Universitatea de Vest din TimişoaraFacultatea de Litere, Istorie şi TeologieCatedra de limbi romanice

Propunere

de acordare a titlului onorific de

Doctor Honoris Causa

Domnului Jean-René Ladmiral

Jean-René Ladmiral (n. 1942)— personalitate marcantă în viaţa academică, filosofică,

lingvistică şi traductologică franceză şi internaţională — este profesor la Université de

Paris.X.-Nanterre şi I.S.I.T. (Institut Supérieur d’Interprétation et de Traduction, Paris).

Din activitatea domnului Jean-René Ladmiral reţinem şase axe principale: didactică,

filosofică, lingvistică generală, germanistică, traductivă şi traductologică.

Este unul dintre fondatorii recunoscuţi la nivel internaţional ai traductologiei (ştiinţa

traducerii). Jean-René Ladmiral a fondat şi conduce mai multe centre de cercetare traductivă şi

traductologică, C.R.A.T.I.L. (Centre de Recherche Appliquée sur la Traduction,

l’Interprétation et le Langage), CERT (Centre d'Etudes et de Recherches en Traduction

Université Paris Ouest-Nanterre) şi este membru în numeroase comitete ştiinţifice

internaţionale.

Obţinerea doctoratului în filosofie în 1974, cu o teză consacrată lui Jürgen Habermas,

a avut ca ecou introducerea în Franţa a acestui autor până atunci cvasi necunoscut. Acest

lucru a fost posibil graţie traducerilor efectuate de Jean-René Ladmiral. Exegezele sale

minuţioase, rafinatele interpretări, studiile filosofice, traducerile din Habermas, Adorno sau

Fromm, dar şi din Kant, interpretarea filosifiei autorilor amintiţi şi a celei a lui Heidegger îl

recomandă pe Jean-René Ladmiral drept un specialist incontestabil, de renume mondial în

filosofia germană modernă şi contemporană.

Profesor de lingvistică şi de filosofie la Université Paris X de Nanterre, profesor de

traductologie la I.S.I.T. Paris, Jean-René Ladmiral a reuşit să completeze cu idei inedite din

perspective similare predarea traductologiei şi formarea traducătorilor, fiind solicitat în calitate

de profesor invitat în numeroase şcoli de traducere de renume internaţional, precum

prestigioasa şcoală de traducere din cadrul Universităţii din Geneva, École de Traduction et

d’Interprétation (E.T.I.) şi în universităţi de renume din Saarebrücken, Oran, Alger, Beyrouth,

Genève, Tratu, Ottawa etc.

Pe lângă importantele lucrări şi traduceri din domeniul filosofiei, Jean-René Ladmiral a

publicat cinci cărţi de referinţă pentru orice traducător şi traductolog, lucrări despre traducere

şi traductologie, aşa cum reiese din lista lucrărilor. Reţinem aici cea mai recentă carte a lui

Ladmiral, Della Traduzione : dall’estetica all’ epistemologia (Modena, Mucchi, 2009).

În calitate de traductolog şi fondator al ştiinţei denumită traductologie, i s-au dedicat

mai multe manifestări ştiinţifice, dintre care amintim: Congresul Traduire «Traduire». Autour des

travaux de Jean René Ladmiral (ISIT Paris, 2004). Impactul ideilor lui Jean-René Ladmiral,

asupra traducătorilor, traductologilor şi filosofilor este remarcabil, aşa cum mărturisesc o serie

de cercetători (Anna Makaryeva, de exemplu, în Transversalités, 2004).

Germanist, Jean-René Ladmiral a lucrat îndelung asupra interculturalităţii franco-

germane şi continuă să fie consultat şi solicitat pe această temă pe care a publicat, în

colaborare cu Edmond Marc Lipiansky, o lucrare intitulată La communication interculturelle (Paris,

Armand Colin, 1989/1995).

Didactica limbilor şi, în mod particular, a traducerii profesionale şi literare a fost

dezvoltată la ISIT Paris, o serie importantă din lucrările sale avînd ca subiect formarea

traducătorilor şi rolul teoriei traductive în şcolile de traducere. Abordarea istoriei traducerii

este efectuată de Jean-René Ladmiral din aceeaşi perspectivă dihotomică pe care este

construită teoria sa traducere.

Traductologul Jean-René Ladmiral este cunsocut publicului român de specialitate

graţie lucrării traductologice fundamentale Traduire : théorèmes pour la traduction, (Paris, Payot,

1979, reeditată în 1994, 2002), tradusă în mai multe limbi (germană, engleză, greacă ş.a.).

Teoria de traducerea ladmiraliană s-a bucurat de o largă receptare critică şi de variate

interpretări din partea confraţilor. Plasarea traducerii în centrul filosofiei limbajului i-a permis

domnului Jean-René Ladmiral să demonstreze, asemenea altor traductologi şi gânditori

francezi (A. Berman, H. Meschonnic, P. Ricoeur, G. Mounin, Vinay şi Darbelnet ori Georges-

Arthur Goldschmidt) “maniera franceză” de a concepe traducerea, situată la confluenţa

frontierelor filosofică, lingvistică, literară, psihologică. Prin celebrul clivaj sourciers-ciblistes

(sursişti-ţintişti) care a marcat lumea traductologică internaţională, domnul Jean-René

Ladmiral redă o imagine simplificată, dar limpede a celor mai mari tendinţe traductive, acest

lucru facilitându-i sistematizarea cercetărilor traductologice contemporane şi gruparea lor în

funcţie de obiectul şi metoda cercetării. Cercetarea domnului Jean-René Ladmiral îmbracă

numeroase alte perspective de abordare. De la traductologie la filosofia limbajului, opera lui

Ladmiral are, pe lângă valoarea intrinsecă, şi o valoare didactică extraordinară, numeroase alte

cercetări fiindu-i tributare într-o formă sau alta. Studiile epistemologice, de o inestimabilă

importanţă, contribuie la modificarea mentalităţii traductiv-traductologice.

Variata sa activitate lingvistică, filosofică, traductivă, didactică şi traductologică este

legată de revista Le Journal du traducteur unde a publicat, numeroase articole, de colaborarea la

revistele de specialitate prestigioase (cotate ISI) precum Meta: Le Journal des traducteurs, TTR,

Palimpsestes, Traduire (revista Societăţii Traducătorilor Francezi).

Membru în numeroase comitete de onoare şi ştiintifice ale revistelor de prestigiu şi ale

manifestărilor traductologice internaţionale din domeniu, Jean-René Ladmiral a acceptat să

facă parte din comitetul onorific al revistei de traducere Translationes, care va vedea lumina

tiparului anul acesta, şi să participe la coloviul international, Esthétique, étique(s), techniques et

stratégies de traduction, organizat de Catedra de limbi romanice şi grupul de cercetare

ISTTRAROM-TRANSLATIONES, anul viitor în 25-56 martie, la Universitatea de Vest din

Timişoara.

Toate acestea vin în sprijinul propunerii noastre, domnul Jean-René Ladmiral fiind o

personalitate traductologică şi lingvistică internaţional recunoscută.

Acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa domnului Jean-René Ladmiral,

personalitate de notorietate internaţională, ar consolida prestigiul Facultăţii de Litere, Istorie şi

Teologie şi al tinerei secţii de formare a traducătorilor, limbi moderne aplicate.

Decernarea titlului de Doctor Honoris Causa domnului Jean-René Ladmiral de către

Universitatea de Vest din Timişoara ar însemna o recunoaştere a prestigiului său ştiinţific şi

academic, evenimentul plasându-se în contextul manifestărilor dedicate francofoniei.

Prof.univ.dr.

