proiectarea asistata de calculator si analiza cnc a unei piese pentru fixare bucsa

PROIECTAREA TEHNOLOGICA ASISTATA DE CALCULATOR A UNEI PIESE PENTRU FIXARE BUCSA

CUPRINS1. Introducere................................................................................................................................ 3

2. Modelarea piesei .......................................................................................................................8

3. Modelarea semifabricatului ...................................................................................................17

4. Itinerariul tehnologic...............................................................................................................19

5. Simularea prelucrarilor mecanice .........................................................................................20

Simularea prelucrarilor prin frezare plana.................................................................................................20

Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur.....................................................................................25

Simularea prelucrarilor prin frezare plana.................................................................................................28

Simularea prelucrarii operatiei de centruire..............................................................................................32

Simularea prelucrarii operatiei de gaurire..................................................................................................35

Simularea prelucrarii de lamare....................................................................................................................37



Simularea prelucrari operatiei de gaurire...................................................................................................41


Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur ...................................................................................43


Simularea prelucrarii operatiei de tesire.....................................................................................................45

Simularea prelucrarii operatiei de tesire.....................................................................................................48



Simularea prelucrarii operatiei de centruire..............................................................................................51

Simularea prelucrarii operatiei de gaurire..................................................................................................52

Simularea prelucrarii operatiei de filetare.................................................................................53

6. Concluzii ..................................................................................................................................54

Bibliografie ..............................................................................................................................55

Anexa 1 – Desen de executie......................................................................................................56

Anexa 2-Program CNC...............................................................................................................57

2


CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Proiectarea asistata de calculator (CAD Computer Aided Design) este in present din ce in ce

mai utilizata in domenii foarte diverse, aflandu-se inca in plina evoluţie.Aceasta priveste atat

arhitectura generala si adaugarea de funcţii si instrumente noi de modelare in sistemele de proiectare

existente, cat sdi posibilitatea acestora de a crea nu numai simple schite 2D cu hasuri si cote, ci si mai

ales modele geometrice solide si suprafete, pe baza parametrilor, uneori foarte diversi,indicate de

inginerul proiectant, care sa permita simulari de analiza cu elemente finite sau de prelucrari pe masini-

unelte cu comanda numerica.

Complexitatea in continua crestere a produselor conduce la unele dificultati in proiectare si

fabricatie. Exista mai multe solutii la aceasta caracteristica a productiei modern, cea mai utilizata fiind

realizarea de noi instrumente si tehnologii care sa sprijine abordarea proiectului fara a afecta

semnificativ timpul de realizare sau calitatea obtinuta.Astfel,se impugn imbunatatiri in procesele de

proiectare, de calcul si de optimizare, de simulare a fabricatiei, sau in modul de gestionare a

informatiilor.Intre toate acestea,proiectarea asistat prezinta o veriga hotaratoare.

Reducerea duratei ciclului de realizare a produsului este posibila cand proiectarea si fabricatia

sunt din ce in ce mai integrate.Aceasta necesita un flux international intens, foarte important datorita

abordarii interative a proceselor de proiectare, de analiza si a proceselor de fabricatie.Din acest punct

de vedere, se poate considera ca proiectarea nu mai este o creatie intuitive, determinate de experienta

proiectantului, ci contine, de asemenea, activitati de analiza,de simulare, de optimizare, de

reprezentare si interpretare a rezultatelor.

Modelarea cu metoda elementelor finite a sistemelor mecanice, utilzând soft-ul CATIA

V5R20 sau versiuni evoluate (soft care este utilizat pentru modelarea elementelor,

subansamblelor si structurilor din prezenta lucrare), este caracterizata de o serie de avantaje

care se refera, in principal, la:

- modelarea unor domenii cu geometrie complexa;

2


- modelarea ansamblelor si subansamblelor;

- flexibilitate;

- modelarea unor categorii relativ mari de materiale existente in biblioteca soft-ului;

- modelarea materialelor cu comportare neliniara;

- modelarea domeniilor unidimensionale, bidimensionale si tridimensionale;

- modelarea legaturilor fixe si mobile dintre elementele componente ale ansamblelor si

subansamblelor;

- modelarea legaturilor cu baza (partea fixa);

- modelarea incarcarilor de tip: forte concentrate sau distribuite; momente; acceleratii;

mase concentrate sau distribuite; deplasari impuse; acceleratii; temperaturi;

- posibilitatea verificarii intocmirii corecte a modelului;

- posibilitati de analiza statica, a modurilor si frecventelor proprii de vibratie si de

analiza termica;

- viteze relativ mari de analiza a modelului;

- posibiltati de vizualizare a reultatelor sub forma de: câmpuri de valori in codul

culorilor; stari deformate si animate; liste de valori; grafice.

Analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma rezolvarii modelelor intocmite in softurile

care au la baza metoda elementelor finite (MEF) gen CATIA, si

for Windows au evidentiat diferente nesemnificiative (sub 2%), ceea ce confirma

posibilitzatea utilizarii soft-ului CATIA pentru modelarea cu elemente finite.

Modelarea cu elemente finite prin intermediul soft-ului CATIA presupune, ca si in cazul

utilizarii celorlate soft-uri care au la baza MEF, parcugerea unor etape specific.

In alegerea corectă a unei aplicatii destinate modelării de componente mecanice trebuie insă

avute in vedere şi alte intrebuintări ale modelului geometric elaborat: generarea de desene de executie,

realizarea de ansamble şi subansamble, verificarea sau optimizarea formei folosind

un program de calcul cu elemente finite.

Analizând solutiile CAD propuse de diferite firme (AutoCAD Inventor, SolidWorks,

SolidEdge,CATIA, ProENGINEER, etc.), se poate observa că toate au la bază un modelor geometric

3D parametrizat peste care s-au adăugat sau se pot adăuga aplicatii care permit exploatarea modelului

realizat. Aplicatiile care exploatează modelul geometric pot fi dependente sau integrate aplicatiei de

bază.

2


In cele ce urmează s-a folosit CATIA, o aplicatie de referintă in domeniul proiectării asistate de

calculator. Ea oferă o solutie integrată, pe lângă facilitătile legate de modelarea cu solide comune

tuturor aplicatiilor reprezentative ea oferind şi module destinate stiliştilor, permitând astfel extinderea

utilizării calculatorului şi la etape anterioare proiectării constructive.

CATIA se prezintă ca un ansamblu de medii de lucru (Workbenches) care pot fi activate

succesiv in vederea realizării unui ansamblu de sarcini. In acest mod s-a putut evita lucrul cu o

interfa_ă unică, mult prea complexă pentru majoritatea sarcinilor utilizatorului.

După instalare şi lansare in executie, aplicatia afişează interfata necesară realizării unui

ansamblu.

In soft-ul CATIA, descrierea profilelor plane care stau la baza generarii elementelor

tridimensionale se realizeaza in modulul Sketcher, prin parcurgerea succesiunilor de comenzi

Start _ Mechanical Design _ Part Design _ (Sketcher).

Comenzile din modulul Sketcher, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:

(Snap to Point) » optiunea snap de pozitionare a mouse-ului la intersectia liniilor din

caroiaj.

(Construction/Standard Element) » se deseneaza/transforma linii sau curbe ajutatoare,

(Geometrical Constraints) » se activeaza in cazul introducerii constrângerilor geometrice

(Profile) » se deseneaza conturul inchis.

(Rectangle) » se deseneaza un dreptunghi.

(Hexagon) » se deseneaza un hexagon.

(Circle) » se deseneaza un cerc, prin metoda centru - raza.

Elemente introductive privind modelarea cu elemente finite utilizând soft-ul CATIA 13

(Line) » se deseneaza o linie.

(Point by Clicking) » se deseneaza un punct, prin metoda click.

(Intersection Point) » se deseneaza un punct la intersectia a doua linii.

(Corner) » se genereaza o racordare.

(Chamfer) » se genereaza o tesitura.

(Quick Trim) » stergere linii intre puncte de intersectie.

(Symmetry) » generarea entitatilor simetrice fata de o axa.

(Translate) » copierea prin translatie dupa o axa.

(Rotate) » copierea prin rotatia in jurul unui punct.

2


(Constraint) » se definesc dimensiuni tip lungimi, distante, unghiuri, prin selectarea

entitatii geometrice si a comenzii.

(Constraints Defined in Dialog Box) » se definesc cosntrângeri geometrice

(Measure Between) » masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua

entitati geometrice si a comenzii.

(Measure) » masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.

(Exit Workbench) » iesire din modulul Sketcher – se intra in modulul Part.

