proiect_cmtf.docx

TEMA PROIECTULUI

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere a reperului din figura, n condiiile unei producii de serie mijlocie i s se ntocmeasc planele de operaii pentru acest proces tehnologic.

Capitolul I

ANALIZA DATELOR INIIALE

1.1. Analiza desenului de execuieDesenul de execuie constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaie a unui reper.Verificarea desenului de execuie a unui reper prezint urmtoarele dou aspecte: respectarea prescripiilor standardelor n vigoare; verificarea tehnologicitii piesei.

n urma analizei desenului de execuie, s-au constatat urmtoarele:- desenul a fost executat pe format A4(297x210);- pentru explicitarea corect i complet a piesei n desen sunt necesare cinci vederi; -cotele existente sunt cele necesare, toate lanurile de dimensiuni nchizndu-se;-toleranele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mK;-suprafeele ce alctuiesc piesa sunt tehnologice, ele putndu-se executa pe maini-unelte universale.-observatii directe asupra piesei: Piesa are 2 trepte, dimensiunile de gabarit, 35 mm lungime totala si diametrul maxim de 42mm . -abateri impuse bataie radiala 0.05 mm fa de suprafata B.

1.2. Analiza tehnologicitaii piesei

Prin tehnologicitatea construciei unei piese se nelege acea soluie constructiv-funcional care s asigure condiii tehnice impuse de beneficiar i s se realizeze cu costuri minime, cu consum minim de scule achietoare si energie, satisfcnd n acelai timp i condiii sociale.Factorii care influeneaz tehnologicitatea construciei sunt:-prelucrabilitatea prin achiere;-forma constructiv a piesei; -stabilirea bazelor tehnologice i de cotare ale piesei;-gradul de precizie i cel de rugozitate impus suprafeelor;-gradul de normalizare i de unificare a piesei.

Din analiza desenului de execuie al piesei rezult c forma constructiv asigur prelucrarea n condiii favorabile. Forma este optima i asigura o prelucrare cu volum minim de munc i respectarea condiiilor de precizie dimensionale i starea suprafeei. Forma constructiv a piesei asigur o rigiditate corespunztore, suprafeele piesei ce urmeaz a fi prelucrate prin achiere sunt uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule obinuite. Piesa este tehnologic din punct de vedere funcional, al prelucrabilitii prin achiere, al materialului utilizat: C45 care are urmtoarele caracteristici:

Compoziie chimica C 45

C=(0.420.50)% Mn=(0.500.80)%Si=(0.170.37)% Crmax=0.30%

Pmax=0.040%Smax=0.010%Nimax=0.30% Asmax=0.05%

Crmax=0.30%

Caracteristici mecanice pentru C 45

rezistenta la traciune r = 660 N/mm2 c = 0.58c

limita de curgere 0.2 = 400 N/mm2 rf = 0.8r

alungirea la rupere r = 17%

gtuirea la rupere z = 35 %

duritate Brinell max. HB =220

Tratament termic clire revenire la 30-35 HRC

Deoarece piesa nu prezint suprafee cu tolerane i rugoziti mici, nu necesit prelucrare pe maini de precizie ridicat. Forma constructiv a piesei asigur numeroase posibiliti de strngere i fixare n dispozitiv.Din studiul modelului n care a fost realizat cotarea, reiese faptul c bazele de referin sunt materializate de capetele arborelui i de asemenea cotarea mai sugereaz i modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleas. Astfel, ca baza de fixare se consider gurile de centrare.Gradul de normalizare i unificare se realizeaz prin folosirea unor guri de centrare standardizate.Producia este de serie mijlocie (500 buc/an) - Tabelul 3.14 (PRU,1980).

1.3. Alegerea semifabricatului

Avnd n vedere dimensiunile de gabarit, form i precizie impus prin desenul de execuie de ctre proiectant se alege un semifabricat tip bar cu seciune circular.Avnd in vedere materialul ales putem alege un semifabricat: laminat, forjat liber sau matriat. Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si dimensiunile finite. Avnd in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem semifabricat laminat cu seciune rotund SR EN 10060-2004.

