psihologie sociala rezumat

8/9/2019 Psihologie sociala REZUMAT

1/15

PSIHOLOGIE SOCIALA

Tematica

1.Obiectul psihologiei socialeObiective : considerm esenial ca studenii s tie care este obiectul de studiu aldomeniului psihologiei sociale, prin ce difer el de discipline conexe i care-i estespecificul.Concepte cheie: psihologie social, psihosociologie, interaciune.

2.Istoricul psihologiei socialeObiective: Considerm necesar ca studenii s cunoasc la finele acestui curs momentul dedebut al dsiciplinei, etapele sale principale, marile nume ale domeniului i n reumat contribuia lor la de!oltarea domeniului.Concepte cheie: nceputurile domeniului, perioada clasic,perioada modern, perioadacontemporan.

.Statutul si rolulObiective: "a sf#ritul cursului, studenii !or trebui s $onglee cu noiunile de status rol,s fie capabili s le aplice n contexte concrete i s le recunoasc n !iaa de i cu i.Concepte cheie: statut, rol, statut prescris, rol ideal, rol emergent, subprocese de rol,conflicte intrarol, conflicte interrol.

!.Constructia sociala a persoaneiObiective: %tudenii !or trebui s cunoasc principalele teorii formulate cu pri!ire laformarea conceptului de sine i a modalitilor de autocunoatere.Concepte cheie: concept de sine, stim de sine, e!aluare reflectat, comparare social,interioriarea rolurilor.

".Perceptia sociala si teoria atribuiriiObiective: %tudentii !or trebui s nteleag modul n care ntelegem n context socialcomportamentele ai cror actori sau obser!atori suntem si principalele teorii formulate cu

pri!ire la fenomenul atribuirii.Concepte cheie:actor# observator# in$erent%# atribuire intern%# atribuire e&tern%.

1.Ce este psihologia social%'&sihologie social ' tautologie, pleonasm()n domeniu de granit sau unul interdisciplinar(* considera psihologia social domeniu (e granit% nedreptteste aceast disciplin.+ !om considera domeniu inter(isciplinar aflat nu doar la confluenta psihologiei cusociologia, dar si cu dreptul si politologia, stiintele economice si tehnice, biologice siumane.e ce este psihologia social un domeniu interdisciplinar(

2.Obiectul psihologiei sociale

%ociologia studia societatea sub aspectul structurii si functionrii sale. &sihologiastudia indi!idul.omeniul nostru nu este nici indi!idul ca entitate separat, nici grupul sau organiatia, ca


2/15

structuri sociale. Psihologia social% stu(ia)% I*+E,AC+I-*EA uan%. nteractiuneanu nseamn aditie, adunare. n urma procesului de interinfluentare reciproc, reultatele sauefectele depsesc termenii din premise. *ceste reultate se numesc procese sau $enoenepsihosocialeCum influentea comportamentul meu actiunile celorlalti(Ce reult din preenta laolalt a celorlalti(Ce efecte au asupra unui indi!id comportamentele trecute ale altora(&sihologia social tratea (epen(enta si inter(epen(enta con(uitelor uane./. *llport 012345 :&sihologia social are ca obiect de studiu relatiile reale sau imaginare ntre persoane, ntr-uncontext social dat, de natur s afectee pe cei implicati n situatia dat.6.*llport 012745 :&sihologia social examinea si explic modul cum g#ndirea, sentimentele si conduiteleindi!iilor sunt influentate de preenta actual, imaginat sau implicit a altora.

.Abor(area $enoenelor&sihologia social se distinge nu doar printr-un teritoriu propriu ci si printr-un punct de!edere specific.&sihologia general studia un om abstract, rupt de contextul firesc n care el e!oluea.8a aplic o gril de lectur binar : pe de o parte indi!idul, pe de alt parte, obiectul.&sihologia social propune o gril ternar a faptelor si relatiilor :un eu# un alter# un obiect.Comparati! cu situatia de solitudine, modificrile inter!enite n comportamentul lui * doar

pentru c 9 este n prea$m 0co- preent5 sau pentru c * interactionea cu 9, ne arat ceimpact are asupra noastr ntlnirea cu cellalt.

n loc de concluie..+poitia dintre psihologia general si psihologia social si pierde mult din acuitate daceste examinat n profunime. n tot ceea ce facem, cellalt inter!ine cu regularitate ncalitate de model, spri$in sau ad!ersar, iar prin acest fapt psihologia indi!idual este, deasemenea, o psihologie social.