Descrierea elementelor tridimensionale, se realizeaza in modulul Pad prin parcurgerea

succesiunilor de comenzi

Start _ Mechanical Design _ Part Design.

Comenzile din modulul Pad, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:

(Point) » creare punct.

(Line) » creare linie.

(Polyline) » creare polilinie.

(Extrude Surface) » generarea suprafetei prin extrudarea unei linii.

(Pad) » extrudare dupa o directie.

(Shaft) » rotatie dupa o directie.

(Pocket) » generare gol prin “extragere” de material a unui profil inchis.

(Hole) » generare gaura.

(Rib) » extrudare dupa o curba.

(Slot) » generare gol prin “extragere” de material a unui profil inchis dupa o curba.

(Helix) » generare spirala spatiala.

Metoda elementelor 14 finite. Aplicatii

(Spiral) » generare spirala plana.

(Edge Fillet) » generare racordare.

(Chamfer) » generare tesitura.

(Translation) » translatia dupa o directie a unei entitati.

(Rotation) » rotatia dupa o directie a a unei entitati.

(Symmetry) » generarea a unei entitati simetrice fata de o axa.

(Mirror) » oglindirea a unei entitati fata de un plan.

(Rectangular Patern) » copierea a unei entitati prin dispunere matriceala.

2


(Circular Patern) » copierea a unei entitati prin dispunere circulara.

(Measure Between) » masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua

entitati geometrice si a comenzii.

(Measure) » masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.

(Insert _ Axis System) » crearea unui sistem de referinta local.

Descrierea ansamblelor si subansamblelor se realizeaza in modulul Assembly Design prin

parcurgerea succesiunilor de comenzi Start _ Mechanical Design _ Assembly Design.

2


CAPITOLUL 2

MODELAREA PIESEI

Orice construcţie de model 3D incepe de regulă prin realizarea unui contur plan, care printr-o

deplasare (translatie sau rotatie) devine o formă de bază. Primul contur se va desena pe unul dintre

planele existente la pornirea aplicatiei. In continuare, ori de câte ori se realizează o formă bazată pe un

contur, acesta se va construi pe unul dintre planele de coordonate initiale, pe o fată plană a piesei sau

pe un plan ajutător, construit in acest scop.

Conturul plan desenat trebuie să fie :

· inchis;

· eventualele contururi interioare trebuie să fie inchise ;

· să fie corect şi complet definit (prin cote şi constrângeri).

Part Design este un mediu de lucru destinat realizării modelelor reperelor. Modelorul integrat

in CATIA este parametrizat, deci el asigură:

· păstrarea tuturor dimensiunilor ca valori ale unor parametri ;

· evidentierea automată a stării schitei (subdefinită, complet definită sau supradefinită);

· refacerea automată a reperului in caz de revenire asupra cotelor ;

· sesizarea intentiei proiectantului (adăugare automată de constrângeri) ;

· posibilitatea impunerii unor relatii intre parametri.

La inceperea unui model este esenţială alegerea corectă a formei de bază. Dacă alegerea este

bună, realizarea modelului se va face printr-un număr redus de paşi. Astfel, realizarea modelului

pentru exemplul fundamental, prezentat in continuare, se face prin următorii paşi :

1. Se creează un contur pentru forma de bază;

2. Se creează forma de bază prin extrudarea conturului 2D;

3. Se adaugă succesiv alte elemente component

Construirea contururilor plane este partea cea mai dificilă in constructia unui model 3D. Pentru

a incepe in mediul Part Design constructia unui contur plan, se va selecta planul de desenare şi

apoi se va activa aplicatia de schitare (Sketcher), actionând cu mouse-ul pictograma aferenta.

Piesa se poate modela prin mai multe metode.

2


Metoda aleasa este prezentată in continuare.

In modulul Sketcher se selecteaza planul de lucru XY pe care se deseneaza un patrat cu latura

de 80 [mm].

Fig. 2.1. Schiţa unui pătrat

Acest pătrat va fi extrudat 25mm in modulul Part Design cu ajutorul instrumentului Pad

rezultând figura următoare

Fig.2.2 Extrudarea unui patrat

Se selecteaza suprafata superioara (Pad1) si se traseaza un cerc in modulul Sketcher care se va

extruda cu 4 [mm]rezultand piesa din fig urmatoare

2


Fig. 2.3. Extrudarea (Pad) unui cerc pentru obtinerea unui cilindru

Pe suprafata superioara se traseaza in modulul Sketch un cerc concentric cu cel anterior cu

diametrul de 22 [mm] ce se va extruda 6.5 [mm]rezultand figura urmatoare.

