Tema - Cina cea de Taină

I.Leonardo Da Vinci – Cina cea de Taină(1495-1498)

-pictură murală ce datează din sec.XV, aflată la Milano(biserica Santa Maria delle Grazie), creată de Leonardo da Vinci pentru protectorul său, ducele Ludovico Sforza si soţia sa, Beatrice d'Este.-în pictură este reprezentată o scenă din ultimele zile ale Mântuitorului ,unde anunţă ca va fi trădat de unul dintre apostoli.-pictura s-a deteriorat uşor dar după cca. 500 de ani de restaurări ,a ajuns într-o stare decentă.

II.Paolo Veronese – Ospat la Levi(1573)

-pictat de Paolo Veronese în 1573 spre a fi donat unei mânăstiri dominicane de lângă bazilica Santi Giovanni e Paolo ,a fost contestată vehement de inchizitorii “Sf. Tribunal”,care îi reproșează maestrului introducerea în tablou a "bufonilor, bețivilor, piticilor și a altor lucruri necuviincioase”.Picotrul este iertat dar este obligat să schimbe titlul operei din “Cina cea de Taină” în “Ospăţul în Casa Levitului”III.Iacopo Tintoretto – Ultima Cină(1592-1594)

-aflată în Basilica di San Giorgio Maggiore în Veneţia,tabloul este diferit de celelalte picturi deoarece nu apostolii sunt în centrul atenţiei,ci personajele secundare precum servitorii care iau vasele murdare de la masă.-decorul este similar unui han veneţian-autorul dă o notă personală tabloului prin razele de lumină care trec în obscuritate provenite din lustră si aureola lui Iisus.-o comparaţie între “Ultima Cină” a lui Tintoretto şi “Cina cea de Taină” a lui Da Vinci ne dă o demonstraţie instructivă asupra evoluţiei stilurilor artistice de-a lungul Renaşterii : *Pictura lui Leonardo este simetrică din punct de vedere matematic pe când tabloul lui Tintoretto este mult mai dramatic,la masă alăturându-se şi îngerii dar şi prin dinamica fără de odihnă a servitorilor şi perspectiva emfatică a efectelor,Iacopo Tintoretto dovedeşte că este un reprezentant al Barocului aflat într-un stadiu mult mai evoluat faţă de ceilalţi pictori,membrii ai aceluiaşi curent artistic.