PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : DURA DIANA

DATA : MAI 2009

CLASA a –VI-a A

OBIECTUL : LITERATURA ROMÂNĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : FABULA

TITLUL LECŢIEI: „Bivolul şi coţofana” de George Topârceanu

TIPUL LECŢIEI : Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe.

MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.

OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului operei epice în versuri.

OBIECTIVE CADRU ale programei reactualizate:

1.dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;

2.dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

3. dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris;

4. dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;

1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context;

3.1să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui;

3.2să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;

4.2să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele

de îmbogăţire a vocabularului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :

1.--să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii; 2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala; 3 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor; 4 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor; 5 – să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza; 6 – să înţeleagă morala fabulei şi să o explice:

STRATEGIA DIDACTICĂ :

a) Metode şi procedee- conversaţia, spargerea gheţii (gândirea critică), brainstorming – ul, ciorchinele, reflecţia, gândirea activă, metoda cadranelor (gândirea critică), metoda calendar (povestirea în lanţ).

b) Forme de organizare a învăţarii: activitate frontală, alternativ cu activitatea individuală,

activitate pe grupe;

c) Resurse umane: capacităţile normale de învăţare ale elevilor ; cadrul didactic.

d) Resurse materiale: fişa de lectură, fişa de lucru, tabla, caietele elevilor, creta.

e) Timp şi spaţiu: 100 de minute, sala de clasă.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC

PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ pentru LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Mazilu-Ionescu, Elena şi Jercea Valentina, Limba română. Manual pentru clasaaVI-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008

Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura

Polirom, Iaşi, 1999;

Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

Ioan Şcheau, Gândire critică, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004

Ioan Şcheau, Evaluarea, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004

Ioan Şcheau, Comunicarea educaţională, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004

Ilie Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Politom, Bucureşti, 2008

EVENIMENTELE INSTRUIRII

ORA I

1. ORGANIZAREA CLASEI – stabilirea ordinii şi asigurarea climatului necesar bunei

desfăşurări a lecţiei .

2. ACTUALIZAREA CUNOŞTINTELOR ANTERIOARE ŞI CAPTAREA

ATENŢIEI:

Verificarea temei se face cantitativ.

În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi.

Răspundeţi la următoarele întrebări:1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.2. Paronimul cuvântului anuar.3. Sinonim pentru viteaz.4. Omograful cuvântului úmbrele. 5. Prepoziţie simplă, omonimul lui la notă muzicală.6. Antonimul cuvântului răsărit

Elevii răspund întrebărilor puse, rezolvă rebusul, obţinând pe axa AB noţiunea de FABULĂAF A I NA N U A LB R A VU M B R É L EL AA P U SB

3.ANUNŢAREA SCOPULUI LECŢIEI ŞI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE:

Pe axa AB, în urma rezolvării exerciţiului aţi obţinut cuvântul fabulă. Drept urmare, astăzi

vom trece la aprofundarea studiului operei epice în versuri, fabula, având ca text suport creaţia

„Bivolul şi coţofana” de George Topârceanu.

La sfârşitul orei va trebui ca voi să fiţi capabili să:

1.—să definiţi fabula şi să recunoaşteţi trăsăturile specifice acestei specii;

2 – să identificaţi părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;

3 – să recunoaşteţi personajele şi să realizaţi o scurtă caracterizare a lor;

4 – să evidenţiaţi modurile de expunere folosite de autor;

5 – să recunoaşteţi procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;

6 – să înţelegeţi morala fabulei şi să o explicaţi:

4. PREZENTAREA SARCINILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII:

Le solicit elevilor şă-şi amintească ce creaţii literare au studiat din creaţia lui George Topârceanu în anii trecuţi.

Elevii răspund: „Balada unui greier mic” , „Rapsodii de toamnă”Le se comunic elevilor că, alături de I.Pillat, G.Topârceanu aparţine Argeşului (1886 –

1937) şi că este cunoscut mai ales ca poet prin volumele: „Parodii originale”, „Balade vesele şi triste” sau „Migdale amare”. A scris însă şi proză, a realizat traduceri, a editat şi a colaborat la numeroase publicaţii. (vezi Anexa 1).Un loc aparte în creaţia sa poetică îl ocupă fabulele scrise între 1930 – 1936 sub titlurile: „Fabule pentru copii” şi „Fabule mici pentru oameni mari”, care n-au văzut lumina tiparului, dar care evidenţiază înclinaţia spre umor şi ironie a autorului.

