proiect de practica - sc iasitex iasi

Iaşi, 2007

CUPRINS:

CAPITOLUL 1. Organizarea şi funcţionarea S.C. „Iaşitex” S.A. Iaşi................................41.1. Scurt istoric...............................................................................................................41.2. Obiectul de activitate.................................................................................................51.3. Organizarea internă...................................................................................................61.4. Relaţii externe.........................................................................................................10

1.4.1. Furnizorii..........................................................................................................101.4.2. Clienţii..............................................................................................................121.4.3. Piaţa externă.....................................................................................................131.4.4. Statul (Trezoreria Publică)...............................................................................131.4.5. Relaţiile cu personalul......................................................................................14

1.5. Evoluţia principalelor vărsăminte către bugetele publice în perioada 2002-2004.. 14CAPITOLUL 2. Aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare la S.C. “Iaşitex” S.A.........18

2.1. Venituri către bugetul de stat..................................................................................182.1.1. Impozitul pe salarii...............................................................................................18

A. Cadrul juridic.........................................................................................................18B. Elemente tehnice....................................................................................................18C. Exemplu de calcul al impozitului pe veniturile din salarii....................................23D. Fluxurile informaţionale generate de aşezarea impozitului pe salarii...................25

2.1.2. Fundamentarea şi realizarea taxei pe valoarea adăugată.....................................27A. Cadru normativ......................................................................................................27B. Elemente tehnice....................................................................................................27C. Exemplu de calcul.................................................................................................41D. Fluxul informaţional..............................................................................................43

2.1.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit...............................................44A. Cadru normativ......................................................................................................44B. Elemente tehnice....................................................................................................44C. Exemplu de calcul.................................................................................................51D. Flux informaţional.................................................................................................53

2.2. Venituri către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul fondurilor speciale...........................................................................552.2.1. Contribuţia la asigurări sociale de stat (C.A.S.)...................................................55

A. Cadru normativ......................................................................................................55B. Elemente tehnice....................................................................................................55C. Exemplu de calcul.................................................................................................59D. Flux informaţional.................................................................................................60

2.2.2. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (C.A.A.M.).............62A. Cadru normativ......................................................................................................62B. Elemente tehnice....................................................................................................62C. Exemplu de calcul.................................................................................................64D. Flux informaţional.................................................................................................65

2.2.3. Contribuţia la sigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.).......................................66A. Cadru normativ......................................................................................................66B. Elemente tehnice....................................................................................................66C. Exemplu de calcul.................................................................................................68D. Flux informaţional.................................................................................................69

2.2.4.Contribuţia la asigurările pentru şomaj (C.S.).......................................................70A. Cadru normativ......................................................................................................70B. Elemente tehnice....................................................................................................70

2

C. Exemplu de calcul.................................................................................................72D. Flux informaţional.................................................................................................72

2.3. Fundamentarea şi realizarea impozitelor şi taxelor locale......................................732.3.1 Fundamentarea şi realizarea impozitului pe clădiri...............................................73

A. Cadru normativ......................................................................................................73B. Elemente tehnice....................................................................................................73C. Exemplu de calcul.................................................................................................76D. Fluxul informaţional..............................................................................................77

2.3.2 Fundamentarea şi realizarea taxei asupra mijloacelor de transport.......................78A. Cadru normativ......................................................................................................78B. Elemente tehnice....................................................................................................78C. Exemplu de calcul.................................................................................................80D. Flux informaţional.................................................................................................81

2.3.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe teren................................................83A. Cadru normativ......................................................................................................83B. Elemente tehnice....................................................................................................83C. Exemplu de calcul.................................................................................................85D. Fluxul informaţional..............................................................................................86

2.4. Taxele vamale.........................................................................................................87A. Cadru normativ......................................................................................................87B. Elemente tehnice....................................................................................................87C. Exemplu de calcul.................................................................................................90D. Flux informaţional.................................................................................................91

2.5.Fundamentarea şi realizarea accizelor......................................................................92A. Cadru normativ......................................................................................................92B. Elemente tehnice....................................................................................................92

3

CAPITOLUL 1. Organizarea şi funcţionarea S.C. „Iaşitex” S.A. Iaşi

1.1. Scurt istoric

Societatea comercială „Iaşitex” S.A. Iaşi a fost fondata în baza legilor nr. 15/1990 şi nr. 31/1990, prin H.G.R. nr. 1254 din 04.12.1990 „privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie” prin preluarea patrimoniului fostei unităţi economice de stat. Întreprinderea „Ţesătura” Iaşi, care exista din anul 1910 şi care a fost desfiinţată în baza aceleiaşi hotărâri. Atât în perioada cât a funcţionat ca Întreprindere de Stat, cât şi după înfiinţarea ca Societate Comercială pe Acţiuni, S.C. „Iaşitex” S.A. Iaşi a avut ca obiect principal de activitate producerea şi comercializarea de fire, ţesături de bumbac şi tip bumbac şi confecţii textile.

Fabrica „Ţesătura” Iaşi s-a înfiinţat ca societate anonimă. La data de 08.09.1948 a fost semnat actul de naţionalizare şi de înfiinţare a Întreprinderii „Ţesătura” Iaşi.

În perioada 1951-1990, Întreprinderea „Ţesătura” Iaşi, a avut următoarea evoluţie:- 1951 – punerea în funcţiune a capacităţii de 20194 fuse ale Filaturii Cardate; - extinderea Secţiei Ţesătorie cu 350 războaie;- 1956 – fuziunea cu fabrica „VICTORIA” (actuala unitate B cu profil filatură-

ţesătorie) ce a avut drept urmare mărirea capacităţii Întreprinderii ŢESĂTURA Iaşi la 27808 fuse şi 1330 războaie mecanice;

- 1964 – extinderea, sistematizarea şi reutilarea Secţiei Ţesătorie cu războaie automate;

-1965 – construirea Filaturii de Fire Pieptănate cu un număr de 66048 fuse instalate;

-1967 – extinderea , modernizarea şi reutilarea Secţiei Finisaj-Ţesături cu o capacitate de finisare anuală de 22000 mii mp;

-1972 – înfiinţarea oficiului de calcul;- 1973 – construirea vopsitoriei în fir, pentru poliester şi bumbac cu o capacitate

de 8266 mii mp;-1978 – organizarea activităţii de confecţii textile pentru valorificarea ţesăturilor

proprii;-1979 – înfiinţarea fabricii de ţesături crude ŢESĂTORIA ŢIBĂNEŞTI cu o

capacitate anuală de 10,000 mp ţesături crude;-1980 – construirea atelierului de filat Vigonie Vlădeni cu o capacitate anuală de

2,000 t fire;-1986 – începerea programului de modernizare şi dezvoltare a ţesătoriei şi

finisajului, acţiune finalizată în anul 1992;-1990 – desprinderea şi înfiinţarea Întreprinderii de Ţesături Crude ŢIBĂNEŞTI şi

a Întreprinderii de Vigonie Vlădeni în baza HGR nr. 564/01.07.1990. - Înfiinţarea SC IAŞITEX SA Iaşi în baza HGR nr. 1254/04.12.1990;-1993 - modernizarea şi dezvoltarea Atelierului de Confecţii;- 1994 – începerea dotării Oficiului de Calcul cu reţea şi calculatoare compatibile

IBM-PC, implementarea acestora în secţii şi servicii, investiţie continuată şi în prezent; - extinderea reţelei comerciale în Municipiul Iaşi, lucrare continuată până

în 1998;

4

-1995 – începe aplicarea programului de restructurare şi redresare financiară sub coordonarea Agenţiei de Restructurare, care cuprinde:

modernizarea secţiei filatură; modernizarea şi extinderea secţiei confecţii; lucrări de retehnologizare şi modernizare a staţiilor de preepurare şi

dedurizare; retehnologizarea sistemului de producere şi alimentare cu agent termic şi a

celui de-al doilea cazan de 10t/oră abur în 1999;

1.2. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate stabilit atât prin Actul Constitutiv - H.G.R. nr. 1254 din 04.12.1990 "privind Înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni În industrie" , prezentat În M.Of. Nr. 013 bis din 21.01.1991, cât şi prin Statutul Societăţii Comerciale "Iaşitex" S.A. Iaşi, publicat ca Anexă cu nr. 2 la Actul de Constituire - H.G.R. nr. 1254 din 04.12.1990, prezentat în M.Of. Nr. 013 bis din 21.01.1991 – la Art. 6 din cadrul capitolului II „Scopul şi Obiectul de activitate al societăţii”, îl constituie:

- Producerea şi comercializarea de fire, ţesături din bumbac şi tip bumbac, confecţii textile;

- Activitate de import - export prin societăţi specializate sau compartimente proprii;

- Prestări servicii în domeniile managementului, marketingului, creaţiei, cercetării şi proiectării produselor textile, proiectării pieselor de schimb, subansamblelor şi instalaţii lor textile, întreţinerii şi reparaţiilor textile, folosirii tehnicii de calcul în conducerea - şi desfăşurarea activităţii de producţie.

