psihologia limbajului si a comunicarii

8/18/2019 Psihologia Limbajului Si a Comunicarii

1/6

Determinatiile limbajului verbal

Din punct de vedere structural, limbajul pune in evidenta 3 categorii de

determinatii:

1. Determinatii de ordin fzic obiectiv;2. Determinatii de ordin rational-combinatoric;3. Determinatii de ordin designativ-semantic.

1. Determinatii de ordin fzic obiectiv:Pun in evidenta conditiile si proprietatile pe care trebuie sa le poseda limbajul

vorbit pentru a f eectiv precticabil!utilizavil ca instrument de codifcare si

transmisie a mesajelor inormale."onditii:

#rebuie sa se bazeze pe o multime de elemente cu proprietati sensibile

nemijlocite-perceptibile $proprietati de ordin vizual, tactil% posibil de transmis de

catre emitator si de receptor. &imbajul oral are la baza multimea semnelor

articulare limajului scris: literele ce ormeaza alabetului, o multime de semne

recunoscute socio-istoric. Propria limba isi are propriul alabet, dierit de alte

limbi: alabetul latin, c'irilic, arab, japonez, c'inezesc. (umarul minum de

elemente ale unui alabet pentru a deveni utilizabil in comunicare este de 2),

insa alabetul limbelor antuale poseda un numar mult mai mare care variaza

pentru limbile indoeuropene 2)-32 de litere si intre 1*** si 3*** de litere pentru

limba c'ineza. &a un nivel de e+primare primara, alabetul apare ca $...% campuri

de evenimente ec'iprobabile, independete. legerea $...% neinuiecntand

probabilitatea aparitiei celeilalte.P $lit% / 1 / 1

n 20&a acest nivel de apro+imare, literele poarta cea mai mare incarcatura din punct

de vedere statistic matern. &a alabetul roman , log2 20 / , bits4n problema comunicarii, insa alabetul se transorma dintr-o multime de

elemente ec'iprobabile, intr-o multime de eventuale probleme, in interiorul

caruia se inroduc anumite reguli de selectie si combinare. ceasta duce la

reducerea cantitatii de e+presii.4n problema comunicarii care se elaboreaza in organizarea alabetului si $...%

problema de aparitii se trece succesiv de la grade de apro+imare intererentelor

la grade de apro+imare din ce in ce mai inalt care determina restructurari si

ierar'izari ale recventelor de alegere a literelor care alcatuiesc alabetul."aracterul $...% al limbii vorbite determina stabilirea unor reguli de structura intre

secvente asigurad un anumit coefcient de rezistenta la inuenta zgomotelor

asupra trensmisiei cuvintelor.4n pofda insa, e+istentei $...% interne de produse literare si sunete isi pastreaza

un mare grad de libertate combinatorica putand intra in alcatuirea unui numar

mare de cuvinte.ceasta libertate de comunicare, asigura $...% de acoperire ne limitata a

denumirilor noilor lucruri, enomene care apar in dinamica de cunoastre si

prectici ale omului. Determinarea de ordin fzic asigura si ac posibila latura tramisibila a limbajului

$proprietatile elementelor componente de a ajunge de la sursa!subiectul emitatorla destinatie!subiectul receptor. ceasta latura transmisibila este relativ


2/6

independenta de continutul inormational si poate sa fe realizata in aara acestui

continut. $transmiterea si receptarea intr-o limba $...%%&atura transmisionala este conditionata de proprietatile fzice ale semnelor

articulate si ale literelor. 4n primul caz, aceste proprietati sunt reprezentate de

intensitate, structura, producere si timbru $variabila individuala a vorbirii%. 4n al

doilea caz propozitiile sunt reprezentate de orma, marimea si grosimea literelor.4n cursul comunicarii transmisia este guvernata de actiunea a doua legi:

1. &egea preerentialitatii statistice2. &egea parcimoniei

Provenite din aceste legi, cuvintele cu recventa cea mai mare in propozitie,

cuvintele care au lungimea cea mai mica. "uvintele cu recventa cea mai mare

au lungimea cea mai mare. &a aceste 2 legi se adauga

3. &egea pozitiei de rang 5 modul in care se structureaza vocabularul la nivel

individual.

Pentru ca sa se utilizeze ca interpretare a obiectivelor si transmitere a sunetelor

si literelor trebuie sa posede propozitii care prin valorile lor sa se situeze in

limitele receptivitatii optime: reducerea acestor valori sub pragul de

sensibilitatetactiv-auz-vaz ace posibila sunctionarea sunetelor!literelor de suport

pentru obiectivarea si transmiterea mesajului. 4n cursul acestei propozitii sunt

supuse controlului pe baza emisiei receptorului, find modulate in unctie de

particularitatile in care se desasoara comunicarea.

