Nord-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est se află în municipiul Piatra Neamț, chiar dacă, cel mai mare oraș este municipiul Iași. Ca și celelate regiuni de dezvoltare, Regiunea de dezvoltare Nord-Est nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Conține șase județe ce fac parte din regiunea istorică Moldova: Bacău, Botoșani,Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Relieful este variat, fiind prezentă întreaga gamă a treptelor de relief de pe teritoriul României. Altitudinea maximă este de 1907 de metri, în Munții Ceahlău (vârful Ocolașul Mare) din județul Neamț, iar cea minimă de sub 100 de metri, pe valea Prutului. Pe teritoriul a trei județe, Bacău, Neamț și Suceava, se găsesc unități montane din Carpații Orientali. În județele Bacău și Neamț sunt prezente subunități aparținând Subcarpaților Moldovei. Podișul Moldovei este prezent în fiecare din cele șase județe. Pe teritoriile județelor Botoșani, Iași și Vaslui se găsesc subunități de câmpie și de luncă aparținând Câmpiei Moldovei și luncii Prutului. Un caz special îl constituie Culoarul Siretului și Moldovei.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Est

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o densitate a populaţiei de 101,3 locuitori/km2 , Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).

Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.

http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf

Vegetație și faună

Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din județele Botoșani, Iași și Vaslui.

Forţa de muncă şi migraţia

Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui (51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5 %), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.

În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64.2% în 2000 la 33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul Botoşani, unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).

Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepanţele între localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.

Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în străinătate. Economia regională

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.

În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.

Indicele atractvităţii este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8). Atractivitatea scăzută se manifestă şi în volumul mic al investiţiilor străine directe: 292 mil. EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%).

În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în proprietate privată şi 1 realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafaţă de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii, va asimila forţa de muncă disponibilizată şi va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe pe durata fazei de implementare şi cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul industrial Iaşi este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT şi biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.

În Regiunea Nord Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea, cele trei incubatoare de afaceri existente asigură incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri de muncă.

Dacă în celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Est au apărut indicii ale unui început de reviriment economic, situaţia economică este precară şi instabilă in judele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, deşi aici activează numeroase întreprinderi textile care lucrează în sistem lohn; cele mai mici perturbări ale cererii internaţionale duc la reduceri de salariu, trimitere în şomaj sau chiar închiderea întreprinderilor. De asemenea, există zone de declin industrial şi cu şomaj ridicat, în special în arealele din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani şi Dorohoi, cu platformele industriale adiacente.

În afara disparităţilor de dezvoltare vest–est, în Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea disparităţile urban-rural în ce priveşte gradul general de dezvoltare, dotările infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investiţilor. În acelaşi timp se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat de declinul oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi cele monoindustrirale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane.

Infrastructura

Transport Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în majoritatea judeţelor, dar cele mai afectate sunt judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui. De asemenea aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrişări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc.

Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2 , superioară mediei pe ţară (33,5 km/km2 ), fiind mai ridicată în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău, pentru că regiunea este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există însă puţine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei pe ţară (25,1%), judeţele Botoşani şi Iaşi având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos şi judeţele Neamţ şi Suceava se confruntă cu probleme de accesibilitate.

Densitatea reţelei de cale ferată este de 44,3/1000km2 , regiunea fiind traversată de două din cele nouă magistrale feroviare ale ţării: V (Bucureşti-Suceava) şi VI (Bucureşti-Iaşi).

În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc curse interne şi ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de faţă nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri şi de marfă. Judeţul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în judeţul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experienţă de 30 ani în domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare.

Utilităţi publice

Atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localităţilor cu reţea de apă potabilă fiind de 54,8%, comparativ cu media pe ţară

(61,0%), iar judeţele Iaşi şi Vaslui având o pondere a localităţilor cu reţea de canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%.

De asemenea, capacitatea staţiilor de epurare a apelor reziduale cât şi capacitatea de depozitare a deşeurilor sunt insuficiente, faţă de cerinţele actuale.

Doar 13,8% din numărul total al localităţilor regiunii sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ, având ponderea cea mai mare. În ceea ce priveşte numărul localităţilor conectate la reţelele de distribuţie a energiei termice, se constată o scădere continuă a acestuia; 4,3% dintre localităţile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei termice, valori mai ridicate înregistrând judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi.

De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă (consecinţă a stratului freatic situat la adâncime considerabilă), vechile defrişări, alunecările de teren considerabile.

Mediu

La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);

dezafectarea unor foste întreprinderi de stat despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren; fenomenele de eroziune a solului care afectează, în principal, partea de est a regiunii; poluarea locală sau zonală

În unele judeţe se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale sistemelor de alimentare cu apă (Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Roman), de colectare selectivă a deşeurilor (Piatra Neamţ), de conservare a biodiversităţii şi reconstrucţie ecologică a Parcului Naţional Ceahlău.

Educaţie

Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităţilor destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi Suceava (14,4%) şi deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel regional, având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.

Sănătate

Regiunea Nord-Est deţine 164 de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităţilor sanitare din România aflate în proprietate publică. Ele se află într-o stare precară, existând riscul ca multe unităţi să

nu mai primească autorizaţie de funcţionare. În plus, dotările tehnice de care dispun sunt uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerinţelor actuale. Necesarul de dotări tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate regiunile.

Servicii Sociale

În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare număr de nou născuţi de la nivelul întregii ţări (5,4% din total naţional), dar instituţiile pentru protecţia copilului sunt insuficient dezvoltate. Această situaţie nu favorizează reintegrarea părinţilor pe piaţa muncii. Judeţele Iaşi şi Suceava nu dispun de nici o instituţie de asistenţă socială.