ULTERIOR a avut loc extinderea obiectului de activitate prin Cererea de Înscriere Menţiuni cu nr. 1518 din 02.04.1992, pentru care a fost obţinută Încheierea din 07.04.1992 emisă de către Judecătorul Delegat de Tribunalul laşi la Oficiul Registrului Comerţului al Judeţului laşi de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie laşi prin care se admite cererea şi se dispune Înscrierea menţiunilor În Registrul Comerţului şi În urma căreia s-a obţinut Certificatul de Înscriere de Menţiuni din 10.04.1992, se stabileşte extinderea obiectului de activitate cu următoarele activităţi:

- Producerea, achiziţionarea şi comercializarea bunurilor de orice tip, la preţ cu ridicata sau cu amănuntul inclusiv În contrapartidă cu alte mărfuri;

- Activitate de import-export de produse de orice tip în toate formele uzitate şi/sau reglementate pe plan intern şi internaţional, prin compartimente proprii sau societăţi specializate, pentru nevoile proprii sau alţi agenţi economici, inclusiv prestări de servicii în acest domeniu pe bază de comision;

- Prestări servicii către alţi agenţi economici şi populaţie în următoarele domenii: edile - construcţii, tinichigerie, automatizări, confecţii metalice, strungărie, bobinaje electrice, tâmplărie, reparaţii obiecte electrice şi electronice, reparaţii instalaţii electrice şi sanitare (apă, canal etc.) lucrări de copiat, multiplicat, dactilografiere, transport mărfuri;

- testarea aptitudinilor în cazul recrutării şi calificării forţei de muncă;- Întocmirea de studii de ergonomie industrialăSectorul de activitate, în cadrul căruia funcţionează S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi, este

Ministerul Industriei şi Resurselor – Direcţia Generală Bunuri de Consum, după cum

5

rezultă din Actul Constitutiv – H.G.R. nr.1254 din 04.12.1990 „privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie”.

1.3. Organizarea internă

Structura organizatorică a S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi este cea prevăzută în organigramă. Din organigramă se poate observa că Societatea Comercială "Iaşitex" S.A Iaşi este condusă de un Director General, numit în condiţiile Legii nr. 31/1990, care pe lângă coordonarea Întregii activităţi a societăţii are în subordine directă şi Serviciul de Control Tehnic de Calitate şi de Asigurare a Calităţii, Serviciul Resurse Umane, Oficiul Juridic, Biroul de Control Financiar Intern, Serviciul Administrativ şi Pompieri Civili, Compartimentul de Protecţie a Muncii, Apărare Civilă şi Pază, precum şi Serviciul Medical.

La data întocmirii studiului, activitatea Societăţii Comerciale "Iaşitex" S.A. Iaşi este structurată pe 3 direcţii (conform organigramei): .

Direcţia de Producţie , condusă de către un Director Tehnic şi de Producţie care asigura conducerea activităţii de producţie a societăţii şi care are în subordine directă cele 4 secţii de producţie: Secţia de Filatură, Secţia de Ţesătorie, Secţia de Finisaj Ţesături şi Secţia de Confecţii. Direcţia de producţie mai cuprinde şi Secţia Mecano - Energetică care are menirea să deservească cele 4 secţii de producţie. Subordonat acestei direcţii mai este şi Serviciul de Restructurare care este condus de către un Inginer Şef responsabil cu restructurarea societăţii, care are în subordine directă Biroul Mecano - Energetic şi de Investitii. Tot în cadrul Direcţiei de Producţie mai sunt şi Serviciile de Plan, Productie si Proiectare Tehnologică, precum şi de Creaţie - Cercetare;

Direcţia Comercială şi de Marketing , condusă de către un Director Comercial şi de Marketing care asigură activitatea comercială şi de piaţă a societăţii şi care are în subordine directă Serviciul de Desfacere - Export şi de Studiere a Pieţei, Biroul de Aprovizionare, precum şi Compartimentul de Transporturi, asigurând activităţile legate de comenzi, contractare şi desfacere. Subordonat Serviciului de Desfacere - Export şi de Studiere a Pieţei este Biroul de Comerţ cu Amănuntul;

Direcţia Economică , condusă de un Director Economic care asigură activitatea financiară, de înregistrare, evidenţă şi raportare în unităţi monetare a activităţii de producţie şi care are în subordine directă un Contabil Şef ce coordonează direct Serviciul Financiar, Serviciul de Contabilitate precum şi activitatea pe linie financiară a secţiilor de producţie. Direcţia economică mai cuprinde şi un Birou de Analize Preţ - Cost şi de Analize Economice, precum şi Serviciul de Tehnologia Informaţiei;

ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ a societăţii este organizată pe 4 secţii: Secţia de Filatură, Secţia de Ţesătorie, Secţia de Finisaj Ţesături şi Secţia de Confecţii. Acestea sunt deservite de Secţia Mecano - Energetic şi de Serviciile de Plan, Producţie - Proiectare Tehnologică, Atelierul de Creaţie - Cercetare, Serviciul de Control Tehnic de Calitate, Serviciul de Tehnologia Informaţiei, precum şi de Serviciile Economice. Toate acestea sunt coordonate de către Directorul Tehnic şi de Producţie al societăţii, pe linie productivă şi de către Directorul Economic, pe linie economico - financiară, conform organigramei.

SECŢIA DE FILATURĂ, este organizată pe 4 ateliere (3 ateliere de producţie şi un atelier de Întreţinere mecano-energetic), care asigură realizarea de fire cardate şi pieptănate din bumbac şi tip bumbac, cu o fineţe cuprinsă între Nm 20 şi Nm 140. Materia primă utilizată. este formată din baloturi de bumbac. Producţia de fire

6

cardate este de aproximativ 70%. Secţia are o capacitate de producţie în funcţiune de 3.650 To fire/an şi una în conservare de 1.350 To fire/an. Secţia este dotată cu utilaje din ţară şi din import, specifice tehnologiilor de filare a firelor cardate şi pieptănate. Faţă de alte filaturi, secţia mai are în dotare utilaje specifice operaţiei de gazat - mercerizat, cu o capacitate de 720 Ta fire/an, destinată firelor pentru tricouri din bumbac de mare fineţe. În perioada 1991 - 2001, Societatea Comercială "Iaşitex" S.A. Iaşi, a demarat un program de modernizare a tehnologiilor existente, corelat cu resursele sale financiare, concretizat prin: achiziţionarea a 5 maşini de pieptănat Textima; modernizarea a 4 carde Unirea 4C; modernizarea a 12 flayere şi eehiparea tuturor maşinilor de bobinat cu dispozitive Splycer.

SECŢIA DE ŢESĂTORIE, organizată pe 4 ateliere (3 ateliere de producţie şi un atelier de Întreţinere mecano - energetic), care asigură pregătirea firelor în vederea ţeserii, vopsirea în fir a acestora şi operaţiile propriu-zise de ţesere, livrând produse ţesute crude. Secţia are o capacitate de 15.200 mii mp / an ţesături din bumbac şi tip bumbac, cu o lăţime cuprinsă între 80 - 180 cm şi este dotată cu 487 de maşini de ţesut STB.

SECŢIA DE FINISAJ ŢESĂTURI, organizată pe 3 ateliere (2 ateliere de producţie şi un atelier de Întreţinere mecano - energetic), care asigură finisarea chimică a ţesăturiior prin procedee de albire, apretare, vopsitorie în bucată, ajustare. Secţia este dotată cu utilaje specifice operaţiilor de pârlit, fiert - albit, vopsit, imprimat, termofixat şi este corelată cu capacitatea de ţesere a societăţii. Secţia a fost modernizată prin dotarea cu o maşină de imprimat Storck în 8 culori.

SECŢIA DE CONFECŢII TEXTILE, organizată pe 4 ateliere (un atelier de croit, 2 ateliere de confecţionat şi un atelier de finisat, călcat şi ambalat), care asigură realizarea confecţii lor textile, pornind fie de la ţesături, fie în sistem lohn. Secţia este specializată în confecţionarea lenjeriei de pat, are dotare specifică acestui tip de confecţii pentru o producţie de cca. 1.000 mii seturi/an. Clădirile în care se desfăşoară activităţile productive sunt bine întreţinute, deşi unele au o durată de utilizare de peste 50 de ani. În anul 2001 gradul mediu de utilizare a capacităţi lor de producţie aflate în funcţiune a fost de cca. 87,9%.

SECŢIA MECANO - ENERGETICĂ, organizată pe 4 ateliere, care asigură gospodărirea utilităţilor la nivelul întregii societăţi, desfăşoară activităţi complementare de reparaţii pe care atelierele de Întreţinere aflate în structurile secţiilor de producţie nu le pot efectua, precum şi asigurarea proiectării şi fabricaţiei pieselor de schimb şi întreţinerea AMC-urilor. Societatea Comercială "Iaşitex" S.A. Iaşi dispune de toate unităţile necesare desfăşurării activităţilor de producţie, iar prin investiţiile făcute, începând cu anul 1996, îşi asigură independenţa termoenergetică.

TRANSPORTUL UZINAL în interiorul secţiilor de producţie (În ţesătorie şi În parte în filatură) este manual. Transportul între secţiile de producţie este mecanizat.

Societatea Comercială "Iaşitex" S.A. Iaşi dispune de suficiente CAPACITĂŢI DE DEPOZITARE, pentru materia primă şi pentru produsele finite, specifice activităţii.