1.4. Notarea suprafeelor piesei

Fig. 1.2. Notarea suprafeelor

Din analiza desenului de execuie se disting urmtoarele tipuri de suprafee:

S1 Suprafa frontal;S2 Teitur 1x45o;S3 Suprafa cilindric longitudinal;S4 Teitur 1x45o;S5 Suprafata danturata;S6 Teitur 1x45o;S7 Suprafa frontal;S8 Teitur interioara 1x45o;S9 Suprafa cilindric interioara;S10 Teitur interioara 1x45o;S11 Canal de pana;

Capitolul II

2. Succesiunea operaiilor de prelucrare a unui arbore

Pentru ntocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmtoarele recomandri: la nceputul procesului tehnologic se prelucreaz suprafeele care devin baz de aezare sau suprafeele de prindere (suprafeele frontale, guri de centrare, gaur pentru dorn, suprafeele pentru prindere cu dorn); gurile se executa ctre sfritul procesului tehnologic cu excepia a celora care devin baz de aezare sau suprafeele de prindere; operaiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se execut la nceputul procesului tehnologic; rectificarea se executa dup tratamentul termic.

Nr.ctr.

Denumirea operaiilor si fazelorSchia de prelucrareM.U.S.D.V.

1.Debitare

a).Prinderea piesei n mandrin.1.1 Debitat din bara laminat.b). Desprindere pies.

Ra =6,3mFC-710

-Prisme-Panza circulara SR ISO 2924:2011-ublerSR ISO 3599:1996

2.Strunjire frontalai centruire

a). Prinderea piesei n mandrina universal.2.1 Strunjire frontal de degroare pe suprafaa S1.2.2 Centruire tip Ab). Desprinderea i ntoarcerea piesei ntre mandrin universal.2.3 Strunjire frontala degroare pe suprafaa S7.2.4 Centruire tip Ac). Desprindere pies.

Ra =6,3m SN 320x750

-Cuit frontal20x20SR ISO 243:2011-Burghiu de centruire tip A SR ISO 866:2011-ublerSR ISO 3599:1996

3.Strunjire dedegroare

a). Prinderea piesei n mandrina uiversal i vrful din ppusa mobil.3.1 Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S2.b) . Desprinderea i ntoarcerea piesei ntre mandrin universal i vrf.3.2 Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S5.c). Desprindere pies.

Ra =6,3 mSN 320x750

-Cutit 20x20 SR ISO 243:2011-ubler SR ISO 3599:1996

4.Strunjire de finisare

a). Prinderea piesei ntre vrfuri.4.1. Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S34.2. Strunjire cilindric longitudinal pe suprafaa S5. 4.3. Executat teire suprafaa S2 1x45o.4.4. Executat teire suprafaa S6 1x45o.b). Desprindere pies.

Ra =3,2m SN 320x750

-Cutit 20x20 SR ISO 243:2011 Cutit pentru col SR ISO 243:2011-ubler SR ISO 3599:1996

5.Gaurire

a). Prinderea piesei n mandrin.5.1 Gaurire pe suprafata S9.5.2Strunjire interioara pe suprafata S9.5.3. Executat teire suprafaa S10 1x45o.5.4. Executat teire suprafaa S8 1x45ob). Desprindere pies.

Ra=3,2m SN 320x750

-Burghiu eicoidal-Cutit interior SR ISO 243:2011-ubler SR ISO 3599:1996

6.Mortezare canal de panaa). Prinderea piesei n mandrin.6.1 Mortezare canal de pana pe suprafata S936.2 Devavurare.b). Desprindere pies.

Ra=3,2m

Masina de mortezat

-Cutit pentru mortezat-ubler SR ISO 3599:1996

7.Danturare

a). Prinderea piesei ntre dornuri.6.1 Danturare pe suprafata S56.2 Devavurare.b). Desprindere pies.

