Proiect la Managementul intretinerii si

reparatiilor mijloacelor de transport (MIRMT)

Nume student: Dionisie Filip

Data:

0

Cuprins

Capitolul I

Introducere. Mentenanta………………………………………………pag.2

Tema de proiect………………………………………………………..pag.4

Capitolul II

Rezolvarea problemelor…………………………………………………pag.5

Parcursul anual………………………………………………………..pag.5

Necesar manopera RC………………………………………………...pag.7

Necesar forta de munca si repartizarea pe meserii…………………...pag.8

Dimensionarea atelierului specializat………………………………….pag.11

Dimensionarea halei RC……………………………………………….pag.12

Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor………………………….pag.12

Concluzii……………………………………………………………….pag.15

Bibliografie…………………………………………………………….pag.16

1

Cap. I

Introducere

Mentenanta

Mentenanta reprezinta un obiectiv deosebit de important pentru Terotehnica

Automobilelor si se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere

tehnica si reparatii necesare automobilelor in conditiile unei expoatari tehnice cu

costuri cat mai reduse (fara a se afecta exploatarea comerciala); se urmareste

reducerea pana la eliminarea (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea

optima de realizare a sarcinilor automobilului.

Mentenanta se grupeaza in doua componente, astfel:

Mentenanta preventiva, care se poate programa si care trebuie sa asigure

mentinerea automobilului in stare tehnica normala de functionare prin

executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a

unor componente inainte de defectare previzibila (denumita

PREMENT=Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive )

Mentenata corectiva, care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de

defecarea unor componente (sau de unele evenimente rutiere), necesare

pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului (denumita CORaMENT)

Lucrarile de mentenata preventiva (PREMENT) cuprind operatii referitoare la

control-diagnosticare, starngere-fixare, reglaje si ungeri.

Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca

lubrifianti, filter (ulei, aer, combustibil si altele), curele de transmisie, lichide

2

speciale (antigel, frana, etc.) alte componente a caror integritate nu poate fi

neglijata pentru starea tehnica a automobilului.

Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive (PREMENT) poate fi

legiferata prin acte normative (pentru anumite tipuri de automobile) sau

recomandata de constructor.

Pentru autovehiculele fabricate in tara (cel putin pana in anul 1991) se poate

utiliza “Normativul pentru intretinere tehnica si reparatii curente pentru automobile

si remorci” aprobat prin Ordinul M.T.Tc. numarul 14/1983; informatiile din acest

act normativ sunt recomandate pentru utilizare didactica (cel putin) la intocmirea

proiectelor semestriale. Conform acestui act normativ, lucarile de mentenanta

preventive se nominalizeaza astfel:

CIZ – control si ingrijire zilnica ;

S - spalare – zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximetru,

autobuze, etc) sau la 300 Km echivalenti ;

RT1 – revizie tehnica de gradul 1 – periodicitate 2000 – 3000 Km

echivalenti ;

RT2 – revizie tehnica de gradul 2 - periodicitate 8000 – 1200 Km

echivalenti; se observa ca fiecare a 4-a revizie tehnica de gradul 1 devine RT2 ;

RTS – revizie tehnica sezoniera; se realizeaza de doua ori pe an, la fiecare

schimbare de sezon, ca luc+rari suplimentare la o revizie tehnica (RT1 sau RT2)

scadenta ;

SU – schimb de ulei; se refera la inlocuirea uleiului motor (4000 – 6000 Km

echivalenti), la inlocuirea lubrifiantilor din transmisie si sistemele hidraulice si la

lucrari de gresare.

In tabelul 1.1 sunt prezentate periodicitatile lucrarilor PREMENT in functie

de tipul automobilului conform normativului mentionat mai sus. Informatiile din

tabel sunt utile pentru scopul didactic al proiectului, dar sunt recomandabile si

pentru activitatea tehnica si economica de transport pentru automobile.