SC IAŞITEX SA are implementat un sistem de asigurare a calităţii , introdus în anul 1998 şi revizuit în anul 1999 (revizia I) şi în anul 2001 (revizia II), documentat conform cu ISO 9001 din 1994. sistemul de organizare şi control a calităţii este subordonat Directorului General.

Serviciul juridic este subordonat directorului societăţii. Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile cele mai importante ale acestui departament sunt:

- reprezintă interesele societăţii în faţa instanţelor judecătoreşti şi ale altor organe de jurisdicţie , organelor de urmărire penală, precum şi raporturile cu persoanele fizice, pe baza delegaţiei de reprezentare dată de conducerea societăţii;

7

- avizează asupra legalităţii: contractele economice, contractele de muncă, deciziile emise de conducerea unităţii, deciziile de imputare şi alte acte juridice, precum şi orice măsuri care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a unităţii ori să aducă atingerea drepturilor legitime ale acesteia şi a personalului ei;

- primeşte actele ce reglementează legislaţia în vigoare şi informează compartimentele şi secţiile unităţii, cu noile reglementări ce apar şi ce prezintă interes pentru compartimentele respective.

Serviciul CONTABILITATE – FINANCIAR – PREŢURI este subordonat contabilului şef al societăţii. Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile serviciului contabilitate – financiar - preţuri şi ale contabilului-şef:

1. asigură organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a evidenţei patrimoniale din societate, răspunde de înregistrările obiectelor din patrimoniu;

2. stabileşte şi propune, după , trecerea pe seama costurilor de producţie sau de circulaţie, a lipsurilor de valori constatate;

3. face propuneri de imputare persoanelor fizice vinovate , în cazul lipsurilor constatate cu ocazia inventarierilor;

4. scade din gestiune , unele pagube constatate în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale în vigoare;

5. răspunde de evidenţa debitelor, de orice natură şi urmăreşte recuperarea lor în vederea reîntregirii patrimoniului;

6. răspunde de plata investiţiilor pe etape, înregistrarea acestora în evidenţa contabilă şi preluarea lor în patrimoniu;

7. răspunde de determinarea volumului veniturilor ce trebuie virate la buget conform reglementărilor legale în vigoare;

8. răspunde de întocmirea bilanţului contabil la termenele stabilite de către Ministerul de Finanţe;

9. răspunde de păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile;

10. răspunde, centralizează şi urmăreşte trecerea pe costuri a amortismentelor mijloacelor fixe din patrimoniul societăţii;

11. urmăreşte şi răspunde de realizarea ritmică a programului de încasare;12. analizează şi stabileşte soldurile lunare, trimestriale şi anuale, luând

măsuri operative pentru lichidarea debitelor restante, informând conducerea societăţii periodic asupra stadiului încasărilor;

13. întocmeşte fişa postului pentru toţi salariaţii din cadrul serviciului contabilitate – financiar – preţuri, cu precizarea concretă a sarcinilor şi a termenelor de realizare;

14. întocmeşte situaţiile privind necesarul de mijloace circulante care să conducă la buna desfăşurare a activităţii , solicitând pe această bază credite de la bănci;

15. întocmeşte documentaţia necesară pentru solicitările de credite pentru investiţii şi producţie, pe care le înaintează băncii finanţatoare;

16. răspunde de întocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli ale societăţii;

17. răspunde de îndeplinirea programului financiar pe societate;18. urmăreşte şi răspunde permanent de modul de desfăşurare în cadrul

societăţii a operaţiunilor de decontare cu furnizorii şi beneficiarii şi stabileşte împreună cu băncile, măsuri corespunzătoare pentru încasarea într-un termen cât mai scurt a contravalorii lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;

19. răspunde de încasarea corectă a sumelor de bani de la beneficiarii lucrărilor şi serviciilor etc.

8

Principalele relaţii externe existente între compartimentele întreprinderii, cu accent pe latura financiară , pot fi prezentate în schema de mai jos:

•

1. Transmite bilanţurile pentru activitatea proprie; Primeşte indicaţii metodologice specifice;2. Transmite planurile de control pentru coordonare şi raportare de activitate; Primeşte indicaţii de lucru specifice;3. Transmite propuneri plan financiar, plan credite şi plan de casă, modificări

preţuri şi tarife, bilanţuri contabile; Primeşte: indicatori financiari aprobaţi, avize, aprobările la propuneri de

preţuri, la solicitări mijloace circulante.4. Transmite propuneri pentru planurile de credite , de casă, de finanţare, şi

creditare a investiţiilor; Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii;5. Transmite spre adoptare/aprobare proiectul planului financiar, proiectele

planurilor de credite, modificări de preţuri, informări asupra situaţiei financiare;

CONDUCEREA SOCIETĂŢII

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ

INSPECŢIA FINANCIARĂ

CONDUCEREA

ALTOR DEPARTAMENTE

UNITĂŢILE BĂNCILOR

FINANŢATOARE

PLANUL DIRECTOR TABLOUL DE BORD

CONTABILITATE

PERSONAL, ÎNVĂŢĂMÂNT, SALARIZARE

ORGANIZAREA PRODUCŢIEI;

PROTECŢIA MEDIULUI

C.T.C. - LABORATOARE INVESTIŢII

FABRICI, SECŢII, ATELIERE DE PRODUCŢIE

PROGRAMARE, PREGĂTIRE ŞI URMĂRIRE A PRODUCŢIEI

DESFACERE

APROVIZIONARE

CENTRE DE CALCUL

BANCA TERITORIALĂ

ACTIVITATEA ECONOMICO - FINANCIARĂ

9

Primeşte avize, aprobări, indicaţii, dispoziţii de lucru;6. Transmite planul costurilor şi al cheltuielilor administrativ gospodăreşti şi

planul financiar; Primeşte programul de producţie valori şi pe sortimente;7. Transmite planurile financiare , extrasele de cont, documente din relaţiile cu

clienţii şi cu furnizorii; Primeşte date contabile pentru analize economico-financiare.8. Transmite date privind mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii

personalului propriu, aprecierile şi calificativele anuale ale personalului, date privind fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia;

Primeşte propuneri pentru mijloacele financiare necesare şi documentele pentru calculul drepturilor de retribuire;

9. Transmite date financiare pentru fundamentarea unor indicatori şi propuneri de teme pentru noi studii;

Primeşte studii de organizare elaborate pentru activitatea financiară , norme , normative de lucru, protecţia muncii.

10. Transmite valoarea produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor; Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi a remanierilor;11. Transmite măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor

supranormative sau disponibile; Primeşte situaţia stocurilor supranormative , elemente necesare elaborării

planului financiar, documente de decontare.12. Transmite propuneri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor

fără desfacere; Primeşte documente de livrare a produselor , date privind stocurile fără

desfacere şi elemente necesare elaborării planului financiar.13. Transmite date şi analize financiare necesare; Primeşte situaţia realizării producţiei fizice;14. Transmite propuneri pentru îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei şi creşterea

eficienţei acesteia; Primeşte date privind realizarea operativă a producţiei;15. Transmite planul de finanţare şi creditare a investiţiilor; Primeşte lista obiectivelor de investiţii;16. Transmite documente de evidenţă pentru activitatea proprie; Primeşte rezultatele prelucrării acestora;17. Transmite date necesare evidenţei în profil teritorial (date statistice).

1.4. Relaţii externe

1.4.1. FurnizoriiAprovizionarea societăţii cu materiile prime de bază necesare procesului de

producţie este influenţată de anumiţi factori specifici:- necesitatea asigurării de resurse financiare importante pentru importul

bumbacului;- preţul ridicat al fibrelor din poliester autohtone, mult superior celor din import.

Acest fapt determină o creştere, de la un an la altul, a volumului producţiei realizat cu materialul clientului.

Principalii furnizori de materii prime de bază, din perioada 1999-2003 sunt:

10

- pentru fibră poliester: TEROM SA Iaşi, CAROM SA Bucureşti, ASLAN TEXTIL SA, LINIS SA Constanţa şi ANRM Podoleni;

- pentru fibră bumbac: DONAU Austria, IKEA Elveţia, TUVIC.Deciziile strategice ale societăţii pot fi inluenţate de deciziile strategice ale

furnizorilor, motivat de ponderea mare a unora dintre aceştia în aprovizionarea cu fibre bumbac.

Din analiza listei furnizorilor societăţii din ţară, rezultă următoarea evoluţie a ponderilor:

Indicatorul 22000

22001

22002

22003

1. nr. De furnizori ai societăţii 5569

4490

4479

3426

2. ponderea celui mai important furnizor

220,85

222,92

118,61

118,64

3. ponderea primilor 5 furnizori 339,44

550,65

551,10

551,35

4. ponderea celui de al 5-lea furnizor 33,18

33,24

22,31

33,02


661,39

662,02

662,23


11,57

11,78

11,88


885,46

887,91

889,28


00,31

00,28

00,26


994,39

995,44

996,52

10. ponderea celui de al 100-lea furnizor

00,10

00,09

00,09

00,08

11

1.4.2. ClienţiiPrincipalii clienţi ai S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi, pe plan intern, pe anii 2000-2003 sunt:CISERIM SA Sebeş, CIORAPI SA Timişoara, TEXTIL COTON Bucureşti,

ELCA SA Câmpina, TUVAL SA Bucureşti, ZIMBRU SA Suceava, TOMIRIS SA Iaşi, MDDCOTON Bucureşti, MITROPOLIA Iaşi, NOVATEX SA Piteşti etc.

