desen tehnic - autocad

25
AUTOCAD DESIGN CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL CURS www.worlddesign.host28.net Curs desen tehnic. World Design TM . Versiunea 1.0 - 2009

Upload: danmertz

Post on 04-Jul-2015

2.140 views

Category:

Documents


42 download

TRANSCRIPT

Page 1: Desen tehnic - autocad

AUTOCAD DESIGN

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

CURS

www.worlddesign.host28.net

Curs desen tehnic. World DesignTM. Versiunea 1.0 - 2009

Page 2: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

2 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Table of Contents Cuvant inainte ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….3

1. Notiuni introductive ................................................................................................................................... 4

1.1 Clasificarea desenelor tehnice ............................................................................................................... 4

1.2 Formate de desen tehnic ...................................................................................................................... 5

1.3 Linii si cote in desenul tehnic ................................................................................................................. 9

1.4 Tolerante ............................................................................................................................................ 13

1.5 Scari .................................................................................................................................................... 15

2. Reprezentare ........................................................................................................................................... 16

2.1 Reprezentarea in vedere ..................................................................................................................... 16

2.2 Reprezentarea in sectiune ................................................................................................................... 17

3. Cotarea .................................................................................................................................................... 20

3.1 Clasificare cote .................................................................................................................................... 20

3.2 Elemente si reguli de cotare ................................................................................................................ 21

3.3 Metode de cotare ............................................................................................................................... 22

3.4 Cotatii speciale.................................................................................................................................... 23

Page 3: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

3 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Cuvânt înainte

In primul rand cine ar trebui sa citeasca aceast curs? Toti aceia care vor sa isi consolideze

cunostiintele despre desenul tehnic, sa isi reaminteasca cateva noțiuni de baza sau pur si simplu, cei

care iau contact pentru prima data cu desenul tehnic si sa vor sa inteleaga cateva notiuni de baza.

De ce am scris acest curs? Pentru ca este mai simplu sa explici cuiva prin cuvinte scrise si

imagini, pentru ca atunci cand scrii iti sintetizezi mai bine gandurile si actiunile, deci prelegerea ta are

mai mult efect si pentru ca, de ce nu, trebuie sa ne aducem cu totii aportul la dezvoltarea acestei lumi.

Unii fac agricultura, altii lanseaza navete in spatiu, iar altii scriu cursuri dupa care vor invata cei care

fac agricultura si lanseaza navete. Stiu! Unii ar putea sa zambeasca… dar acest curs nu este pentru ei.

Cursul este structurat pe trei capitole, si acopera numai notiuni introductive din desenul

tehnic industrial. Intr-o editie viitoare vor fi prezentate si alte notiuni: arcuri elicoidale, rulmenti,

filete, roti dintate etc.

Spor la lucru!

Autorul

Page 4: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

4 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Clasificarea desenelor tehnice

Reprezentarea grafica plana, supusa anumitor reguli si conventii in prealabil stabilite, cu scopul de a

infatisa obiecte si suprafete si de a transmite detalii privitoare la structura, rolul functional si modul de

executare ale acestora, se numeste desen tehnic.

Taxonomizarea desenelor tehnice se realizeaza in functie de: a) domeniul de apartenenta; b) dupa

modul de reprezentare; c) dupa gradul de detaliere; d) dupa continut; e) dupa destinatie;

Astfel:

a) Dupa domeniul de apartenenta:

- industrial;

- constructii;

- de arhitectura;

- cartografic;

b) Dupa modul de reprezentare:

- in proiectie ortogonala;

- in perspectiva;

c) Dupa gradul de detaliere:

- de ansamblu;

- de detaliu;

d) Dupa continut:

- releveu;

- epura;

- schema;

- desenul de gabarit;

e) Dupa destinatie:

- desenul de montaj;

- desenul de executie;

Page 5: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

5 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- desenul de studiu;

- desenul de prospect.