Georgiana Lungu-Badea

Data : 19/10/2009

RECOMANDARE

pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa

Domnului Jean-René Ladmiral

Personalitate polivalentă, intelectual cu vaste orizonturi culturale şi lingvistice

(trilingv desăvârşit), Jean-René Ladmiral s-a afirmat nu numai ca un rafinat filosof al

limbajului, didactician şi traducător (de limbă germană şi engleză), ci şi ca un excelent

teoretician al traducerii (traductolog). Prin lucrările sale a contribuit la crearea şi

consolidarea disciplinei denumită traductologie. După absolvirea studiilor de filologie

germanică, filosofie şi litere (latină), obţinerea celor trei diplome de licenţă, şi un doctorat

despre filosofia lkui Habrenas cu teza Jürgen Habermas. Quatre essais sur la raison, la

pratique et la technique : traduction et commentaire, Jean-René Ladmiral îmbrăţişează

cariera universitară, actualmente fiind profesor la universitatea Parix X din Nanterre

unde predă filosofie şi lingvistică şi la Insititutul Superior de Interpretare şi Traducere din

Paris unde predă traductologie. Profesor, lingvist, traductolog, traducător, a publicat cinci

cărţi de referinţă pentru domeniul teoriei, practicii, didacticii şi filosofiei traducerii şi

peste 100 de studii de traductologie, didactică şi filosofie, a şi tradus şi îngrijit traducerile

în franceză ale filosofilor germani (Jürgen Habermas, Technique et la science comme

‘idéologie’, Profils philosophiques et politiques, Après Marx, Theodor W. Adorno, Minima

Moralia, Kant, Critique de la faculté de juger).

Activitatea sa de lingvist, filosof, traducător şi traductolog este legată şi de revista

Le Journal du traducteur unde a publicat, numeroase articole, precum şi de colaborarea

la revistele de specialitate Meta: Le Journal des traducteurs, TTR, Palimpseste, Traduire

(revista Societăţii Traducătorilor Francezi). Spirit mediator, deschis comunicării, a

dezvoltat o amplă dezbatere amiabilă de teme traductologice cu alţi tradcutologi şi

lingvişti de prestigiu precum Georges Mounin, Antoine Berman, Henri Meschonnic,

Michel Ballard, Anthony Pym, fiind invitat în univeristăţi din

străinate (Italia, Germania, Anglia, Canada etc.) pentru prelegeri şi misiuni de predare.

Traductologul Jean-René Ladmiral, pe care publicul român de specialitate îl

cunoaşte mai cu seamă datorită lucrării de referinţă Traduire : théorèmes pour la

traduction, (Paris, Payot, 1979, reeditată în 1994, 2002) s-a impus cu succes prin lucrările

sale şi s-a bucurat de atenţia confraţilor care, cu ocazia mai multor manifestări ştiinţifice,

s-au dedicat exegezei operei domniei sale, facilitând prin interpetarea lor înţelegerea

teoriei ladmiraliene de traducere. Ladmiral situează traducerea în plină filosofie a

limbajului, ilustrând alături de alţi traductologi şi gânditori francezi, precum Antoine

Berman, Henri Meschonnic ori Georges-Arthur Goldschmidt, “maniera franceză” de a

gândi traducerea. Ladmiral depăşeşte abordarea unilaterală, chiar dacă filosofică, a

traducerii şi reuşeşte să treacă cu succes, oricât de conflictual ar părea, frontierele spre

lingvistic şi literar. De altfel, în lucrările sale teoretice, Ladmiral sistematizează cercetările

traductologice contemporane, le grupează în funcţie de obiectul şi metoda cercetării,

ajungând chiar să împace puncte de vedere antagonice, să le reducă şi rezume prin

celebrul clivaj sourciers-ciblistes (sursişti-ţintişti) care a marcat lumea traductologică

internaţională. Cercetarea lui Jean-René Ladmiral, departe de a fi încheiată, continuă

prin numeroase alte perspective de cercetare. De la traductologie la filosofia limbajului,

opera lui Ladmiral are, pe lângă valoarea intrinsecă, şi o valoare didactică extraordinară,

numeroase alte cercetări fiindu-i tributare într-o formă sau alta. Studiile epistemologice,

de o inestimabilă importanţă, contribuie la modificarea mentalităţii traductiv-

traductologice

Dincolo de renumele internaţional de care se bucură, se cuvine să menţionăm

deschiderea domnului Jean-René Ladmiral către la dezvoltarea relaţiilor academice,

culturale româno-franceze prin prezenţa sa, la colvoviul pe care Facultatea Litere, Istorie

şi teologie îl va organiza anul viitor în martie 2010, pe tema (En) Jeux esthétiques de la

traduction. Éthique (s), techniques et pratiques traductionnelles: Pe lîngă participarea

la acets colocviu, alături de o mai mulţi universitari francezi (Florence Lautel Ribstein,

Universitatea Artois din Arras, Philippe Rothestein, Universitatea din Montpellier ş.a.),

Jean-René Ladmiral a acceptat să patroneze în calitate de membru în comitetul de onoare

şi revista de studii de traducere şi tradutologie TRANSLATIONES, care apare sub egida

grupului de cercetare a istoriei traducerii romîneşti ISTTRAROM din cadrul Facultăţii

de Litere, Istorie şi Teologie.

Considerăm că cele de mai sus justifică pe deplin propunerea Facultăţii de Litere,

Istorie şi Teologie ca domnului Jean-René Ladmiral să i se acorde titlul de Doctor

Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara.

Timişoara, 18 octombrie 2009 Prof. univ. dr. Eugenia Arjoca-Ieremia

RECOMANDARE

pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa

Domnului Jean-René Ladmiral

Spirit erudit, poliglot, filosof, lingvist, teoretician al traducerii şi traducător,

profesor la Universite de Parix X Nanterre şi la ISIT Paris (din cadrul Institut

Catholique de Paris), Jean-René Ladmiral s-a impus atât prin contribuţiile sale

domeniul exegezei filosofiei germane (Şcoala de la Frankfurt, mai cu seamă) cât şi

prin opera sa de creaţie traductologică. Numele său este legat şi de o vastă

experienţă lingvistică, traductivă şi traductologică.

Teoria de traducere a lui Jean-René Ladmiral este profund ancorată în

realitatea domeniului, ea aduce în scenă perspective de abordare care au devenit

exponenţiale şi capitale pentru traducători şi traductologi din toate colţurile lumii.

Traductologi, traducători şi profesori de traducere dedică studii şi colocvii teoriei

ladmiraliene de traducere. Acuitatea observaţiei lingvistice, ştiinţa traducerii şi arta

filosofiei, ingeniozitatea observaţiilor traductive, iată câteva din trăsăturile ce pun

în valoare sistemul de gândire al lui Jean-René Ladmiral.

Prestigiul internaţional de care se bucură domnul Jean-René Ladmiral se

concretizează printr-o serie de responsabilităţi instituţionale: director şi fondator al

mai multor centre de cercatare traductivă şi traductologică ce funcţionează în cadrul

Universităţii Parix X Nanterre şi ISIT Paris, profesor invitat în misiuni de predare

în

mai multe unviersităţi de renume din Elveţia, Italia, Finlanda, Grecia, Canada etc.,

membru în numeroase comitete onorifice şi ştiinţifice internaţionale ale revistelor

de specialitate, cocloviilor şi congreselor de lingvistică şi traductologie.

Am avut privilegiul de a-l întâlni pe domnul Jean-René Ladmiral în

octombrie 2005 când, în calitate de Decan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie

şi membru-corespondent pentru România, am participat la reuniune anuală a

SEPTET (Société d'Etudes des Pratiques et Théories en Traduction) de la Paris,

prima societate de traducere universitară creată în Franţa din care fac parte mai

mulţi membrii ai Catedrei de limbi romanice. Am putut constata interesul şi

sprijinul pe care domnia-sa, în calitate de membru în comitetul ştiinţific al

SEPTET, îl acordă activităţii de traducere şi traductologie care se desfăşoară în

facultatea noastră, încurajând tinerii cercetători să participe activ la manifestările

SEPTET. Acest interes se concretizează prin participarea la colocviul de

traductologie pe care Catedra de limbi romanice şi grupul ISTTRAROM-

Translationes îl vor organiza anul viitor în martie şi acceptarea de a patrona —

alături de alte nume importante din domeniu — revista de studii traductologice

Translationes.