3

Pentru restul automobilelor se vor aplica recomandarile constructorilor

pentru lucrarile PREMENT (operatii, periodicitate, etc); daca aceste recomandari

nu se cunosc (nu se cunosc explicit), se pot aplica recomandarile din normativ.

Nerealizarea lucarilor PREMENT de catre detinatorul de automobile (in

scopul reducerii cheltuielilor pentru manopera si materiale) implica pierderile

acestuia privind fiabilitatea si raspunderi sporite pentru siguranta circulatiei pe

drumuri publice.

Daca se aplica sistemul de exploatare cu RK (reparatii capitale), se

precizeaza ca si asemenea lucrari sunt componente PREMENT.

Lucarile de mentenatnta corectiva (CORMENT) sunt neprogamabile si se

executa atunci cand sunt impuse de defectarea – uzura peste limite admise ale unui

component al automobilului sau de urmarile unui eveniment rutier, influenta

mediului, etc. cu scopul restabilirii tehnice si functionale ale automobilului.

Lucrarile CORMENT se regasesc in limbajul curent sub denumirea de reparatii

curente, dar si ca reparatii accidentale si/sau reconditionari.

Toate lucrarile de mentenata se executa in ateliere specializate, cu dotari

corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini – unelte), in spatii corespunzatoare

din punct de vedere al protectiei muncii si prevenirea – stingerea incendiilor;

aceste ateliere sunt deservite de personal de executie cu calificare profesionala

corespunzatoare (necesara).

Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala

continuua a deservantilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a

mentenantei automobilului si pentru reducerea cheltuielilor.

4

Cap. II

Rezolvarea problemelor

I=12

Sa se proiecteze atelierele pentru mentenanta preventiva (revizii tehnice,

schimb de ulei) a unui parc de NA= 180+i autobuze M.A.C. de 14,5m, cu o

activitate anuala caracterizata prin:

NA=180+12=192

CUP = 0.83 anual/zile lucratoare

PMZ = 195+i Km efectivi

PMZ=195+12=107 Km efectivi

Zona de lucru: transport in comun in Bucuresti

1. Parcursul anual

(Km echivalenti)

in care:

(Km echivalenti)

NA = numarul de autobuze aflat in parcul auto

CUP= coeficient de utilizare a parcului

PMZ= parcurs mediu zilnic

ZL = numar anual de zile lucratoare

CMD=categoria medie de drum

5

Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezinta raportul dintre numarul

de autobuze active si numarul de autobuze aflate in parcul inventar al unitatii de

transport intr-o anume perioada de timp (ora, zi, luna, an); la nivel anual, trebuie sa

se tina seama daca este precizat la zile calendaristice (365-366) sau la zile

lucratoare (asa cum este dat in aceasta tema).

Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat in Km efectivi sau in Km

echivalenti.

Numarul de zile lucratoare (ZL) reprezinta numarul de zile din anul luat in

calcul, din care se scad:

Numarul zilelor de duminica

Numarul zilelor de sambata (daca proiectantul a avut in vedere ca

saptamana de lucru se refera la cinci zile lucratoare)

Numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca

zile de sarbatoare (1-2 ianuarie, a doua zi de Paste, 1 Mai, 1

Decembrie, 25-26 Decembrie, etc.)

Se precizeaza ca numarul de zile lucratoare pentru autobuze (ZL) este diferit

si mai mare fata de numarul de zile lucratoare pentru un lucrator.

Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul

mediu zilnic sa fie transformat din Km efectivi in Km echivalneti tinandu-se seama

de:

Starea carosabilului – tabelul 3.1.3

Utilizarea autobuzului in localitati urbane – tabelul 3.1.2

Parcursul mediu zilnic (PMZ) exprimat in Km efectivi se imparte functie de

zona de lucru pe categorii de drum; fiecare segment a PMZ exprimat in Km

efectivi se face independent pentru fiecare situatie in parte.

Corectarile rezultate din calcul se insumeaza si prin raportarea rezultatelor la

parcursul mediu zilnic in Km efectivi, se obtine categoria medie de drum (CMD).

