Proiect Proiect

organizat de organizat de

Scoala cu Scoala cu

claseleclasele I-VIII I-VIII

nr.6 “Anisoara nr.6 “Anisoara

Odeanu” Odeanu”

LugojLugoj,, in in

parteneriat cu parteneriat cu

Scoala cu Scoala cu

claseleclasele I-IV I-IV

Surducu MicSurducu Mic

Pentru a Pentru a celebra celebra intr-un intr-un mod mod placut si

placut si educativ educativ ““Ziua Ziua Pamantul

Pamantuluiui””

Prof. coordonatori:

Prof. Liviu Durut

Prof. Luciana Bot

Prof. Dana Tipei

Prezentare realizata de Prezentare realizata de elevii:elevii:Maranescu EmanuelaMaranescu Emanuela c clasa a VII-a Blasa a VII-a B – coordonator echipa– coordonator echipa

Boanches RoxanaBoanches Roxana c clasa a VII-alasa a VII-a

Bosioc AndreeaBosioc Andreea c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Iorgovan OanaIorgovan Oana c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Drăgoi RalucaDrăgoi Raluca c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Zgriba AlexandruZgriba Alexandru c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Prezentare realizata de Prezentare realizata de elevii:elevii:Maranescu EmanuelaMaranescu Emanuela c clasa a VII-a Blasa a VII-a B – coordonator echipa– coordonator echipa

Boanches RoxanaBoanches Roxana c clasa a VII-alasa a VII-a

Bosioc AndreeaBosioc Andreea c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Iorgovan OanaIorgovan Oana c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Drăgoi RalucaDrăgoi Raluca c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

Zgriba AlexandruZgriba Alexandru c clasa a VII-a Blasa a VII-a B

OrganizareOrganizare- Plecarea din Lugoj la ora 8.

- Vizitarea Casei Memoriale Traian Vuia.

- Intalnirea cu elevii Scolii din Surducu Mic, prezentarea portului si obiceiurilor populare.

- Interviu cu dl. Jurjescu, seful Barajului Surduc.

- Vizita la Manastirea Fardea.

- Vizita la Biserica de lemn din Zolt.

- Drumetie de cca. 2 ore pana la Manastirea Luncani, prin Luncanii de Sus- interviu cu Maica Stareta.

- Turul Lacului Surduc.

- Intoarcerea la Lugoj, la ora 18.

- Plecarea din Lugoj la ora 8.

- Vizitarea Casei Memoriale Traian Vuia.

- Intalnirea cu elevii Scolii din Surducu Mic, prezentarea portului si obiceiurilor populare.

- Interviu cu dl. Jurjescu, seful Barajului Surduc.

- Vizita la Manastirea Fardea.

- Vizita la Biserica de lemn din Zolt.

- Drumetie de cca. 2 ore pana la Manastirea Luncani, prin Luncanii de Sus- interviu cu Maica Stareta.

- Turul Lacului Surduc.

- Intoarcerea la Lugoj, la ora 18.

ObiectiveObiectiveObiectiveObiective- Informarea si responsabilizarea elevilor cu privire la dezvoltarea si promovarea turismul local;

- Formarea unor capacitati cognitive interdisciplinare prin imbinarea unor notiuni de geografie, istorie, etnografie, religie, informatica si fizica.

- Formarea unor deprinderi de observare si sesizare a unor aspecte ecologice de degradare si poluare a mediului.

- Promovarea interactionarii prin comunicare cu elevii si profesorii altor scoli.

Data desfășurării: 23 aprilie 2010

Scop: Activitate practica transdisciplinara in cadrul proiectului Ziua Pământului

Activități:

plecare din Lugoj, ora 8 vizitarea Casei Memoriale Traian Vuia intalnire cu elevii scolii din Surducul Mic,

prezentarea portului si obiceiurilor populare

interviu cu d-nul Jurjescu, sef baraj Surduc vizita la Manastirea Fardea vizita Biserica de lemn din Zolt drumetie de cca. 2 ore la Manastirea