Susţin cu căldură propunerea Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie ca

domnului ca domnului Jean-René Ladmiral, profesor, filosof, lingvist, traductolog

şi traducător să i se acorde titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest

din Timişoara

Timisoara, 19 octombrie 2009 Prof. univ. dr. Maria Ţenchea

Premii obţinute, titluri ştiinţifice, afilieri la societăţi academice, apartenenţa la academii

naţionale, consilii editoriale, precum şi elementele ce afirmă maturitatea carierei

Médaille ZAAROUR Université de Beyrouth (E.T.I.B.) 2004

Distincţii franceze : Palmes académiques

Director CRATIL (Centre de Recherche Appliquée sur la Traduction, l’Interprétation et le

Langage), în cadrul I.S.I.T. (Institut Supérieur d’Interprétation et de Traduction, Paris);

Director Centre d’Etudes et de Recherches en Traduction (C.E.R.T. în cadrul

Universităţii Paris Ouest Nanterre). Obiectivul acestui centru de cercetare este de a studia

traducerea sub diferitele ei forme care degajează mai multe axe tematice de analiză : 1)

traducerea pedagogică (temă, versiune, alte exerciţii bazate pe traducere) ca mijloc de

dobîndire a competenţei lingvistice ; 2) traducerea literală şi traducerea tehnică (profesională)

cu obiectivele lor specifice ; 3) traducerea filosofică şi traducerea discuruslui socio-uman ; 4)

legitimitatea elaborării unei teorii de traducere unitare sau specifice ; 5) relaţia dintre traducere,

lingvistică şi ştiinţele limbajului ; 6) orizontul pe care il deschide psihiologia cognitivă în

traducere ; raportul instaurat între TA (traduce automată) şi TAC (traducere asistată de

calculator)

1989 : director al Laboratoire de recherches sur la traduction et la communication

linguistique et interculturel

le.

2005 : Membru de onoare şi fondateur al SEPTET, Société d'Etudes des Pratiques et

Théories en Traduction

Membru în numeroase comitete onorifice, ştiinţifice şi de lectură franceze şi

internaţionale (Belgia, Germania, Grecia, Italia, România etc.).

Elemente ce afirmă maturitatea carierei lui Jean-René Ladmiral. Prezentare a

ecourilor teoriei de traducere ladmiraliene

Jean-René Ladmiral (născut la 01/05/1942, Lisieux, Calvados, Franţa) este un

germanist, traducător şi filosof francez. Predă filosofia germană şi traductologia la Université

de Paris-X-Nanterre, unde coodonează şi CERT (Centrul de Studii şi de Cercetări în

Traducere), iar la ISIT Paris (Institut Supérieur d'Interprétation et de Traduction) predă

traducerea şi traductologia. Jean-René Ladmiral este de asemenea traducător. A tradus mai cu

semaă din filosofii germani: Jürgen Habermas şi Şcoala de la Frankfurt, din Kant, Nietzsche.

Prima sa traducere din engleză este lucrarea Crisis of Psychoanalysis de Erich Fromm.

Pe lângă lucrările de filosofie germană şi de didactica limbilor, cercetările sale au avut

ca obiectiv fundamental traducerea. Teza sa de obţinere a dreptului de coordonare de

activităţi de cercetare (doctorale), intitulată: « La traductologie: de la linguistique à la

philosophie », a fost coordonată de Michel Arrivé şi de Paul Ricœur, în calitate de preşedinte

al comisiei. Jean-René Ladmiral a publicat numeroase articole şi studii şi a coordonat mai

multe reviste (Languages numerele28 116, Langue française nr. 51, Revue d'Esthétique nr. 12) de

traducere. Lucrare capitală în lumea traductologică şi traductivă, cartea Traduire: théorèmes pour

la traduction, Paris, Payot, 1979, a fost reeditată în 1994 la Gallimard şi în 2003 (coll. Tel, no

246). În aceeşi arie de interes se situează lucrarea publicată în colaborare cu Edmond Marc

Lipiansky, La Communication interculturelle, Paris, Armand Colin, 1989, 1991 & 1995,

Bibliothèque européenne des sciences de l'éducation. Activitatea sa traductologică a abordat şi

problemele literare în cartea intitulată Critique et théorie realizată cu sprijinul lui Dominique

Chateau.

Este recunoscut pentru predarea filosofiei limbajuluii, epistemologiei, a filosofiei

traducerii şi a filosofiei germane, la universitatea Paris X Nanterre unde a predat cca 40 ani.

Este renumit şi pentru articolele filosofice marcate de o forţă îndrăzneţă şi de jocuri de

cuvinte de o mare bogăţie intelectuală.

Traductologia este o disciplină reflexivă şi, ca toate ştiinţele umane, nu oferă explicaţii

imuabile, ci interpretări. Ladmiral atrage atenţia asupra sensurilor diferite pe care le pot

dezvolta corespondenţii săi lexicali: germ. Übersetzungswissenschaft şi engl. Translation Studies.1

1 Ladmiral insistă asupra conotaţiilor diferite pe care le pot actualiza termenii care desemnează teoria traducerii în limbile engleză, germană şi franceză; „En anglais, la catégorie Translation Studies connote l’épistémologie empiriste de la tradition anglo-saxone et implique par là-même une définition très large, en extension du domaine de la discipline. En allemand, le concept Übersetzungswissenschaft pourra être traduit littéralement en français par

Tot el stabileşte că disciplina al cărei obiectiv constă în a face teoria traducerii (1997: 11, 13),

traductologia, cunoaşte mai multe vârste: normativă, descriptivă, funcţională şi productivă (: 11-

42). Definită drept o praxelogie, o ştiinţă a acţiunii, a practicii de traducere, traductologia este

o disciplină care descrie o practică ce are două tipuri de referenţi, de-o parte lingvistica, de

cealaltă psihologia şi filozofia (1997: 15). Tocmai de aceea, Ladmiral (1979) o consideră o

disciplină „bastardă”, pentru că împrumută de la celelalte trei discipline menţionate anterior

pentru a se constitui ca disciplină autonomă, cu rolul de a răspunde problemelor ridicate de

practica traducerii. După Ladmiral, obiectivul traductologiei ar trebui să fie studierea

modalităţilor de a traduce un text, şi nu compararea textelor traduse. Scopul traductologiei nu

este de a construi sau de a crea o teorie generală, pretenţie iluzorie de altfel deoarece nu există

„reţete de traducere” (Ladmiral, 1979), ci de a medita asupra diverselor forme sub care se

actualizează traducerea (1997: 36). Pentru atingerea obiectivului astfel formulat, traductologia

încearcă să răspundă multitudinii de întrebări ridicate de practica traducerii.

Statutul traductologiei constituie încă o problemă. Lingvistica, mai ales lingvistica

aplicată la traducere, metodologia şi terminologia traducerii, dar şi filozofia traducerii, implicit

dimensiunea psihologică a practicii traducerii, reprezintă o parte din sursele pe care se bazează

discursul teoriilor traducerii, realizate în circumstanţe proprii comunicării interculturale.

Ladmiral este preocupat de identificarea şi definirea fenomenului traductiv (prima

parte din Traduire: theoremes pour la traduciton încearcă să răspundă la întrebarea „ce este

traducerea?”), de pedagogia traducerii, de examinarea argumentelor polemice istorice şi

teoretice are au subminat şi ocultat practica traductivă. Traductologul francez atribuie

traducătorilor exclusivitate în discursul despre traducere (1979: 86). În ultima secţiune, se

concetrează asupra raportului dintre traducere şi conotaţie, cu intenţia de a propune câteva

teoreme de traducere, adică [des] acquis théoriques que l’on peut retirer des disciplines comme la

linguistique pour conceptualiser les aléas de la pratique traduisante (1979: 203).