6

Parcursul anual (PA) astfel calculat reprezinta principalul element de

dimensionare in tema de proiect.

In calculul ce urmeaza vom tine seama ca:

Anul 2013 are 365 de zile

Saptamana de lucru are 5 zile lucratoare

Zilele libere datorate sarbatorilor legale (SL) sunt in numar de 6

autobuzele circula pe drumuri de diferite categorii astfel :

- 100+i/2 km pe strazile orasului (categoria II) – Di = 100+12/2=106;

- 95+i/2 km pe drumuri nationale (categoria I) – Di = 95+6=101.

PMZ = (100+i/2)*1 + (95+i/2)* 0,9 = km echivalenti

PMZ=106+(101*0,9)=106+90,9 =196,9 km echivalenti

NOTA: Pentru circulatia in municipiul Bucuresti se adauga sporul pentru circulatia

in localitati urbane “u” = 10%.

u = 196,9*10 / 100 = 19,69 km echivalenti

PMZ (in km echiv.) = km efectivi+ spor circulatie urbana in Bucuresti= 195(+12)

+ 19,69= 207+19,69=226,69 km echivalenti

CMD =226,69 /195(+12) =226,69/207 =1,095

Vom obtine:

PA=NA*CUP*PMZ*ZL*CMD

2. Productivitatea

7

Se refera la numarul de revizii tehnice si schimburi de ulei necesar realizat la

nivelul anului si respectiv, pe zile lucratoare.

In functie de tipul autobuzelor, cu informatiile din tabelul 1.1 se stabilesc

periodicitatile pentru RT1 – RT2 – RTS – SU; facand raportul dintre PA si

periodicitatea RT1, se obtin numarul anual de revizii tehnice:

Nr. anual de rev. Tehnice = PA/periodicitatea RT1

Nr. anual de rev. Tehnice =8944049,19/3000=2981,349

Cunoscand ca fiecare a IV-a RT1 devine RT2, rezulta ca 75% din nr anual

de revizii tehnice reprezentand nr anual de RT1, diferenta de 25% fiind nr anual de

RT2.

Numarul anual de RTS reprezinta dublul numarului de autobuze, cunoscut

fiind faptul ca RTS se executa de doua ori pe an, cu prilejul unei revizii tehnice

scadente in perioadele de timp stabilite de normativ

RT1=1938

RT2=646

RTS=360

Din raportul PA si periodicitatea SU se obtine nr anual de SU.

SU=PA/18000=8944049,19/18000=496,89

Avand necesarele anuale de RT1 –RT2 – SU, prin raportarea acestora la

numarul de zile lucratoare ZL pentru autobuze se obtine productivitatea zilnica

pentru RT1- RT2- SU.

3.3 Necesar forta de munca si repartizarea pe specializari

Se utilizeaza informatiile existente in tabelul 3.2.1. necesar de manopera

pentru intretinerea tehnica ( lucrari mecanice si electrice ) NM/RT si respectiv

pentru SU –NM/SU se obtin relatiile :

NM/RT = PA/1000*MNo/RT 34282,61=8944049,19/1000* MNo/RT

8

MNo/RT=8944049,19/1000/34282,61=34282,61/8944,049=3,83

NM/RT = 34282,61 ore om/an

MNo/RT = manopera normata pentru revizii tehnice

NM/SU = PA/1000*MNo/SU

4124,45=8944049,19/1000*MNo/SU

MNo/SU=8944049,19/1000/4124,45=4124,45\8944,049 =0,46

NM/SU=4124,45 ore om/an

Mno/SU = manopera normata pentru SU

Alegerea sistemului de lucru (manual/mecanizat) se face de proiectant in

functie de utilarea atelierului respectiv. In acest proiect avem de-a face cu un

atelier manual.