Fig. 2.4. Obţinerea partii cilindrice Φ22 [mm]

Pe suprafata laterala a cilindrului se traseaza un cerc de diametru 4[mm] in modulul Sketch in

planul XZ

2


Fig.2.4. Desenarea unui cerc in plan lateral

Acest cerc va deveni o gaura cu ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad si vom obtine figura

urmatoare

Fig.2.5. Obtinerea unei gauri laterale

Pe suprafata superioara se traseaza un cerc concentric cu cel anterior cu diametrul de 10

[mm].Se va reveni in modulul Pad unde se va crea o gaura de 22 [mm] adincime cu ajutorul comenzii

Hole. Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor crea tesiturile aferente ultimelor doua extrudari rezultand

fig urmatoare

2


Fig.2.6.Obtinerea unei gauri si a tesiturilor cilindrilor extrudati

Pe suprafata superioara a primei extrudari Pad1 in modulul Sketch se traseaza 2 cercuri

concentrice,care mai apoi vor deveni gauri cu ajutorul comenzii Hole, primul cu diametrul de 8.5 mm

si adancime pe toata lungimea piesei si al doilea cu diametrul de 15 mm si adancime de 10 mm ca in

fig urmatoare

Fig.2.7.Obtinerea unei gauri Φ8.5[mm]

Cu ajutorul comenzii Rectangular Pattern se va copia aceasta gaura la 60 [mm] distanta intre

centrele celor doua simetric fata de planul XZ rezultand figura urmatoare

2


Fig.2.8.Obtinerea unei gauri simetrice fata de planul XZ

Tot pe suprafata superioara a primei extrudari respectiv Pad1 se vor creea doua profile

predefinite cu ajutorul comenzii Cilindrical Elongated Hole in modulul Sketch ca in figura

Fig.2.9.Desenarea profilelor predefinite

Cele doua profile predefinite vor deveni doua gauri alungite pe o adancime de 3 [mm] cu

ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad ca in figura urmatoare

2


Fig.2.10.Obtinerea a doua gauri alungite

Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor tesi colturile piesei dupa cum urmeaza

Fig.2.11.Tesirea colturilor

Urmeaza apoi tesirea muchiilor suprafetei rezultate din prima extrudare cu un unghi de 45

grade si lungime de 1,5 [mm] cu ajutorul comenzii Chamfer ca in fig urmatoare

2


Fig.2.12.Tesirea muchiilor

Urmeaza apoi tesirea muchiilor gaurilor obtinute cu comenzile Hole si Pocket cu un unghi de

45 grade si lungime de 0.5[mm] ca in fig urmatoare

Fig.2.13.Tesirea muchiilor gaurilor

Piesa rezultata este reprezentata in figura urmatoare

2


a) b)

Fig. 2.14.Piesa finita în 2 vederi

2


CAPITOLUL 3

MODELAREA SEMIFABRICATULUI

Semifabricatul are urmatoarele dimensiuni:

-Lungime-85[mm]

-Latime-85[mm]

-Inaltime-40[mm]

In modulul Sketcher se traseaza un patrat cu latura de 85[mm]ca in fig urmatoare:

Fig.3.1. Trasarea unui patrat cu latura de 85[mm]

Acest patrat se extrudeaza 40[mm] in modulul Pad cu ajutorul instrumentului Pad ca in fig

urmatoare:

2


Fig.3.1.Extrudarea patratului cu 40[mm]

2


CAPITOLUL 4

ITINERARIUL TEHNOLOGIC

Alegerea materialului:OL37

Alegerea semifabricatului:

-Lungime-85[mm]

-Latime-85[mm]

-Inaltime-40[mm]

Prinderea 1:-frezare plana

-frezare dupa contur

Prinderea 2:-frezare plana

-frezare prismatica

-centruire

-gaurire

-lamare


-gaurire



-tesire

-tesire



Prinderea 3:-centruire

-gaurire

-filetare

2


CAPITOLUL 5

SIMULAREA PRELUCRARILOR MECANICE

Simularea prelucrarii prin frezare planaPentru simularea prelucrarii se formeaza un ansamblu (Product) din cele doua piese, cea finita

si semifabricatul.Din meniul Start –Mechanical Design –Assembly Design se deschide o noua sesiune

de lucru unde se adauga cele doua piese cu ajutorul optiunii Existing Component din meniul Insert.