Luncani, prin Luncanii de Sus, interviu cu Maica Stareta

turul Lacului Surduc intoarcerea la Lugoj, ora 18

Obiective:

informarea si responsabilizarea elevilor cu privire la dezvoltarea si promovarea turismului local

formarea unor capacitati cognitive interdisciplinare prin imbinarea unor notiuni de geografie, fizica, etnografie, religie, istorie, TIC

formarea unor deprinderi de observare si sesizare a unor aspecte ecologice de degradare si poluare a mediului

promovarea dialogului si comunicarii cu elevii altor scoli

Elevi participanți: Bancu Cătălin Clasa a VIII-a B Cebuc Andreea Clasa a VIII-a B Mustată Andrada Clasa a VIII-a B Oarga Adelina Clasa a VIII-a B Hedre Medana Clasa a VIII-a B Pasculescu Patricia Clasa a VIII-a B Constantinescu Alexandru Clasa a VIII-a B Lepa Daniel Clasa a VIII-a B Balinte Marius Clasa a VIII-a B Mateica Miruna Clasa a VIII-a D Boanches Roxana Clasa a VII-a B Bosioc Andreea Clasa a VII-a B Iorgovan Oana Clasa a VII-a B Maranescu Emanuela Clasa a VII-a B Drăgoi Raluca Clasa a VII-a B Zgriban Alexandru Clasa a VII-a B Profesori coordonatori:

prof. Liviu Duruț- prof. istorie prof. Luciana Bot – prof. geografie prof. Dana Tipei – prof. fizica, TIC Parteneri: Instit. Ionel Crîsciu - Școala cu clasele I-IV Surducul Mic Educ. Smaranda Crîsciu – Grădinița Surducul Mic

Organizator: Școala cu clasele I-VIII Nr.6 „Anișoara Odeanu” Lugoj

Partener: Școala cu clasele I-IV

Surducul Mic

Manastirea Fardea

Lacul Surduc

Monumentul Traian Vuia

Manastirea Zolt

Manastirea Luncanii de Sus

Lacul Lacul SurducSurduc

Ora 8 – plecam din Ora 8 – plecam din Lugoj si … in Lugoj si … in

asteptarea primei ore asteptarea primei ore de curs ... de curs ...

Ora 8 – plecam din Ora 8 – plecam din Lugoj si … in Lugoj si … in

asteptarea primei ore asteptarea primei ore de curs ... de curs ...

Dupa plecarea din Lugoj,

prima oprire a fost in comuna

Traian Vuia.

Aici am putut vedea, la Caminul Cultural, cateva

fotografii din timpul vietii si

activitatii acestuia si am aflat ca de mic,

Vuia a fost pasionat de

zbor. El a fost condus de visul de a

concepe un obiect mai greu decat

aerul, care sa se poata ridica

de la sol.

Dupa plecarea din Lugoj,

prima oprire a fost in comuna

Traian Vuia.

Aici am putut vedea, la Caminul Cultural, cateva

fotografii din timpul vietii si

activitatii acestuia si am aflat ca de mic,

Vuia a fost pasionat de

zbor. El a fost condus de visul de a

concepe un obiect mai greu decat

aerul, care sa se poata ridica

de la sol.

Fotografii din timpul Fotografii din timpul activitatii lui Train Vuiaactivitatii lui Train Vuia Fotografii din timpul Fotografii din timpul activitatii lui Train Vuiaactivitatii lui Train Vuia

Macheta prototip Macheta prototip Macheta prototip Macheta prototip

Am mai aflat de asemenea ca aceasta comuna care ii poarta numele, nu este cea in care el s-a nascut, si cea in care a facut

primii ani de scoala, el fiind nascut in Surducu Mic.

Am mai aflat de asemenea ca aceasta comuna care ii poarta numele, nu este cea in care el s-a nascut, si cea in care a facut

primii ani de scoala, el fiind nascut in Surducu Mic.

Ajunsi la Scoala din Surducu Mic, cei mai “varstinici” elevi ne-au prezentat doua costume populare autentice, alcatuite din: ie, poale, catrante, brau si conci.

Ajunsi la Scoala din Surducu Mic, cei mai “varstinici” elevi ne-au prezentat doua costume populare autentice, alcatuite din: ie, poale, catrante, brau si conci.

Tot aici, am fost condusi la placa memoriala a lui Traian Vuia, care se afla chiar langa locul unde fusese amplasata odinioara casa in care s-a nascut acesta.

Domnul invatator de la Scoala din Surducu Mic, a fost deosebit de amabil si ne-a acordat un scurt interviu, pentru a primii raspuns la curiozitatile despre viata si motivatia lui Vuia, despre activitatea si realizarile sale.