Din analiza listei clienţilor societăţii la intern, rezultă următoarea evoluţie a ponderilor:

Indicatorul 22000

22001

22002

22003

1. nr. de clienţi ai societăţii 4459

5558

5502

2275

2. ponderea celui mai important client 330,04

226,87

220,55

112,95

3. ponderea primilor 5 clienţi 551,78

445,30

442,08

338,98

4. ponderea celui de al 5-lea client 22,77

22,30

22,74

44,93


555,26

553,51

556,36


11,80

11,95

22,92


884,80

883,79

992,07


00,28

00,32

00,25


993,35

993,66

998,24


00,11

00,12

00,05

Având în vedere faptul că cel mai important client, interesat de produsele societăţii, este SC CISEROM SA , pe întreaga perioadă , putem concluziona că societatea are tranzacţiile încheiate cu clienţi tradiţionali, pe perioade medii şi lungi, ceea ce constituie un factor pozitiv.

Din datele prezentate mai sus, se desprinde concluzia că S.C.”Iaşitex”S.A. are relaţii cu partenerii bazate pe contracte ferme , nu numai pe comenzi.

În acest caz, este justificată politica de creştere a segmentului de piaţă deţinut de societate , prin atragerea de noi clienţi şi de asemenea de stabilire a unor relaţii puternice şi sigure cu cei tradiţionali, dar ar trebui urmărită de către societate şi o aplatizare mai mare a dispersiei vânzărilor pe mai mulţi clienţi cu un grad de importanţă comparabilă (cu ponderi importante) , astfel încât să existe variante diverse de plasare a produselor societăţii la clienţi destul de importanţi, dar nu într-atât încât, odată cu încetarea colaborării cu unul dintre aceşti parteneri, să poată influenţa serios gradul de vânzări sau politica de preţuri a societăţii.

Rulajul total al vânzărilor a fost de 83.023.744.394 lei în 1999, 104.722.742.465 lei în 2000, de 107.566.450.578 lei în 2001 ş.a.m.d.

12

1.4.3. Piaţa externăPiaţa externă a confecţiilor este dominată de prezenţa firmelor chineze care se

bazează pe o forţă de muncă extrem de disciplinară. Creşterea ofertei realizată de piaţa asiatică, ofertă care în condiţiile de calitate oferă preţuri foarte competitive, creează perspective sumbre sectorului de filare şi de ţesere.

În general, piaţa mondială a produselor textile şi a confecţiilor este saturată, fiind caracterizată printr-o luptă acerbă, unde calitatea produselor, nivelul preţurilor şi seriozitatea respectării condiţiilor contractuale au o importanţă de prim ordin.

Dotarea tehnică a industriei româneşti producătoare de textile şi produse textile, precum şi de confecţii este , în general, inferioară standardelor mondiale.

În legătură cu activitatea de export a SC IAŞITEX SA , se constată:- volumul exportului , atât fizic, cât şi valoric, este în creştere;- ponderea societăţii în exportul de ţesături şi de confecţii textile înregistrează

creşteri în perioada 1998-2003;- ponderea exportului de fire din bumbac sau tip bumbac înregistrează scăderi în

anul 1997 şi o revenire în 1998;- lipsa refuzurilor de calitate;- seriozitatea în respectarea condiţiilor contractuale.

Din datele prezentate, rezultă, în condiţiile în care piaţa internă se află în regres, o dezvoltare a livrărilor societăţii, atât în ceea ce priveşte livrările pe piaţa internă, cât şi pentru export.

Calitatea produselor livrate este principalul atu al societăţii. Crearea condiţiilor de scădere a costurilor de fabricaţie, una din principalele cauze de riscuri majore pentru activitatea viitoare a societăţii, va aduce societăţii multiple avantaje concurenţiale.

Societatea ocupă segmente de piaţă stabile, aflate în dezvoltare, ca urmare a unei politici sănătoase.

Ponderea la export a societăţii se află în continuă creştere şi dacă se are în vedere acţiunile societăţii de creştere a calităţii producţiei considerăm că aceasta va creşte în continuare.

Totuşi, trebuie remarcat un alt risc major creat de dependenţa prea mare faţă de o serie de parteneri, în special, externi, care în condiţiile fluidităţii pieţei externe şi a dezvoltării ofertei asiatice, creează dificultăţi majore în condiţiile unor preţuri superioare ale produselor.

1.4.4. Statul (Trezoreria Publică)Derularea fluxurilor bugetare de încasări şi plăţi, într-un cadru organizatoric

adecvat şi efectuarea operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la instituţii financiar – bancare, fie în numerar, constituie o componentă a activităţii bugetare denumită generic, execuţia de casă a bugetului.

Execuţia de casă prin sistemul de trezorerie se bazează pe crearea de către stat a unei instituţii financiare proprii, specializată în efectuarea operaţiunilor corespunzătoare, numită „trezorerie publică”.

În principiu, trezoreria publică poate îndeplini două funcţii specifice: funcţia de casier public şi funcţia de bancher al statului.

În cadrul primei funcţii, trezoreria publică îndeplineşte, prin reţeaua teritorială proprie, mai multe atribuţiuni, cum sunt:

- organizarea şi efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, atât prin virament, cât şi în numerar, care privesc bugetul de stat, urmărind să asigure sincronizarea lor, în mod curent, operativ;

13

- exercitarea controlului operativ, cu prilejul eliberării resurselor bugetare către entităţile publice, pentru prevenirea cheltuielilor nelegale sau neoportune;

- furnizarea informaţiilor pentru întocmirea rapoartelor periodice şi a conturilor privind execuţia bugetară etc.

Relaţiile S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi cu trezoreria publică sunt prezentate pe categorii de venituri bugetare în subcapitolul 1.5.

1.4.5. Relaţiile cu personalulStructura personalului pe sexe şi evoluţia numărului de salariaţi este prezentată în

tabelul de mai jos:

2002 2003 2004TOTAL angajaţi 2183 (100%) 2138 (100%) 2120 (100%)Bărbaţi 579 (26,5%) 563 (26,33%) 569 (26,84%)Femei 1604 (73,5%) 1575 (73,67%) 1551 (73,16%)

Din analiză reiese faptul că numărul total de angajaţi a scăzut în timp, astfel încât de la 2183 angajaţi în 2002 se ajunge la 2120 în 2004, ceea ce înseamnă o reducere cu 0,18% în anul 2004 faţă de 2002. Acest lucru este justificat prin măsurile de restructurare aplicate de către societate, precum şi prin măsurile de eficientizare a activităţii societăţii.

În funcţie de tipul angajării, structura personalului este următoarea:

2002 2003 2004Tipul angajării 2183 (100%) 2138 (100%) 2120 (100%)Permanent 1597 (73,16%) 1474 (68,94%) 1438 (67%)Temporar 586 (26,84%) 664 (31,06%) 682 (32,17%)

Ponderea personalului angajat permanent a fost într-o scădere continuă după 2002.Numărul personalului angajat temporar în total personal a cunoscut o creştere

după anul 2002, după cum rezultă şi din tabel.În urma unor analize efectuate s-a constatat o uşoară tendinţă de îmbătrânire a

personalului angajat în cadrul S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi, în condiţiile în care predomină ponderea grupei 4 de vârstă.

1.5. Evoluţia principalelor vărsăminte către bugetele publice în perioada 2002-2004.

Situaţia impozitelor , taxelor şi a altor obligaţii datorate şi vărsate către Bugetul de Stat, Bugetele Locale, Fonduri Speciale şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, conform cu datele înregistrate în contabilitatea societăţii, este prezentată în tabelul de mai jos:

- mii lei -VENITURI BUGETARE

2002 2003 2004SUME % SUME % SUME %

A. VENITURI BUGETARE CĂTRE BUGETUL DE STAT:

46.665.785 100 47.723.517 100 50.038.951 100

1. Impozit pe profit 13.393.873 28,7 14.790.305 31 15.109.302 30,2

14

2. Impozit pe salarii 250.281 0,53 390.107 0,81 457.693 0,93. Impozit pe venituri din salarii

2.974.813 6,4 3.050.108 6,4 3.693.566 7,4

4. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

4.460.413 9,6 4.900.054 10,2 5.216.134 10,4

5. Impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente

16.847 0,04 16.979 0,03 17.105 0,03

6. Taxele vamale de la persoane juridice

846.396 1,81 902.306 1,89 950.100 1,9

7. Impozit pe dividende persoane juridice

2.456 0,005 2.903 0,006 2.989 0,005

8. Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat

21.463.865 46 20.109.988 42,13 20.915.177 41,8

9. Taxe de timbru 53.743 0,11 59.802 0,12 60.176 0,1210. Taxa pentru jocuri de noroc, alte impozite, taxe şi alte obligaţii datorate bugetului de stat

