În arta clasică, ornamentul sculptat făcea parte integrantă din arhitectură. În arta bizantină el are un caracter auxiliar, intervine ca un element de umplutură, o “mască” care acoperă zidurile construite în general din materiale de rând. Cele mai timpurii sculpturi bizantine sunt cele în care se observă că arta creştină a Răsăritului începe să renunţe la câteva dintre caracteristicile sale romane si să se reprezinte ca o descendentă a artei greceşti. Acest stil se face simţit încă de la începutul secolului al V-lea, în lucrări precum reliefurile din fildeş ale împărătesei Galla Placidia şi împăratul Valentinian, şi se termină în timpul lui Iustinian, la mijlocul secolului al VI-lea, care marchează începutul unui declin rapid.

Diptic din fildeş sculptat

► Lucrările orientale din această Lucrările orientale din această perioadă demonstrează o perioadă demonstrează o superioritate netă asupra sculpturii superioritate netă asupra sculpturii occidentale, printr-un spor de occidentale, printr-un spor de rafinament, printr-un caracter mai rafinament, printr-un caracter mai elevat, prin puritatea formelor şi elevat, prin puritatea formelor şi perfecţiunea tehnicii. Din păcate, perfecţiunea tehnicii. Din păcate, distrugerea celei mai mari părţi a distrugerea celei mai mari părţi a acestora, ca urmare a mişcării acestora, ca urmare a mişcării iconoclaste, obligă la caracterizarea iconoclaste, obligă la caracterizarea acestui stil prin piesele sculpturale acestui stil prin piesele sculpturale mici, care au fost salvate prin comerţ mici, care au fost salvate prin comerţ sau transportate de cuceritori în sau transportate de cuceritori în Occident, acolo unde s-au păstrat şi Occident, acolo unde s-au păstrat şi conservat. Cele mai importante dintre conservat. Cele mai importante dintre acestea sunt sculpturi în fildeş, laice acestea sunt sculpturi în fildeş, laice şi religioase (diptice, vase sacre, şi religioase (diptice, vase sacre, coperţi de cărţi sfinte, tronuri coperţi de cărţi sfinte, tronuri episcopale etc). Reprezentativ pentru episcopale etc). Reprezentativ pentru sculptura în fildeş este tronul lui sculptura în fildeş este tronul lui Maximian, episcop de Ravenna, din Maximian, episcop de Ravenna, din secolul al VI-lea. Noul stil de sculptură secolul al VI-lea. Noul stil de sculptură decorativă, care a înflorit în acea decorativă, care a înflorit în acea vreme în Răsărit şi s-a răspândit în vreme în Răsărit şi s-a răspândit în cea mai mare parte a Italiei, este bine cea mai mare parte a Italiei, este bine ilustrat de capitelurile si amvoanele ilustrat de capitelurile si amvoanele de la Ravenna şi Veneţia.de la Ravenna şi Veneţia.

Tronul lui Maximian

► Lucrările orientale din această Lucrările orientale din această perioadă demonstrează o perioadă demonstrează o superioritate netă asupra sculpturii superioritate netă asupra sculpturii occidentale, printr-un spor de occidentale, printr-un spor de rafinament, printr-un caracter mai rafinament, printr-un caracter mai elevat, prin puritatea formelor şi elevat, prin puritatea formelor şi perfecţiunea tehnicii. Din păcate, perfecţiunea tehnicii. Din păcate, distrugerea celei mai mari părţi a distrugerea celei mai mari părţi a acestora, ca urmare a mişcării acestora, ca urmare a mişcării iconoclaste, obligă la caracterizarea iconoclaste, obligă la caracterizarea acestui stil prin piesele sculpturale acestui stil prin piesele sculpturale mici, care au fost salvate prin comerţ mici, care au fost salvate prin comerţ sau transportate de cuceritori în sau transportate de cuceritori în Occident, acolo unde s-au păstrat şi Occident, acolo unde s-au păstrat şi conservat. Cele mai importante dintre conservat. Cele mai importante dintre acestea sunt sculpturi în fildeş, laice acestea sunt sculpturi în fildeş, laice şi religioase (diptice, vase sacre, şi religioase (diptice, vase sacre, coperţi de cărţi sfinte, tronuri coperţi de cărţi sfinte, tronuri episcopale etc). Reprezentativ pentru episcopale etc). Reprezentativ pentru sculptura în fildeş este tronul lui sculptura în fildeş este tronul lui Maximian, episcop de Ravenna, din Maximian, episcop de Ravenna, din secolul al VI-lea. Noul stil de sculptură secolul al VI-lea. Noul stil de sculptură decorativă, care a înflorit în acea decorativă, care a înflorit în acea vreme în Răsărit şi s-a răspândit în vreme în Răsărit şi s-a răspândit în cea mai mare parte a Italiei, este bine cea mai mare parte a Italiei, este bine ilustrat de capitelurile si amvoanele ilustrat de capitelurile si amvoanele de la Ravenna şi Veneţia.de la Ravenna şi Veneţia.