1.2 Formate de desen tehnic

Realizarea unui desen tehnic se executa, in functie de complexitatea lui, de numarul de

detalii, de scara aleasa etc., pe diverse tipuri de formate de hartie.

Ce inseamna format in desenul tehnic? Prin definitie este spatiul delimitat de coala de desen

prin conturul de decupare si are dimensiunile a x b . Se simbolizeaza cu linie subtire.

Sa definim in continuare elementele unui chenar. Asa cum se vede in figura de mai sus,

acestea sunt:

- zona neutra;

- chenarul;

Page 6: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

6 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- fasia de indosariere;

- indicatorul desenului;

- gradatia de referinta;

- sistemul de coordonate;

- reperele de orientare;

- reperele de centrare;

- simbolul formatului.

Dupa SR ISO5457 – 1994 exista urmatoarele tipuri de formate:

- formatele preferentiale sau de baza; (vezi tabelul 1)

- formatele alungite special, se obtin din formatele de baza prin multiplicarea dimensiunii

a, astfel incat b sa fie multiplu intreg de a. (vezi tabelul 2)

- formate alungite exceptional. Atat lungimea a, cat si latimea b, sunt multiplu intreg de a.

(vezi tabelul 3).

Formatul A4 (210 x 297 mm = 0.0625 m2) este considerat drept modul, formatele derivate

obtinandu-se prin multiplcarea acestui modul. Astfel A3 va fi 2x A4, A2 va fi 4x A4, A1 va fi 8x A4, iar

A0 va fi 16x A4. Formatul A0 are dimensiunile 841 x 1189 mm, avand suprafata de 1.0 m2.

Tabelul 1. Formatele preferentiale sau de baza

SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2

A0 841 x 1189 1

A1 594 x 841 0.5

A2 420 x 594 0.25

A3 297 x 420 0.125

A4 210 x 297 0.0625

A5 148 x 210 0.03125

Page 7: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

7 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Tabelul 2. Formatele alungite special

SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2

A 3 x 3 420 x 891 0.375

A 3 x 4 420 x 1189 0.5

A 4 x 3 297 x 630 0.20

A 4 x 4 297 x 841 0.25

A 4 x 5 297 x 1051 0.3125

Tabelul 3. Formate alungite exceptional

SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2

A 0 x 2 1189 x 1682 2

A 0 x 3 1189 x 2523 3

A 1 x 3 841 x 1783 1.5

A 1 x 4 841 x 2378 2

A 2 x 3 594 x 1261 0.75

A 2 x 4 594 x 1682 1

A 2 x 5 594 x 2102 1.250

Un alt element important in desenul tehnic este indicatorul. Conform SR ISO 7200-1994,

formatul indicatorului nu mai este impus, dar se bazeaza pe cateva principii generale cu privire la

continutul acestuia. Astfel ca fiecare organizatie poate sa isi construiasca propriul indicator daca

respecta aceste reguli sau principii recomandate.

Dupa SR ISO 7200-1994 indicatorul trebuie sa contina doua zone mari (care la randul lor

pot fi subdivizate): una este zona de identificare si cealalta zona de informatii suplimentare. In toate

exemplele din acest curs voi folosi indicatorul in forma sa dupa STAS 282 – 77.

Sa vedem in continuare cum arata un indicator cu toate dimensiunile sale dupa STAS 282 –

77.

Page 8: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

8 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Fig. Formatul indicatorului dupa STAS 282 – 77

POZITIA DESCRIERE ELEMENTE

(1) Denumirea organizatiei care a realizat desenul, proiectarea

(2) Scara la care s-a executat desenul

(3) Data finalizarii desenului

(4) Denumirea ansamblului

(5) Functia, numele si semnatura celor care au contribuit la realizarea desenului

(6)

(7) Denumirea materialului din care este executat desenul, inclusiv standardul referitor la material

(8) Masa neta a produsului

(9) Numarul desenului

(10) Numarul plansei, daca aceasta face parte dintr-o suita de mai multe astfel de desene