3.203.098 6,86 3.501.564 7,33 3.616.709 7,22

B. VENITURI BUGETARE CĂTRE BUGETELE LOCALE:

3,779,305 100 3,879,466 100 4,012,780 100

1. Taxa pentru folosirea terenurilor, proprietate de stat

7,947 0,21 8,950 0,23 9,603 0,24

2. Impozit pe clădiri şi impozit pe teren

1,815,338 48,03 1,980,037 51,03 2,023,000 50,41

3. Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de agentul economic

22,164 0,6 23,704 0,6 24,150 0,6

4. Impozit pe veniturile persoanelor fizice nesalariate

3,716 0,1 3,000 0,07 3,970 0,14

5. Cote defalcate din impozitul pe salarii

250,281 6,62 240,362 6,2 290,851 7,2

6. Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul local

1,634,096 43,23 1,573,276 40,6 1,609,302 40,1

7. Alte impozite, taxe 45,763 1,21 50,137 1,29 51,904 1,29

15

şi alte obligaţii datorate bugetelor localeC. VENITURI BUGETARE CĂTRE ASIGURĂRI SOCIALE

38,463,215 100 42,950,477 100 45,323,170 100

1. CAS 23,091,843 60,03 25,970,106 60,46 27,862,930 61,412. Fond pentru pensie suplimentară

2,312,591 6,01 4,103,953 9,58 3,902,103 8,6

3. Fond de pensii şi asigurări sociale ale agricultorilor

2,262,024 5,9 2,700,105 6,28 2,400,307 5,29

4. Fond de şomaj 1% 373,096 0,97 490,100 1,14 472,300 1,085. Fond de şomaj 5% 4,389,970 11,41 4,592,314 10,69 4,712,368 10,396. Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata în termen a obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale

6,033,691 15,67 5,093,897 11,85 5,973,162 13,17

D. VENITURI BUGETARE CĂTRE FONDURI SPECIALE

11,721,453 100 13,979,467 100 14,723,816 100

1. Fond pentru asigurări sociale de sănătate

7,548,245 64,39 8,731,194 62,45 8,900,130 60,5

2. Fond special pentru sănătate publică 2%

255,326 2,17 390,106 2,79 416,983 2,8

3. Fond special al drumurilor publice

7,700 0,06 8,150 0,05 8,300 0,05

4. Fond special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor vamale

256,324 2,2 279,000 2 300,100 2,05

5. Fond special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap

2,064,056 17,6 2,470,000 17,69 2,960,000 20,19

6. Fond special de susţinere a învăţământului

1,056,816 9,01 1,600,854 11,45 1,703,194 11,5

7. Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata în termen a obligaţiilor faţă de bugetul fondurilor

532,986 4,54 500,163 3,57 435,109 2,98

16

specialeTOTAL GENERAL (A+B+C+D)

100,628,758 - 108,532,927 - 114,098,717 -

Din această situaţie reiese faptul că S.C.”Iaşitex”S.A. Iaşi are obligaţii de plată totale către bugete în sumă de 114.098.717 mii lei (an 2004), care se descompune după cum urmează:

la Bugetul de Stat – 50.038.951 mii lei; la Bugetele Locale – 4.012.780 mii lei; la Bugetul Asigurărilor Sociale – 45.323.170 mii lei; la Fonduri Speciale – 14.732.816 mii lei.

În cadrul acestor sume, sunt prinse şi majorări calculate pentru neplata la termen a obligaţiilor fiscale, precum şi penalizări pentru nerespectarea prevederilor legale aferente constituirii obligaţiilor respective în sumă totală de 28.932.750 mii lei, după cum urmează:

la Bugetul de Stat – 20.915.177 mii lei; la Bugetele Locale – 1.609.302 mii lei; la Bugetul Asigurărilor Sociale – 5.973.162 mii lei; la Fonduri Speciale – 435.109 mii lei.

Dacă privim evoluţia vărsămintelor către bugetele publice vom constata că mărimea acestora a crescut de la un an la altul (de la 100.628.758 în 2002 la 114.098.717 mii lei în 2004).

Această creştere este determinată în principal de îmbunătăţirea climatului macroeconomic , creşterea cifrei de afaceri, creşterea productivităţii muncii ca urmare a cumpărării de utilaje noi; stimularea de către stat a exporturilor româneşti ş.a.

Astfel, impozitul pe profit a crescut de la 13.393.873 mii lei (2002) la 15.109.302 mii lei (2004) datorită creşterii volumului de activitate al firmei, datorită unui nivel mai ridicat al veniturilor.

Impozitul pe salarii a crescut în perioada 2002-2004, în special, datorită creşterii fondului de salarii şi mai puţin creşterii numărului de salariaţi.

T.V.A. în perioada analizată a crescut de la 4.460.413 mii lei (2002) la 5.216.134 mii lei (2004), fiind T.V.A. de plată. Totuşi, ponderea T.V.A. de plată este relativ redusă, luând în vedere cifra de afaceri. Acest lucru se datorează faptului că o parte semnificativă din producţie este destinată exportului, iar T.V.A. la export este 0 (zero).

Impozitul pe clădiri şi pe teren a cunoscut o evoluţie ascendentă (de la 1.815.338 mii lei la 2.023.000 mii lei) datorită creşterii valorii materiei impozabile.

În general, prelevările fiscale au cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada anilor 2002-2004.

17

CAPITOLUL 2. Aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare la S.C. “Iaşitex” S.A.

2.1. Venituri către bugetul de stat

2.1.1. Impozitul pe salarii

A. Cadrul juridic În fundamentarea şi realizarea impozitului pe veniturile din salarii, S.C. ”Iaşitex”

S.A. utilizează următoarele acte normative: Legea nr. 571/2003 (Codul fiscal), Ordonanţa de Urgenţă nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordinul MFP nr. 19/7 ianuarie 2005, privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabili care realizează venituri din salarii la funcţia de bază începând cu luna ianuarie 2005, Legea nr. 177/2004.

B. Elemente tehnice

1. Subiect Subiecţii impozitului pe veniturile din salarii sunt reprezentaţi de toate persoanele

fizice rezidente, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România, persoanele fizice nerezidente care obţin venituri.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. În cazul S.C.”Iaşitex”S.A., subiecţii sunt salariaţii firmei, iar plătitorul de venituri este firma.

2. ObiectulObiectul impozitului îl reprezintă veniturile din salarii obţinute de o persoană

fizică.Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură

obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Astfel, în cadrul veniturilor din salarii se cuprind sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:

- salariile de bază;- sporurile şi adaosurile de orice fel;- indemnizaţiile de orice fel;- recompensele şi premiile de orice fel;- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii,

personalului din instituţiile publice , cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil,potrivit legii;

18

- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;

- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă.

De asemenea, asimilate salariilor, conform legislaţiei în vigoare sunt:a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate

publică, stabilite potrivit legii;b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop lucrativ;c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte

drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Tot prin Codul fiscal sunt stabilite o serie de drepturi sau venituri neimpozabile care pot fi primite de salariaţi (ele nu sunt incluse în salariu):

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;

19

b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţa sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională la încetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;

20

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurata de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării;

r) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

3. Baza impozabilăBaza impozabilă în vederea calculării impozitului pe veniturile din salarii este

stabiltă prin diferenţa dintre venitul lunar brut, pe de o parte şi contribuţiile obligatorii ale angajatului către bugetul consolidat de stat, deducerile personale lunare, cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă şi cotizaţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro pe de altă parte. Schematic, aceasta este prezentat în fig. 1.

Deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată persoanelor fizice rezidente în România, cu domiciliul în România, precum şi persoanele fizice care au sediul intereselor vitale în România sau sunt prezente în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, timp de 3 ani consecutiv, pentru a putea beneficia de deduceri personale, contribuabilii trebuie să obţină venituri din salarii. Deducerile personale se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. La stabilirea nivelului deducerilor personale stă salariul brut lunar şi numărul persoanelor aflate în întreţinere.

Astfel, pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1000 RON, inclusiv deducerile personale sunt următoarele:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 RON;- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 350 RON;- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 450 RON;- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 550 RON;- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 650 RON.Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar cuprins între 1001 şi 3000 RON,

inclusiv, nivelul deducerilor personale sunt degresive faţă de cele menţionate anterior şi se stabilesc prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice astfel:

Număr persoane aflate în întreţinere

Deducere personală

0 250 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]1 350 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]2 450 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]3 550 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]

21

4 sau mai multe 650 * [1 - (venitul lunar brut – 1000)/2000]

Pentru persoanele care au un venit brut lunar mai mare de 3000 RON nu se acordă deduceri personale.

Figura nr.1

4. Cota de impozitCota de impozit pe veniturile din salarii este de 16%.

5. Obligaţiile plătitorilor de salarii Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de

a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale, pe întreaga durată de efectuare a plăţii. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până la ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

De asemenea, contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt:

VENIT BRUT

CONTRIBUŢII OBLIGATORII

VENIT NET

Cotizaţia plătită în luna respectivă

Deducerea personală pentru luna respectivă

Contribuţiile la sche-mele facultative de pensii ocupaţionale

VENIT IMPOZABIL

IMPOZIT

minus

egal

minus

egal

Cota de impozitare de 16%

22

certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu riginalul.

6. Termen de platăContribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub

formă de salarii din străinătate, precum şi persoanele fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal.

C. Exemplu de calcul al impozitului pe veniturile din salarii

Impozitul pe veniturile din salarii se calculează lunar, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul.