Elevii receptează şi-şi notează în caiete ideile scrise pe tablă.

Ce este fabula?- termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul

cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri neadevărate.- sunt creaţii epice de mică întindere cu caracter satiric şi moralizator în care întâmplările

narate sunt puse pe seama animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care apar personificate. Povestirea alegorică se încheie cu o concluzie numită morală şi transmite unele învăţăminte;

- fabula satirizează defecte omeneşti pe care doreşte să le îndrepte.Elevii notează în caiete originea, sensul cuvântului fabulă.În continuare voi realiza lectura expresivă a fabulei „Bivolul şi coţofana”.Elevii recepţionează

Le solicit elevilor să realizeze lectura fabulei în gând.Elevii lecturează în gând.Se realizează exerciţii de lectură: citesc 2-3 elevi, respectând intonaţia şi punctuaţia

textului.Li se solicită elevilor să evidenţieze cuvintele necunoscute: malac. „Bivolul şi coţofana” se încadrează în volumul „Fabule pentru copii”.

Elevii citesc textul, realizând o lectură expresivă, cu respectarea intonaţiei şi a punctuaţiei.

Elevii îşi notează în caiete sensul cuvântului malac = bivol.În continuare le adresez elevilor o serie de întrebări:1.În ce gen literar încadraţi fabula „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale, că textul aparţine genului epic,

deoarece: - autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod indirect prin intermediul acţiunii şi

personajelor;- întâmplările sunt povestite de narator, respectându-se ordinea firească a momentelor

subiectului.2. Care este aspectul general de viaţă prezentat de autor?

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:- G. Topârceanu satirizează în această fabulă tendinţa unor oameni de a profita de prostia şi

slăbiciunea semenilor, pe cei care, plasaţi pe o treaptă ierarhic superioară nu-i acceptă decât pe cei care le sunt de folos.

3. Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:

- este alcătuit din două substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul – simbol al omului puternic şi brutal; coţofana – simbol al parazitului util.

4. Fabula clasică este alcătuită din două părţi:- cea narativă, care cuprinde povestirea propriu-zisă relatată în stil alegoric; Povestiţi întâmplarea narată de autor.

Elevii povestesc conţinutul fabulei, folosind regula catenei (povestirea în lanţ), prin trecerea de la unul la altul, la întâmplare, a obiectului – simbol (grupul statuar cu bivol).

5. Fabula are morala sau învăţătura ce se desprinde din relatarea întâmplării.Recitiţi textul şi desprindeţi morala întâmplării.

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:

- morala nu este distinctă ca în majoritatea fabulelor, ci implicită, adică îi revine cititorului sarcina de a deduce din text: cei mari şi puternici îi tachinează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urma acestora, dar nu-i acceptă atunci când aceştia, la rândul lor, vor să profite.

6. Ca orice operă epică, subiectul fabulei se constituie în momente ale subiectului.Stabiliţi momentele subiectului prin noua metodă de învăţare prin cooperare. Gândiţi /

Lucraţi în perechi / Comunicaţi.Grupa I. Stabiliţi expoziţiunea şi intriga acţiunii.Grupa II. Stabiliţi desfăşurarea naraţiunii, punctul culminant şi deznodământul acţiunii.

Fiecare elev lucrează individual. Găsesc un partener cu care dă formă finală ideilor.

1. Expoziţiunea: prezentarea celor trei personaje.2. Intriga: trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede coţofana plimbându-se pe

spinarea acestuia.3. Desfăşurarea acţiunii: naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl

răstoarnă în trifoi.4. Punctul culminant: bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.5. Deznodământul: căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi

nemulţumirea întregului neam de bovine.

8 Care sunt personajele fabulei? Arătaţi caracteristicile umane pe care vi le sugerează ele.

Elevii răspund:

Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:- bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;- coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;- căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.

6.ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI:

Voi face aprecieri pentru fiecare sarcină de lucru realizată şi prezentată, sugerând sugestii

sau reformulând răspunsurile care nu sunt orrect construite sau nu sunt concludente. Voi

antrena în găsirea soluţiilor şi ceilalţi elevi, pentru ca apoi să formulăm concluziile.