Ra=3,2m

Masina de danturat

-Freza melc modul pentru danturare

8.Tratament termicCALIRE + REVENIRE CuptorBaie de revenire

9.Control tehnic final9.1 Verificare dimensiuni9.2Verificare Ra9.3Verificare duritate-ubler SR ISO 3599:1996-MicrometruSR ISO 3599:1996

Capitolul III

3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare.

3.1. Noiuni de bazaa)Adaosul de prelucrarePentru determinarea adaosului de prelucrare se folosesc:-metoda de calcul analitic;-metoda experimental - statistica.

Comparativ cu adaosurile de determinate experimental - statistic, calculul analitic poate conduce la economii de material de 6 15% din greutatea piesei finite.Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeaz cu ajutorul relaiilor:

1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeele exterioaresi interioare de revoluie:

2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane opuse prelucrate simultan:

3. - pentru adaosuri asimetrice:

, in care:Api min- adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte;Rzi-1- inaltimea neregularitilor de suprafaa rezultate la faza precedenta;Si-1- adncimea stratului superficial defect (ecruisat) format la faza precedenta;i- eroarea de aezare la faza de prelucrare considerata.

Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S5 mm, Ra=3.2 mPentru obinerea suprafeei S5, la diametrul sunt mm, necesare urmtoarele operaii: strunjire de degroare; strunjire de finisare; tratament termic.

Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)

tab.4.9 [Pi.1.] tab.4.9 [Pi.1.]

tab.4.6 [Pi.1.]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare conform treptei de precizie 12 :

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):

Se rotunjete

Diametrul minim rezulta :

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota

1). Strunjire degroare (bara sub forma de laminat)

tab. 4.5 [Pi.1] tab. 4.5 [Pi.1]

pentru laminat fr ndreptare tab.4.6 [Pi.1]

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este, conform tabel 1.37 [Pi.1.]:

Din tab 4.1 cap.4 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedenta - laminarea la cald :

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de degroare este :

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula 4.1 [Pi.1.]

Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat conform SR EN 10060-2004.

Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaia de strunjire a treptei mm, este:

Calculul Adaosului de prelucrare pe suprafaa S3 mm, Ra=3.2 m

Pentru obinerea suprafeei S3, la diametrul sunt mm, necesare urmtoarele operaii: strunjire de degroare; strunjire de finisare; tratament termic

1). Strunjire finisare (operaia de precedenta este strunjire de degroare)

tab.4.9 [Pi.1.] tab.4.9 [Pi.1.]

tab.4.6 [Pi.1.]

La prelucrarea intre vrfuri nu se face verificarea aezrii, deci:

Din tab 2.15 cap.2 [Pi.1.] obinem toleranta pentru operaia precedent strunjire de finisare conform treptei de precizie 12 :

Deci adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :

Diametru maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjire de degroare):

Se rotunjete

Diametrul minim rezulta :

Operaia de strunjire de degroare se va executa la cota

2). Strunjire degroare

Adaosul nominal pentru strunjirea de degroare se determina prin diferena dintre diametrul strunjirea de degroare 46 si diametrul suprafeei strunjite:

Suprafeele frontale:

Aceste suprafee de capt se prelucreaz prin strunjire. Operaia precedent este debitarea pe fierstru circular treapta 14 de precizie din tabel 4.1 [Pi.1.]calitatea suprafeei dup debitare: tab.4.11 [Pi.1.]

tab.4.11 [Pi.1.]

Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degroare a suprafeelor frontale se calculeaz cu relaia:

Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este, conform tabel 1.37 [Pi.1]:

Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1000 m (tab. 2.15) [Pi.1.].Abaterile limita la lungimea de debitare sunt deci 0,16 mm sau rotunjit 0.2 mmPrin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este:

Lungimea nominala pentru debitare este:

Se rotunjete Lnom =37 mm

Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:

La debitare se va respecta cota: 37 0.2 mm

Pentru fiecare suprafaa frontala adaosul este:

Capitolul IV

4. Calculul si adaosul regimului de achiere

4.1.Notiuni de bazaRegimul de achiere este factorul principal care determina valoarea normei de lucru si reprezint totalitatea urmtorilor parametri:-adncimea de achiere;-avansul de lucru;-viteza de achiere.Alegerea regimului de achiere se face in concordanta nu numai cu operaia, ci si cu faza de lucru. La alegerea celui mai raional regim de achiere se iau in considerare valorile cele mai avantajoase ale parametrilor de lucru in ceea ce privete productivitatea, precizia de prelucrare si rugozitatea suprafeelor de prelucrat.La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele etape de lucru:-alegerea mainii - unelte;-alegerea sculei achietoare;-determinarea adncimii, avansului si vitezei de achiere;-determinarea turaiei de lucru si recalcularea vitezei de lucru si a durabilitii sculei;-determinarea momentului de torsiune si a puterii efective de achiere.

4.2. Alegerea mainii - unelteAlegerea tipului si dimensiunii mainii - unelte se face pe baza caracteristicilor produciei si semifabricatelor care urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mica si unicate, cnd la aceeai maina urmeaz sa se execute mai multe operaii, ea trebuie sa corespunda condiiilor de trecere uoara de la o operaie la alta.Pentru alegerea mainii unelte trebuie sa se ia in calcul urmtorii factori:-felul prelucrrii ce trebuie executata;-dimensiunile si forma semifabricatului;-precizia ceruta la prelucrare;-schema cinematica a mainii, avnd in vedere concordanta cu regimul de achiere ales si materialul de prelucrat;-puterea efectiva a mainii - unelte.

FIERASTAU CIRCULAR FC-710

dimensiunile pnzei: 710 dimensiunea barei de tiat: 28 x 7000 cursa maxima port - pnza: 300 [mm] gama vitezelor periferice ale pnzei: 9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min] avansul de lucru continuu: 0 400 m/min puterea motorului: 7,5 kWSTRUNG NORMAL SN 320x750h = 320 mml = 750 mmP = 3 kWGama de avansuri: [mm/rot]

0,030,030,040,050,060,07

0,080,090,100,110,120,14

0,160,180,200,220,240,28

0,320,360,400,440,480,56

0,641,25 3,520,721,440,801,600,881,760,962,241,122,88

Gama de turaii: [rot/min]

31,540506380100125160

2002503154005006308001000

12501600

Gama de avansuri transversal: [mm/rot]

0,01

0,013

0,017

0,02

0,023

0,027

0,03

0,033

0,037

0,04

0,047

0,053

0,067

0,073

0,08

0,093

0,107

0,147

0,160,187

0,213

0,24

0,267

0,293

0,32

0,747

0,373

0,96

0,427

1,133

0,48

1,17

0,533

0,586

MASINA DE DANTURAT FD 200

-Diametrul maxim al piesei in lucru : 200 mm-Modulul maxim : 6

-Dimensiunile maxime ale frezei melc :

-Suprafata mesei de lucru : -Distanta dintre axa frezei melc si masa de lucru : 260-430 mm-Turatie arbore :100-488 -Dimesiunile masinii (Lxlxh) : 2,3x2x2,9-Greutatea masinii :3800 kg

4.3. Alegerea sculelor achietoare

Dup stabilirea felului sculelor achietoare si cunoscndu-se suprafaa de prelucrat si faza de lucru - degroare, semifinisate, finisare - se alege scula cu geometria optima corespunztoare. Dup natura materialului de prelucrat, dup proprietile lui fizico - mecanice si dup regimul de lucru adoptat, se alege materialul sculei achietoare care sa poat realiza o prelucrare optima in condiiile date.

-cuit de strunjit pentru degroare:cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10k = 900-cuit de strunjit pentru finisare:cuit 20x20 SR ISO 243:2011/P10k = 900-burghiu de centruire:burghiu A SR ISO 6411:2001/Rp3-Freza disc - pentru canal de pana: - Cuit mortezat SR ISO 243:2011-Pnza de fierstru circular pentru debitare.