Baza de calcul = Venit net lunar – Deduceri personale – Cotizaţii sindicale – Cotizaţii la schemele facultative de pensii

Venit net lunar = Venit brut lunar – Contribuţii (Reţineri) obligatoriiExemplu 1:Un angajat de la S.C.”Iaşitex”S.A. obţine în luna ianuarie 2006 un venit

reprezentând salariul de bază de 803 RON şi spor vechime în valoare de 80 RON. Deoarece producţia efectuată în această lună a fost de 97,3%, adică nu 100%, persoanei în cauză i se scad 22 RON pentru faptul ca întreprinderea a înregistrat un nivel al producţiei sub 100%. Angajatorul nu are nici o persoană în întreţinere.

Salariul brut se calculează ţinând cont de următoarele:- orele regie (ore efectiv lucrate în funcţie de salariul de încadrare);- orele acord (ore calculate în funcţie de cât faci şi stabilite pe baza unor norme);- orele suplimentare, plătite conform Codului Muncii, cu spor de 75% pentru orele suplimentare lucrate în cursul săptămânii, inclusiv sâmbetele şi cu spor de 100% pentru orele lucrate suplimentar duminică;- orele noapte;- orele nemuncite;- concedii de odihnă = (salar de încadrare + spor vechime + spor conducere)/fondul de zile lucrătoare pe o lună * numărul de zile de concediu de odihnă;- prima de vacanţă se acordă o dată pe an conform Contractului Colectiv de Muncă la prima fracţiune din concediul de odihnă (în cazul S.C.”Iaşitex”S.A. această primă este de 160 RON);- concedii medicale, reglementate pe baza O.G. nr. 158/2005. Se calculează ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni afectate de un procent care este înscris pe concediul medical în funcţie de codul de boală: 75% - boală obişnuită, 85% - maternitate, 100% - boală gravă;- premiu fidelitate pensie;- ore state,dar plătite (din cauza unor defecţiuni tehnice);- spor vechime care se acordă astfel: 3ani – 5%, 7ani – 10%, 11ani – 15%, 15ani – 20%, 20ani – 25%;

23

- spor noxe care se acordă pentru condiţii deosebite, ce afectează sănătatea angajatului şi care variază între 3 – 8%;- spor conducere se acordă persoanelor care au în coordonarea lor o echipă, un serviciu, o secţie şi variază între 5 – 10%;- indicatorul producţiei care arată dacă producţia din luna respectivă a fost realizată 100%. În cazul în care aceasta s-a realizat sub acest nivel, angajatului i se scade din salariu o sumă corelată cu nivelul acestui indicator;- reţineri CTC sunt reţinerile ce se efectuează în conformitate cu Regulamentul de Calitate pentru diverse defecte în producţia finită;- sancţiuni disciplinare pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau alte abateri.În cazul precizat, salariul brut = 803(ore regie) + 80(spor vechime: 8ani) –

22(indicatorul producţiei 97,3%) = 861 (RON).Contribuţiile obligatorii sunt:

- CAS {9,5% din salariul brut fără suma concediilor de boală + 9,5% [(salariul minim pe economie/numărul de zile lucrătoare) * numărul de zile de concedii medicale]}: 9,5% * 861 = 82 (RON);

- Şomaj (1% din salariul de încadrare): 1% * 861 = 8 (RON);- CASS [6,5% * (salariul brut – suma de la concediile medicale)]: 6,5% *

861 = 56 (RON).Totalul contribuţiilor obligatorii sunt în valoare de 146 RON.Deducerea personală este de 250 RON, pentru că persoana dată are un salariu

brut sub 1000 RON şi pentru că nu are nici o persoană în întreţinere.Venitul net lunar = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 861 – 146 = 715

(RON).Cotizaţia la sindicat este stabilită în funcţie de statutul sindicatului din care face

parte angajatul şi poate fi 0,5% sau 1%. În cazul dat, angajatul plăteşte 1%: 1% * 803 = 8 (RON).

Venitul impozabil = 715 – 250 – 8 = 457 (RON)Impozit = 16% * 457 = 74 (RON)

Exemplu 2:Şeful unei echipe de muncitori are salariul de bază de 8.000.000 ROL. Pentru că

are sub conducerea sa un grup de oameni, el mai primeşte un spor de conducere de 6%. Este angajat de 9 ani. Are în întreţinere o persoană, şi este membru al sindicatului unde plăteşte o contribuţie de 1%. Stabilirea impozitului pe salarii se face astfel:

1. Salariul de bază = 8.000.000 lei; Indemnizaţia (Sporul) de conducere = 6% x Salariul de bază = 6% x 8.000.000

= 480.000 lei; Spor vechime = 10% x 8.000.000 = 800.000 lei; ------------------------------------------------------------ Salariu brut = Salariu de bază + Sporul de conducere + Spor vechime =

9.280.000 lei;2. Contribuţii obligatorii ale angajatului: Contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) = 9,5% x Salariul brut = 9,5% x

9.280.000 = 881.600 lei; Contribuţia la asigurările de sănătate (CASS) = 6,5% x Salariul brut = 603.200

lei; Contribuţia către fondul de şomaj (FŞ) = 1% x Salariul de bază = 80.000 lei; ----------------------------------------------------------------------------------------------

24

Total Contribuţii = CAS + CASS + FŞ = 1.564.800 lei.

3. Deducere personală = 3.500.000 lei (are o persoană în întreţinere);4. Alte reţineri: Cotizaţia la sindicat = 1% x Salariul de bază = 80.000 lei; 5. Venit-bază de calcul = Salariu brut – CAS – Şomaj – CASS – Cotizaţia la

sindicat – Deduceri personale = 9.280.000 – 881.600 – 80.000 – 603.200 – 80.000 – 3.500.000 = 4.135.200 lei;

6. Impozit pe salarii = 16% x Venit-bază de calcul = 16% x 4.135.200 = 661.632 lei;

7. Rest de plată = Salariu brut – total contribuţii – alte reţineri – impozit pe salarii = 9.280.000 - 1.564.800 - 80.000 - 661.632 = 6.973.568 lei.

D. Fluxurile informaţionale generate de aşezarea impozitului pe salarii

Compartimentul Resurse Umane trimite către Compartimentul Salarizare, pontaje, informaţii despre salariaţi (angajări, modificări privind structura salarială şi a salariaţilor, persoane în întreţinere).

Pe baza acestor informaţii, compartimentul salarizare întocmeşte pe de o parte State de Plată – pe care le trimite la casierie, iar pe de altă parte – centralizatorul – care va trimite către Compartimentul Financiar. Acest centralizator cuprinde valoarea salariilor, respectiv a impozitului pe veniturile din salarii.

S.C. IAŞITEX S.A. plăteşte lunar acest impozit prin contul deschis la trezorerie. Trezoreria virează suma plătită de societate în contul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

Firma primeşte de la D.G.F.P. , pentru fundamentarea şi realizarea impozitului pe venituri din salarii, Legea 571/2003 şi modificările şi completările ulterioare. Pe baza normelor primite, societatea completează şi trimite către D.G.F.P., până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste impozite, Declaraţia 100 – privind bugetul consolidat de stat şi fişele fiscale.

25

fig. 1. Prezentarea fluxului informaţional aferent aşezării impozitului pe salarii

Compartiment financiar

Oficiu de calcul

Secţie compartimente

Compartiment resurse umane

Impozit pe venitul din salarii

Declaraţie privind

obligaţiile către

bugetul de stat

Administraţie financiară

BancăTrezorerie

Fişă fiscală I, II, borderou

însoţitor

Casierie

26

2.1.2. Fundamentarea şi realizarea taxei pe valoarea adăugată

A. Cadru normativ

În general, în România, taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Codul fiscal (Legea nr.571/2003), Ordinul M.F.P. nr.256/2004 pentru aprobarea modelului şi a conţinutului formularului „Decont de T.V.A.”, O.M.F.P. nr 257/2004, privind decontul special de T.V.A.

B. Elemente tehnice

1. SubiectPersoana impozabilă este reprezentată de orice persoană, idiferent de statutul

său juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice, oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. Printre activităţile economice se enumeră: activităţile producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole, şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.

În cadrul persoanelor impozabile nu se cuprind instituţiile publice pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau onorarii. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autorităţi publice, precum şi pentru activităţile următoare: telecomunicaţii, furnizarea de apă, energie termică şi agent frigorific, transportul de bunuri şi persoane, servicii prestate de proturi sau aeroporturi, livrarea bunurilor noi de produse pentru vânzare, activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale, depozitarea, ctivitatea organelor de publicitate comercială, activitatea agenţilor de călătorie, activitatea magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare.

S.C.”Iaşitex”S.A. este o persoană juridică, ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară şi are ca obiect principal de activitate producerea şi comercializarea firelor de bumbac. Astfel, conform Codului fiscal, întreprinderea prezentată este considerată ca fiind o persoană impozabilă.

2. Sfera de aplicareÎn sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care

îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată

sau o operaţiune asimilată acestora;- sa fie efectuată de persoane impozabile;

27

- să rezulte din una dintre activităţile economice;- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi

în România.În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se încadrează şi importurile.

În ceea ce priveşte livrările de bunuri, acestea reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestuia. Prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceeaşi natură sunt considerate bunuri mobile corporale.