!.Psihologie social% sau psihosociologie'efiind un apendice al psihologiei generale, folosirea sintagmeipsihologie social esteoarecum inadec!at.

enominatiasociopsihologie de origine france ndreapt acest nea$uns suger#nd ca!em de-a face cu un c#mp de cunoastere unic, chiar dac n cadrul lui pot fi identificati 3poli de interese :- ntelegerea proceselor psihice ale persoanei n contact cu socialul si ntelegereasociettii."./ocatia aplicativ% a psihologiei socialeemersul cercettorului acestui domeniu nu este doar cunoasterea, ci si actiunea.%untem interesati de organiarea proiectelor de schimbare a unor situatii inadec!ate, deinter!entia asupra c#mpului social.;orbim despre cercetarea actiune.

Temele ma$ore ale psihologiei sociale aplicate sunt urmtoarele :- m surarea indicatorilor sociali subiecti!i referitori la diferite aspecte ale !ietii oamenilor- starea de sntate psihic nteleg#nd c indi!idul este un sistem bio-psiho-social


3/15

- studiul problemelor de mediu si impactul factorilor noci!i asupra strii de bine psihic sifiic- organiatiile din sectorul public si pri!at cu pri!ire la subiecte ca : leadership-ul,factorii psihosociali cu impact asupra satisfactiei muncii, climatul psihosocial n grupurilede munc etc.- domeniul educatiei programe de reducere si eliminare a pre$udectilor etnice si rasiale,mbunttire a relatiilor dintre grupuri cu orientri !alorice diferite.- $ustitia studiul martorului si mrturiei.

0.Scurt istoric al psihologiei socialeC#nd de!ine un domeniu al cunoasterii stiint(Care sunt cele trei conditii pe care trebuie s le ndeplineasc (Care este caracterul legilor n psihologie (

0.1.nceputurile (oeniuluincercarea de a gsi genea fenomenelor psihosociale si-a gsit locul n interesulmanifestat de di!ersi specialisti pentru ntelegerea fenomenelor implicate ncomportamentul si cultura grupurilor sociale mari.n spatiul culturii germane


4/15

- >.


5/15

critica statutului stiintific al disciplinei, a metodelor folosite, lipsa integrrii di!erselorteorii, contaminarea ideologic etc.n perioada contemporan, se accentuea unele tendinte ale perioadei anterioare cogniti!ismul dar apar si teme, preocupri noi.*sistm la re!irimentul psihologiei sociale europene, cu un stil de abordare a problemelorfoarte diferit de psihologia nord american, dar si la internationaliarea psihologiesociale gratie circulatiei re!istelor de specialitate, a congreselor etc.

5.*ivele (e anali)%&ersoanaEelatiile interpersonale6rupurile mici6rupurile mari si fenomenele de mas

5.1.Persoana 6n psihologia social%8timologic, pro!ine din lat.persona, deri!at din limba greac prosopon.n teatrul antic, primul sens a fost de masc sau costumatie folosit pt. a ntruchipa un

persona$.*l doilea sens rolul $ucat n teatruesind din sfera teatrului, se aplic indi!idului care $oac rolul.e ce studiem acest ni!el(- procesele psihice nu sunt entitti separate, nici anonime, sunt ale persoanei-persoana contea ca loc de gene a fenomenelor psihice, cadrul lor de referint.- fenomenele psihice contea ca lianti ntre oameni, nu doar ca stri interne ale cui!a

5.2.Statutul si rolul persoanei3 notiuni corelati!e, mult utiliate n psihologia social.8xprim aspecte ale dinamicii comportamentale generate de relatia dintre persoan sisituatie.n context social, interactiunea dintre indi!ii se realiea mai mult la acest ni!el poitiisi obligatii dec#t autentic, personal.

%tatutulEeflect faptul c, n grupuri, comportamentele persoanelor se diferentia potri!it poitiilorsi functiilor ocupate n cadrul di!erselor structuri sociale.