4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere4.4.1. Debitarea semifabricatului -adncimea de achiere: t = B = 4 mm (B - limea pnzei circulare) -avansul de lucru: f = 60 mm/min -viteza de lucru: v = 11,5 m/min4.4.2. StrunjireaAdncimea de achiere

a.) Suprafaa S1 si S13 mm

Strunjire frontala:Adoptarea avansurilor

Tabel 10.7 [Pi.1.] pentru diametrul de 46 si adncimea de achieret sub 3 [mm] avansul f = 0,5 [mm/rot]

-avansul f adoptat de pe maina unealta : f = 0,48 mm/rot

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului.

Din punct de vedere al rezistentei corpului cuitului:

Pentru cuitele cu corp de seciune dreptunghiulara, din condiia de rezistenta la ncovoiere, se obine:

In care este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care este confectionat corpul cutitului, in daN/mm2; b limea seciunii cuitului, in mm; L lungimea in consola a cuitului, in mm. Se recomanda L=1,5h.

b = 20 mmh = 20 mmL = 30 mmRa1 = 30 daN/mm2

Fora principala de achiere se determina cu urmtoarea relaie:

In care C4 este un coeficient in funcie de materialul de prelucrat si de materialul sculei achietoare; t adncimea de achiere, in mm; f avansul de achiere, in mm/rot; x1 si y1 exponenii adncimii si avansului de achiere; HB duritatea materialului de prelucrat; n1 exponentul duritii materialului de prelucrat.

C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =1 mmf = 0,48 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]

Pentru cuite cu seciune dreptunghiulara in determinam pe f, egalnd ecuaiile avem :

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei plcutei din aliaj dur.

In care: C este grosimea plcutei din carburi metalice, in mm; Rm rezistenta la rupere la traciune a materialului de prelucrat, in daN/mm2 ; t adncimea de achiere , mm.Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]

C = 6 mm Rm= 66 daN/mm2t = 1mm

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul muscarii principale a mainii unelte.Aceasta verificare se face numai pentru seciuni mari ale achiei, cu formula:

In care: D este diametrul de achiere, in mm; Fz componenta Fz a forei de achiere, in N.

Calculul vitezei de achiere

In cazul strunjirii longitudinale, viteza de achiere poate fi exprimata cu relaia:

In care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaz si ale materialului sculei achietoare; T durabilitatea sculei achietoarea, in min; m exponentul durabilitatea; t adncimea de achiere, in mm; s avansul de achiere, in mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat , in unitatea Brinell; xv si yv exponenii adncimii de achiere, avansului; n exponentul duritii materialului supus prelucraii; k1,, k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru in comparative cu cele considerate.

f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 1

T = 90 mink3= 0,905

t = 1[mm]k4= 0,771

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1

Prin coeficientul k1 se tine seama de influenta seciunii transversale ale cuitului :

In care : q este suprafaa seciunii transversale, in mm2 ; - coeficientul in functie de materialul prelucrat. Pentru otel

Prin coeficientul k2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:

In care: este un exponent in funcie de natura materialului de prelucrat, pentru cele de prelucrate cu carburi metalice grupa de utilizare P si M, = 0,3.

Prin coeficientul k3 se tine seama de influenta unghiului tasului secundar k1:

In care: a = 15 pentru scule armate cu placate dure.

Prin coeficientul k4 se tine seama de influenta razei de racordare a vrfului cuitului.

In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat. Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.

Prin coeficientul k5 se tine seama de influenta materialului din care este confecionata partea achietoare a sculei, Tab 10.31 [Pi.1].

Prin coeficientul k6 se tine seama de materialul de prelucrat , Tab 10.32 [Pi.1.].

Prin coeficientul k7 se tine seama de modul de obinere a semifabricatelor: Pentru material laminate la cald, normalizate si tratate termic (mbuntire).