7 EVALUAREA FORMATIVĂ

Pentru a testa capacitatea elevilor de a sesiza esenţialul, le cer să alcătuiască un cvintet

(cinquins – poezie în cinci versuri), în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor de

comportare.

- Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;

- Versul 2: utilizează două adejective pentru a descrie subiectul;

- Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;

- Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;

- Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.

Elevii lucrează cvinteteleRăspuns posibil:Versul 1a) BivolulVersul 2mare, negru, fioros;Versul 3ofensat de îndrăzneala căţelului;Versul 4agresiv îl aruncă ca pe-o zdreanţă;Versul 5:Intolerant

Versul 1b) CăţelulVersul 2naiv şi nevoiaş;Versul 3lipsindu-i simţul realităţii;Versul 4doreşte să profite de pe urma bivolului;Versul 5Credul.

8 ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI:

Ca temă pentru acasă elevii trebuie să alcătuiască planul de idei al naraţiunii studiate.

EVENIMENTELE INSTRUIRII

ORA II

1. ORGANIZAREA CLASEI – stabilirea ordinii şi asigurarea climatului necesar bunei

desfăşurări a lecţiei .

2. ACTUALIZAREA CUNOŞTINTELOR ANTERIOARE ŞI CAPTAREA

ATENŢIEI:

- solicit elevilor să realizeze lectura în gând a fabulei.Adresez elevilor întrebări pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor:- Cine este autorul, fabulei „Bivolul şi coţofana”?- Ce fel de creaţie literară este „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.- Ce vă sugerează titlul fabulei?- În ce gen literar încadraţi textul în studiu?- Ce aspect general de viaţă este prezentat de Topârceanu?- Din câte părţi este constituită o fabulă?- Povestiţi întâmplarea relatată şi reliefaţi momentele subiectului.

Elevii efectuează lectura în gând a fabulei.Răspund la întrebările solicitate

3.ANUNŢAREA SCOPULUI LECŢIEI ŞI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE:

4. PREZENTAREA SARCINILOR DE ÎNVĂŢARE ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII:

- Vom continua discutarea fabulei, ocupându-ne în mod special de caracterizarea personajelor şi de realizarea ei artistică.

- La sfârşitul orei trecute aţi avut ca muncă independentă de alcătuit cvintete referitoare la personaje.

Continuăm discutarea lecţiei prin metoda cadranelor, care este o modalitate activă de rezumare şi sintetizare a cunoştinţelor.

Cum se procedează? Se trasează pe tablă sau pe fişe două axe perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane. Elevii citesc bine textul.

Elevii citesc cvintetele, cele mai reuşite vor fi trecute în caiete.

Vor fi împărţiţi în patru grupe (vezi Anexa2):Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de caracter ale bivolului .

Grupa II notează în cadranul II: trăsăturile de caracter ale căţelului şi ale coţofenei.

Grupa III. Notaţi în cadranul III realizarea artistică a fabulei (moduri de expunere şi figuri de stil).

Grupa IV. Notaţi în cadranul IV învăţătura ce se desprinde din text şi sentimentele / atitudinea poetului faţă de cele relatate.

Elevii rezolvă sarcinile cerute.Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru

a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.Cere câte unui elev – expert din fiecare grupă că citească planul rezultat din activitatea pe

grupe. Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.Elevii expun cele constatate.

6.ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI:

Fixez pe un suport o planşă mare pe care este desenat ciorchinele – Fabula pe care-l vor

completa prin răspunsurile la întrebări: (vezi Anexa 3)

Elevii primesc fişele individuale cu ciorchinele pe care-l completează, răspunzând la

întrebări.

1. Daţi definiţia fabulei.2. Ce fel de operă este? Argumentaţi.3. Care sunt părţile constitutive ale fabulei?4. În ce constă caracterul moralizator al fabulei?5. Care sunt modurile de expunere folosite în fabulă?6. Care sunt procedeele artistice specifice fabulei? Mai cunoaşteţi şi altele în afara

acestora?

Elevii răspund la întrebări. Notează.

7 EVALUAREA FORMATIVĂ

Profesorul concluzionează.O fabulă este:- o specie literară răspândită şi îndrăgită de cititori;- are mulţi reprezentanţi în literatura română: Al.Donici, Gr.Alexandrescu,

G.Topârceanu, Tudor Arghezi;- în literatura universală: Fedru (la latină), la Fontaine (Franţa), Krîlov (Rusia).- face aprecieri asupra modului de participare a elevilor la oră;

8 ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI:

Tema pentru acasă a elevilor: Argumentaţi, pe baza ideilor discutate şi a ciorchinelui, că

„Bivolul şi coţofana” aparţine fabulei (pentru săptămâna viitoare).