Teoreme pe care le enumără mai departe:

Choix de traducteur, citation ponctuelle, co-auteur (ou ré-écrivain), compensation, connotateur, conservatisme

linguistique du traducteur, contresens minima, dissimilation, entropie, (traduction) épigonale, illusion de la

transparence traductive, incrémentalisation, interprétation minimale, intraduction, langue-culture, (primat de

l’impératif de) lisibilité, médiation herméneutique de la subjectivité traduisante, mise en locution,

« science de la traduction » et pourrait (…) laisser penser qu’il s’y attache une connotation positiviste. En fait, c’est plus compliqué s’il est vrai que d’aucuns ont pu sembler céder aux tentations du scientisme, sous l’influence du triomphalisme prévala naguère en linguistique, d’autres ont su se ressouvenir de la leçon des philosophes néokantiens qui opérait une dichotomie fondamentale entre sciences exactes et « sciences humaines » pour bien marquer la spécificité épistémologique de ces dernières, en compréhension (…) c’est aussi dans ce dernier sens qu’il faut entendre le français traductologie qui, significativement, fait écho au terme sociologie”(1997 : 20-21).

(syntagmatisation), périlangue, péri-paraphrase, quasi-perfection, phénomène terminologique, quodité

traductive, (sur-)terminologiser, transcodage, etc. (1979: 213-214).

Principala teoremă, referitoare la conotaţie, accentuează distincţia dintre conotaţia

semantică (= aspecte ale semnificaţilor sau ale semnificaţiilor secundare) şi conotaţia semiotică

(hjelmsleviană), derivată din funcţionarea textului. Conotaţia semiotică ridică probleme

particulare de traducere la nivelul infra-individuel d’une sémiotique qui analyse le double fonctionnement

du signe linguistique dans le texte (1979 : 197). Observaţiile sale fără să ignore funcţia textului şi

tipologia textelor se întemeiază mai ales pe opoziţia texte literar (aparţinând ştiinţelor

limbajului) vs. texte tehnice (incluzându-le aici şi pe cele juridice, ştiinţifice etc., adică tot ce se

află în opoziţie cu primele, 1979 : 14). În schema traductivă triunghiulară pe care o propune

Ladmiral, traducerea filozofică iese de sub incidenţa domeniului ştiinţelor limbii şi a traducerii

literare pentru a se situa între traducerea literară şi traducerea neliterară.

Teoremele, principii traductologice, ar trebui să contribuie la elaborarea lingvisticii

inductive a traducerii, definită de cercetătorul francez ca act de comunicare ce ţine de

domeniului vorbirii (1979: 23), şi drept o operaţie lingvistică. Traducerea este, în accepţia

traductologului francez, o practică semiotică cu două etape: lectură-interpretare şi rescriere.

Aşadar traducerea cvasiperfectă are o relaţie asimptotică cu originalul. Prin teoremele sale,

Ladmiral conceptualizează caracteristici ale traducerii ignorate de alţi traductologi: caracterul

de act de vorbire, intervenţia traducătorului (=subiectivitatea), interpretarea, alegerea lexicală,

lipsa de asemănare la nivelul semnificantului. Între teoremele lui Ladmiral şi studiile de poetica

traducerii (Meschonnic) se instaurează o relaţie de adversitate.

Ladmiral situează traducerea în plină filosofie a limbajului. Ilustrând alături de alţi

traductologi şi gânditori francezi, precum Antoine Berman, Henri Meschonnic ori Georges-

Arthur Goldschmidt, “maniera franceză” de a gândi traducerea. Ladmiral depăşeşte abordarea

unilaterală, chiar dacă filosofică, a traducerii şi reuşeşte să treacă cu succes, oricât de

conflictual ar părea, frontierele spre lingvistic şi literar. De altfel, în lucrările sale teoretice,

Ladmiral sistematizează cercetările traductologice contemporane, le grupează în funcţie de

obiectul şi metoda cercetării, ajungând chiar să împace puncte de vedere antagonice, să le

reducă şi rezume prin celebrul clivaj sourciers-ciblistes (sursişti-ţintişti) care a marcat lumea

traductologică internaţională. Cercetarea lui Jean-René Ladmiral, departe de a fi încheiată,

continuă prin numeroase alte perspective de cercetare. De la traductologie la filosofia

limbajului, opera lui Ladmiral are, pe lângă valoarea intrinsecă, şi o valoare didactică

extraordinară, numeroase alte cercetări fiindu-i tributare într-o formă sau alta. Studiile

epistemologice, de o inestimabilă importanţă, contribuie la modificarea mentalităţii traductiv-

traductologice (v. Epistemoloige de la traduction, dans Salaj Méjri, Taïeb Baccouche, André Class

(eds.), Traduire la langue, traduire la culture. Rencontres linguistiques et mediteraneennes, Sud-Editions

Tunis, Maisonneuve et Robert, 2003, p. 146-147)2.

Implicarea cu succes în procesul de educaţie sau de cercetare - creaţie din

universitatea noastră sau în promovarea şi dezvoltarea mediului academic al

Universitatăţii de Vest din Timişoara

Membru în numeroase comitete de onoare şi ştiintifice ale revistelor de prestigiu şi ale

manifestărilor traductologice internaţionale din domeniu, Jean-René Ladmiral a acceptat să

facă parte din comitetul onorific al revistei de traducere Translationes, care va vedea lumina

tiparului anul acesta, şi să participe la coloviul international, Esthétique, étique(s), techniques et

stratégies de traduction, organizat de Catedra de limbi romanice şi grupul de cercetare

ISTTRAROM-TRANSLATIONES, anul viitor în 25-56 martie, la Unviersitatea de Vest din

Timişoara.

2http://books.google.com/books?id=EGcNOK9N5eQC&pg=PA147&lpg=PA147&dq=Jean+Rene+Ladmiral&source=bl&ots=zak_sUma29&sig=_aElW2HfPA-UP-TnA4Q9l2BUGh4&hl=fr&ei=xSGxSrazL5iO_Aby3NjZDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6#v=onepage&q=&f=false

Curriculum viate

Nume : LADMIRALPrenume: Jean-RenéData şi locul naşterii: 1 mai 1942, la Lisieux (Calvados, Franţa)Naţionalitate : franceză Adresă personală: Résidence Sainte Marguerite, Bât. B, 84 rue de Buzenval, F – 75020 PARISTelefon: 01 43 70 08 90Fax : 01 43 73 41 87Adresă electronică: mariflor@wanadoo.frFuncţie actuală : conferenţiar doctor la Université de Paris-X-Nanterre; conducător doctorat

Titluri univeristare franceze res universitaires français :

Director de cercetare şi conducător de teze de doctorat, Habilitation à diriger des recherches (HdR), cu teza intitulată La traductologie : de la linguistique à la philosophie(susţinută pe data de 21 ianuarie 1995 la Université de Paris-X-Nanterre. Director de teză Michel ARRIVÉ, preşedintele comisiei Paul RICOEUR ; alţi membri : Pierre CADIOT, Didier DELEULE, Jean-Marie LEBRAVE et Jean-Marie ZEMB

Doctorat în filosofie cu teza Jürgen Habermas. Quatre essais sur la raison, la pratique et la technique : traduction et commentaire, director de teză Paul RICOEUR, susţinere pe data de 11 ianuarie 1974, la Université de Paris-X-Nanterre (menţiunea foarte bine). Revăzută şi publicată la Editura Gallimard Paris.

Diplomă de studii aprofundate în filosofie, cu teza Heidegger lecteur de Kant, profesor coordonator Paul RICOEUR, la Faculté des Lettres de Nanterre, susţinere în octombrie 1966.

Trei licenţe : una în litere (latină) celelate două (în filosofie şi limba germană) de predare ;

Două candidaturi pentru titlul de profesor universitar, cu confirmarea titlului de catre CNU (omolog CNACTDU) pentru specializările : Limbi şi literaturi germanice şi scandive (2003) şi Ştiinţele limbajului (2002)

Activitate didactică şi de cercetare

Din 1968 până în prezent : predă filosofia şi lingvistica la Université de Paris-X-Nanterre

Profesor de traductologie la ISIT (Institut supérieur de management et de communication interculturels), Paris.