Zone problemă

Analiza mai detaliată a disparităţilor interne în dezvoltarea Regiunii Nord-Est, atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât şi al problemelor de mediu, evidenţiază următoarele tipuri de zone-problemă:

Areale rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltată:

zona rurală care acoperă regiunea de confluenţă dintre judeţele Bacău, Vaslui, Iaşi şi Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;

fâşia adiacentă graniţei dintre judeţele Botoşani si Iaşi; porţiunea situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi şi care continuă în nord-

estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut. Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din sudul judeţului Suceava

Zone afectate de alunecări de teren şi fenomene de eroziune:

în judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală şi de sud; în judeţul Neamţ: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz şi in nordul

judeţului; în nordul şi sudul judeţul Iaşi; în judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bârlad; în judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren, situate în

partea centrală si de nord; în sudul judeţului Suceava, în raza localităţilor: Fălticeni, Dolhasca etc.

Zone afectate de inundaţii sunt în bazinul râului Bistriţa, în lunca Jijiei şi Prutului, precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin.

Potenţial de dezvoltare

Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca potenţial de dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii şi estul mult rămas în urmă (judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui). Şansa zonelor de est, limitrofe graniţei de est a Uniunii Europene, Ucrainei şi Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin segmentare şi împachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură, de creare a unor zone cu facilităţi specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din porturile Belgiei, Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.

Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău) deţin un potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ), Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistriţa, Zamca, Secu, Sihăstria, Caşin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).

Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea landschaftului bucovinean cât şi specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în turismul de lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii (Vatra Dornei, Solca, Cacica şi pe Valea Bistriţei şi Moldovei).

Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani (2001-2005), nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă (11.6% în 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult decât în 2001). Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului.

De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri în anul 2004 (cu 150% faţă de anul 2001), dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului lohn care are o valoare adăugată mică.

REGIUNEA NORD-EST

Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic

-2005-

INDICATORI Regiu-ne

Judetele RomaniaBC BT IS NT SV VS

I. Populatie, ocupare,somaj

I.1 Populatie totala (cifre absolte) 3734546 723518 459900 813943 570682 705752 460751 21623849

Populatia urbana (%) 43,4 46,2 41,8 46,2 38,6 43,3 41,6 54,9Populatia rurala (%) 56,6 53,8 58,2 53,8 61,4 56,7 58,4 45,1Sold migrator -4783 -730 -576 -1128 -987 -484 -1328 -7234

I.2 OcuparePopulatia activa in total populatie (%) 47,9 45,5

Populatia ocupata in total populatie (%) 33,8 31,3 33,3 36,4 35,2 34,5 31,9 38,8Populatia ocupata pe sectoare economice:Agricultura (%) 42,7 32,6 52,9 34,6 45,1 48,1 51,2 32,0Industrie (%) 19,4 26,2 15,1 18,8 19,4 16,8 18,7 23,5Servicii (%) 37,9 41,2 32,0 46,5 35,4 35,1 30,0 44,5I.3 SomajulRata somajului la 31.12.2005 (%) 6,8 6,3 6,2 7,2 5,6 6,0 10,1 5,9Rata somajului feminin la 31.12.2005 (%) 5,2 4,9 4,3 5,4 4,6 5,2 7,1 5,2Ponderea somerilor neindemnizati in total someri inregistrati la 31.12.2005 (%)

63,3 55,6 65,3 72,5 62,3 60,7 59,2 58,8

II. Dezvoltare economicaII. 1. PIB / locuitor (2004)- euro 2029,3 2441,1 1453,7 2307,3 1974,9 2027,1 1530,6 2932,8II. 2. Productivitatea muncii (2004)- euro 1811,9 6194,8II. 3. Investitii straine directe (mil.euro) 292 21885II. 4. Structuri de afaceri (parcuri industriale, stiintifice si tehnologice)

2 1 1 36

II. 5. IMMIMM/ 1000 locuitori (Nr.) 13,1 20,4IMM total (cifra absoluta) 49.078 440.714Din care: Industrie prelucratoare (%) 15,1 13,2Constructii (%) 5,7 7,0Servicii (%) 78,9 80,0Structura IMM dupa marime:Micro (%) 87,7 88,3Mici (%) 10,9 9,4Medii (%) 2,3 2,3Grad de atractivitate 19,7III. InfrastructuraIII. 1 TransportDensitatea drumurilor publice (km /100 kmp)

36,3 37,1 42,5 43,0 30,6 29,0 40,8 33,5

Drumuri publice modernizate in totalul drumurilor publice (%)

25,1 25,8 16,4 17,6 25,3 37,0 26,8 26,5

III. 2 Utilitati publiceLocalitatilor cu retea de apa potabila in total localitati (%)

54,812,3

72,013,4

64,114,8

48,911,3

54,212,9

38,911,1

55,810,6

61,0

Localitatilor cu retea de canalizare in total localitati (%)

24,35,4

54,810,2

19,24,5

13,33,1

16,94,0

26,58,4

12,82,4

21,8

III. 3 EducatieNumar unitati de invatamant 1.664 392 271 362 231 240 168 11.865III. 4 SanatateNumar spitale 66 10 11 20 7 11 7 433III. 5 Servicii sociale Numarul institutiilor care furnizeaza servicii sociale

916 640 75 19 18 14 150 13,747

III. 6 TurismUnitati de cazare (nr.) 402 41 11 68 94 179 9 4.226Capacitate cazare existenta (locuri) 18.718 3.401 756 3.428 4.045 6.526 562 282.661Capacitate cazare in functiune (mii locuri zile)

5.285 976 284 718 1.165 1.933 209 54.979

http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf

Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora, fauna.

Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului si ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor.

Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul numarului sectiunilor si si-a imbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizati.

Unele judete din cadrul regiunii, cum sunt judetele Bacau si Neamt, au beneficiat de asistenta tehnica si financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda si Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern, derulate la nivelul agentiilor de mediu teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului” la nivel judetean.

Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe complexe care vizeaza mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele orase:

• Iasi (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 38.533.500 euro, buget total – 51.700.000, care va fi finalizat la sfarsitul anului 2009),

• Piatra Neamt (proiect de colectare si prelucrare selectiva a deseurilor menajere – contributie ISPA 10.384.500 buget total – 17.309.705 euro si proiectul de reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, canale colectoare, extinderea acestora si modernizarea statiei de epurare cu contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro),

• Pascani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare – contributie ISPA 20.400.000 euro si valoare totala 27.200.000 euro).

• Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contributie ISPA 70.000.000, buget total – 96.000.000 euro).

Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentratiilor diversilor poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurate de unii

agenti economici, si in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor in domeniu.

Indicatori aer

Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei sunt: pulberile sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitatiile acide. Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul poluarii aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti atmosferici importanti.

In Regiunea Nord-Est se contureaza 4 zone potential critice din punct de vedere al poluarii aerului :

• platforma industriala Bacau Sud (SC SOFERT SA, SC LETEA SA, SC CET SA BACAU),

• platforma petrochimica Onesti – Borzesti (fenoli, clor, acid clorhidric),

• municipiul Iasi (SC FORTUS SA, SC CET SA IASI, SC CERAMICA SA, SC MOLDOMOBILA SA),

• municipiul Suceava (mercaptani).

• Aciditate

Analizand datele rezultate din monitorizarea continua a concentratiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) si amoniac (NH3) in statiile de monitorizare din regiune, in cursul anului 2004, in raport cu valorile limita si pragurile inferioare si superioare de evaluare stabilite conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 si respectiv cu prevederile neabrogate ale STAS 12574/1987, se constata urmatoarele:

• SO2 - cu exceptia judetului Vaslui valoarile maxime zilnice inregistrate in 2004 sunt mai mici decat pragul inferior de evaluare; de mentionat este faptul ca in Vaslui media anuala a fost cu 83,3 % mai mare decât valoarea limita pentru protectia ecosistemelor –20µg/m3 (Ord.592/2002);

• NO2 - toate valorile maxime zilnice inregistrate se situeaza intre pragul inferior si cel superior de evaluare - 30µg/mc valoare limita pentru protectia vegetatiei;

• NH3 - in toate judetele din regiune se constata valori maxime zilnice care depasesc concentratia maxima admisibila dar cu o frecventa foarte redusa.

• Caracterizarea precipitatiilor

Valorile medii ale pH-ului, superioare nivelului de 5,6, indica lipsa ploilor acide in regiune, aceasta valoare fiind considerata normala pentru precipitatiile din zonele neafectate de poluare. Valorile slab alcaline inregistrate se datoreaza activitatilor din industria si agricultura generatoare de poluanti cu caracter alcalin ( NH4 + ). Concentratiile de dioxid de sulf si dioxid de azot avand valori mici, iar pH-ul precipitatiilor situandu-se in jurul valorii de 7 nu se poate vorbi de o aciditate a aerului in Regiunea Nord Est.

• Poluarea cu metale grele

Nivelul poluarii cu mercur si cadmiu s-a situat in anul 2004 la aproximativ acelasi nivel cu cel din 2003. Fata de anul 2003 s-a semnalat o crestere la plumb ca urmare a intensificarii traficului rutier si a utilizarii, in continuare, a combustibililor aditivati cu plumb. In judetul Iasi, industria prelucratoare determina niveluri mai mari de poluare cu cadmiu si mercur, comparativ cu valorile inregistrate in celelalte judete.

Nota: Valori limite pentru metale, conform Ordin nr. 592/2002:

• Plumb – 0,5µg/mc PM 10, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii;

• Arsen - 6µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru un an calendaristic;

• Cadmiu - 5µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru un an calendaristic;

• Nichel - 20µg/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru un an calendaristic;

Poluarea de impact

Poluantii gazosi, specifici surselor de poluare existente in fiecare judet sunt prezentati in tabelul urmator:

Valori care depasesc CMA pe 24 ore s-au inregistrat pentru urmatorii poluanti:

• Mercaptan - poluant specific fabricarii de celuloza si hartie la SC AMBRO SA Suceava; limita zilnica maxima admisa pentru 24 de ore,conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depasita in toate cele 3 statii de monitorizare din orasul Suceava. Valorea maxima s-a inregistrat la statia Cuza Voda, situata la cca. 1,2 km de sursa, frecventa depasirilor fiind cuprinsa intre 14,84% – 30,68%.

• Pulberi sulfat - poluant specific fabricarii celulozei si hartiei la SC AMBRO SA Suceava (de la cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni si din arderea huilei la SC TERMICA SA, precum si ca urmare a transformarilor suferite de dioxidul de sulf in atmosfera. La acest indicator limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987 (0,012

mg/mc) a fost depasita cu frecventa de 5,94%. Concentratia maxima inregistrata a fost de 0,0189 mg/m3, valoarea medie anuala fiind de 0,0069 mg/m3.

• NH3 - poluant specific fabricarii ingrasamintelor chimice cu azot. In municipiul Bacau limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987(0,1mg/mc) a fost depasita cu o frecventa de 0,26%, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,125 mg/mc. La masuratorile indicative in judetul Bacau procentul de depasire a CMA = 0,3 mg/mc este de 1,1 % in 2004 (16 din 1429 probe masurate de ARPM Bacau si SC SOFERT SA Bacau au depasit valoarea CMA ) fata de 3,59 % in 2003.

• Amoniacul este, de asemeni, poluantul specific platformei chimice Savinesti unde s-au inregistrat 4 depasiri ale CMA in punctul de masura Socin, valoarea maxima inregistrata a fost de 0,266 mg/m3, cu o frecventa a depasirilor de 2,44% .

• HCOH - poluant specific platformei chimice Savinesti. In zona Turturesti, incepand din anul 1996, se urmareste impactul potential pe care societatea producatoare de lacuri, vopsele, grunduri l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate s-au constatat 3 depasiri a CMA la HCOH (0,02920 mg/mc) cu o frecventa a depasirilor de 1,51%.