ANEXA 1

GEORGE TOPÎRCEANU (1886-1937) a fost unul dintre poeţii cei mai

populari şi mai simpatizaţi de public în perioada interbelică. S-a născut la

Bucureşti, a trăit la Iaşi, fiind un susţinător al revistei „Viaţa românească".

Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste şi Migdale

amare aduc o notă nouă în poezia română din această epocă. În versuri de o

mare simplitate, poetul se apropie cu înţelegere, sensibilitate, umor şi ironie

de lumea măruntă a florilor, a gâzelor, a păsărilor, de oamenii simpli. A fost

un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de

primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă). Printre cele mai valoroase

poezii ale sale figurează şi Balada munţilor, Balada morţii, Balada unui greier

mic, Balada chiriaşului grăbit, Balada popii din Rudeni.

ANEXA 2

METODA CADRANELOR

CADRANUL I CADRANUL IISarcina Grupei I Citatul din operă Sarcina Grupa II Citatul din operă

Trăsăturile de caracter ale bivolului

- puternic;- înstărit (nu acceptă amestecul celor mici în trăsăturile proprii);- relaţiile lui cu oamenii se bazează pe profitul obţinut;- tolerant şi concis cu coţofana, deoarece îi face servicii;- intolerant şi neîndurător cu căţelul;- agresiv, brutal, foloseşte un limbaj dur.

„mare, negru, fioros” (caracterizare directă)„mare şi puternic, gospodar cu greutate” (autocaracterizare)

„cum ce slujbă poţi să-mi faci?” (caracterizare indirectă)

„îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de alte spurcăciuni” (caracterizare indirectă)

„potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?”

„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n trifoi”, „javră”, „potaie proastă”

Trăsăturile căţelului

Trăsăturile coţofenei

- omul simplu, nevoiaş;- îndrăzneţ, dar naiv, fără simţul realităţii;- nu apreciază corect postura în care se află bivolul;- profitor;

- nu apare direct;- reprezintă pe oamenii obişnuiţi;- individul fără importanţă, umil.

„-Ah ce mare dobitoc”

„e rost să mă plimbe şi pe mine”

CADRANUL III CADRANUL IVSarcina Grupei III Citatul din operă Sarcina Grupa IV Citatul din operă

Realizare artistică:

- moduri de expunere

- figuri de stil

- naraţiunea;- ritm alert prin aglomerări de verbe;- folosirea monologului (în exprimarea gândurilor căţelului);- folosirea dialogului (indignarea bivolului);- personificarea;- comparaţia;- antiteza;- alegoria:

„se trage”, „îşi face vânt”, „se piteşte”, „sare”, „să se scuture”, „să arunce” etc.

„bivol mare, negru, fioros”, „gospodar cu greutate”„să-l arunce ce pe-o zdreanţă”bivol/căţel „mare, negru, fioros” / „căţel, javră, potaie”

Învăţătura care se desprinde din text.

Sentimentele / atitudinea autorului

Cei mari şi puternici îi tolerează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urmele, dar nu-i acceptă când ei vor să profite.Dezaprobarea faţă de profitori (bivol şi căţel)- dispreţ faţă de bivol pentru infatuarea lui;- compasiune faţă de căţel (omul simplu, naiv, credul).

„coţofana treacă – meargă pe spinare o suport / că mă apără …. Pe când tu, potaie proastă ….”

ANEXA 3

FABULA STRUCTURA

PARTEA NARATIVĂ (întâmplarea)

MORALA (învăţătura)

ÎN VERSURI SAU PROZĂ

PERSONAJE

PLANTE

PERSONIFICATE

OPERĂ EPICĂ

NARATORACŢIUNE (întâmplarea

propriu-zisă)

LUCRURIANIMALE

SATIRIZEAZĂ

SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA

TRĂSĂTURI UMANE

NEGATIVE

DEFECTE OMENEŞTIGREŞELI UMANE

MODURI DE

EXPUNERE

FIGURI DE STIL

NARAŢIUNE

DIALOG

MONOLOG

PERSONIFICARE

ANTITEZĂ

COMPARAŢII

METAFORE

ALEGORIA