Se stabileste numarul de zile lucratoare pentru personalul din atelier cu

relatia :

(in zile lucratoare)

in care: CO = numar zile concediu de odihna- in functie de prevederile

contractului de munca ( se alege in intervalul 20-35 zile)

vom avea CO=25 zile

CM = numar zile concedii medicale (statistica 3-6 zile)

vom avea CM=5 zile

S-a considerat ca numarul de absente nemotivate va fi egal cu zero.

Programul anual de lucru pentru o persoana (in ore/an.om) se obtine cu

relatia :

9

Numarul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea lucrarilor

PREMENT se obtine cu raportul :

NP/RT=(NM/RT)/PAL (mecanici si electricieni)

NP/RT= 19,04 (20 mecanici si electricieni)

NP/SU=(NM/SU)/PAL ( ungatori, gresori )

NP/SU = 2,34 (2ungatori, gresori )

Numarul de personal angajat se obtin impartind rezultatul NP/RC cu raportul

ZLm/ZL; acest raport reprezinta un coeficient de utilizare a fortei de munca. Se

precizeaza ca personalul angajat se compune din personal efectiv (aflat in atelier

pentru executarea lucrarilor), personalul aflat in concedii de odihna si personalul

aflat in concedii medicale.

NTP/RT = (NP/RT)/CUFM

NTP/RT=19,04/0,88

NTP/RT = 19,04 – 21 mecanici si electricieni

NTP/SU=(NP/SU)/CUFM

10

NTP/SU=2,34 – 2 ungatori, gresori,

Impartirea personalului efectiv de la revizii tehnice (lucrari mecanice si electrice)

se face pe baza informatiilor statistice, astfel :

- 75% mecanici

- 25% electricieni, deci

NP/RT = 0.25*NP/RT electricieni + 0.75*NP/RT mecanici

- 5 electricieni

- 16 mecanici

3.4 Alegerea tipului de atelier si motivarea alegerii

Se realizeaza in functie de parcul de autobuze dat prin tema si de

productivitatea zilnica rezultata din calcul.

Atelierul de intretinere tehnica poate fi organizat sub forma unei linii in flux

sau atelier cu posturi de lucru infundate. Indiferent de tipul de atelier ales,

postul de lucru destinat lucrarilor SU va fi degrevat de alte lucrari. Se

recomanda ca atelierul de intretinere sa fie dotat la nivelul necesar pentru RT2.

Posturile de lucru unde se executa lucrari partiale inferioare ale

automobilului pot fi dotate cu elevatoare sau cu canale de vizitare ; canalele pot

fi de tip ingust, lateral sau combinat.

Canalele sunt bordurate longitudinal metalic (grosime 20-25mm) sau cu

beton armat ( grosimea 100mm) ; inaltimea bordurii nu trebuie sa depaseasca

150 mm. Lungimea, latimea si adancimea canalelor se determina in functie de

dimensiunile automobilului, de utilarea canalului si de destinatia postului.

Adancimea canalului depinde de lungimea automobilului ; recomandabil 1.4 –

1.5 m, pentru autoturisme si 1.2 - 1.3 m pentru autocamioane si autobuze.

3.5. Dimensionarea atelierului de intretinere tehnica.

11

Se realizeaza avand in vedere urmatoarele :

- alegerea facuta la problema anterioara

- dimensiunile autobuzului

- distanta fata de obstacole

- spatii ocupate de SDV-uri, instalatii si utilaje din dotarea atelierului.

Dupa stabilirea suprafetelor necesare. Se pot stabili dimensiunile atelierului

de intretinere tehnica, urmand a se intocmi desenul final.

Atelierul va fi unul de tipul linie in flux de tip II cu 3 posturi.

Dimensiunile exterioare ale unei autobuz sunt :

L= 14500 mm ; B = 2520 mm ; H=3200 mm.

Distantele dintre autobuz si obstacole se iau din tabel dupa cum urmeaza :

- intre partile laterale : 1,2 m

- intre autobuz si perete : 1,2 m

- intre autobuz si coloana : 0,7 m

- intre autobuz si o poarta spre exterior : 1,5 m

In functie de aceste valori se pot determina dimensiunile atelierului pentru

autobuzele din parc.

6. Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor

Listele prezentate in urmatoarele pagini reprezinta un minim necesar pentru

dotarea atelierelor de mentenanta.

In functie de tipul autobuzului impus prin tema si de stadiul actual in care a

evoluat, proiectantul poate completa lista prezentata in proiect, prezentand si

explicatiile corespunzatoare.

In dotarea unui atelier de mentenanta, se recomanda proiectantului sa aiba in vedere si

componentele sistemelor de protectie a muncii si prevenirea-stingerea incendiilor.

Nr. Denumire Dimensiuni, buc/ OBS.

12

Crt. date tehnice post

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

111213

14

1516

171819

20

21

Cheie ( pneumatica, electrica )

pentru piulite roti

Banc de lucru cu menghina

Sursa aer comprimat

Priza energie electrica

Raft pentru piese mecanice

Raft pentru piese electrice

Cric pentru ridicare punti

Chei pt. Piulite bride arc

Capra suspendare auto

Rezervor lichid frana

Lada materiale sters

Masa-raft documente lucru

Instalatie distributie uleiuri

Instalatie colectare ulei ars

Rezervor ulei

Instalatie gresare

Rezervor uleiuri uzate

Baie spalat filtre aer

Cutie colectare filtre ulei

Raft filtre aer-ulei

Instalatie evacuare gaze arse

Conf. Tip auto

1000-7000

6-8 atm.

220V

mec., electric

2-4 posturi

1

1

1

1

1

1

1-21

2-41111111111

2-411111111

Numai la post SU

22

2324

2526

Cleste combinat

Dorn de 4

Chei fixe 12, 13,17, 19, 30, 41

Chei hexagonale 6, 8

Rigla gradata pt. Directie

11111111

Motor mac**

****

13

27 Chei tubulare 10, 14, 17, 22, 24,

2829303132

3334

Set chei buzoaneCheie dinamometrica

ComparatorSubler adancime pt anvelopeManometru presiune pneuri

Furtun unflare pneuriSet surubelnite

1111111

*******

Toate atelierele de mentenanta pentru autobuze vor fi dotate cu:

instalatii pentru stingerea incendiilor (apa, spuma)

stingatoare portabile si manuale

instructiuni specifice NPM si PSI

Instructiuni specifice privind tehnologiile de mentenanta

14

7.Concluzii

Studiul terotehnicii are ca scop dobandirea unor cunostiinte ce te ajuta sa intelegi si

sa atingi obiectivele terotehnicii in cadrul unui parc auto , si anume :

- organizarea pe baze stiintifice (tehnice si economice) a lucrarilor de

intretinere cu forte proprii si /sau in colaborare ;

- aplicarea tehnologiilor de varf pentru realizarea lucrarilor de mentenanta

rapid si de calitate;

- aplicarea eficienta a tehnologiilor de recuperare si refolosire a materialelor si

subansamblelor;

- Reconditionarea pieselor si subansamblelor.

Toate aceste obiective se ating daca exista o buna organizare si conducere a

parcului auto. Prin prezentul proiect am inteles cum se realizeaza o astfel de

organizare si ce trebuie facut pentru a duce la buna desfasurare a activitatilor unui

parc auto, ca ansamblu, dar si pe diviziuni, avand ca rezultat obtinerea de profit,

dar si a satisfacerii nevoilor unei comunitati mai mici sau mai mari de oameni.

15

Bibilografie

1. Nagy T. si colectiv- Fiabilitatea si terotehnica automobilului – Universitatea

TRANSILVANIA 1997

2. Nagy T. si colectiv – Exploatarea si tehnica transportului auto – EDP 1982

3. Normativ pentru intretinerea tehnica si repararea automobilelor si remorcilor –

Ord. MTTc nr. 14/1983

4. Pomazan N. – Terotehnica automobilelor – note de curs

16