Fig.5.1.Ansamblu din semifabricat(transparent) si piesa finita

Reprezentarea transparenta a semifabricatului sa realizat prin alegerea optiunii Properties din

meniul contextual afisat la efectuarea unui click dreapta.In tab-ul Graphic se bifeaza optiunea

Transparency si se alege valoarea transparentei cu ajutorul cursoruluica in fig urmatoare:

2


Fig.5.2.Optiunea Transparency pentru semifabricat

Se initializeaza modulul Prismatic Machining din meniul Start ca in figura urmatoare

Fig.5.3. Alegerea modulului Prismatic Machining

In prinderea 1 se va executa o frezare plana a semifabricatului cu ajutorul icoanei Facing din

bara de unelte Tool Bar de unde se va deschide o fereastra de dialog ca in figura urmatoare:

2


Fig.5.4.Fereastra de dialog frezare Fig.5.5.Selectia suprafetelor de inceput si

sfartit de frezare

In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest caz se

va numi Frezare plana1.

In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),Zig-

Zag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Back and Forth(frezare inainte-inapoi).Se opteaza pentru cea

de-a treia optiune cu 2 treceri ca in figura 5.4

In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata de

inceput de prelucrare si suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in figura. 5.5.

2


Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare plana apoi se introduc

parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 50[mm], lungime totala L=30[mm],

diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.6

Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, fig. 5.7.

Fig.5.6. Alegerea sculei si dimensiunilor

acesteia

Fig. 5.7. Modul de apropiere a sculei de

semifabricat

In fig. 5.8. se prezintă parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare

plana.

2


Fig. 5.8. Parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare plana

In fig. 5.9. se prezintă simularea prelucrarii prin frezare plana.

Fig. 5.9. Simularea prelucrarii prin frezare plana

Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

2


Tot in prinderea 1 se va realiza o frezare dupa contur; diferenţa fata de frezarea plana este ca se

defineste o curba directoare pe care o va urmari freza, fig. 5.10.

In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),Zig-

Zag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Helix.Se opteaza pentru prima optiune cu 2 treceri ca in figura

5.11.

Fig.5.10. Definirea unei curbe directoare si

alegerea suprafetelor de frezare

Fig. 5.11. Alegerea modului si numarului de

trecere a sculei

Din tab-ul pentru definirea sculei se alege scula si dimensiunile acesteia ca in figura urmatoare

5.12

2



acesteia

Fig. 5.13. Definirea parametrilor regimului de

aschiere

In figura 5.13. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere

In figura 5.14. este prezentat modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricat din tab-ul

Macro

2


Fig.5.14 Modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricat

In fig. 5.15. se prezintă simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

Fig. 5.15. Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

2


Simularea prelucrarii prin frezare plana

In prinderea 2 simularea frezarii plane se face analog simularii din prinderea 1.

Fig.5.16. simularea frezarii plane din prinderea 2

In continuare se executa o frezare prismatica cu ajutorul instrumentului Prismatic Roughing din

bara de instrumente.

In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest caz se

va numi Frezare prismatica1.

In meniul de strategie se pot selecta optiunile pentru deplasarea sculei ca in fig 5.16.In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata de inceput de prelucrare si

suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in figura. 5.17.

2


Fig.5.16. Selectarea optiunilor pentru

deplasarea sculei

Fig.5.17.Selectia suprafetelor de inceput si

sfartit de frezare

Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare prismatica apoi se introduc

parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 25[mm], lungime totala L=100[mm],

diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.18

In fig. 5.19. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere

2



acesteia

Fig. 5.19. Definirea parametrilor regimului

de aschiere

Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si modul de

retragere al sculei dupa prelucrare.

In fig 5.20 este prezentata simularea prelucrarii prin frezare prismatica

2


Fig.5.20.Simularea prelucrarii prin frezare prismatica

In mod analog se va realiza urmatoarea operatie de frezare prismatica a carei simulare este

prezentata in figura 5.21.