Pulberi in suspensie

Conform datelor centralizate din tabelul de mai sus, in anul 2004, in Regiunea Nord - Est s-au inregistrat depasiri la pulberi in suspensie in judetul Neamt, in localitatile Tasca si Hamzoaia, aflate in zona de impact a fabricii de ciment SC “MOLDOCIM “SA Bicaz si in mun. Piatra Neamt si Roman datorita traficului rutier.

Pulberi sedimentabile

La indicatorul pulberi sedimentabile s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise (17 g/m2 /luna conform STAS 12574/1987) in localitatile Suceava, Radauti, Bacau, Botosani, Iasi, Piatra Neamt, Roman, Vaslui.

Valorile inregistrate la statiile urbane de trafic se datoreaza traficului auto intens, densitatii populatiei si starii necorespunzatoare de salubritate a arterelor rutiere si pietonale.

Concluzii:

• principalele zone afectate de poluarea atmosferica sunt ariile aflate in apropierea zonelor industriale, in mediul urban; astfel judetele care se confrunta cu cele mai mari depasiri ale concentratiei poluantilor atmosferici sunt Bacau, Suceava si Iasi.

• concentratiile maxime ale principalilor poluanti atmosferici depind de ciclul productiv al marilor intreprinderi cat si de neglijenta sau incompetenta factorului uman (poluari accidentale).

• ca aspect general pe fondul dotarii cu echipament de control performant al inspectoratelor de mediu, a aplicarii tot mai drastice a legii la nivelul fiecarui judet, cat si ca urmare a achizitionarii de catre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se poate observa o tendinta de scadere a poluarii atmosferice in ultimii ani.

Indicatori apa

Ca si in cazul poluarii atmosferice, in ceea ce priveste poluarea apelor de suprafata si subterane, principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Insa la acestia se adauga si o serie de alti factori, cum ar fi: factorul uman, care in cazul poluarii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare decat in cazul poluarii atmosferice (aici putem mentiona neglijenta umana, necunoasterea si reaua vointa a factorului uman – deversarea in cunostinta de cauza a unor substante chimice deosebit de periculoase, cum ar fi : otravuri, pesticide, substante organice sau chiar simple deseuri).

Conform Anuarului Statistic al Romaniei, evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in masurarea parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, stabilindu-se pana la ce nivel sunt respectate normele standard. In fiecare punct de masurare, apa este analizata dupa continutul in materii organice, toxice si in diversi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III si apa care depaseste limitele categoriei III, avand la baza domeniul de utilizare, astfel :

• Categoria de calitate I – reprezinta apa utilizata la alimentarea centralizata cu apa potabila, alimentarea centralizata a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata a unitatilor de industria alimentara, precum si alte activitati ce necesita ape de calitatea celei potabile;

• Categoria de calitate II – reprezinta apa utilizata pentru reproducerea si dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de ses, precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum si a altor activitati care necesita apa de categoria de calitate II;

• Categoria de calitate III – reprezinta apa utilizata pentru alimentarea sistemelor de irigatii, a hidrocentralelor, a instalatiilor pentru racirea agregatelor, alimentarea statiilor de spalare, precum si a unitatilor cu alte activitati care necesita apa de categoria de calitate III;

Apa care depaseste limitele categoriei III – este inapta pentru o mare parte din folosinte si constituie o amenintare pentru sanatatea publica si mediul natural.

Din analiza perioadei 1997-2003 se constata ca in cei sapte ani s-au inregistrat modificari substantiale cu privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret si Prut. Astfel, bazinul raului Prut a inregistrat o crestere cu 510 km categ.I, iar raul Siret cu 227 km la categ. I. In ceea ce priveste poluarea apelor subterane, ele pot fi afectate atat prin activitatile umane cat si din cauze naturale (datorita straturilor subterane ale solului pe care le strabat si unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substante nocive).

Zone potential critice sub aspectul poluarii apelor

Ape de suprafata

• Platforma industriala Bacau Sud – pentru raul Siret R.A.G.C. Bacau – deverseaza ape uzate cu specific menajer; S.C. Letea S.A. – agent economic cu profil de fabricare a celulozei si hartiei; S.C. Sofert S.A. – agent economic profilat pe fabricarea ingrasamintelor chimice.

• Platforma industriala Borzesti – Onesti – pentru raul Trotus

S.C. Carom S.A. Onesti – profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale produselor petroliere;

S.C. Rafo S.A. Onesti – profil de rafinare petrol;

S.C. Chimcomplex S.A. Onesti – profil fabricare pesticide;

S.C. Apa Canal S.A. Onesti – deverseaza ape uzate cu specific menajer.

• SC Petrom SA – Sucursala Moinesti – extractie si transport produse petroliere;

• Aval Piatra Neamt – Frunzeni – pentru raul Bistrita

Statia de epurare a apelor uzate menajere Piatra Neamt;

Platforma chimica Savinesti Roznov.

Au fost incadrate tronsoanele de rau care corespund clasei a V-a de calitate:

• raul Podriga – izvoare – Acumularea Mileanca ( jud. Botosani );

• raul Bahlui – aval Belcesti – Acumularea Podu Iloaiei; confluenta cu raul Nicolina – confluenta cu raul Jijia;

• raul Bahluiet – izvoare – confluenta cu raul Bahlui;

• raul Nicolina – izvoare – confluenta cu raul Bahlui.

Ape subterane

• Zona industriala Valea Sucevei

Depozitele de namol organic si slam mineral ale SC AMBRO SA;

Depozitul de namol al SC ACET SA.