2. Determinatii de ordin rational-combinatoric:6+primarea caracterului limbajului si a limbajului verbal de sistem organizat in

concordanta cu anumite regului. stel determinam 3 subcategorii dedeterminanti relevanti comunicarii:

1. Determinatii de ordin onetic;2. Determinatii de ordin morologic;3. Determinatii de ordin sintactic.

1% 7tabilesc si e+prima corespondenta dintre semnele asticulate si

reprezenatrea lor grafca $ graeme%. ceasta corespundenta poate sa fe

univoca unui sunet articulat corespunzatoare unei singure litere care

uneste un sunet articulat corespunzator mai multor litere. ceasta

corespondenta dintre articulatie si graem reprezenta un variandt de

structura specifc limbii.4n structura limbii si latenta a limbii vorbite, se determina onetice ce se

articuleaza in structura onologica specifca limbii!limbii verbale. Pe baza

structurii onologice la nivel ul creierului se realizeaza trecerea de la

limbajul oral la limbajul scris si invers.2% ceste determinatii e+prima criteriile de circumscriere si identifcarea

cuvintelor in categorile vocabularului limbii precum si varietatea ormei lor

indierent de continutul inormatiei concrete. ceste categorii, cele

gramaticale $ substantiv, verb, adjectiv, adverb% reectand unele lucruri,

actiuni, finte, relatii. 8ariatia ormei cuvintelor in cadrul vocabularului, se

realizeaza dupa mai multe criterii: gen, timp, numar, persoana. stel, ara


3/6

sa stiu continutul, putem spune ca elevul-eleva, ace-a acut, rumos-

rumoasa, copilul-copii, esprima mesaje dierite.Pe baza determinarii morologice se realizeaza si $...% de creare si inovare

lingvistica prin modifcarea suf+ului sau a pref+ului. doptarea unor

cuvinte din alte limbi, suera in cadrul limbii adoptate o metamorozare;

orma initiala a limbii find aliniata la limba adoptata.3% Determinatii de ordin sintactic e+prima raporturile si conditiile partilor de

propozitie ale cuvintelor care indeplinesc in cadrul propozitiei dierite

cunctii!roluri.9unctiile pe care un cuvant le poate indeplini in cadrul unei propozitii!raze

sunt: subiect, predicat, articol, complement direct!indirect!circumstantial.4ntre partile de propozitie strebuie sa e+iste anumite acorduri: ele se

stabilesc in unctie de gen, timp, persoana, loc. ceste unctii si raoprturi

au un caracter ormal, abstract. 6le nu sunt determinate de conditiile

interne ale cuvantului ca la sa'.9iind determinate de relatii $....% vor genera o multime de structuri

sintactice caracteristice $...% pozitiilor si caracteristicilor morologice ale

cuvantului care alcatuieste propozitia"

ssimbolica

7ubiect ?substantiv ?masculin, nominativ, singularPredicat?verb?indicativ, singular @complement direct, caz neutru

6levul silitor citeste o carte.

ceste constructii pot f elaborate in diverse ipoteze:- activ 5 afrmativa $e+. Poesorul pedepseste elevul.%- pasiv 5 afrmativa $ e+. 6levul a ost pedepsit de proesor.%- negativa 5 $e+. Proesorul nu pedepseste elevul.%- interogativa 5 $e+. Proesorul pedepseste elevul%- negativ pasiva - $e+. 6levul nu este pedepsit de proesor.%- negativ interogativa - $e+. Proesorul nu pedepseste elevul%

#recerea de la o ipostaza la alta se realizeaza prin structuri inormationale care se

diera printr-o serie de operatiuni logice. constructie sintactica poate sa fe corecta din punct de vedere gramatical doa

nu si sintactic."onstructia mesajelor ? din punct de vedere onetic; sintactic-gramatical ele sunt

construite corect.

7tructura

7tructura

7tructura

7tructura


4/6

Determinarea sinta+ei nu determina in mod neconditionat continutul si

semnifcatia razelor dar ele devin o conditie care aciliteaza e+primarea si

identifcarea acestora.De e+istenta structurilor sintactice putem observa dand sarcina de a organiza

mental intr-o propozitie cu sens cu conceptele prezentate la intamplare.

Aeceptivitatea $...% constructiei ? gradul de elaborare si unctionare a sc'emelorlogico-sintactice.

3. Determinatii de ordin designativ-semantic:6+prima gradul de adecvare si corespondenta dintre cuvintele ca realitatile

lingvistice si lucruri $...% ca realitate e+tralingvistice. 6le se leaga de realizarea in

cursul utilizarii limbajului verbal a semnifcatiilor mesajului.4n teoria generala oarte abstracta a comunicarii, semnifcaca si defneste ca o

corespondenta $...% intre elementele a 2 multimi si B. #ranserul cuvintelor din vocabularul rancez in cel roman inseamna ciuntirea

semnifcatiei din vocabularul rancez.