%tatutul repreint o po)itie (e ba)% a persoanei n structura social.8a poate fi raportat la un rang mai cobor#t sau mai nalt si corespunde unui ansamblu dereguli si obligatii.%tatut - influentJ.%toetel K ansamblul comportamentelor la care ne putem astepta, n mod legitim, de laceilalti L8x. %tatutul de medic/iecare indi!id ocup cel putin o poitie care i confer anumite drepturi si obligatii.6rupurile sociale repreint ansambluri de statute, retele de poitii str#ns legate ntre ele.istingem:

*. statute prescrise brbat sau femeie, adult ori copilstatute c#stigate lider9. statute formale - institutionaliate


6/15

statute informaleC. %tatute sociale, profesionale, familiale etcesemn#nd si delimit#nd comportamentele pe care indi!idul este ndrepttit s le astepte dela altii, statutul (% (e$initia social% a persoanei 7ne autodefinim si suntem, cel mai desdefiniti astfel5.

EolulCci lumea e o scen si toti suntem actori8ste re!ersul statutuluiin orice poitie social decurg relatii de reciprocitate si complementaritate.efinim rolul drept ansamblul comportamentelor pe care ceilalti le asteapt de la noi, nmod legitim.

sauEolul este aspectul dinamic al statutuluiCf. "ui J.".


7/15

n scen a rolului.umim antrenaent (e rol un efort, prin intermediul repetitiei rolului, de a $uca adec!atn situatiile !iitoare.

5..,elatia (intre statut# rol si coportaentul persoaneideal ar fi ca persoana, prin calittile sale, s coincid cu cerintele statutului, s-si realieerolul la cel mai nalt ni!el de performant.e cele mai multe ori se obtine o !ariant intermediar, persoana conform#ndu-se

prescriptiilor de rol, dar nu n totalitate.%e realiea un compromis ntre deirabil si posibil.% examinm :*. comportamentul aceluia si indi!id plasat n situatii diferite.9. comportamentul unor indi!ii diferiti plasati n aceeasi situatie.n primul ca !om !orbi despre determinri personale, n al doilea despre determinri

poitionale n interpretarea rolurilor sociale.ndeplinirea efecti! a rolului poate e!olua de la forme determinate aproape integral defactori de personalitate, p#n la forme determinate aproape integral de prescriptii.


8/15

Surse (e con$lict la nivel socio8cultural:- proliferarea rolurilor n societatea contemporan.inconsistenta si echi!ocul poitiilor si al modelelor de rol corelati!e 0po)itii (e intersectie5.e!olutia rolurilor de!ansea modelele comune.Surse (e con$lict la nivel interactional:discordant ntre asteptrile si conduitele de rol ntre 3 sau mai multe persoaneNcompetitie pentru asumarea simultan a aceluiasi rolNSurse (e con$lict la nivel in(ivi(ual:ndi!idul nu ader afecti! sau ideologic la rolul suNndi!idul este plasat ntr-o poitie de intersectieNndi!idul este contrariat ntre exigentele incompatibile ale unui rol mixtN


9/15

*plicabilitate :*. Cunoa sterea relatiilor din cadrul grupului 0 important pentru dinamica oricrui fel degrup, fie el scolar sau de munc59. + cunoastere mai bun de ctre membri a propriei lor poitii n cadrul grupului.C. mbunttirea relatiilor si climatului psihosocial al grupului.*re printre instrumentele sale :- testul sociometric- matricea sociometric- indicii sociometrici- sociograma- cadranele sociometrice

+estul socioetric 3pricipalul instrument al tehnicii, prin care se pot determina:8 statutul unui membru n c#mpul relatiilor interpersonale- structura psihologic global a grupului si a subgrupurilor din interiorul su- di!ersele centre de influent- coeiunea grupului- perceptia grupului fat de un anumit membru

Testul const n formularea unor ntrebri prin intermediul crora se solicit fiecruimembru s-si exprime simpatiile si antipatiile fat de colegii si.8ste important ca ntrebrile s fie realiate n baa unor criterii atent alese, n concordantcu interesele membrilor grupului, dar si ale cercetrii.*legerile pot fi sau nu limitate.%e preciea c ordinea preferintelor este una !aloric.atele testului sociometric sunt trecute ntr- un tabel cu dubl intrare&e !ertical trecem punctele atribuite din alegerile Mrespingerile colegilor nominaliati, peoriontal trecem perceptiile poiti!e si negati!e atribuite colegilor.