• Zona aval de platforma chimica Savinesti in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa;

• S.C. Rafo S.A. Onesti – pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus;

• S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti – apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii cat si in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii cloruri, amoniu si substante organice;

• S.C. Carom S.A. Onesti – afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la sustante organice si anorganice;

• S.C. Sofert S.A. Bacau – afectarea cu fosfati, amoniu, azotiti, CCOMn a panzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de curgere spre r. Bistrita;

• S.C. Petrom S.A. – Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. – Filiala Moinesti – riscul de afectare al calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat “Gazarie” (datorita lipsei de impermeabilizare) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamant prin poluari accidentale;

• Depozitele de dejectii animaliere de la complexele de crestere a animalelor;

• Platforma “Antibiotice”: freaticul este impurificat cu substante organice, azot, fosfor si fier, gama indicatorilor analizati cuprinzand in principal indicatorii de poluare specifici rezultati din activitatea industriala a platformei respective;

• Depozitul de deseuri industriale in amestec de la Ciurea – catun Zanea apartinand SC FORTUS SA Iasi contamineaza freaticul cu urmatorii poluanti : metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli, substante organice;

• S-a continuat monitorizarea post – inchidere la depozitul de deseuri industriale de la Holboca (Copacioaia) apartinand de SC TEROM SA Iasi dezafectat in martie 2002. Calitatea apei freatice din zona s-a imbunatatit prin scaderea concentraiei de fenoli dar s-a observat mentinerea ridicata a concentratiilor substantelor organice (CCOCr = 212 mg/l in amonte depozit), amoniu si fosfor total;

• Depozitul de deseuri municipale amplasat in vecinatatea localitatii Tomesti a fost investigat din punct de vedere al poluarii produse. Monitorizarea depozitului de deseuri confirma poluarea zonei cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenti, sulfuri.

Concluzii:

Calitatea apelor de suprafata s-a mentinut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistrandu-se fluctuatii mici pe cele 3 grupe calitative. Totusi trebuie mentionata cresterea cu 67 km lungime a grupei de calitate III in bazinul raului Prut.

Situatia calitatii apei din forajele de observatie monitorizate de Sistemele de Gospodarire a Apelor, in anul 2004, se prezinta astfel:

• in jud. Botosani – din 27 foraje de observatie monitorizate doar 2 corespund cerintelor Legii nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele mai frecvente depasiri inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati, mangan;

• in jud. Iasi – 90 % din totalul forajelor monitorizate sunt necorespunzatoare din punct de vedere al potabilitatii;

• in jud. Vaslui – din 46 foraje monitorizate, 16 inregistreaza depasiri la indicatorul nitrati.

Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si starea proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. In majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in scopuri potabile datorita poluarii apelor de suprafata, conditiilor si proceselor hidro-geochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectelor conservarii fostelor complexe zootehnice, si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor.

De asemenea, calitatea apelor de suprafata si a celor subterane este influentata in mod negativ de multitudinea de accidente care s-au petrecut in ultimii ani la mai multe din intreprinderile mari din regiune aflate inca in activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea echilibrului natural si a biodiversitatii.

Apele de suprafata in regiunea Nord-Est prezinta:

• incarcare organica

• continut de amoniu, amoniac, nitriti, nitrati, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor etc.

• unele rauri prezinta continut bogat in metale grele si uraniu natural datorat conditiilor naturale din zona.

Solul

In anul 2004, la nivelul Regiunii Nord-Est, au fost inventariate urmatoarele suprafete de teren afectate de fenomene de eroziune.

Zone potential critice sub aspectul deteriorarii solurilor.

• Judetul Bacau

Pe teritoriul judetului Bacau “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• zona de agrement Parcul Magura din orasul Tg. Ocna - datorita exploatarilor de sare de catre SC Salina Tg. Ocna, pe fondul unor conditii naturale nefavorabile (dizolvari necontrolabile ale zacamantului de sare de catre izvoarele din zona) au fost surpari de teren. Din acest motiv a fost necesara stramutarea locuintelor din zona; fenomenul este inca activ si s-au luat masuri foarte stricte de monitorizare a evolutiei fenomenului si amenajari de protectie (imprejmuire, paza permanenta).

• in zona Zemes, in cadrul Schelei de exploatare titei Zemes - exista o suprafata de 2 ha avand categoria de folosinta pasune ce prezinta fenomenul de “aflorimente”;

• activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Sucursala Moinesti ar putea conduce la aparitia unor zone critice in special pe traseul conductelor de transport titei si apa de zacamant datorita unor spargeri si avarii ce pot aparea accidental.

• Judetul Botosani

Pe teritoriul judetului Botosani “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• versantul strazii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecari de teren de peste 15 ani; fenomenul se accentueaza de la an la an si, in afara dezafectarii strazii 1 Mai, care in prezent este impracticabila pe cca. 500 m, au fost afectate si unle locuinte din zona riverana strazii;

• vechea cariera de argila din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - terenul supus degradarii face parte din dealul Trestiana situat in partea nordica a municipiului Dorohoi; acest teren,

datorita structurii sale argiloase, a apelor subterane si a infiltratiilor provenite din precipitatii, prezinta zone intinse de alunecari de teren care pun in pericol urmatoarele obiective:

- str. Mihai Eminescu, care este deja afectata pe o portiune de peste 500 m;

- reteaua electrica de 20 KV (stalpii din zona carierei);

- 10 locuinte proprietate personala;

- soseaua de legatura intre municipiul Dorohoi si localitatea Ibanesti;

- statia electrica de transformare.

Judetul Iasi

Pe teritoriul judetului Iasi “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• decopertarea solului in zona balastierelor si a gropilor de imprumut pentru fabricile de caramida:

- balastierele din comuna Bivolari (3 ha), Probota (4 ha), Gorban (1 ha) – pe raul Prut;

- balastierele din Halaucesti (5 ha), Stolinecni Prajescu (6 ha), Pascani (9 ha) – pe raul Siret;

- balastierele de la Motca (5 ha), Miroslovesti (3 ha) – pe raul Moldova;

- decopertarile de la Vladiceni (Tomesti) (32 ha) pentru SC Ceramica SA si de la Ciurea pentru SC PHOENIX SA ;

- decopertarile de la lucrarile de constructie a tunelului CFR Harlau.