Profesor invitat la Universităţile din Saarbrücken, Oran, Alger, Beyrouth, Genève, Tartu, Ottawa.

Vice-preşedinte IRSOL (Institut de Recherches Sociolinguistiques de Paris). Director şi fondator al CERT (Centre d'Études et de Recherches en Traduction) la

Université de Paris-X-Nanterre ; Director al CRATIL (Centre de Recherche Appliquée sur la Traduction,

l'Interprétation et le Langage) în cadrul ISIT Paris. A participat la numeroase colocvii internaţionale, organizate în Franţa, Canada,

Germania, Italia, Grecia, Maroc, Liban, ANglia etc., şi a susţinut numeroase conferinţe plenare ca profesor invitat.

Jean-René Ladmiral

Publicaţii

Cărţi, lucrări, articole, studii, alte publicaţii

1.) Cărţi:1. Traduire : théorèmes pour la traduction, Paris, Payot, 1979 (Petite Bibliothèque Payot, n° 366).

Două reeditări (cu o paginaţie identică), revăzute şi adăugite (prefaţă p. V-XXI) : Paris, Gallimard, 1994 şi 2002 (coll. "Tel", n° 246).2. (în colaborare cu Edmond Marc Lipiansky), La Communication interculturelle, Paris, Armand Colin, 1989, 1991 şi 1995 (Bibliothèque européenne des sciences de l’éducation).3. Critique et théorie, coordonatori Dominique Chateau şi Jean René Ladmiral, Paris, L’Harmattan, 1996.4. Quand la traduction se réfléchit…, Entretiens avec Jean-René LADMIRAL, Antonio LAVIERI, Michèle LORGNET, Emilio MATTIOLI. Textes recueillis et présentés par ClaudiaCORTESI, Turin, L'Harmattan Italia, 2005 Cahiers du R.A.P.T. [= Recherches sur les aspects psycholinguistiques de la traduction], n° 5).4. Della Traduzione : dall’estetica all’ epistemologia, Modena, Mucchi, 2009 (coll. Strumenti).

2) Lucrări, articole, studii publicate în lucrări colective, culegeri de articole1. Éléments de traductologie : Recherches et applications Traductologie et linguistique -"Quelles théories pour la pratique traduisante ?", in La Traduction Actes des Rencontres autour de la traduction..., Paris, B.E.L.C., 1986, pp. 145-166. 2. "Technique et esthétique de la traduction", in Actes des Journées européennes de la traduction professionnelle (UNESCO, Paris 25 26 mars 1987) : revue Encrages (Hachette) Université de Paris VIII (Vincennes à Saint Denis), n° 17, Printemps 1987, pp. 190-197.3.Traductologiques", in Retour à la traduction : numéro spécial Le Français dans le monde(Recherches et applications), éd. Marie José Capelle/Francis Debyser/Jean Luc Goester, août septembre 1987, pp. 18-25.4."Philosophie de la traduction et linguistique d’intervention", in Lectures (Bari, Edizioni Dedalo), n° 4 5, agosto 1980, pp. 11-41... 5. "La traduction : philosophie d’une pratique", in Les gens du passage, éd. Christine Pagnoulle, Université de Liège, 1992 (L3 - Liège Language and Literature), pp. 120-136. 6. Jean René Ladmiral & Henri Meschonnic, "Poétique de.../Théorèmes pour... la traduction", in Langue française, n° 51, septembre 1981, pp. 3-18. 7. "30 ans de traductologie de langue française", in TransLittérature, N° 3, juin 1992, pp. 13-22. 8. "Sémantique et traduction", in Actas del Primer Coloquio Internacional de Traductologia (2, 3, 4 de mayo de 1989), ed. Brigitte Lépinette/Maria Amparo Olivares Pardo/Emma Sopena Balordi, Universitat de Valencia, 1991 (Quaderns de Filologia), pp. 29-35.9."Les nœuds gordiens", in Jean Marie Zemb, Vergleichende Grammatik : FranzösischDeutsch, Mannheim, Bibliographisches Institut/Dudenverlag, 1984, t. Il, p. 733 sqq. De la linguistique à une psychologie de la traduction10. "Traduction et ambiguïté", in BRISES (Bulletin de recherches sur l’information en sciences économiques, humaines et sociales), N° 7, Octobre 1985, pp. 59-61. 11. ‘‘Traduction et psychosociologie", in Meta . Journal des traducteurs (Les Presses de l’Université de Montréal), Vol. 27/ N° 2, juin 1982, pp. 196-206.12. "Problèmes psychosociologiques de la traduction", in Sprachen in Kontakt . Langues en contact, éd. Jean Caudmont, Tübingen, G. Narr VIg., 1982, pp. 129-143.

13. "Contacts et conflits psycholinguistiques en traduction" & "Sur un cas de rire intraduisible", in Theorien, Methoden und Modelle der Kontaktlinguistik, Bonn, Dümmler, 1983, p. 405 sq. & pp. 417-423.14. "L’Europe des langues : traduction et communication interculturelle", in Psychologie Europe, Vol. II/N° 2, Déc. 1992 Janv. Fév. 1993, pp. 25-34. Applications : didactique de la traduction et écriture traduisante 15. "Pour la traduction dans l’enseignement des langues : ‘version’ moderne des Humanités", in Les Langues modernes, N° 1/1987, pp. 9-21. 16. "Traduction philosophique et formation des traducteurs", in Translation Theory and its Implementation in the Teaching of Translating and lnterpreting, Tübingen, G. Narr VIg., 1983, (Tübinger Beitrage zur Linguistik, n° 247), pp. 231-240. 17. "Dialectique négative de l’écriture aphoristique", in Revue d’esthétique (nouvelle série), N° 8 (1985), pp. 95-104. 18. "Le traitement de texte et l’écriture traduisante", in Texte et ordinateur : les mutations du lire écrire (Actes du colloque interdisciplinaire tenu à l’Université de Paris X Nanterre, 67 8 juin 1990), sous la dir. de Jacques Anis & Jean Louis Lebrave (Volume hors série de la revue LINX), Nanterre, 1993 (2ème éd.), pp. 315-326.19. Pour une philosophie de la traduction La traduction philosophique et la traduction des sciences humaines - "Traduire les philosophes allemands", in Collegium helveticum (Université de Lausanne), N° 3 (1986), pp. 153-160. 20. "Éléments de traduction philosophique", in Langue française, n° 51, septembre 1981, pp. 19-34. 21."Traduire des philosophes", in Actes des Journées Traduire les philosophes de l’Université de Paris I (Sorbonne : les 19 et 26 janvier, 22 et 29 mars 1991) (à paraître). 22. Jean René Ladmiral & Georges Kassaï, "Présentation... d’un passage aux Actes, in Traduction et psychanalyse, Actes du colloque C.L.I.C./A.D.E.C./Coq Héron (Paris, 8 décembre 1984) : revue Le Coq Héron, n° 105 (1988), & Table ronde autour du thème Traduction et psychanalyse, introduite par Jean René Ladmiral, p. 3 sqq. & p. 40 sqq. 23. Jean René Ladmiral, "Traduire Freud : la langue, le style, pensée", in Actes des Cinquièmes Assises de la Traduction littéraire (Arles 1988), Arles, Actes Sud ATLAS, 1989), p. 152 sqq. 24. Jean René Ladmiral, in "La traduction littéraire et les sciences humaines", ibid., p. 168 sqq. Esthétique de la traduction - article "Traduction", in Dictionnaire historique, thématique et technique des Littératures, éd. J. Demougin, Paris, Larousse, 1986, t. Il, p. 1666 sqq. 25. "Sourciers et ciblistes", in Revue d’esthétique, N° 12 (1986), pp. 33-42. 26. "Présentation du Numéro sur La Traduction de la Revue d’esthétique, N° 12 (1986), pp. 58. 27. "La langue violée ?", in Palimpsestes, N° 6 (1991), pp. 23-33 1991. 28. "Pour une esthétique de la traduction littéraire", in Actes du colloque La Traduction littéraire(Université de Grenoble III : les 18, 19 et 20 juin 1992), éd. Claudette Oriol Boyer & Jean René Ladmiral (à paraître). W. Benjamin & la traduction 29. "Entre les lignes, entre les langues", dans le cadre du numéro Walter Benjamin de la Revue d’esthétique (nouvelle série), N° 1 (1981), pp. 67-77. 30."Les enjeux métaphysiques de la traduction - A propos d’une critique de Walter Benjamin", in Le Cahier du Collège International de Philosophie, n° 6 (1988), pp. 39-44. 31."Die Aufgabe des Übersetzers - Sur l’horizon théologique qu’implique la métaphysique linguistique et littéraire immanente à l’esthétique de la traduction de Walter Benjamin", in Actes du colloque mondial Walter Benjamin (Université d’Osnabrück : 8 12 juin 1992), éd. Klaus Garber (à paraître). Philosophie de la traduction32. "La traduction, philosophique", in Sens et Etre . Mélanges en l’honneur de Jean Marie Zemb, éd. Eugène Faucher/Frédéric Hartweg/Jean Janitza, Presses Universitaires de Nancy, 1989 (collection Diagonales), pp. 129-138.

