea s-a ales, pentru a reprezenta acest semn zodiacal, "reele animalelor", faptura maiestuoasa a leului,emblema a puterii suverane, a fortei nobile. Aflindu-se in afinitate cu stralucirea si caldura amiezelor de vara, simbolal randorii implinite si al autoritatii naturale, nu trebuie sa ne mire ca leul este animalul cel mai frecvent reprezentatin heraldica. 'l ocupa un numar nesfirsit de blazoane franceze si straine, este fiura de electie a ordinelorcavaleresti si predomina in arte, de la celebra Poarta a leilor de la 4icene, pina la operele moderne.3ierolifa semnului stilizeaza coada animalului cu un cerculet deasupra caruia se afla o curba mare in spiritrafoloic, este vorba de o miscare ce pleaca dintr-un centru si se indeparteaza de el cu amplitudine daca ne uitammai de aproape, observam ca in aceasta schita rafica este cuprinsa intreaa noblete stralucitoare a semnului.Pentru a intelee bine Leul, trebuie sa-0 situam enetic in structura Iodiacului. /n calitatea sa de al cincilea semnmarcheaza o etapa precisa din cucerirea umana. Simbolic, daca 6erbecul e spermatozoidul, )aurul, ovulul, daca@emenii reprezinta unirea lor, iar acul estatia, Leul semnifica iesirea la lumina, nasterea, aparitia unei unitati noi./n ac, omul este leat de mama prin cordonul ombilical. in Leu, el isi dobindeste autonomia se na

psihologie zodii

Documents