• depozite de deseuri menajere orasenesti si rurale:

- depozitul Tomesti (30 ha) pentru municipiul Iasi;

- depozitul de la Valea Seaca (4 ha) pentru municipiul Pascani;

- depozitul Tg. Frumos (2 ha);

- depozitul Harlau (1 ha);

- depozitele rurale Letcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Tibanesti si Ciortesti.

• halde de deseuri industriale:

- halda CET II Iasi (40 ha) - zgura si cenusa, slam, tratare chimica apa;

- halda catun Zanea – Ciurea – SC FORTUS SA (16 ha) – zgura, nisip uzat, deseu caramida, praf de la epurare gaze;

• reziduuri zootehnice: (38 ha)

- STATIUNE DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU - 0,8 ha;

- AVICOLA SA IASI - Ferme Letcani - 18,5 ha;

- AVICOLA SA IASI - Ferme Razboieni - 0,6 ha;

- SC AVITOP SA - 0,1 ha;

- SC AGROCOMPLEX Lunca – Pascani – 5 ha;

- SC LATINI Belcesti - 2,5 ha ;

- - SC IASI NORD Popricani si Prutet - 5 (2,5 + 2,5) ha;

- SC AGROINDUSTRIALA BUCIUM – 5 ha;

- SC COMTOM Tomesti - 0,5 ha.

• Judetul Neamt

Pe teritoriul judetului Neamt au fost inventariate 746,696 ha afectate de procese de eroziune si fenomene de poluare. Acestea se regasesc in:

• nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig;

• pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz;

• in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina;

• pe raza comunei Faurei.

Zone afectate de alti factori distructivi:

• alcalinizari – Tasca - Bicaz;

• acidifieri – Savinesti.

• Judetul Suceava

Pe teritoriul judetului Suceava “zonele critice” sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:

• zona fostei exploatari miniere Calimani - activitatea de exploatare a fost sistata in anul 1997; in timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducand la antrenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industriala – uzina de preparare – pe versantii naturali si ai haldelor de steril, destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice de material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta si in cursurile de apa;

• iazul de decantare Tarnicioara - inactiv din anul 2002, a deservit Uzina de Preparare Tarnita din comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei;

• iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei:

- iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprita din anul 2001; fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrarile de intretinere efectuate in timp; iazul este amplasat pe malul drept al raului Moldova, fiind un iaz de coasta;

- iazul de decantare Paraul Cailor - in cursul anului 2002 s-a remarcat aparitia unor izvoare cu incarcare mare de fier care degradeaza calitatea apei paraul Cailor care subtraverseaza depozitul de steril;

• cariera de barita Ostra - intrucat halda de steril din decopertari si cel provenit din exploatarea in cariera a baritei necesita lucrari de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece paraul Brateasa, existand riscul obturarii sectiunii de curgere a acestuia;

• zona haldelor de namol ale SC AMBRO SA Suceava - zona poluata istoric cu substante organice, substante alcaline, sulfuri, sulfati, calciu etc., fiind afectate solul si panza freatica.;

• alunecarile de teren - predominante in Podisul Falticenilor (Preutesti, Vulturesti, Radaseni, Falticeni, Forasti) si in Podisul Dragomirnei (Adancata).

• Judetul Vaslui

La nivelul intregului judet, in 2004 se inregistreaza o suprafata de 71.650 ha de terenuri degradate, reprezentand 13,7 % din suprafata totala.

Degradarea din cauze naturale a solului este favorizata de potentialul geomorfologic ridicat al unor zone din judetul Vaslui. Caracterul solurilor favorizeaza procesul de eroziune de suprafata a solului – 26.447 ha (reprezentata prin siroiri si rigole). Se mai adauga torentialitatea apelor, zonele cu torentialitatea cea mai mare situandu-se pe versantii dealurilor in zonele cu eroziune de adancime – 3.860 ha (reprezentata prin ogase si ravene).

Alunecarile (7.922 ha) se manifesta in aceleasi zone in care se manifesta si fenomenele de eroziune. Zone care necesita reconstructie ecologica:

• in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Barlad, Salubritatea Negresti;

• platforma de deseuri industriale de la SC RULMENTI SA Barlad;

• batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.

Din analiza graficului se constata ca ponderea o detin terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate 3,4 si 5. O situatie speciala o reprezinta judetul Vaslui, unde suprafata totala afectata de fenomene naturale de degradare reprezinta aproximativ 70,5 din suprafata agricola a judetului.

Situatia concentratiei in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in cadrul regiunii Nord-Est, a judetelor componente si comparatia cu nivelul national este prezentata in graficul de mai sus.

Se observa ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la aprox. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.

Concluzii:

• In regiunea Nord-Est solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clima din aceasta zona, cu diferente mari de temperatura zi-noapte cat si de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafete foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogase, cornise de desprindere), alunecari de teren, exces de umiditate de natura freatica, acidifieri, etc.

• De asemenea, pe suprafete mari de teren se poate constata o lipsa acuta a unor elemente esentiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc.

• Aceste doua aspecte coroborate cu accidentele si poluarile accidentale si voite datorate factorului uman, fac ca solul regiunii NE sa fie mai greu exploatabil in regim agricol decat al altor regiuni.

• In ceea ce priveste poluarea industriala, ea are aproximativ aceleasi cauze, factori si actori principali ca si in cazul poluarii atmosferice si apelor, respectiv pe fondul imbatranirii echipamentelor (uzura fizica si morala, subdimensionare a acestora) de prelucrare si filtrare a reziduurilor industriale, rezulta de cele mai multe ori deseuri cu grad inalt de nocivitate care, in lipsa unor mijloace adecvate de distrugere si reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori sa fie deversate in albiile raurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Falticeni).