9.1.Socioetria 3 in(icii socioetrici1. In(icele statutului socioetric arat poitia ocupat de un indi!id n cadrul grupuluisi se calculea astfel : ' nM 1.3. In(icele e&pansiunii a$ective 3 se calculea astfel : nr. ndi!iilor alesi de ctre M - 1H. ndicele de coeiune a grupului

r. *legerilor reciproce x 3M 0 1 5atele obtinute a$ut la elaborarea sociograei# care ne permite s !iualim !iataafecti! a grupului.8a ne ofer imaginea diadelor, triadelor, a lanturilor ori altor tipuri de relatii interpersonale.

e indic rapid liderii si iolatii, situatiile de unilateralitate, statutele pri!ilegiate,centralitatea, neutralitatea ori poitia ingrat a celui respins de ctre cei mai multi.

.Constructia social% a personalit%tii&ersonalitatea fiecruia dintre noi este o constructie unic, realiat sub influenta a H

categorii de factori :8E8T*T8*


10/15

8)C*t*%ublinie natura social a ceea ce constituie nucleul personalittii eul sau sinele.nfluenta factorilor socio-culturali este ns !iibil chiar la ni!ele mult mai putincomplexe, despre care se credea c sunt determinate exclusi! de ereditate, cum ar fisenatiile sau perceptiile.

14.Cercet%ri&. 6olu n K/undamentele psihologiei socialeL analieaa faptele de cercetare care atesta

preenta factorilor socioculturali in perceptie, faptul ca diferite componente alecomportamentelor percepti!e suporta influenta experientei trecute a indi!idului, aapartenentei la grup si la normele socioculturale.*utorul se refera in primul rand la (ate etnologice.n cercetarile luialinovs;ise gaseste un exemplu interesant de modelare a e&perienteivi)uale prin $actori culturali- ntr-o anumit cultur notiunea de asemanare dintre parinti si copii si dintre copiiiacelorasi parinti este strict regiata de normele sociale, fapt care, intr-o anumita masura,

poate merge chiar impotri!a marturiei simturilor. e pilda, asemanarea cu tatal esteconsiderata ca naturala si con!enabilaN existenta ei este intotdeauna presupus si afirmata. *insinua ca este o asemanare intre copil si mama ar fi o gra!a in$urie.

atele lui


11/15

11.Constructia social% a personalit%tii8ul sau sinele

este determinat mai ales social- este cel care d sentimentul identittii personale- are H componente:*. Componenta cogniti! conceptul (e sine9. Componenta afecti! sau stia (e sineC. Componenta comportamental sau pre)entarea (e sine.

11.1 Conceptul (e sineEepreint totalitatea informatiilor, atitudinilor si credintelor pe care le are o persoandespre sine.Cum se formea(1. ntrospectia un comportament poate a!ea !arii moti!e si doar cel care cunoaste dininterior g#ndurile si sentimentele care au acompaniat comportamentul are o impresie !aliddespre ceea ce l-a determinat.0experiment pag.4?53.Teoria e!alurii reflectateCunoasterea de sine este dat de feedbacA- ul pe care l primim de la cei din $ur cu pri!ire la

propria noastr persoan.


12/15

%ituatiile care cresc pria de constiint asupra sinelui sunt : publicul, camerele !ideo,oglinile.*cestea ne atrag brusc atentia asupra felului n care ne percep ceilalti si asupra(iscrepantelor sinelui?iscrepantele sinelui 3 sunt nepotri!iri ntre diferite stri ale sinelui, astfel :- sinele actual-sinele dorit- sinele ideal*trag consecin te pe plan afecti!3 tristete sau anxietate.

11.!.Pre)entarea (e sineCum ne exteriorim, cum ne facem cunoscuti0e!entual plcuti5 altora este la fel de important ca ceea ce credem sau simtim despre noi.&reentarea de sine strategic ' manipularea imaginii pe care o au ceilalti despre noi0brandul personal5;alidarea conceptului de sine.