(11) Numarul desenului inlocuit

(12) Numarul de inventar

(13) Eventualele modificari efectuate; se realizeaza printr-un simbol literal

(14) Numarul de astfel de modificari

(15) Numarul centralizatorului in care sunt trecute aceste modificari

(16)

Data efectuarii modificari (lor), numele si semnatura celui care a efectuat aceste modificari. (17)

(18)

Page 9: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

9 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

1.3 Linii si cote in desenul tehnic

Inainte de a incepe desenul propriu-zis trebuie sa cunoastem cateva notiuni fundamentale

despre desenul tehnic, precum tipurile de linii si cote utilizate, tipurile de formate ale colii de hartie,

cartuse.

Toate aceste elemente sunt standardizate. Liniile, de exemplu, sunt impartite dupa tipuri

(linie continua, linie intrerupta, linie punct si linie doua puncte) si clase de grosime (linie groasa si linie

subtire).

Exista si alte tipuri de linii care sunt utilizate la desenarea unor scheme sau semne

conventionale. Utilizarea lor implica construirea unei legende in care acestea sunt reprezentate si

explicate.

Simbolizarea liniilor utilizate in desenul tehnic, indiferent de tipul acestora sau de clasa de

apartenenta, se realizeaza astfel:

cu litera A, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0.18 ÷ 2.0 mm (unde

“b” este grosimea de baza a liniilor utilizate intr-un desen);

cu litera B, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3;

cu litera C, linia continuă subţire ondulată;

cu litera D, linia continuă subţire trasatã în zig-zag;

cu litera E, linia întreruptă groasă;

cu litera F, linia întreruptă subţire;

cu litera G, linia-punct subţire;

cu litere H, linia-punct mixtă;

cu litera I, linia-punct groasă;

cu litera K, linia-două puncte subţire.

Sa vedem in continuare cateva tipuri de linii si cateva exemple de utilizare a liniilor in desenul

tehnic industrial:

Page 10: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

10 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Fig. Tipuri de linii utilizate in desenul tehnic industrial

(tipurile de linii de mai sus sunt preluate din AutoCAD 2009 LT)

Fig. Utilizarea liniilor in desenul tehnic industrial

Referitor la utilizarea liniilor in desenul tehnic exista cateva reguli care trebuiesc respectate.

In primul rand se stabileste grosimea “liniei continue groase”. Sa o notam cu “b”. Stabilirea grosimii

acesteia se face in functie de marimea desenului si multitudinea de linii care vor fi trasate

(complexitatea desenului). Din practica, va pot spune ca cel mai bine este sa utilizati pentru linie

groasa g = 0.30 mm, iar pentru linie continua subtire gs = 0.09 mm. De ce? Pentru ca la printarea

unui desen, distinctia dintre cele 2 tipuri de cote, subtire si groasa, sa fie evidenta. Chiar in lucrarile

de specialitate este recomandat ca raportul dintre g/gs = 3.

Page 11: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

11 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Alte reguli sunt: pentru linia intrerupta, linia-punct si linia doua puncte, lungimea

segmentelor si intervalelor dintre ele trebuie sa fie egale. Am amintit aceasta regula pentru

desenatorul din fata plansetei. In cazul lucrului cu PC-ul reglarea intervalelor si a segmentilor,

facandu-se automat.

O alta regula, valabila in ambele cazuri, planseta si PC, este ca distanta dintre 2 linii paralele

sa fie de minim 1 mm, altfel exista riscul aparitiei unor confuzii sau a unei intelegeri gresite a

desenului.

Referitor la liniile de cota, acestea se realizeaza cu linie subtire continua, la capete avand

sageti. Asemenea liniilor standard, liniile de cota urmaresc si ele anumite reguli. Impunerea regulilor

se realizeaza in functie de elementul cotat.

Nu vom insista asupra regulilor care trebuiesc mentinute de desenatorul din fata plansetei,

multe dintre acestea realizandu-se automat in AutoCAD. Dar vom aminti pe acelea care trebuiesc

respectate atunci cand desenam cu calculatorul.