33."Pour une philosophie de la traduction", in Revue de métaphysique et de morale, N° 1/1989, pp. 5 22. (N.B. : Ces deux derniers articles se recoupent en partie.)34. "Towards a Philosophy of Translation", in Translation and Knowledge . SSOTT IV (Scandinavian Symposion on Translation Theory, Turku 4. 6. VI 1992), Yves Gambier & Jorma Tommola (eds.), University of Turku (Finlande), 1993, pp. 41-51. 35. Vers une métaphysique de la traduction - "La traduction : des textes classiques ?", in La Traduzione dei testi classici. Atti del Convegno di Palermo 6 9 aprile 1988, a cura di Salvatore Nicosia, Napoli, M. D’Auria Editore, 1991, pp. 9-29. 36. "Pour une théologie de la traduction", in TTR . Traduction, Terminologie, Rédaction. Études sur le texte et ses transformations (Montréal), N° 2/1990, pp. 121-138. 2.2. Studii şi articole apărute în reviste şi publicaţii colective 37. "Le discours scientifique", in Revue d’Ethnopsychologie, t. XXVI/n° 2 3, septembrel 971, pp. 153-191.38. "Jürgen Habermas - ou le défi scientifique et technique", étude préfaçant la traduction de J. Habermas, La Technique et la science comme ‘idéologie’ (cf. inf. : [70]), pp. VII XLIX.39. préface à la traduction de J. Habermas, Profils philosophiques et politiques (cf. in f. : [71 1), pp. 9-18.40. "Adorno contra Heidegger", in Présences d’Adorno, Paris, U.G.E., 1975 (coll. 10/18, n° 933 : Revue d’Esthétique, n° 1 2/1975), pp. 207-233.41. "Allemand zéro - Sur une expérience pédagogique d’initiation à l’allemand scientifique et philosophique", in Revue d’Allemagne, t. VII/n° 2, avril juin 1975, pp. 141-154.42. "Une langue de spécialité : l’Allemand philosophique", in Les Langues modernes, n° 2 3/1975, pp. 139-148.43. "Lecture de Heidegger", in Allemagnes d’aujourd’hui, n° 49, septembre octobre 1975, pp.98-111.44. "Linguistique Appliquée et enseignement de la langue" (I) & (Il), in Revue d’Allemangne, t. VII / n° 3 & n° 4, juillet septembre & octobre décembre 1975, pp. 321 334 & pp. 517-532.45. "Le programme épistémologique de Jürgen Habermas", étude préfaçant la traduction de J. Habermas, Connaissance et intérêt, trad. G. Clémençon et J. M. Brohm, Paris, Gallimard, 1976 (Bibliothèque de Philosophie - Réédition : coll. "Tel", n° 38), pp. 7-27.46. "La formation en langues étrangères", in Forma 10 (Revue de l’Institut d’Éducation Permanente de l’Université de Paris X Nanterre), n° 4 5 (1976), pp. 3-1847. "Après Heidegger, avec Heidegger", in Allemagnes d’aujourd’hui, n° 54, septembre octobre 1976, pp. 101-108.48. "Lire Habermas", in Allemagnes d’aujourd’hui, n° 58, mai juin 1977, pp. 104-115.49. "Pour une dynamique des groupes bi nationaux - Préliminaires méthodologiques", in Langage et Société, n° 3, février 1978, pp. 3-47.50. "Pédagogie des groupes et rencontres internationales", in Revue d’Ethnopsychologie, t. XXXIII / n° 1, janvier mars 1978, pp. 5-13.51. "Lecture et langue scientifique - Sur un enseignement d’Allemand scientifique comme interlangue interlinguistique", in Fachsprachenforschung und lehre Schwerpunkt Spanisch, éd. José Rodriguez Richart, Gisela Thome et Wolfram WiIR, Tübingen, G. Narr VIg., 1982 (Tübinger Beiträge zur Linguistik, n° 177), pp. 145-157.52. "Jürgen Habermas - ou : le changement de signe de la Théorie critique", in Projet, n° 168, septembre octobre 1982, pp. 987-999. (Cette étude a été reprise et développée dans le volume Critique et théorie, cf. sup. : [3))53. "Stratégie pour une didactique du décodage des textes théoriques de langue allemande", in Études de linguistique appliquée, n° 51 (nouvelle série), Juillet Septembre 1983, pp. 60-77.54. article "Habermas", in Dictionnaire des philosophes, éd. Denis Huisman, Paris, P.U.F., 1984, t. I, pp. 1123-1131.