De asemenea, se consideră livrări de bunuri efectuate cu plată următoarele:a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care

prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt ţip de contract ce prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei scadenţe, cu excepţia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor

impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

d) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului;

e) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu unele excepţii şi anume: dacă au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cazuri de forţă majoră şi perisabilitate în limitele prevăzute de lege.

În sfera livrărilor de bunuri se mai cuprind:- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau

fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit;

- orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii.

Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau parţial de active şi pasive, ca urmare a fuziunii şi divizării, nu constituie livrare de bunuri, indiferent dacă e făcută cu plată sau nu.

Aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale nu constituie livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situaţia în care primitorul bunurilor este o persoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parţial, operaţiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.

În sfera livrărilor de bunuri nu se încadrează:a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă

majoră;b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate

în condiţiile stabilite prin norme;c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau

interne;

28

e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;

f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme.

Prestările de servicii includ orice operaţiuni care nu constituie livrare de bunuri:a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui

contract de leasing;b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor,

licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă

persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei

autorităţi publice sau potrivit legii;e) intermedierea efectuată de comisionari, care acţionează în numele şi în contul

comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.Se consideră prestări de servicii cu plată:a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane

impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;

b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane.

În sfera prestărilor de servicii efectuate cu plată nu se încadrează utilizarea bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, punerea gratuită la dispoziţia altei persoane a unor bunuri sau prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor.

Importul de bunuri constă intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.

Atunci când bunurile sunt plasate, după intrarea lor în ţară, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuşi, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce priveşte plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.

3. Regimuri de impozitareOperaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată denumite

operaţiuni impozabile pot fi:a) operaţiuni taxabile; b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;

c) operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate;

d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.

29

4. Operaţiuni scutite privind taxa pe valoarea adăugatăUrmătoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea

adăugată:a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate

de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi, cantinele organizate pe lângă aceste unităţi, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;

b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicienii dentari;

c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate la domiciliu a persoanelor, efectuate de către un personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale şi paramedicale;

d) livrările de organe, de sânge şi de lapte, de provenienţă umană;e) activitatea de învăţământ prevăzută de Legea învăţământului nr. 84/1995,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate, inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituţiile publice sau de către alte entităţi recunoscute, care au aceste obiective;

f) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau protecţia socială efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

g) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

h) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

i) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică;

î) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

k) realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celor de publicitate;

l) vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;

30

http://www.mfinante.ro/legislatie/cod_fiscal/00032271.htm

m) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop;

n) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor şi temelor componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiunile cuprinse în acestea, prevăzute în legislaţia referitoare la reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare sau a Planului naţional de cercetare şi inovare;

o) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;

p) livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;

q) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare:1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/acţionarii

societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiareale societăţii;2. acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică, în

condiţiile legislaţiei privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice;3. operaţiunile prevăzute la art.8 din Legea bancară nr.58/ 1998, cu modificările şi

completările ulterioare, efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar-bancare internaţionale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi bancare, cu excepţia următoarelor operaţiuni: operaţiunile de leasing financiar, închirierea de casete de siguranţă, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea şi/sau pietre preţioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţă, evaluări de patrimoniu;

4. operaţiuni specifice efectuate de Banca Naţională a României, reglementate în mod expres prin Legea nr.101/1998 privind statutul B.N.R., cu modificările ulterioare, cu excepţia achiziţiilor de aur, argint, alte metale şi pietre preţioase, efectuate de B.N.R. de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A.;

5. operaţiunile de investiţii financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare şi instrumente financiare derivate, precum şi alte instrumente financiare;

6. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de acesta;

r) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanţă efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi – S.A., Fondul de Garantarea Creditului Rural – S.A., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Mici şi Mijlocii – S.A., precum şi alte organisme consituite în acest scop;

s) operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediază astfel de operaţiuni;

ş) activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Naţională „Loteria Română” – S.A. şi contribuabili autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;

t) livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul de penitenciare, utilizând munca deţinuţilor;

ţ) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care comemorează combatanţi, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi pentru muzee, case memoriale, monumente istorice şi de arhitectură;

31

u) transportul fluvial de persoane în Delta Dunării şi pe rutele Orşova-Moldova Nouă, Brăila-Hârşova şi Galaţi-Grindu;

v) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

w) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau cărţi, exclusiv activitatea de publicitate;

x) livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de produse ortopedice;

y) livrarea obiectelor şi veşmintelor de cult religios, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu conţinut bisericesc şi care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum şi furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificările şi completările ulterioare;

z) livrarea de bunuri către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al dării în plată, sau bunuri adjudecate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totală sau parţială a obligaţiilor de plată ale unui debitor;

Sunt scutite de T.V.A. activităţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, după caz realizate anual, de până la 2 miliarde lei, inclusiv.

În cazul realizării unor venituri superioare plfonului de impozitare de 2 miliarde lei în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitori de T.V.A., în conformitate cu prevederile legale în vigoare. După înscrierea ca plătitori de T.V.A., persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de 2 miliarde lei.

În cazul importurilor, beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni::

a) importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoarea adăugată;

b) bunurile introduse în ţară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanţelor diplomatice şi a personalului acestora;

d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare, precum şi de către cetăţenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentanţele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către cetăţenii străini angajaţi ai acestor organizaţii, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f) importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forţe sunt destinate efortului comun de apărare;

g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activităţii de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;

h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătăţii, de apărare a ţării sau

32

http://www.mfinante.ro/legislatie/cod_fiscal/00010715.htm

siguranţei naţionale, artistic, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectură, în condiţiile stabilite prin norme;

i) importul de bunuri finanţate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaţionale şi/sau organizaţii nonprofit din străinătate şi din ţară, în condiţiile stabilite prin norme;

j) importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată exporturile sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional:

a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de uz privat;

c) prestările de servicii, inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu excepţia prestărilor de servicii scutite, potrivit art. 141;

d) transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate, potrivit art. 139;

e) transportul internaţional de persoane şi serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca trataţie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;

f) în cazul navelor utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de mărfuri, pentru pescuit sau altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare, al navelor de război, următoarele operaţiuni:

1. livrarea de carburanţi, echipamente şi alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu excepţia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastă;

2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

g) în cazul aeronavelor care prestează transporturi internaţionale de persoane şi/sau de mărfuri, următoarele operaţiuni:

1. livrările de carburanţi, echipamente şi alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave;

2. prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

h) prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigaţie care îşi desfăşoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum şi livrările de nave în întregul lor către aceste companii;

i) livrările de bunuri şi prestările de servicii, în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a oricăror cetăţeni străini având statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de reciprocitate;

j) livrările de bunuri şi prestările de servicii, în favoarea reprezentanţelor organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi a

33

cetăţenilor străini angajaţi ai acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii;

k) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii, către forţele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de apărare comun; în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara ţării şi pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice;

l) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară, inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice;

m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea şi reabilitarea lăcaşurilor de cult religios sau a altor clădiri utilizate în acest scop;

n) prestările de servicii poştale, efectuate pe teritoriul României de operatorii prevăzuţi de Ordonanţa Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobată prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poştale;

o) servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;

p) prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul unei alte persoane, atunci când intervin în operaţiuni prevăzute de prezentul articol.

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri:a) livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal;b) livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-free şi în alte magazine

situate în aeroporturile internaţionale, prevăzute la Secţiunea 1 a Capitolului I din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, precum şi livrările de bunuri efectuate prin aceste magazine;

c) următoarele operaţiuni desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un port liber:1. introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din

străinătate, în vederea simplei depozitări, fără întocmirea de formalităţi vamale;2. operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverşi

operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceştia şi alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;

3. scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara ţării, fără întocmirea de declaraţii vamale de export, bunurile fiind în aceeaşi stare ca în momentul introducerii lor în zona libera sau portul liber;

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile menţionate şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

34

5. Plătitorii taxei pe valoarea adăugatăPlătitorii de T.V.A.:

- persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile taxabile realizate;

- titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T.V.A. la organele fiscale, cu excepţia importurilor scutite;

- persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

- persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România, beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate ca plătitori de T.V.A. la organele fiscale.

6. Faptul generator şi exigibilitatea T.V.A.Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată reprezintă momentul în care sunt

realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine îndreptăţită, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorul taxei. Faptul generator al taxei intervine în momentul efectuării livrării de bunuri şi/sau în momentul prestării serviciilor, atunci când taxa devine exigibilă.

Exigibilitatea T.V.A. este anticipată faptului generator atunci când:a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării de bunurilor sau prestării

serviciilor;b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării

livrării bunurilor sau prestării serviciilor;c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru plata

importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii, realizarea producţiei destinate exportului, efectuarea de plăţi în contul clientului şi livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de T.V.A.

Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrică, energie termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi altele similare – exigibilitatea T.V.A. intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de factură fiscală sau alt document legal.

Exigibilitatea T.V.A. aferentă avansurilor încasate de persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A., care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale statului român sau garantarea de acesta, ia naştere la data facturării situaţiilor de lucrări.