Tronul lui Maximian

În ceea ce priveşte temele sculpturii ornamentale, În ceea ce priveşte temele sculpturii ornamentale, se poate vorbi de trei categorii: frunza de acant, se poate vorbi de trei categorii: frunza de acant, împrumutată de la arta elenistică şi care are în arta împrumutată de la arta elenistică şi care are în arta bizantină două înfăţişări - una în care acantul este bizantină două înfăţişări - una în care acantul este încă mlădios, alta în care el se arată spinos şi dur. încă mlădios, alta în care el se arată spinos şi dur. Pe lângă motivul acantului şi altele, luate din regnul Pe lângă motivul acantului şi altele, luate din regnul vegetal, apar temele geometrice, frecvente în vegetal, apar temele geometrice, frecvente în Orient. Temele ce formează o a treia categorie sunt Orient. Temele ce formează o a treia categorie sunt inspirate după cele care se ţeseau în stofele inspirate după cele care se ţeseau în stofele preţioase, din mătase şi fire de aur, tot în Orient. preţioase, din mătase şi fire de aur, tot în Orient. Astfel, apar o serie de obiecte împrumutate din Astfel, apar o serie de obiecte împrumutate din regnul animal, grupări de fiinţe reale sau fantastice.regnul animal, grupări de fiinţe reale sau fantastice.

Dacă în Imperiul de Răsărit, declinul sculpturii este facilitat de persecuţiile iconoclaştilor, în Apus invaziile barbare duseseră deja la o ruptură faţă de tradiţiile artistice. Între secolele VII şi IX nu se poate vorbi despre o istorie a sculpturii bizantine, deoarece este aproape necunoscută. Puţin înainte de anul 900, odată cu venirea la domnie a Macedonenilor, marea renaştere a artei bizantine a făcut posibil ca sculptura să “pâlpâie” încă o dată. Icoanele ajung iarăşi venerate, mozaicul reîntinereşte, ca şi fresca. Însă sculptura nu fusese niciodată o ramură preferată a artei în Răsăritul creştin, iar biserica din aceste regiuni încetează destul de repede de a se mai interesa de imaginea sculptată, poate şi pentru că ea aminteşte de idolii păgâni. Astfel, sculptura, în afară de cea pur ornamentală, dispare cu totul din arta bizantină, menţinându-se numai ca sculptură în fildeş, care, departe de a fi distrusă de mişcarea iconoclastă, înlocuieşte adesea pictura şi mozaicul.

Biserica Sfânta Sabina din Roma, detaliu uşăBiserica Sfânta Sabina din Roma, detaliu uşă

Diptic din fildeş sculptat, detaliu

Biserica Sfânta Sabina din Roma, detaliu uşă

Diptic din fildeş sculptat, detaliu

Biserica Sfânta Sabina din Roma, detaliu uşă

Sculptura în ronde-bosse va disparea aproape complet în Bizanţ. Dupa cum spunea Tatarkiewicz, “era prea materiala si realista pentru a-si gasi loc într-o arta conceputa Sa reprezinte numai prototipuri eterne”. Noua scoala a sculpturii bizantine poate fi studiata în lucrari care se întind pe aproximativ trei secole, sfârsind cu capturarea Constantinopolului, în 1204. Lucrarile ramase sunt mai numeroase în Italia si permit observarea diferitelor etape în evolutie cu destula acurateye.

Proiect realizat de Alexandru PredaProiect realizat de Alexandru Preda

Sursa: Sursa: http://www.galeriadearta.comhttp://www.galeriadearta.com