Fig.5.21.Simularea prelucrarii prin frezare prismatica

2


Simularea prelucrarii operatiei de centruire

In continuare se va executa operatia de centruire cu sjutorul instumentului Spor Drilling din

bara de instrumente.In fereastra de dialog aparut in campul name se va denumi operatia de

prelucrare.In acest caz vom trece Centruire1.

In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra piesei

burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), iar in campul Depth Mode se selecteaza optiunea By

tip(Dt) ca in figura.5.22.

In tab-ul pentru definirea sculei se aleg parametrii geometrici ai sculei ca in figura 5.23.

Fig.5.22. Alegerea modului de apropiere al

sculei

Fig. 5.23. alegerea parametrilor geometrici ai

sculei de aschiere

In fig. 5.24. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere.

2


Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si modul de

retragere al sculei dupa prelucrare fig 5.25.

Fig.5.24. Modul de definire a parametrilor

regimului de aschiere

Fig. 5.25.Alegerea modullui de apropiere si

de retragere a sculei de semifabricat

In fig 5.26 este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat

2


Fig 5.26. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.27.este prezentata simularea operatiei de centruire

In fig. 5.27.Simularea prelucrarii operatiei de centruire

2


Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

In continuare se va executa operatia de gaurire cu ajutorul instumentului Drilling din bara de

instrumente.operatia se va realiza similar operatiei de centruire cu cateva deosebiri in tab-ul Strategy si

in tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat.

In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra piesei

burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), in campul Depth Mode se selecteaza optiunea By

tip(Dt), iar in campul Breaktrough(B)(pana la 5mm va inainta burghiul dupa strapungerea piesei) si

implicit deplasarea sculei ca in figura.5.28

In tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat se vor defini diametrul

gaurii, adancimea,etc. Ca in figura.5.29

Fig.5.28. Deplasarea sculei Fig. 5.29. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.30 este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire

2


In fig. 5.30 Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

2


Simularea prelucrarii de lamare

In continuare se va realiza operatia de lamare cu ajutorul instrumentului Counter Boring din

bara de instrumente.In fereastra de dialog aparuta tab-urile pentru definirea sculei, definirea

parametrilor regimului de aschiere precum si macro sunt definite similar procedeului de prelucrare

prin gaurire prezentat anterior.

In figura 2.31.este prezentat tab-ul pentru definirea traseului sculei

In figura 2.32. este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrare de unde reies si

parametrii geometrici ai operatiei.

Fig.5.31. Definirea traseului sculei Fig. 5.32. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.33. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin lamare

2


Fig 5.33. Simularea operatiei de prelucrare prin lamare

2


Simularea prelucrarii de frezare dupa contur

Prelucrarea de frezare dupa contur se va realiza similar prelucrarii de frezare dupa contur

descris la prinderea 1 a semifabricatului.

In figura 5.34. este prezentata simularea frezarii dupa contur.

Fig 5.34. Simularea frezarii dupa contur

2





In figura 5.35. este prezentata simularea frezarii dupa contur

Fig 5.35. Simularea frezarii dupa contur

2


Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

Simularea prelucrarii operatiei de gaurire se face similar operatiei de gaurire prezentata

anterior.

In figura.5.36. este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire

Fig 5.36 Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

2






Fig 5.37. Simularea prelucrarii operatiei de frezare dupa contur

2







2


Simularea prelucrarii operatiei de tesire

Cu ajutorul instrumentului Counter Sinking din bara de instrumente se vor realiza tesirile

gaurilor.In fereastra de dialog aparuta in tab-ul pentru definirea traseului sculei se defineste traseul

precum si distanta fata de piesa pana la care scula inainteaza cu avans rapid ca in figura5.40.

In tab-ul pentru definirea suprafetelor de lucru se aleg parametrii geometrici ai tesirii ca in

figura 5.41

Fig.5.40. Definirea traseului sculei Fig. 5.41. Definirea suprafetei de prelucrat

In tab-ul pentru alegerea sculei se definesc parametrii geometrici ai sculei care in acest caz

este o freza ca in figura 5.42

2


In figura 5.43 este prezentat tab-ul pentru definirea parametrilor regimului de aschiere

Fig.5.42. Definirea parametrilor geometrici ai

sculei

Fig. 5.43. Definirea parametrilor regimului

de aschiere

In figura 5.44. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire

2


Fig 5.44. Simularea prelucrarii operatiei de tesire

2


Simularea prelucrarii operatiei de tesire

In continuare se va realiza tesirea gaurii centrale printr-o prelucrare similara cu cea prezentata

anterior

In figura 5.45. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire

Fig 5.46. Simularea prelucrarii operatiei de tesire

2







2


Simularea prelucrarii de centruire

Prelucrarea de centruire se va realiza similar prelucrarii de centruire descris la prinderea 2 a

semifabricatului.

