proiect miscare

8/19/2019 proiect miscare

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-miscare 1/5

Universitatea A. I. Cuza, Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Kinetoterapie si Motricitate Speciala

Referat pentru psihopedagogie

rofesor! opovici Studenti! "rindusa #udor

Florea Madalina Ionela

Musteata Florin

Snegur Cristian



Cuprins

I. #erapia prin $iscare

I. #erapia prin $iscare%dans



Miscarea este o $odalitate universala de co$unicare si o parghie a dezvoltarii, incepand

de la nivelul senzorio%$otor, pana la cel relational. #oate persoanele se $isca intr%un fel sau

altul, iar cele cu cerinte educationale speciale nu fac e&ceptie. Unele persoane cu diza'ilitati nu

au un li$'a( ver'al adecvat dezvoltat, dar detin un adevarat li$'a( al $iscarilor) astfel,co$unicarea non%ver'ala este un $od eficient de contact. utine e&periente angreneaza atat de

'ine persoana, in totalitatea ei, precu$ o face dansul! corpul, e$otiile si intelectul.

Miscarea i$preuna cu altii, in acelasi rit$, de o'icei, a(uta la for$area relatiilor. *atorita

co$unicarii prin $iscare, individul devine $ai constient de propria persoana si $ult $ai capa'il

de a interactiona cu ceilalti. rin tehnicile folosite, terapeutul lucreaza pe dezvoltarea increderii

si a relatiilor.

Sche$a corporala este unul din conceptele funda$entale in dezvoltarea u$ana. Schilder

+-/0 defineste sche$a corporala ca fiind o i$agine tridi$ensionala a propriului nostru corp pecare ne%o for$a$ in $inte, felul in care ne percepe$ corpul. Fara sche$a corporala, structurile

psihice necesare reprezentarii si$'olice a altor lucruri nu se pot for$a, atata ti$p cat ele depind

de achizitiile anterioare.

Cu cat sche$a corporala este $ai 'ine conturata, cu atat $ai clara este si diferentierea de

$ediu si de ceilalti. Aceasta diferentiere este necesara pentru dezvoltarea unor relatii. *e aceea,

$iscarea si sche$a corporala sunt doua preocupari $a(ore pentru terapeuti.

Un principiu de 'aza este sinteza aspectelor fizice si relationale ale $iscarii. 1u arei$portanta care a'ilitati fizice sunt centrale, ci pri$ordial este punerea accentului pe dezvoltarea

relatiilor intre oa$eni. Schi$'arile co$porta$entale au loc prin, si sunt sustinute de relationarea

interpersonala cu pacientii prin $iscare. Schi$'arile se$nificative care au loc la nivelul $iscarii

pot afecta functionarea glo'ala. *e aceea, prin e&tinderea repertoriului de $iscare al unui

pacient, ii furniza$ $ai $ulte posi'ilitati de dezvoltare a achizitiilor ce%i per$it sa inteleaga si

sa faca fata $ediului. In aceasta $unca, i$portant este procesul in sine si nu produsul lui.

2 i$portanta $a(ora o are constientizarea eu%lui corporal pentru organizarea i$pulsurilor

si internalizarea controlului. acientii tre'uie sa% si inteleaga propriile corpuri si capacitatea lor de $iscare inainte de a putea face fata cerintelor e&terioare ale $ediului.

Folosirea oglinzii este o $etoda de reflectare +insa nu si de i$itare a $iscarilor celorlalti0

ce furnizeaza un $od de intelegere a e&perientelor, la nivel corporal. Aceasta $etoda nu ofera

doar infor$atii i$portante despre pacient, altfel nedescoperite, ci, de ase$enea, trans$ite

acestuia ca $esa(ul este vazut si acceptat asa cu$ este.



Aceasta acceptare, de cele $ai $ulte ori, $uta atentia pacientului de la sti$ulii interni la

cei din $ediu, care $ai apoi va duce la cresterea interactiunilor. #erapeutul nu tre'uie sa fie pus

in fata oglinzii atunci cand nu detine controlul co$porta$entului sau, sau cand actiunea nu ofera

posi'ilitatea pentru o schi$'are pozitiva. e $asura ce 3inetoterapeutul cunoaste pacientul,

acesta va fi capa'il sa detecteze inceputul starii de agitatie si poate structura sedinta in asa fel

incat sa evite pierderea controlului.

2glinda poate fi folosita in conte&tul grupului, de e&e$plu atunci cand terapeutul alege un

anu$it cantec, activitate sau un anu$it spri(in care reflecta energia si dina$ica grupului.

Specialistul incearca intotdeauna sa realizeze o at$osfera consistenta si plina de

acceptare, in ti$pul sedintelor de terapie prin $iscare si dans. *eseori, acest proces este unul

lent ce se desfasoara 4n conditiile i$puse de pacient. 2data cu reflectarea in oglinda vor avea loc

si contactul vizual, atingerea, vocalizarea, actiuni rit$ice, $uzica, diferite $odalitati de spri(in si

o varietate de activitati senzorio%$otorii) toate acestea contri'uind la construirea unei relationari

si, de ase$enea, la sche$a corporala.

#erapia prin $iscare, care tre'uie sa fie efectuata lent, fara incordare, eli$ina rigiditatea

$usculara, destinde articulatiile, i$'unatateste respiratia si circulatia. Se aplica siste$atic,

asupra intregului corp, incepand de la cap pana la varful degetelor de la picioare. Sesiunea de

terapie sau autoterapie nu tre'uie confundata cu incalzirea din ti$pul antrena$entelor sportive5

In pri$ul rand durata unui 6antrena$ent7 terapeutic dureaza ora% ora (u$atate si nu

%8/ de $inute. Apoi rit$ul in care se e&ecuta este unul lent, fara $iscari rapide. ulsul nu

tre'uie sa se $areasca, si intotdeauna e&ercitiile sunt insotite de e&ercitii de respiratie +inspira$

profund, tine$ respiratia cateva secunde, e&pira$ profund0.

Kinetoterapia poate fi efectuata in prezenta si cu a(utorul unui 3inetoterapeut sau

individual, daca aveti 'aga(ul necesar de cunostinte. ot fi folosite accesorii variate! corzi

elastice, $ingi de fit'all, salteluta +care asigura o suprafata 'una pentru rostogoliri sau e&ercitiiin patrupedie0, spalier, $ingi antistress sau $edicinale.

rezenta$ in continuare cateva tipuri de e&ercitii care detensioneaza $usculatura, redand

supletea si rela&area de care fiecare pacient are nevoie!

. e&ercitii de rotire +a capului, u$erilor, 'ratelor, trunchiului, 'azinului, etc.0,

8. e&ercitii de intindere +gat, 'rate, ante'rate, ga$'e etc.0,

9. e&ercitii de torsiune +a trunchiului0,

:. e&ercitii de rostogolire +e&ercitii foarte 'une pentru coloana0,

. e&ercitii de aplecare, ridicare +'rate, picioare, spate, u$eri0,



;. e&ercitii de atarnare, apasare sau strangere +6fluturas7 pentru interiorul coapselor, $ingi

antistress pentru pal$e0.

Miscarile se efectueaza lent, cat $ai a$plu +full range of $otion0 si cat $ai cursiv, fara pauza.

proiect miscare

Documents