Tot aici, am fost condusi la placa memoriala a lui Traian Vuia, care se afla chiar langa locul unde fusese amplasata odinioara casa in care s-a nascut acesta.

Domnul invatator de la Scoala din Surducu Mic, a fost deosebit de amabil si ne-a acordat un scurt interviu, pentru a primii raspuns la curiozitatile despre viata si motivatia lui Vuia, despre activitatea si realizarile sale.

Dupa Surducu Mic, am vizitat Barajul Surduc, unde Dl. Jurjescu, seful barajului s-a oferit sa ne spuna cate ceva despre acest baraj, despre functiile, beneficiile intretinerea si scopul barajului. Am aflat de asemenea despre recordul pe care il detine acesta, ca fiind cel mai mic baraj din tara, raportat la debitul de apa al lacului.

Dupa Surducu Mic, am vizitat Barajul Surduc, unde Dl. Jurjescu, seful barajului s-a oferit sa ne spuna cate ceva despre acest baraj, despre functiile, beneficiile intretinerea si scopul barajului. Am aflat de asemenea despre recordul pe care il detine acesta, ca fiind cel mai mic baraj din tara, raportat la debitul de apa al lacului.

In apropiere, am facut un popas la Manastirea Fardea, unde am aflat cate ceva despre viata sihastrica, despre ce inseamna sa faci ceva din nimic si despre apropierea de Dumnezeu

In apropiere, am facut un popas la Manastirea Fardea, unde am aflat cate ceva despre viata sihastrica, despre ce inseamna sa faci ceva din nimic si despre apropierea de Dumnezeu

Aici, una din maicute ne-a spus povestea manastirii inca in formare, raspunzandu-ne la micile curiozitati despre viata intr-o manastire.

Aici, una din maicute ne-a spus povestea manastirii inca in formare, raspunzandu-ne la micile curiozitati despre viata intr-o manastire.

In apropiere de Fardea se afla localitatea Zolt, a carei bijuterie este o biserica din lemn datand din sec. XVIII, ctitorita de catre Petru Obiada, in zilele imparatului Iosif al II-lea. Pictura este specifica zonei iar arhitectura este simpla, biserica fiind construita sub forma de nava, cu fata spre rasarit

In apropiere de Fardea se afla localitatea Zolt, a carei bijuterie este o biserica din lemn datand din sec. XVIII, ctitorita de catre Petru Obiada, in zilele imparatului Iosif al II-lea. Pictura este specifica zonei iar arhitectura este simpla, biserica fiind construita sub forma de nava, cu fata spre rasarit

„Zugrăvitu-s-a această sfântă sobovnicească şi apostolească biserică în zilele împăratului nostru Iosif al doilea şi prea blagoslovirea episcopului nostru...Timişoara, popa Mihai Popovici, Petru Obeadă, George Obeadă, Teodor Zugravul, Tănase din Lugoj, anul 1781.”

„Zugrăvitu-s-a această sfântă sobovnicească şi apostolească biserică în zilele împăratului nostru Iosif al doilea şi prea blagoslovirea episcopului nostru...Timişoara, popa Mihai Popovici, Petru Obeadă, George Obeadă, Teodor Zugravul, Tănase din Lugoj, anul 1781.”

Urmatorul pas al Urmatorul pas al excursiei noastre a fost excursiei noastre a fost o drumetie de cca. 3 o drumetie de cca. 3 ore, spre Manastirea ore, spre Manastirea Luncani, prin Luncanii Luncani, prin Luncanii de de SSus, in care am us, in care am putut observa flora si putut observa flora si relieful specifice zonei.relieful specifice zonei.

Urmatorul pas al Urmatorul pas al excursiei noastre a fost excursiei noastre a fost o drumetie de cca. 3 o drumetie de cca. 3 ore, spre Manastirea ore, spre Manastirea Luncani, prin Luncanii Luncani, prin Luncanii de de SSus, in care am us, in care am putut observa flora si putut observa flora si relieful specifice zonei.relieful specifice zonei.

Aici, la Manastirea Luncani, pe langa un peisaj desprins parca dintr-o galerie de arta, ne astepta si o poveste ce merita transmisa mai departe. Aceasta suna asa:

Aici, la Manastirea Luncani, pe langa un peisaj desprins parca dintr-o galerie de arta, ne astepta si o poveste ce merita transmisa mai departe. Aceasta suna asa:

“Demult, aici, traia o banda de haiduci. Neputand fi vazuti prin sate, acestea aveuo o informatoare, o batrana, careie ii dadeau o parte din prada in schimbul informatiilor despre familiile bogate.