In figura 5.49. este prezentata simularea operatiei de centruire

Fig 5.49. Simularea prelucrarii operatiei de centruire

2


Simularea prelucrarii de gaurire

Prelucrarea de gaurire se va realiza similar prelucrarii de gaurire descris la prinderea 2 a

semifabricatului.

In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de gaurire

Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

2


Simularea prelucrarii de filetare

Prelucrarea de filetare se va realiza similar prelucrarii de filetare descris la prinderea 2 a

semifabricatului.

In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de filetare

Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de filetare

2


CAPITOLUL 6

CONCLUZII

Lucrarea incepe cu o scurta introducere a programului Catia, o descriere a modulelor

implementate in program.

Sa continuat cu prezentarea modului de modelare tridimensionala a piesei utilizandu-se

instrumentele de modelare.

De asemenea s-a moselat tridimensional semifabricatul.

S-a realizat un ansamblu format din cele doua piese, eca finita si semifabricatul.

S-a prezentat ulterior simularile prelucrarilor necesare obtinerii piesei finite din semifabricat.

Prelucrarile sau realizat pe o masina in 3 axe.pentru obtinerea piesei au fost necesare 3 prinderi.

S-a realizat desenul de executie cu ajutorul modulului Catia Drafting.

Acest mod de lucru prezinta avantajul ca la schimbarea dimensiunilor piesei de prelucrat, se

pot modifica usor parametrii definitorii ai simularilor, fiind posibila obtinerea codului necesar

prelucrarii piesei

2


BIBLIOGRAFIE

A. Cărţi

1. Ghionea I.G.-Module de proiectare asistata in CatiaV5 cu aplicatii in constructia de masini, editura

Bren, Bucuresti,iulie2004

2. Ghionea I.G-Proiectare asistata in Catia V5.Elemente teoretice si aplicati, editura

Bren,Bucuresti,iunie2007;

3. Teoria si practica sculeler aschietoare, ed.Didactica si Pedagogica,Sibiu,1994;

4. Marin D-Desen tehnic.Elemente de proiectare,ed. Bren, Bucuresti,2007

B. Adrese pagini web

1. www.catia.ro

2. www.catiaonline.com

3. www.3ds.com

4. www.cadromania.net

2

http://www.cadromania.net/

http://www.3ds.com/

http://www.catiaonline.com/


Anexa 1

Desen de executie

2


Anexa 2

Secventa program CNC

;======================================================

;=== cPost Standard PP for SINUMERIK 840 D ===

;======================================================

N10 G0 G90 G40

N20 G17

N30 ;=============== TOOL CHANGE =================

N40 ; DESC : T1Freza D 50

N50 ;=============================================

N60 T1 M06

N70 D1

N80 G0 G90 G40 G17

N90 G94 F1000 S70 M3

N100 G64 SOFT

N110 G0 X35 Y0 Z129

N120 G0 Z69

N130 G1 Z-1 F300 G94

N140 X-120 F1000

N150 Y-17

N160 X35

N170 Y-34

N180 X-120

N190 Y-51

N200 X35

N210 Y-68

2


N220 X-120

N230 Y-85

N240 X35

N250 G0 Z60

N260 G0 Y0

N270 G0 Z-2

N280 G1 X-120

N290 Y-17

N300 X35

N310 Y-34

N320 X-120

N330 Y-51

N340 X35

N350 Y-68

N360 X-120

N370 Y-85

N380 X35

N390 G0 Z60

N400 G0 Y0

N410 G0 Z-2.5

N420 G1 X-120 F0

N430 Y-17

N440 X35

N450 Y-34

N460 X-120

N470 Y-51

N480 X35

N490 Y-68

N500 X-120

N510 Y-85

N520 X35

2


N530 Z67.5 F1

N540 G0 Z127.5

N550 M5 M9

N560 M30

2

proiectarea asistata de calculator si analiza cnc a unei piese pentru fixare bucsa

Documents