• Totodata, trebuie mentionat faptul ca in ultimii cinci ani s-au intreprins unele lucrari de anvergura pentru regenerarea unor suprafete mari de sol, aceste lucrari vizand mai ales judetul Vaslui, care prezinta o degradare naturala pe aproximativ 71% din suprafata agricola totala a judetului. Ca semn benefic pentru anii urmatori putem considera si dotarea Directiilor agricole judetene cu aparatura de masurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la depistarea mai rapida si la rezolvarea mai facila a problemelor ce vor aparea in viitor.

• Cu privire la continutul de ingrasaminte chimice, se poate spune ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la cca. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.

Flora si fauna

La nivelul regiunii Nord-Est, nu se inregistreaza o afectare grava a vegetatiei si faunei. Cu toate acestea, nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de apa Vasluiet si Barlad, judetul Vaslui) si asociatii floristice acvatice (valea Barladului-Delea, judetul Vaslui), specii pe cale de disparitie din fauna (randunica, lastunul, cocosul de mesteacan – judetul Bacau, rasul, capra neagra, vulturul negru, cocosul de munte, acvila de munte, lostrita, zimbrul – judetul Neamt) si din flora (Papucul Doamnei, Laleaua Pestrita - judetul Bacau, Floarea de Colt, Ghintura Galbena, Sangele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruscuta de Primavara, Deditelul, Angelica – judetul Neamt).

Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul ca reducerea faunei regiunii se datoreaza in mare masura si braconajului.

In Regiunea Nord-Est exista patru parcuri nationale: Ceahlau (17.391 ha), Bicaz - Chei – Hasmas (6.026 ha), Rodna si Calimani si numeroase rezervatii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice si monumente ale naturii.

Arealele ocupate de paduri afectate de fenomenul de uscare se regasesc cuantificate in tabelul urmator:

In muntii Calimani din judetul Suceava, prezenta poluantilor acizi in atmosfera a determinat ofilirea plantelor tinere (cloroze si necroze la arbori si arbusti), afectand fondul silvic pe o suprafata de cca. 1.500 ha, cu o rata anuala a uscarilor de 0,5-3%, la distanta de 1-2 km de sursa si pierderi de crestere a arborilor de la 20% la 50% in ultimii 20 ani.

Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.

Aer

Exploatarea miniera Calimani afecteaza un areal insemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric si de sulfati, cu impact negativ direct, cat si prin precipitatii acide in arealul Vatra Dornei - Calimani.

Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzesti (emisii de acid clorhidric si clor), SC Sofert SA Bacau (amoniac si acid sulfuric), SC Rafo SA Onesti (hidrogen sulfurat si bioxid de sulf), SC Letea SA Bacau, CET I-Iasi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iasi, CET Botosani, SC Ambro SA Suceava, centralele termice orasenesti sau industriale care functioneaza utilizand combustibil lichid sau solid.

Apa

Apele reziduale orasenesti si comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate in ape de suprafata sau prin infiltrare in panza freatica, constituie o sursa importanta de afectare a calitatii acestui factor de mediu, regasita la nivelul intregii regiuni.

Referitor la sursele industriale, mentionam SC Chimcomplex SA Bacau (cloruri), SC Rafo SA Onesti (produse petroliere), SC Letea SA Bacau, SC Sofert SA Bacau, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iasi, SC Antibiotice SA Iasi, Tomesti-fermele Razboieni incarcare organica), SC Ambro SA Suceava, SC Famos SA Suceava, platforma chimica Savinesti-Roznov (ion

amoniu), exploatarile miniere din judetul Suceava (Crucea, Ostra, Calimani, Lesu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele si pH acid).

Sol

Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes-Bacau), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Brosteni-steril de cupru, exploatarea miniera Calimani-sulf - toate din judetul Suceava, CET II Holboca (cenusa, zguri), SC Fortus SA Iasi (nisipuri turnatorie), SC Antibiotice SA Iasi, SC Terom SA Iasi (halde namoluri), fermele zootehnice Razboieni (dejectii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnatorie, tunder uleios).

O problema deosebita o constituie deseurile menajere si industriale care rezulta in cantitati mereu sporite si care sunt preluate in vechile halde orasenesti si comunale, dar care afecteaza si alte suprafete de teren prin depozitari necontrolate.

Un caz particular il constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor forestiere. Unele sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Tasca care furnizeaza agent termic si apa calda menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegus produs in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000 mc de rumegus produs in judetul Neamt, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie prima pentru instalatii de brichetare, iar 20% este comercializat catre agenti economici.

Statii de tratare a apei si managementul deseurilor

Ca o caracteristica regionala, se evidentiaza faptul ca, atat capacitatile statiilor de epurare ape reziduale cat si capacitatile haldelor de depozitare deseuri, sunt insuficiente fata de cerinte.

Referitor la dotarile existente si modul de exploatare a acestora, numai localitatile urbane si principalele localitati rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare, iar numarul statiilor de epurare este si mai redus, multe dintre acestea functionand necorespunzator ca urmare a:

• capacitatilor insuficiente;

• dotarilor nesatisfacatoare;

• exploatarii necorespunzatoare.

In consecinta, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate in cursuri de apa de suprafata sau infiltrate in subteran, afectand calitatea acestora.In acest sens pot fi evidentiate judetele Vaslui, Botosani, Iasi si Neamt.

In toate judetele regiunii, managementul deseurilor urbane nu se realizeaza la standardele europene, acestea fiind colectate in amestec in recipiente de diferite capacitati amplasate in spatii destinate acestui scop, de catre agentii de salubritate si transportate la depozitele de deseuri existente in fiecare localitate. Cu exceptia depozitului Piatra Neamt, restul sunt neconforme cu cerintele legislatiei actuale.

In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. La nivelul anului 2003, acest sistem acoperea numai 83,41% din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban si 1,81,% in mediul rural. In vederea dezvoltarii sistemului de

colectare selectiva, in unele orase s-au amplasat containere pentru colectarea deseurilor de ambalaje din PET si hartie.

In mediul rural, cu putine exceptii, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.