Prin coeficientul k8 se tine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: Pentru otel fra under.

Prin coeficientul k9 se tine seama de forma suprafeei de degajare : Pentru forma plana.

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei

Recalcularea vitezei

Calcularea puterii efective

STRUNJIREA DE DEGROSARE

b.) Suprafaa S5

Strunjire longitudinala exterioara:Adoptarea avansurilor






C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =1.75 mmf = 0,48 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]




Pentru alte valori ale unghiului de att principal valorile avansurilor calculate cu formula de mai sus va trebui amplificate cu expresia:

Unde Xf = 0,7 cnd Rm>60 [daN/mm2]

C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 1.75 mmk = 90o






f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 1.75[mm]k4= 0,794

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1








In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat. Pentru prelucrarea de degroare = 0,1.






Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



c.) Suprafaa S3

Strunjire longitudinala exterioara:Pe suprafata S3 strunjirea de degrosare se face din i=7 t=1.3Adoptarea avansurilor






C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =1.3 mmf = 0,48 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]












f = 0,48 mm/rotk1= 0,761

Cv= 294k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 1.3[mm]k4= 0,794

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,35k8= 1

n = 1,75

k9= 1

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



STRUNJIREA DE FINISARE

d.) Suprafaa S5

Strunjire longitudinala exterioara:Adoptarea avansurilor





C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t =0,25 mmf = 0,12 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]






C = 6 mmRm= 66 daN/mm2t = 0,25 mmk = 90o





f = 0,12 mm/rotk1= 0,761

Cv= 257k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 0,25[mm]k4= 0,794

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,20k8= 1

n = 1,75

k9= 1








In care: - este exponent funcie de tipul prelucrrii si de materialul de prelucrat. Pentru prelucrarea de finisare = 0,1.






Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



a.) Suprafaa S3

Strunjire longitudinala exterioata:Adoptarea avansurilor





C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t = 0.4 mmf = 0,12 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]










f = 0,12 mm/rotk1= 0,761

Cv= 257k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 0.4[mm]k4= 0,794

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,20k8= 1

n = 1,75

k9= 1

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



b.) Suprafaa S9

Strunjire longitudinala interioara:Adoptarea avansurilor





C4= 35,7 tab.10.15 [Pi.1.]t = 0.5 mmf = 0,12 mm/rotHB = 220x1= 1 tab.10.21 [Pi.1.]y1= 0,75 tab.10.21 [Pi.1.]n1= 0,35 tab.10.22 [Pi.1.]










f = 0,12 mm/rotk1= 0,761

Cv= 257k2= 0,812

T = 90 mink3= 1,1

t = 0.5[mm]k4= 0,794

HB = 220k5= 0,85

m = 0,125k6= 1

xv= 0,18k7= 1

yv= 0,20k8= 1

n = 1,75

k9= 1

Calculul turaiei

Adoptarea turaiei



4.4.2. Mortezare Adncimea de achiereLa frezare se va urmri ca ntreg adaosul de prelucrat sa fie detaat intr-o singura trecere.Daca adaosurile de prelucrare sunt prea mari si puterea mainii unelte este insuficienta sau rigiditatea sistemului tehnologic este sczuta, se pot efectua mai multe treceri de degroare.AvansulPentru frezarea canalelor de pana cu freze disc din oel rapid avansul se alege din tabelele 14.16 i 14.17 [Pi.1.] fd= 0,08 mm/dinteViteza de achiereCalculul vitezei de achiere pentru frezarea cu freze disc este data de relaia din tab. 14.22 [Pi.1.]

In care: D diametrul frezei, in mm, T durabilitatea economica a frezei, in min, t1- lungimea de contact dintre tiul sculei si piesa de prelucrat, raportata la o rotaie, in mm, fd avansul pe dinte, in mm/dinte, t adncimea de achiere, in mm, z numrul de dini ai frezei, Kv coeficient care tine seama de condiile de achiere specifice.