Rand pe rand haiducii au fost prinsi.

Cu toate acestea, unul din ei a supravietuit, traind intr-o pestera timp de 15 ani, cu secretul locului unde se afla tot ce a strans banda in timpul activitatii sale. Dupa moartea acestuia, 3 tineri, descendenti ai lui, au ajuns la o pestera unde, presupuneau ei ca era de fapt comoara. Dupa cateva zile de sapaturi intense, au dat de un gol, dar, chiar in acel moment, “limbi de foc si strigate de diavoli au aparut, iar pestera s-a surpat.” spune singurul supravietuitor din cei 3, care a murit si el in spital dupa cateva zile de la incident.

Dupa ceva timp, cand manastirea era deja construita, un taran, mergand dupa lemne in padure si voind sa sparga un butuc, a descoperit o cruce chiar in inima ecestuia. El a dus butucul la manastire, unde se afla si acum.

Maicutele spun ca aceasta este inca o dovata ca locul manastirii a fost ales de catre Cel de Sus.

“Demult, aici, traia o banda de haiduci. Neputand fi vazuti prin sate, acestea aveuo o informatoare, o batrana, careie ii dadeau o parte din prada in schimbul informatiilor despre familiile bogate.

Rand pe rand haiducii au fost prinsi.

Cu toate acestea, unul din ei a supravietuit, traind intr-o pestera timp de 15 ani, cu secretul locului unde se afla tot ce a strans banda in timpul activitatii sale. Dupa moartea acestuia, 3 tineri, descendenti ai lui, au ajuns la o pestera unde, presupuneau ei ca era de fapt comoara. Dupa cateva zile de sapaturi intense, au dat de un gol, dar, chiar in acel moment, “limbi de foc si strigate de diavoli au aparut, iar pestera s-a surpat.” spune singurul supravietuitor din cei 3, care a murit si el in spital dupa cateva zile de la incident.

Dupa ceva timp, cand manastirea era deja construita, un taran, mergand dupa lemne in padure si voind sa sparga un butuc, a descoperit o cruce chiar in inima ecestuia. El a dus butucul la manastire, unde se afla si acum.

Maicutele spun ca aceasta este inca o dovata ca locul manastirii a fost ales de catre Cel de Sus.

Legenda haiducilor din Legenda haiducilor din Luncanii de susLuncanii de susLegenda haiducilor din Legenda haiducilor din Luncanii de susLuncanii de sus

Lacul Lacul SurducSurduc

Lacul Surduc, amplasat intr-o depresiune ingusta, este cel mai mare lac al judetului Timis, fiind localizat pe raza localitatilor Surducu Mic, Fardea si Matnic. Acesta a fost construit pentru aprovizionarea cu apa a zonei Timisoara, atenuarea viiturilor Gladnei, producerea energiei electrice, agrement.

Lacul Surduc, amplasat intr-o depresiune ingusta, este cel mai mare lac al judetului Timis, fiind localizat pe raza localitatilor Surducu Mic, Fardea si Matnic. Acesta a fost construit pentru aprovizionarea cu apa a zonei Timisoara, atenuarea viiturilor Gladnei, producerea energiei electrice, agrement.

Barajul Surduc a fost constuit in 1972 din anrocamente cu masca din beton armat. Inaltimea apei la baraj este de 23-29 m., inaltimea acestuia fiind de 34 m., avand o cota de 192-198 m

Barajul Surduc a fost constuit in 1972 din anrocamente cu masca din beton armat. Inaltimea apei la baraj este de 23-29 m., inaltimea acestuia fiind de 34 m., avand o cota de 192-198 m

Rezervatie mixata

Aceasta rezervatie are ca scop protejarea iletiofaunei si avifaunei, prevenirea unor activitati de exploatare, desfasurarea corecta a unor activitati educative/stintifice si de relaxare.

Dintre speciile protejate amintim:

Rezervatie mixata

Aceasta rezervatie are ca scop protejarea iletiofaunei si avifaunei, prevenirea unor activitati de exploatare, desfasurarea corecta a unor activitati educative/stintifice si de relaxare.