4n cadrul limbii vorbite, semnifcatiei se constituie din punct de vedere $...%lingvistic ?situatia semiotica $ subiect?obiect $imagine!reperezentare mentala%

?cuvant%7emnifcatia cuvantului este reectata dintre obiect si realitate. 7ituatie

semiotica ? proprietate a cuvintelor care alcatuiesc vocabularul sau denumesc

diverse obiecte enomene insusiri si relatii din realitatea obiectiva.7emnifcatia este o dimensiunea care se elaboreaza in cursul procesului istoric al

comunicarii verbale, ea consta din elementele vocabularului.4n aceasta calitate de constanta, se integreaza in structura limbajului, astel toate

cuvintele care alcatuiesc vocabularul unei limbi pe langa latura onetica poseda si

latura semantica e+primand un anumit continut inormational despre unreerential e+terior e+tralingvistic.4n cursul asimilarii si dezvoltarii limbii la nivel individual devine necesara si

obligatorie, evidentierea constienta in memorie a semnifcatiei fecarui cuvant.4n plan psi'ologic vorbirea de e+istenta sauratiei $ incarcaturi semantice a

elementelor vocabularului%ceasta saturatie ? gradul de acoperire in intelegerea de catre subiect a

semnifcatiilor unui cuvant, a reerentialului, obiectul pe care in desemneaza

obiectul respectiv.4n ceea ce priveste raportul dintre cuvant ca semn si reerentialii obiectivi se

poate constata e+istenta a 2 genuri de corespondenti: 1. Biunivoca $ in cadrul

careia un cuvant se leaga si desemneaza un sigur obiect, are un singurreerential% 2. plurivoc $ un cuvant se pune in

corespondenta mai multor obiecte ce desemneaza mai multi reerenti.

7emnifcatia nu poate f stabilita luand un cuvant izolat, ci doar in conte+t cu alte

cuvinte.% 6+istenta polisemiei creaza difcultati in cursul ontogeneticii limbii, in

decodifcarea mesajelor. &a copil se intalnesc doua aze : 1. 9aza diuza, si 2. 9aza

specialitate reduza!individualizat concreta.7emnifcatia se dezvolta in cursul procesului de instruire alabetizare a

diversifcatii domeniilor asupra careia poarta comunicarea adult-copil.


5/6

4mbogarirea vocabularului reprezinta unui din obiectivele esentiale undamentale

ale instruirii scolare. 4n instruirea interna a vocabularului putem identifca

e+istenta a 3 niveluri de integrare semantica:"alitatea structurii vocabularului individual de tip orizontal

"uvinte care au cea mai slaba determinare semantica

"uvinte care au grad mediu

"uvinte cu grad

inalt de saturatie

semantica


6/6

8ocabularul prezinta si o organizare de tip vertical

..... ace are ...... ..... ......

ace are

8ocabularul se organizeaza si pe amilii!grupuri semantice- proesor 5 scoala, catedra, elev, e+amen....

boala spitaloperatie bolnavseringa pacient

medicament4n cadrul propoziitiilor si razelor ale cuvintelor luate separat se trece la cuvinte

supraordonate.7emnifcatii din punct de vedere inormational nu se reduce la semnifcatia

individuala a cuvintelor .Pentru e+aminarea dimensiunii semnelor limbii, sgzod a propus dierential

semantic $modelul se urmareste gradul de apropiere dintre nume sau substantiv

si adjectiv%. stel pe o sclala bipolara se prezinta cate un subiect si un atribut cu

urmeaza sa fe asociate acelui cuvant.

rumos "opil

urat

"orespondenta bazala primordiala intre structura onetica si semnitica.

7ubiectilor li s-a prezentat dierenta dintre corpuri , ceranduli-se sa li se dea cate

o denumire. 7-a acut o analiza a raspunsurilor si s-a constat un numar maredecoincidente, intre latura semnifcativa si cea onetica e+ista o anumita legatura

corelativa cu caracter bazal.Pe langa simpla nevoie de a rosti anumite cuvinte a unctionat si nevoia de a lega

aceste cuvinte de anumite elemente si aspecte ale realitatii inconjuratoare.&a copilul mic s-a observat ca in perioada ganguririi asociaza semiarticural cu

anumite stari, aectiuni.Disocierea dintre invelisul e+terior onologic si continururile interne!semnifcatii

se produce in cazuri patogogice $aazie, agrafe, ale+ie%.

9iinta

Aegn

Aegn

8iviparele$mamiere

oviparel

nevertebratvertebrat

medic

psihologia limbajului si a comunicarii

Documents