55. "Dialectique négative de l’écriture aphoristique", in Revue d’esthétique (nouvelle série), N° 8 (1985), pp. 95-104.56. Prefaţă, în colab. cu Marc B. de Launay, la traducerea din J. Habermas, Après Marx, pp. 7-23.57. (coordonare în colab. cu alţi autori) Débat "A quoi sert la philosophie ?" etc., in Les Cahiers de Saint Martin, N° 5, Printemps 1992, p. 71 sqq.58. "Aux sources allemandes de la pensée négative", in La Négation. Actes du congrès de l’Association des Germanistes de l’Enseignement Supérieur (Perpignan : 6 8 mai 1994), édités et présentés par Werner Burzlaff, Presses Universitaires de Perpignan, 1995, pp. 7-35.59. "Les sept aspects de la communication interculturelle", in Éducation, cultures et valeurs.Actes du colloque organisé par le Collège international Cévenol (Le Chambon sur Lignon, 30 avril 1er mai 1994), Le Chambon sur Lignon, 1995, pp. 56-68.60. "Übersetzungswissenschaftliches", in René Métrich & Marcel Vuillaume (Hrsg.), Rand und Band. Abgrenzung und Verknüpfung als Grundtendenzen des Deutschen — Festschrift für Eugène Faucher zum 60. Geburtstag, Tübingen, Narr, 1995 (coll. Eurogermanistik), pp. 237-242.61. "Que le traducteur est un réécrivain", in Nouveaux Cahiers d’Allemand, N° 2/13, juin 1995, pp. 167-182.62. "La traduction : ‘L’étranger dans la langue", in Étranger en terre allemande.Fremdsein im deutschsprachigen Raum (Actes du congrès de I’AGES : Francfort sur l’Oder, 19 22 mai 1993), éd. Françoise Barthélemy Toraille, Université Paris XII Val de Marne,1995, pp. 153-169.63. "Pour une philosophie de la traduction" : Entretien avec Jean René Ladmiral, philosophe et traducteur, propos recueillis par Rafaèle Le Dû & Omar Belhassein, in Le Tismée. Journal des métissages, N° 3 4, 2e & 3e trimestres 1995, pp. 14-18.64. "À partir de Georges Mounin : esquisse archéologique", in TTR (Concordia University, Montréal), n° 1/1995, pp. 35-64.65. "Traduire, c’est à dire... — Phénoménologie d’un concept pluriel", in Meta (Université de Montréal), n° XL/3, septembre 1995, pp. 409-420.66. "À partir de Georges Mounin : esquisse archéologique", in TTR (Concordia University, Montréal), n° 1/1995, pp. 35-64.67. "Pour une psychologie de la traduction", in Übersetzungswissenschaft im Umbruch. Festschrift für Wolfram Wilss zum 70. Geburtstag, éd. Angelika Lauer/Heidrun Gerzymisch Arbogast/Johann Haller/Erich Steiner (éds.), Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1996, pp. 27-35.68. Le prisme interculturel de la traduction", in Palimpsestes, N° 11 (1997) : Traduire la culture, pp. 13 28.69. "Les quatre âges de la traductologie — Réflexions sur une diachronie de la théorie de la traduction", in L’histoire et les théories de la traduction. Les actes (colloque de Genève : 3 5 octobre 1996), Berne & Genève, ASTTI & ETI, 1997, pp. 11-42.70. "Principes philosophiques de la traduction", in Encyclopédie philosophique universelle, sous la dir. d’André Jacob : t. IV : Le Dicours Philosophique, sous la direction. de Jean François Mattéi, Paris, P.U.F., 1998, p. 977 sqq. .71. "La Communication interculturelle, une affaire franco allemande ?", in Pascal Dibie & Christoph Wulf (dir.), Ethnosociologie des échanges interculturels, Paris, Anthropos, 1998 (coll. Exploration interculturelle et science sociale), pp. 45-6472. "Théorie de la traduction : la question du littéralisme", in Transversalités . Revue de l’Institut catholique de Paris, N° 65, janvier mars 1998, pp. 137-157.73. à partir d’un Rapport de recherche sur le programme franco allemand Traduire les langues, traduire les cultures encore en partie inédit : (en collaboration avec Nicole Gabriel) "Malaise dans l’interculturel", in Pratiques de formation, N° 37 38 (N° thématique sur Le travail de l’interculturel : une nouvelle perspective pour la formation), Février 1999, pp. 203-214.

74. "Le problèmes des langues dans les rencontres internationales", in Jacques Demorgon & Edmond Marc Lipiansky (sous la direction de), Guide de l’interculturel en formation, Paris, Retz, 1999, pp. 129-138.75. "Die Aufgabe des Übersetzers - Sur l’horizon théologique qu’implique la métaphysique linguistique et littéraire immanente à l’esthétique de la traduction de Walter Benjamin", in Klaus Garber & Ludger Rehm (Hrsg.), Global Benjamin. Internationaler Walter Benjamin KongreR 1992, München, Wilhelm Fink Verlag, 1999, Bd. I, SS. 298-316.76. "De la théorie traductologique à la pratique de la traduction", in Sylvia Reinart & Michael Schreiber (hrsg. von), Sprachvergleich und Übersetzen : Französisch und Deutsch . Akten der gleichnamigen Sektion des ersten Kongresses des FrankoRomanistenverbandes (Mainz, 24 26 September 1998), Bonn, Romanistischer Verlag,1999 (Romanistische Kongressberichte, Bd. 6), pp. 33-48.77. "Théologie juive et théologie catholique de la traduction", in Parcours Judaïques, N° VI : Actes du colloque "Les Juifs et le Livre" de janvier 2000, Université de Paris X, 2000, pp. 267-282.78. "Traduire les langues, traduire les cultures. Une mise au point conceptuelle", in Il fabbro del parlar matemo . Hommage à Jean Marie Van der Meerschen, éd. Christian Balliu, Martine Bracops, Daniel Mangano et Pascaline Merten, Bruxelles, Éditions du Hazard, 2001 (Collection Actes), pp. 115-150.79. "Métaphraséologiques", in The Contribution of Language Teaching and Leaming to the Promotion of a Peace Culture (Actes du colloque A.I.L.A. de Salonique 9 12 décembre 1999), Salonique, 2001, pp. 97-117.80. "De la linguistique à la littérature : la traduction", in Le Signe et la lettre. Hommage à Michel Arrivé (textes réunis par Jacques Anis, André Eskénazi et Jean François Jeandillou), Paris, L’Harmattan, 2002 (coll. "sémantiques"), pp. 337-347.81. "La traduction, un concept aporétique ?", in Identité, altérité, équivalence ? la traduction comme relation. Actes du colloque international tenu à I’ESIT les 24, 25 et 26 mai 2000 en hommage à Marianne LEDERER, textes réunis et présentés par Fortunato ISRAëL, Paris Caen, Lettres modernes/Minard, 2002 (coll. "Cahiers Champollion", collection fondée par Maurice GRAVIER, n° 5), pp.117-144.82. "L’Odyssée comme paradigme philosophique — Dalla Dialettica dell’Illuminismo alla dialettica dai chiaroscuri dell’esistenza", in Ulisse nel tempo. La metafora infinita, a cura di Salvatore NICOSIA, Venise, Marsilio Editori, 2003, pp. 291-321. 160] "Vers une Europe plurilingue des migrations : solutions- et problèmes", in Klaus Morgenroth, Paul Vaiss etJoseph Farré (éds), Les migrations du travail en Europe, Bern/Berlin/Bruxelles/Frankfurt am Main/New York/Oxford/Wien, Peter Lang, 2003 (coll. Travaux Interdisciplinaires et Plurilingues en Langues Étrangères Appliquées, Collection placée sous la direction de Klaus Morgenroth et Paul Vaiss : Vol. 1), pp. 63-78.83. "La traductologie au XXle siècle : de la linguistique à la psychologie", in Traduire au XXIème siecle : Tendances et perspectives . Actes du colloque international (Thessalonique, 27 29 septembre 2002), éd. Tonia Nenopoulou, Salonique, 2004, pp. 336-346.84. "L’Esthétique de la traduction et ses prémisses musicales", in La traduction des livrets. Aspects théoriques, historiques et pragmatiques, sous la direction de Gottfried Marschall, Presses del’Université Paris Sorbonne, 2004 (coll. Musiques/Écritures), pp. 29-41.85. "Dichotomies traductologiques", in La Linguistique, vol. 40, fas. 1/2004, pp. 25-49.86. "Babel & Logos", in Forum, Vol./N° 2, octobre 2004, pp. 1-28.87. "Lever de rideau théorique : quelques esquisses conceptuelles", in Palimpsestes, N° 16 (2004) : De la lettre à l’esprit : traduction ou adaptation, pp. 14-30.88. "La traduction : de la linguistique à la théologie", in volume d’Hommages à Jean Marie Zemb(Collège de France), 2005 .

89. "Cousinages intellectuels", in La Théorie interprétative de la traduction, Tome 1, éd. F. Israël & M. Lederer, Paris-Caen, Minard, 2005, pp. 141-162.90. “Formation des traducteurs et traduction philosophique”, in Meta, Journal des traducteurs canadiens, N° 1/2005, Montréal, pp. 96-106.91. “Le ‘salto mortale de la déverbalisation’”, in Meta, Journal des traducteurs canadiens, N° 2/2005, Montréal, pp. 473-487.92. “Traduire, c’est désambiguïser’”, in Pour dissiper le flou : traduction-traductologie, éd. H. Awaiss & J. Hardane, Beyrouth, Université Saint-Joseph, pp. 127-130.93. "L'empire des sens", in Marianne LEDERER (éd.), Le sens en traduction, Paris-Caen, Lettres modernes/Minard, 2006 (coll. Cahiers Champollion, nouvelle Série sous la direction de Marianne Lederer), pp. 109-125.