Dintre speciile protejate amintim:Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare şi cioc lung. Păsările se hrănesc în special cu animale mici acvatice, peşti, amfibii, etc. In general clocesc în colonii. În timpul perioadei de împerechere masculii fac un ritual pentru ademenirea femelei. Cuiburile sunt construite în arbori sau ascunse în stuf, ouăle

fiind clocite de ambii partneri. Puii nu eclozionează toţod ată.

Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare şi cioc lung. Păsările se hrănesc în special cu animale mici acvatice, peşti, amfibii, etc. In general clocesc în colonii. În timpul perioadei de împerechere masculii fac un ritual pentru ademenirea femelei. Cuiburile sunt construite în arbori sau ascunse în stuf, ouăle

fiind clocite de ambii partneri. Puii nu eclozionează toţod ată.

Bufnita are dimensiuni relativ mari.Vânează numai noaptea, se hrăneşte şi cu insecte. Culorile sale variază în funcţie de specie Are aripile lungi, iar coada şi picioarele sunt scurte. Ouăle sunt depuse în vizuini, scorburi dar şi liber pe sol sau în cuiburile altor păsări. Puii se nasc cu ochii şi cu urechile închise şi sunt acoperiţi cu un puf. Ei iau în primire hrana de la adulţi atunci când aceştia doar ating cu hrana capul şi colţul ciocului lor.

Bufnita are dimensiuni relativ mari.Vânează numai noaptea, se hrăneşte şi cu insecte. Culorile sale variază în funcţie de specie Are aripile lungi, iar coada şi picioarele sunt scurte. Ouăle sunt depuse în vizuini, scorburi dar şi liber pe sol sau în cuiburile altor păsări. Puii se nasc cu ochii şi cu urechile închise şi sunt acoperiţi cu un puf. Ei iau în primire hrana de la adulţi atunci când aceştia doar ating cu hrana capul şi colţul ciocului lor.

Barza neagra seamana bine cu ruda eu, Barza alba. Are penajul negru cu exceptia abdomenului. Se hraneste cu insecte si amfibieni. Isi construieste cuibul intr-un copac sigur, si depunde 3-4 oua albe, care eclozeaza in acelasi timp.

Barza neagra seamana bine cu ruda eu, Barza alba. Are penajul negru cu exceptia abdomenului. Se hraneste cu insecte si amfibieni. Isi construieste cuibul intr-un copac sigur, si depunde 3-4 oua albe, care eclozeaza in acelasi timp.

CodalbulCodalbul este o pasare de talie mare, putin activa, de culoare este o pasare de talie mare, putin activa, de culoare maro inchis si co ocoada alba, folosita la pastrarea directiei in maro inchis si co ocoada alba, folosita la pastrarea directiei in szor. Se hraneste cu pasari de apa. Femela depune 1-2 oua szor. Se hraneste cu pasari de apa. Femela depune 1-2 oua odata la 2 ani. Perechea de codalbia are mai multe cuiburi odata la 2 ani. Perechea de codalbia are mai multe cuiburi uriase pe care le alterneaza in decursul aniloruriase pe care le alterneaza in decursul anilor

CodalbulCodalbul este o pasare de talie mare, putin activa, de culoare este o pasare de talie mare, putin activa, de culoare maro inchis si co ocoada alba, folosita la pastrarea directiei in maro inchis si co ocoada alba, folosita la pastrarea directiei in szor. Se hraneste cu pasari de apa. Femela depune 1-2 oua szor. Se hraneste cu pasari de apa. Femela depune 1-2 oua odata la 2 ani. Perechea de codalbia are mai multe cuiburi odata la 2 ani. Perechea de codalbia are mai multe cuiburi uriase pe care le alterneaza in decursul aniloruriase pe care le alterneaza in decursul anilor

UliulUliul pasarar este o pasare rapida, cu cioc si pasarar este o pasare rapida, cu cioc si gheare puternice. Se hraneste cu pasari mici si la gheare puternice. Se hraneste cu pasari mici si la nevoie cu rozatoare. Femela depune 2-4 oua. nevoie cu rozatoare. Femela depune 2-4 oua. Aceasta cloceste incontinu in timp ce masculul Aceasta cloceste incontinu in timp ce masculul vaneaza pentru ea, si mai apoi si pentru pui pana vaneaza pentru ea, si mai apoi si pentru pui pana acestea nu mai sunt in grija mamei lor.acestea nu mai sunt in grija mamei lor.