D= 16 mmT= 120 min tab. 14.13 [Pi.1.]t1 = 12 mmfd = 0,08 mm/dintet = 1 mmz = 10Kv = 1

Turaia

Se determina avansul pe minut vf cu relaia 14.1 [Pi.1.]

Viteza recalculata

Avansul pe minut

4.4.3.6 Fora tangeniala Ft de achiere la frezarea cu freze cilindro-frontale se determina cu relaia 14.7 [Pi.1.]

In care : t1 este lungimea de contact, in mm; fd avansul pe dinte, in mm/dinte; t adncimea de achiere, in mm; z numrul de dini ai frezei; D diametrul frezei, in mm; n turaia frezei in rot/min; KmF coeficient de corecie in funcie de materialul prelucrat;

CF = 682 - tab 14.7 [Pi.1.]t1 = 4 mmXF = 0,86 - tab 14.7 [Pi.1.]fd = 0,08 mm/dinteYF = 0,72- tab 14.7 [Pi.1.]t = 1 mmuF = 1- tab 14.7 [Pi.1.]z = 10 D = 16 mmqF = 0,86- tab 14.7 [Pi.1.]n = 375 rot/minWF = 0 - tab 14.7 [Pi.1.]

Relaia 14.8 [Pi1]

In care: Rm rezistenta la rupere in N/mm2; n =0,3;

Puterea efectiva la frezare se determina cu relaia 14.4 [Pi.1.]

4.4.3. Danturarea suprafetei S3

La masinile de danturat cu freza melc-modul , miscarea de avans este legata cinematic cu miscarea de rotatie a piesei si de aceea marimea avansului se da in mm la o ratatie a piesei.v-miscarea principala de aschiere; miscarea de avans circular a piesei ; -miscarea de avans axial a sculei.(tab 19.10 si 19.11, Pi. 2)

Marimea avansului poate fi calculata cu relatia :

-constanta , ale carei valori sunt date in tab. 19.15 din Pi.2 ;znumarul de dinti ai rotii dintate care se dantureaza ;m-modulul rotii dintate de prelucra in mm.

z =12m=3

Se adopta )

Prin aplicarea coeficientilor de corectie , marimea avasului axial va fi :

-coeficienti de corectie ce tin cont de proprietatile mecanice ale materialului supus prelucrarii , sunt dati in tabelele 19.16....19.18 .=2,2In formulele din tabelul 19.19 s-au facut urmatoarele notatii: T-durabilitatea sculei , in min; s-avansul la o rotatie a piesei in mm/rot ;m-modulul rotii dintate in mm.Durabilitatea sculei de danturat , pentru toate procedeele , este indicata in tabelul 19.20 .Vitezele de aschiere calculate cu relatiile din tabelul 19.19 vor fi corectate prin inmultirea cu coeficientii de corectie ce tin seama de duritatea materialului supus prelucrarii , unghiul de inclinare al danturii ,numarul de inceputuri ale frezei melc si de deplasare Shifting , ale caror valori sunt date in tabelele 19.21 ..19.24 . Se va obtine:=v

v=

v=

Calculul turatiei arborelui principal.Turatia axului principal se calculeaza cu formula :

(rot/min)

(rot/min)(rot/min)(rot/min)(m/min)(m/min)

Calculul puterii se calculeaza cu relatia:(kw)(kw)

4.4.4. Centruirea

Regimul de achiere se alege n funcie de material:v = 15 m/minf = 0,04 mm/rotn = 200 rot/min

4.4.5. Proiectarea regimului de achiere la prelucrarea gurilor

Avansul

Reprezint deplasarea burghiului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaie a arborelui principal al mainii.Calculul avansului se face cu relaia 16.3 [Pi.2.]

n care: Ks este un coeficient de corecie n funcie de lungimea gurii (l3D), dat in tabelul 16.8[Pi.2.]; dac l

proiect_cmtf.docx

Documents