• Deseuri municipale si asimilabile

• Valorificarea deseurilor municipale

• Deseuri medicale

In Regiunea Nord-Est exista un incinerator autorizat la SC MONDECO SRL Suceava, care preia deseurile spitalicesti de la diverse unitati sanitare, pe baza de contract. Transportul acestor deseuri este facut de diverse firme autorizate in acest scop, inclusiv de catre Ministerul Sanatatii Publice.

Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate

• Namoluri

Cea mai mare parte din namolurile de epurare provin din statiile de epurare orasenesti. Acestea sunt depozitate pe paturi de uscare sau pe depozitele de deseuri.

Namolurile rezultate sunt depozitate in paturi de uscare si in batale, la statiile de epurare orasenesti, iar la statiile rurale sunt depozitate in depozitele de deseuri menajere.

• Depozite de deseuri periculoase

Judetul Bacau

La nivelul judetului Bacau, deseurile de pesticide sunt gestionate astfel:

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013 73 • SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti - agent economic ce are ca profil de activitate fabricarea produselor chimice organice si anorganice are depozitate 33,2 tone deseuri de ambalaje de la fabricarea pesticidelor. Aproximativ 70% din aceste deseuri de ambalaje sunt returnate de catre beneficiarii produselor, conform legislatiei in vigoare. Aceste deseuri sunt depozitate in doua depozite tip hala, organizate in exclusivitate pentru deseuri de produse fitosanitare, fiind incuiate, sigilate si supravegheate permanent. • Directia Fitosanitara Bacau - detine un depozit tip fosa betonata in Sascut (7,25

tone). Depozitul este pazit de personal propriu. • Serviciul Public de Protectie a Plantelor are doua depozite tip fosa betonata in Bacau (18,049 tone pesticide solide si 1 690 litri pesticide lichide) si Podu Turcului (5 tone). Aceste depozite sunt sub paza permanenta asigurata de gardieni publici. Judetul Botosani In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz fitosanitar expirate sau degradate si 40 mc de ape reziduuale provenite de la spalarea ambalajelor. Toate aceste deseuri de pesticide apartin de Directia Fitosanitara Judeteana Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin neutralizare, in magazii sigilate sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor Botosani, Dorohoi si Saveni.

Judetul Neamt La nivelul judetului Neamt, deseurile periculoase sunt gestionate astfel: • Halda IPS – Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti – Divizia Chimica. Compartimentul cianuril, cu o suprafata de cca.1088 m2, destinat depozitarii catalizatorului de carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia „Clorura de cianuril”, a fost oprita in anul 1991; • Spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie, la detinatori, a condensatoarelor si bateriilor de condensatoare cu PCB; • In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu profil agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile de pesticide ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura. Judetul Suceava La nivelul judetului Suceava, deseurile periculoase se gasesc in: • Depozitul de acetoncianhidrina - proiectat si construit in anul 1980 pentru depozitarea acetoncianhidrinei (ACH) – materie prima folosita la fabricarea metacrilatului de metil la SC METADET SA Falticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone acetoncianhidrina depozitate in 4 rezervoare. In urma accidentului chimic care a avut loc in anul 1988, in depozitul de ACH s-au produs cca. 240 tone deseuri de acetoncianhidrina, in rezervoarele D1 si D4. La sfarsitul anului 2004, depozitul de ACH al fostei METADET Falticeni a fost desfiintat. • Depozitul de pesticide - depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, str. Universitatii, nr.3. Aici este stocata, in conditii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deseuri de pesticide (26483 kg solide si 14170 litri lichide). In anul 2005 aceste deseuri urmeaza sa fie eliminate, prin incinerare, de catre firma SAVA din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, va fi centru zonal de receptie si transport pentru judetele din regiunea Nord Est si jud. Vrancea, Galati, Harghita si Covasna. Judetul Vaslui In prezent, pe raza judetului Vaslui, nu exista depozite de deseuri periculoase. Impactul depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: • modificari de peisaj si disconfort vizual; • poluarea aerului; • poluarea apelor de suprafata; • modificari ale fertilitatii solurilor. Poluarea

aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20- 30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (minimum 30 ani). Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor. 4.4 Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei mediului. Concluzii Regiunea Nord-Est nu se confrunta cu fenomene de poluare deosebit de grave. In pofida acestui fapt, pot fi enumerati o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaza degradarea rapida a mediului. Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: • proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul cailor rutiere); • dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de toxice. (cianuri – incidentul Falticeni). • despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren; • fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii; • poluarea locala sau zonala determinata de : activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetatiei; trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului si nivelului de zgomot; aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid), apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri); fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului. Exista si unele semnale pozitive legate de mediu, cum ar fi: • reducerea/restrangerea activitatii marilor poluatori industriali si inlocuirea lor treptata cu intreprinderi mici si mijlocii mult mai flexibile si cu posibilitati mai mari de abordare a dezvoltarii lor durabile, in conformitate cu prevederile legislatiei actuale, indeosebi a celei de mediu. • accederea la programe de finantare si colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu. • sustinerea in gradinite si scoli a unor ore de instruire specifica. Partea negativa o reprezinta faptul ca grupul vizat pentru instruire este unul restrans, iar temele abordate nu acopera intreaga problematica de mediu. Unele judete din cadrul regiunii au beneficiat de programe si proiecte cu cofinantare externa in domeniul protectiei mediului. Astfel, se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (judetul Iasi), modernizari, retehnologizari si dezvoltari ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor si amenajare a unei halde ecologice (Piatra Neamt), de reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona BacauOnesti si platforma chimica Savinesti – S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz –

Fabrica Tasca), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumegusului generat de instalatii de debitare a lemnului (pe vaile raurilor Bicaz si Damuc-finalizat), centru de brichetare a rumegusului din zona Hangu, aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA, managementul conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de colaborare transfrontaliera pentru monitorizarea raurilor Prut si Siret (judetul Botosani). Probleme cheie mediu: • Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a deseurilor haldelor de depozitare a deseurilor (60% din necesar); • Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de mediu.