UliulUliul pasarar este o pasare rapida, cu cioc si pasarar este o pasare rapida, cu cioc si gheare puternice. Se hraneste cu pasari mici si la gheare puternice. Se hraneste cu pasari mici si la nevoie cu rozatoare. Femela depune 2-4 oua. nevoie cu rozatoare. Femela depune 2-4 oua. Aceasta cloceste incontinu in timp ce masculul Aceasta cloceste incontinu in timp ce masculul vaneaza pentru ea, si mai apoi si pentru pui pana vaneaza pentru ea, si mai apoi si pentru pui pana acestea nu mai sunt in grija mamei lor.acestea nu mai sunt in grija mamei lor.

Pesti:Pesti:Pesti:Pesti:CrapulCrapul este un peste de apa dulce, semi-omnivor, atingant este un peste de apa dulce, semi-omnivor, atingant pana la 1,5 m si 40 kg. In luna mai-iunie, femela depune peste pana la 1,5 m si 40 kg. In luna mai-iunie, femela depune peste 1 milion de icre iar incubatia are loc peste 2-7 zile.1 milion de icre iar incubatia are loc peste 2-7 zile.

CrapulCrapul este un peste de apa dulce, semi-omnivor, atingant este un peste de apa dulce, semi-omnivor, atingant pana la 1,5 m si 40 kg. In luna mai-iunie, femela depune peste pana la 1,5 m si 40 kg. In luna mai-iunie, femela depune peste 1 milion de icre iar incubatia are loc peste 2-7 zile.1 milion de icre iar incubatia are loc peste 2-7 zile.

SomnulSomnul este activ mai ales noaptea, vaneaza in ape este activ mai ales noaptea, vaneaza in ape tulburi si se hraneste cu pesti si raci. Acesta este apt pt. tulburi si se hraneste cu pesti si raci. Acesta este apt pt. Trproducere la 4-5 ani. Femela depune icrele care Trproducere la 4-5 ani. Femela depune icrele care eclozeaza dupa 2-3 zileeclozeaza dupa 2-3 zile

SomnulSomnul este activ mai ales noaptea, vaneaza in ape este activ mai ales noaptea, vaneaza in ape tulburi si se hraneste cu pesti si raci. Acesta este apt pt. tulburi si se hraneste cu pesti si raci. Acesta este apt pt. Trproducere la 4-5 ani. Femela depune icrele care Trproducere la 4-5 ani. Femela depune icrele care eclozeaza dupa 2-3 zileeclozeaza dupa 2-3 zileŞalăulŞalăul este un peşte răpitor, trăieşte în apele cu un curs este un peşte răpitor, trăieşte în apele cu un curs domol. Depune icrele pe fundul apei, primăvara mai-iunie. domol. Depune icrele pe fundul apei, primăvara mai-iunie. Masculul va păzi icrele de alţi peşti, puietul devine apt de Masculul va păzi icrele de alţi peşti, puietul devine apt de reproducţie la de 2-5 ani.reproducţie la de 2-5 ani.

ŞalăulŞalăul este un peşte răpitor, trăieşte în apele cu un curs este un peşte răpitor, trăieşte în apele cu un curs domol. Depune icrele pe fundul apei, primăvara mai-iunie. domol. Depune icrele pe fundul apei, primăvara mai-iunie. Masculul va păzi icrele de alţi peşti, puietul devine apt de Masculul va păzi icrele de alţi peşti, puietul devine apt de reproducţie la de 2-5 ani.reproducţie la de 2-5 ani.Stiuca este un pradator de apa dulce, mai activ noaptea, Stiuca este un pradator de apa dulce, mai activ noaptea, care se hraneste cu pesti, broaste, serpi de apa sau chear care se hraneste cu pesti, broaste, serpi de apa sau chear alte stiuci mai mici. Femela depuna pana ½ mil icre, care alte stiuci mai mici. Femela depuna pana ½ mil icre, care eclozeaza simultan.eclozeaza simultan.

Stiuca este un pradator de apa dulce, mai activ noaptea, Stiuca este un pradator de apa dulce, mai activ noaptea, care se hraneste cu pesti, broaste, serpi de apa sau chear care se hraneste cu pesti, broaste, serpi de apa sau chear alte stiuci mai mici. Femela depuna pana ½ mil icre, care alte stiuci mai mici. Femela depuna pana ½ mil icre, care eclozeaza simultan.eclozeaza simultan.

Lacul Lacul SurducSurduc