Sa vedem asadar ce nu se realizeaza automat de catre PC:

a) distanta dintre 2 linii de cota paralele (trebuie sa fie de minimum 7 mm);

b) distanta dintre linia de cota si elementul cotat (la fel de minimum 7 mm);

c) evitarea intersectiei dintre liniile de cota, precum si a intersectiei dintre liniile de cota si

elemente ale desenului;

d) la inscrierea cotelor se va respecta tipul si marimea fontului;

e) trasarea liniilor de cota se va realiza astfel incat inscrierea si citirea cotelor sa se faca de sus

in jos sau de la dreapta la stanga (a nu se confunda cu modul de scriere). Pentru exemplificare sa

vedem figura de mai jos:

Page 12: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

12 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Fig. Realizarea unei cotari corecte / incorecte

Se poate vedea in ceea de-a doua figura cum linia de cota este prea aproape de elementul

cotat sau cum cota inscrisa este peste una dintre liniile desenului.

In practica se pot intalni cazuri cand aceste reguli nu pot fi respectate. De aceea ele se

constituie in recomandari.

Clasificarea cotelor se realizeaza in functie de importanta acestora in definirea elementului

desenat, astfel ca pot fi: cote functionale (sunt determinante pentru functionarea unui obiect), cote

nefunctionale (nu sunt determinante pentru functionarea obiectului) si cote auxiliare (care se refera

la cote care au caracter informativ). De exemplu putem numi cota functionala lungimea filetului

unui surub, iar nefunctionala lungimea capatului surubului (daca aceasta nu este importanta in

functionarea surubului).

Cam atat despre linii si cote. Pentru aceia care sunt interesati de acest domeniu pot consulata

literatura de specialitate.

Page 13: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

13 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

1.4 Tolerante

Utilizarea tolerantelor in desenul tehnic se realizeaza pe scara larga, acestea fiind esentiale

pentru multe dintre lucrarile ce urmeaza a fi executate. Tolerantele sunt si ele clasificate in mai multe

tipuri: tolerante la dimensiuni liniare si tolerante de forma si de pozitie.

Tolerantele liniare: notarea si inscrierea lor este, de asemenea, standardizata si poate fi

indicata prin:

- simbolul campului de toleranta;

- valorile abaterilor limita;

- combinat: simbolul campului de toleranta si valorile abaterilor limita.

Tolerante de forma.

TIPUL TOLERANTEI SIMBOL

La rectiliniaritate

La planeitate

La circularitate

La cilindricitate

La forma data a profilului

La forma data a suprafetei

Page 14: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

14 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Tolerante de pozitie.

TIPUL TOLERANTEI SIMBOL

La parelelism

La perpendicularitate

La inclinare

Bataii radiale si a bataii frontale

La coaxialitate si la concentritate

La simetrie

La intersectare

La pozitie nominala

In continuare sa vedem cateva exemple de inscriere a datelor privind tolerantele de forma si

pozitie. Pentru o informare completa, urmariti alte lucrari, de specialitate.

Toate datele privind tolerantele de forma si de pozitie se inscriu intr-un dreptunghi, care se

imparte, in functie de necesitati, in doua sau trei casute, unde se trec urmatoarele date:

simbolul tolerantei;

valoarea tolerantei (in milimetri);

litera de identitate a bazei de referinta, atunci cand este cazul.

Page 15: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

15 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

1.5 Scari

Ce este o scara in desenul tehnic? Este raportul dintre dimensiunile la care se alege a se

reprezenta un desen pe o coala de hartie si dimensiunile sale reale. Pentru alegerea unei scari vezi

tabelul de mai jos:

Scara de marime naturala 1:1

Scara de marire

2:1 20:1

5:1 50:1

10:1 100:1

Scara de micsorare

1:2 1:20 1:200 1:2000 1:20000

1:5 1:50 1:500 1:5000 1:50000

1:10 1:100 1:1000 1:10000

Fig. Scari utilizate in desenul tehnic

Page 16: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

16 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

2. REPREZENTARE

2.1 Reprezentarea in vedere

Reprezentarea unui obiect in sistemul tridimensional se realizeaza prin proiectia sa dupa cele

6 directii perpendiculare, corespunzatoare spatiului cu 3 dimensiuni.