94. "Traduction philosophique, traduction spécialisée, même combat", in Élisabeth LAVAULT-OLLÉON (éd.), Traduction spécialisée : pratiques, théories, formations, Berne, Peter Lang, 2007 (Travaux Interdisciplinaires et Plurilingues en Langues Étrangères Appliquées, Collection placée sous la direction de Klaus Morgenroth et Paul Vaiss, Vol. 10) pp. 116-145.95. "Sourciers et ciblistes revisités", in Nadia D'AMELIO (éd.), Au-delà de la lettre et de l'esprit : pour une redéfinition des concepts de source et de cible. Actes du Colloque Traduction-Traductologie (UMH-ULB, 27 et 28 octobre 2006), Mons, Éditions du CIPA, 2007, pp. 7-25.96."Comment peut-on être traducteur ?", in Regards croisés. ISIT 50 ans: Le livre du cinquantenaire, 2007, pp. 23-33.97. Hommage à Paul Ricoeur, in Des mots aux actes. Revue SEPTET / Société d'Études des Pratiques et Théories en Traduction, Éditions anagrammes, 2008, pp. 49-60.98. "Pour un tournant œcuménique en théorie de la traduction" (Conférence inaugurale), in Traduire : un métier d'avenir (Colloque du 50e anniversaire de l'ISTI : 14-15 octobre 2008), sous la dir. de Christian BALLIU, Bruxelles, Les Éditions du Hazard, 2008 (coll. Traductologie), Volume 1, pp. 11-32.99. "Traduction et communication interculturelle ou la traduction comme contre-feu à l'incendie linguistique de la ‘globalisation’", in Aspects sociologiques et anthropologiques de la traduction, sous la dir. de Zofia Mitosek et Anna Ciesielska-Ribard, Paris-Varsovie, 2008 = Les Nouveaux Cahiers franco-polonais, n° 7, pp. 47-60.100. "Traduction et philosophie", in Traduction et philosophie du langage. Actes du colloque international organisé par SEPTET (à l'initiative de Florence Lautel-Ribstein), Université de Strasbourg II : 9-10 mars 2007 / = Des mots aux actes 2. Revue SEPTET (Société d'Études des Pratiques et Théories en Traduction), Éditions anagrammes, 2009, pp. 47-70.101. "Epilegomena", in Traduire Transposer Transmettre dans l'Antiquité gréco-romaine, textes réunis par Bernard Bortolussi, Madeleine Keller, Sophie Minon, Lyliane Sznajder, Paris, Picard, 2009 (coll. Textes, histoire et monuments de l'Antiquité au Moyen Age), pp. 215-223.102. "La traduction : de la linguistique à la philosophie", in Tatiana MILLIARESSI (éd.), La traduction : philosophie, linguistique et didactique, Éditions du Conseil Scientifique de l'Université Charles-de-Gaulle-Lille 3, 2009, pp. 29-32.

3) Coordonare de numere tematice ale revistelor 1. Langages, n° 28, décembre 1972.2. (codirection avec Henri Meschnonnic) Langue française, n° 51, septembre 1981.3. Revue d’esthétique, n° 12 (1986) paru en 1987. 1.4.2.) Numéros sur des problématiques "traductololgiques" plus spécifiques4. (coordonare în colab. cu Georges Kassaï) Traduction et psychanalyse, Actes du colloque C.L.I.C./A.D.E.C./Coq Héron : revue Le Coq Héron, n° 105 (1988).5. Le traducteur et l’ordinateur : Langages, n° 116, décembre 1994. 1.4.3) Numéro sur des thèmes linguistiques été pédagogiques :

6. Bilinguisme et francophonie : numéro spécial de la Revue d’Ethnopsychologie, t. XXVIII / n° 2 3, juin septembre 1973.7. (coordonare în colab. cu Éliane Koskas) Linguistique et pédagogie des langues : Langages, n° 39, septembre 1975. 4) Alte publicaţii, traduceri, cărţi traduse, cu note şi comentarii4.1.) Traduceri din germană:

1. Jürgen Habermas, La Technique et la science comme ‘idéologie’, préf. et trad. J. R. Ladmiral, Paris, Gallimard, ‘1973- 21975- 3 1 9 7 8 (coll. Les Essais). Rééditions en livre de poche : Paris, Denoël Gonthier, 1978... (coll. Médiations, n° 167) ; puis reprise et rééditions chez Gallimard, à partir de l990, dans la collection Tel, n° 161, Gallimard, rééd 2002.2. Jürgen Habermas, Profils philosophiques et politiques, préf. J. R. Ladmiral, trad. F. Dastur, J. R. Ladmiral et Marc B. de Launay, Paris, Gallimard, 1974 (coll. Les Essais). Réédition en livre de poche, dans la collection Tel, n° 114).3. Theodor W. Adorno, Minima Moralia, trad. et notes Jean-René Ladmiral & Eliane Kaufholz, Paris, Payot, 1980 (coll. Critique de la politique); reeditare: Minima Moralia. Réflexions sur la vie mutilée, trad. et notes J.-R. Ladmiral & E. Kaufholz, Paris, Éditions Payot & Rivages, 2001 (coll. Critique de la politique) : réédition revue et corrigée, avec postface.4. Kant, Critique de la faculté de juger, trad. et notes Jean René Ladmiral, Marc B. de Launay et Jean Marie Vaysse, in Œuvres philosophiques, éd. F Alquié, Paris, Gallimard, 1985, (Bibliothèque de la Pléiade), t. Il, p. 913 sqq. Reprise et rééditions en livre de poche, à partir de 1989, dans la collection folio essais, n° 134).5. Jürgen Habermas, Après Marx, préf. et trad. Jean René Ladmiral & Marc B. de Launay, Paris, Fayard, 1985 (coll. L’espace du politique).

4.2.) din engleză :1. Erich Fromm, Crise de la psychanalyse. Essais sur Freud, Marx et la psychologie sociale, Paris, Anthropos, 1971 (coll. Sociologie et connaissance). Réédition en livre de poche (sans la Note du traducteur) : Paris, Denoël Gonthier, 1973 (coll. Médiations, n° 109).5. Colecţie îngrijită de lection Jean-René Ladmiral : Bibliothèque de traductologie1. Katharina REISS, Problématiques de la traduction. Les conférences de Vienne, préf. J.-R. Ladmiral, trad. Catherine A. Bocquet, Paris, Anthropos/Economica, 2009. (1er volume paru de la collection)

Premii obţinute, titluri ştiinţifice, afilieri la societăţi academice, apartenenţa la academii naţionale, consilii editoriale, precum şi elementele ce afirmă maturitatea carierei

Director Centre d’Etudes et de Recherches en Traduction (C.E.R.T. în cadrul Universităţii Paris Ouest Nanterre). Obiectivul acestui centru de cercetare este de a studia traducerea sub diferitele ei forme care degajează mai multe axe tematice de analiză : 1) traducerea pedagogică (temă, versiune, alte exerciţii bazate pe traducere) ca mijloc de dobîndire a competentţei lingvistice ; 2) traducerea literală şi traducerea tehnică (profesională) cu obiectivele lor specifice ; 3) traducerea filosofică şi traducerea discuruslui socio-uman ; 4) legitimitatea elaborării unei teorii de traducere unitare sau specifice ; 5) relaţia dintre traducere, lingvistică şi ştiinţele limbajului ; 6) orizontul pe care il deschide psihiologia cognitivă în traducere ; raportul instaurat între TA (traduce automată) şi TAC (traducere asistată de calculator)

Director CRATIL (Centre de Recherche Appliquée sur la Traduction, l’Interprétation et le Langage), în cadrul I.S.I.T. (Institut Supérieur d’Interprétation et de Traduction, Paris);

1989 : director al Laboratoire de recherches sur la traduction et la communication linguistique et interculturelle.

2005 : Membru de onoare şi fondateur al SEPTET, Société d'Etudes des Pratiques et Théories en Traduction

Médaille ZAAROUR Université de Beyrouth (E.T.I.B.) 2004

Distincţii franceze : Palmes académiques