11.".Perceptia social%n sens larg, perceptie social ' perceptia fenomenelor sociale, perceptia grupal si

perceperea celuilaltn sens restr#ns ' studiul modului n care ne formm impresii despre ceilalti si elabormrationamente pri!itoare la ei.efinim &.%. ca procesul cogniti! realiat n cadrele experientei sociale a indi!idului, prinfolosirea tiparelor culturale existente ' a-l introduce n diferite categorii semnificati!e

pentru o cultur.Cum se realiea( care sunt eleentele perceptiei sociale'1. Aparenta $i)ic%.a. configuratia fetei 2?R dintre cei chestionati admit c, pentru ei, trsturile fetei spunce!a despre caracterul persoanei .

b. structura corporal au existat teorii personologice baate pe morfologie, ca si legturintre apartenenta la un anumit tip si predispoitia de a declansa anumite tulburri psihice.*lte teorii au fcut chiar legtura dintre morfologie si tendinta spre delinc!ent "ombroso 0stigmate5, Gretchmer tipurile atletic, picnic, astenic, displastic.c. !estimentatia furniea indici despre :- factorul economic

- statusul social-perceptia persoanei despre sine- trsturi de personalitate conformism, dorint de a epata, creati!itate, nesigurant etc.- e!entuale tulburri psihice3. Liba@ul verbalindicatii cu pri!ire la apartenenta la o anumit clasni!elul de educatie, lecturi

profesie 0$argon5trsturi temperamentalee!entuale tulburri psihice

H. Liba@ul nonverbala. mimica expresiile faciale completea sau contraic ceea ce spunem.b. pantomimica - ansamblul gesturilor pe care le facem si care ntregesc comunicarea.


13/15

c. postura felul n care cine!a merge, st sau se asea ne !a da alte informatii desprefelul cum se !ede si cum se simte actual 0 dominant sau obedient, ncredere sau anxietateetc.5

12. +eoria atribuirii)na din liniile de cercetare ale psihologiei sociale, preocupat de modalittile n careoamenii si explic ceea ce fac ei nsisi0autoatribuire5 sau ceea ce fac, simt ori g#ndescceilalti0heteroatribuire5&ionieratul n acest domeniu apartine lui /.=eider care, n 127@ a!ansea conceptul, dupaceast dat numrul lucrrilor cu pri!ire la acest fenomen creste f. mult, la nceputul anilor2? existau de$a peste 1??? lucrri.&entru =eider, atribuirea este procesul prin care omul intuieste realitatea, o poate preice sistp#ni.Teoria atribuirii repreint o parte a ceea ce se numeste psihologie nai! 0 a simtuluicomun5.n ncercarea de a face inteligibil realitatea, de a-si explica e!enimentele ai cror actori sauobser!atori sunt, oamenii obisnuiti se comport ca un fel de oameni de stiint spontani.8i uea, ca si sa!antul, de o serie de teorii, ipotee, principii de concordant si lanturi dedeductii dinspre fenomenele obser!abile spre cauele care le-au generat.*ctor cel ce se afl n c#mpul perceptiei noastre+bser!ator cel ce percepenferent procedeu mental prin care se realiea o deductie si se d sens unuicomportament.*tribuire intern indi!idul este determinat din interior s realiee comportamentul*tribuire extern determinare din exterior.

12.1.Cn( au loc atribuirile'u cutm explicatii pentru orice, ci pentru ceea ce este fie nou, nefamiliar, fie straniu.n general, lucrurile se petrec conform unor scripturi, contin#nd sec!entele asteptate siordinea lor de producere. C#nd scenariul lipseste ori ce!a nu corespunde asteptrilornoastre, au loc acti!itti inferentiale

12.2. o(ele ale atribuirii*.


14/15

9.


15/15

ntr-o lume dreapt belie in a 1ust 2orld& ' sracii sunt lenesi, femeile abuate si-aupro!ocat sotii, cei bolna!i nu s-au ngri$it suficient.

12.!.Pro$etia auto6plinit%n 124@, sociologul Eobert

psihologie sociala rezumat

Documents