Modelarea spatiului se poate realiza sub forma unui cub, ca in figura:

Prin vedere se intelege reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unei piese

nesectionate. Exista astfel 6 vederi ale obiectului, dupa cum urmeaza:

- vederea din fata (dupa directia “A”);

- vederea de sus (dupa directia “B”);

- vederea din stanga (dupa directia “C”);

- vederea din dreapta (dupa directia “D”);

- vederea de jos (dupa directia “E”);

- vederea din spate (dupa directia “F”).

Dispunerea proiectilor pe plansa de desen se realizeaza ca in figura urmatoare:

Page 17: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

17 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Nu intotdeauna este necesar sa se realizeze toate vederile unui obiect. Daca avem de desenat

un obiect simplu, fara prea multe detalii, se vor trasa numai acele vederi care descriu in totalitate

detaliile obiectului respectiv, celelalte vederi fiind redundante.

Reprezentarea pieselor in vedere tine cont de cateva reguli de trasare. In continuare vor fi

descrise, prin exemple aceste reguli:

- muchiile vizibile si conturul aparent se vor trasa cu linie continua groasa, iar cele

acoperite, inclusiv golurile din piesa de desenat, se vor trasa cu linie subtire intrerupta;

- in cazul reprezentarii unor trunchiuri de piramida sau a unor obiecte de tip poliedru, se

vor trasa diagonalele acestor suprafete, cu linie continua subtire, pentru a scoate in

evidenta suprafetele plane ale acestora;

2.2 Reprezentarea in sectiune

Reprezentarea in sectiune a pieselor reprezinta o completare a reprezentarii in vedere. Ea este

necesara atunci cand prin reprezentarea in vedere a unui obiect nu se pot infatisa toate detaliile

acestuia sau nu se pot pune clar in evidenta.

Page 18: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

18 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

Pentru a intelege mai exact ce este reprezentarea in sectiune sa vedem ce inseamna sectiune si

cum este definit traseul de sectionare.

Astfel, “sectiunea” este proiectia ortogonala a unei piese, detaliata asa cum ar arata ea daca ar

fi sectionata cu un “plan de sectionare”, iar portiunea dintre observatorul uman si planul de sectionare

ar fi indepartata.

Traseul de sectionare reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie. In

desenul tehnic, traseul de sectionare se noteaza cu litere mari, pastrand aceeasi litera pentru un

singur traseu.

Pentru exemplificarea celor de mai sus, urmariti figura:

In functie de necesitati, in desenul tehnic sectiunile se clasifica astfel:

a) dupa modul de reprezentare pe desen:

- sectiune cu vedere;

- sectiune propriu-zisa.

b) dupa unghiul dintre planul de sectionare si planul orizontal de proiectie:

- sectiune orizontala;

- sectiune verticala;

- sectiune inclinata.

Page 19: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

19 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

c) dupa paralelismul dintre axa de simetrie a piesei de desenat si planul de sectionare:

- sectiune longitudinala;

- sectiune transversala.

d) dupa profilul traseului de sectionare:

- sectiune in trepte;

- sectiune franta;

- sectiune plana;

- sectiune cilindica.

e) dupa procentul in care se realizeaza sectionarea:

- sectiune completa;

- sectiune partiala (ruptura).

f) dupa pozitia pe desen:

- sectiune obisnuita;

- sectiune deplasata;

- sectiune suprapusa;

- sectiune intercalata.

Page 20: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

20 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

3. COTAREA

Cotarea desenelor tehnice este stipulata prin normele tehnice prevazute in SR ISO 129:1994

– “Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definitii, meode de executare si indicatii speciale”

3.1 Clasificare cote

Exista doua criterii dupa care se clasifica cotele intr-un desen tehnic:

- dupa importanta functionala:

o cote functionale: contin informatii referitoare la stricta functionare a elementului

de executat;

o cote nefunctionale: aceste dimensiuni nu sunt strict necesare si contin informatii

aditionale (gen masa reperului executat);

o cote auxiliare: au de asemenea un caracter informativ si redundant.

- dupa geometria piesei:

o cote de pozitie: precizeaza pozitia unui element dintr-un reper fata de o baza de

referinta aleasa;

o cote de forma: se refera la forma geometrica a unui element;

o cote de gabarit: in general sunt utilizate pentru a descrie o dimensiune maxima a

unui reper.

Page 21: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

21 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

3.2 Elemente si reguli de cotare

In vederea realizarii cotarii se utilizeaza urmatoarele elemente:

- liniile de cota;

- liniile ajutatoare de cota;

- liniile de indicatie;

- cota propriu – zisa sau valoarea numerica.

Liniile de cota. Se traseaza cu linie subtire si se delimiteaza prin sageti sau punct, amplasate la

cele doua capete ale acesteia.

Sagetile trebuie sa aiba un unghi la varf de aproximativ 150, iar lungimea lor sa fie de 6÷8 ori

mai mare decat grosimea liniei continue groase utilizate in desen. Exista si cazuri cand sageata

delimiteaza linia de cota numai la unul dintre capete:

- cotarea razelor de curbura;

Page 22: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

22 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- cotarea diametrului cand circumferinta nu este reprezentata in totalitate

Liniile ajutatoare de cota. De asemenea se traseaza cu linie continua subtire si rolul lor este de

a delimita suprafetele sau planele intre care se face masurarea. In general, ele sunt perpendiculare pe

liniile de cota.

Se recomanda ca liniile de cota si cele ajutatoare sa nu se intersecteze intre ele, dar daca acest

lucru nu este posibil, acestea nu trebuie sa fie intrerupte. De asemenea liniile de cota nu trebuie sa

intersecteze nici alte linii ale desenului.

Liniile de indicatie. Acestea se traseza cu linie continua subtire. Ele au rolul de a furniza

informatii despre reperul desenat si se pot termina printr-un punct (daca se sprijina pe o suprafata)

sau sageata (daca se refera la o muchie / linie de contur – in cazul tratamentelor termice, protectiei

anticorozive etc.)

Cota propriu-zisa reprezinta valoarea numerica a dimensiunilor elementelor unui reper.

Cotele se insccriu cu cifre arabe.

3.3 Metode de cotare

Cotarea se poate realiza in urmatoarele moduri:

- cotarea in serie sau in lant: in acest caz cotele se dispun una in continuarea celeilalte;

Page 23: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

23 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- cotarea in paralel (fata de un element comun): realizarea cotarii se face utilizand o baza de

cotare, ca in figura urmatoare.

- cotarea mixta sau combinata: atunci cand cele doua moduri de cotare de mai sus se

utilizeaza in acelasi timp;

- cotarea cu cote suprapuse: se utilizeaza atunci cand spatiul pentru cotare este insuficient;

3.4 Cotatii speciale

Cateva dintre cotatiile speciale utilizate in desenul tehnic industrial sunt prezentate in

sectiunile ce urmeaza.

Page 24: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

24 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- cotarea coardelor, a aecelor si unghiurilor

- cotarea elementelor echidistante

- cotarea suprafetelor conice

Raportul 1:25 se calculeaza astfel: se face diferenta celor doua diametre (in acest caz 30).

Rezultatul se imparte la 2 (se obtine 15). Apoi 15 se imparte la lungimea totala a conului si se obtine

0.25. Deci, pe o distanta de 60 (mm), conicitatea este de 1 la 0.25.

- cotarea tesiturilor si adanciturilor

Page 25: Desen tehnic - autocad

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

25 din 25

ww

w.w

or

ldd

es

ign

.ho

st

28

.ne

t

- cotarea elementelor simetrice pe un cerc