Exigibilitatea T.V.A. aferentă sumelor constituie drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor de construcţii-montaj ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

Exigibilitatea T.V.A. în cazul lucrărilor imobiliare intervine la data încasării avansurilor pe bază de situaţii de lucrări, dar antreprenorii pot să opteze pentru plata T.V.A. la data livrării, respectând anumite condiţii legale.

Amânarea exigibilităţii T.V.A. se realizează prin efectuarea unor operaţiuni atât de către beneficiari, cât şi de către furnizori.

Beneficiarii au obligaţia să achite în numele furnizorului T.V.A. direct la bugetul statului, la termenele menţionate anterior. Taxa achitată devine deductibilă şi se înscrie în

35

decontul de T.V.A. din luna respectivă. Cu suma achitată la bugetul de stat se va diminua corespunzător datoria faţă de furnizor. În situaţia în care beneficiarii nu achită T.V.A. la bugetul de stat la termenele prevăzute, vor fi obligaţi să plătească majorări de intârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat.

Furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă T.V.A. aferentă livrărilor pentru care nu mai au obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită T.V.A. respectivă la bugetul de stat, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor reduce corespunzător suma taxei colectate la bugetul de stat şi concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor fi obligaţi la plata de majorări de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând T.V.A. a cărei exigibilitate a fost amânată.

Atestarea dreptului de amânare a exigibilităţii T.V.A. se face pa bază de certificat emis de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pentru unităţile care îşi au sediul în raza teritorială a acestora.

7. Baza de impozitareConform Codului fiscal, baza de impozitare a T.V.A. pentru livrările de bunuri

şi/sau prestările de servicii este formată din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

De asemenea, în baza de impozitare a T.V.A. mai sunt cuprinse impozitele, taxele (dacă nu este prevăzut contrariul prin lege), precum şi cheltuielile accesorii (comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului).

Ca excepţii de la cele prezentate mai sus, baza de impozitare a T.V.A. este constituită din preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat în momentul livrării/prestării în următoarele cazuri:

- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, dacă T.V.A. aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. Nu se cuprinde în baza de impozitare a T.V.A. preţul de achiziţie sau preţul de cost al bunurilor acordate în mod gratuit în situţia în care acordarea gratuită este stipulată prin diverse acte normative;

- utlizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, dacă T.V.A. aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau parţial;

- prestarea de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane, dacă T.V.A. aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parţial.

De asemenea, baza de impozitare a T.V.A. este dată de compensaţia primită pentru:

- trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevazute de legislaţia referitoare la propietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

- efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii, se consideră prestare de servicii.

36

În baza de impozitare a T.V.A. nu se cuprind:a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de

furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor;b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune – interese stabilite prin

hotărâre judecătorească definitivă;c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate,

operaţiuni de leasing;d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se

decontează acestuia;e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără

facturare;f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către

autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor.Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în

vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.

Valoarea în vamă este dată de suma între valoarea dată de preţul extern al produsului şi valoarea cheltuielilor conexe parcursului extern (cheltuieli de transport, asigurare, manipulare şi alte asemenea pe percursul extern).

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România.

8. Cotele de impozitareÎn România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19 % şi se aplică

asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Începând cu anul 2004, Codul fiscal prevede introducerea unei cote reduse a taxei pe valoarea adăugată de 9 % şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;

c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;e) medicamente de uz uman şi veterinar;f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,

inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care

intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.Regularizarea se efectuează prin refacturarea integrală a contravalorii livrărilor de

bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator şi scăderea în cadrul aceleiaşi facturi a sumelor facturate anterior.

Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicabilă în interiorul ţării pentru livrarea aceluiaşi bun.

37

T.V.A. se calculează prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.

Prin derogare de la prevederile mai sus menţionate, T.V.A. se calculează prin aplicarea cotei recalculate asupra:

a) sumelor obţinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerţul cu amănuntul – magazine comerciale, consignaţii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii directe cu populaţia, ale căror preţuri cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;

b) sumelor obţinute din unele prestări de servicii – transport, poştă, telefon, telegraf şi altele de aceeaşi natură – ale căror tarife practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;

c) sumelor obţinute din vânzarea de bunuri pe bază de licitaţie, pe bază de evaluare sau de expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare;

d) compensaţiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile în domeniul public, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la propietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Cota recalculată se determină pe baza formulei:

Cota recalculată =

S.C.”Iaşitex”S.A. aplică cota de 19% asupra bazei de impozitare.

9. Regimul deducerilorDeducerea T.V.A. reprezintă diminuarea T.V.A. colectată ca urmare a livrărilor de

bunuri sau prestărilor de servicii cu T.V.A. datorată/achitată furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii. Au dreptul la deducerea T.V.A. numai persoanele impozabile înregistrate la organele fiscale teritoriale ca plătitori de T.V.A.

Naşterea dreptului de deducere a T.V.A. apare în momentul în care T.V.A. deductibilă devine exigibilă. Există însă şi cazuri particulare cum ar fi:

- la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu T.V.A. de rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate, achiziţionate de întreprinderi mici şi mijlocii, persoane fizice care desfăşoară activităţi productive, agenţi economici care realizează investiţii cu impact semnificativ în economie, care beneficiază de suspendarea plăţii T.V.A. în vamă;

- la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu T.V.A. de rambursat din decontul lunii precedente, pentru prestările de servicii (leasing, servicii contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, indiferent dacă prestatorul are desemnat sau nu un reprezentant fiscal în România);

- la data plăţii efective la bugetul de stat pentru livrările de maşini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări şi produse de software, care au fost produse cu cel mult un an şi nu au fost niciodată utilizate.

Se acordă dreptul de deducere pentru:- operaţiunile taxabile;- livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii scutite de T.V.A.

reprezentând exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional, precum şi operaţiuni legate de traficul internaţional de bunuri;

38

- acţiunile de sponsorizare, publicitate, protocol, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute în legi, cu respecatrea limitelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea;

- operaţiuni rezultând din activităţi economice ale producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum şi activităţile economice de exploatare a bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri, efectuate în străinătate, care ar da drept de deducere dacă aceste operaţiuni ar fi realizate in interiorul ţării;

- operaţiuni reprezentând transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor unei persoane impozabile, cu plată sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor comerciale sau aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă T.V.A. ar fi aplicabilă transferului respectiv.

T.V.A. care poate fi dedusă:a) T.V.A. datorată sau achitată, aferentă bunurilor care au fost livrate sau urmează

să fie livrate şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate unei persoane impozabile de către o alta, înregistrată ca plătitor de T.V.A. pe baza facturilor fiscale sau a altor documente legal aprobate, emise pe numele său, de către persoane impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A.;

b) T.V.A. achitată, pentru bunurile importate, plasate în regim de import cu excepţia operaţiunilor de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pe baza declaraţiei vamale de import sau a actului constatator al organelor vamale;

c) T.V.A. achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import reprezentând maşini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de masură şi control, automatizări, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost utilizate niciodată, achiziţionate de întreprinderi mici şi mijlocii, persoane fizice care desfăşoară activităţi productive, agenţi economici care realizează investiţii cu impact semnificativ în economie, care beneficiază de suspendarea plăţii T.V.A. în vamă pe baza declaraţiei vamale emise pe numele său şi pe baza documentului care confirmă achitarea T.V.A. sau, în cazul compensării, a decontului de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care rezultă taxa de rambursat, şi a notei contabile prin care s-a efectuat compensarea;

d) T.V.A. achitată sau compensată din decontul lunii precedente, pentru prestările de servicii reprezentând leasingul, servicii contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, indiferent dacă prestatorul are desemnat sau nu un reprezentant fiscal în România pe baza documentului care confirmă achitarea T.V.A. sau, în cazul compensării, a decontului de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care rezultă taxa de rambursat, şi a notei contabile prin care s-a efectuat compensarea;

e) T.V.A. achitată de beneficiar în numele furnizorului, pentru livrările de: maşini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări şi produse de software, care au fost produse cu cel mult un an şi nu au fost niciodată utilizate pe baza facturilor fiscale sau a documentelor legal aprobate, emise pe numele său, de către persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată şi pe baza documentului care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată.

Nu poate fi dedusă T.V.A. aferentă intrărilor pentru:

39

- operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor impozabile;

- bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi care apoi se decontează acestora;

- servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică şi altele de aceeaşi natură, prestate pentru persoane impozabile care desfăşoară activitate de intermediere în turism;

- băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;- bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile,

pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea persoanei impozabile.

O situaţie aparte este cazul persoanelor impozabile care efectuează atât operaţiuni ce dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere (persoanele impozabile cu regim mixt).

În acest caz, dreptul de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi/sau serviciilor respecitve la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere.

Determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere se realizează prin intermediul pro ratei.

Pro rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii, alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este înfiinţată activitatea.

Se exclud din calculul pro ratei veniturile financiare, dacă acestea nu provin din activitatea profesională specifică cu caracter financiar, efectuată de unităţi care desfăşoară activităţi financiar-bancare. Unităţile care realizează investiţii proprii finanţate din subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua în calculul pro rata aceste sume.

Pro rata se determină de regulă anual, situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar, prin excepţie, aceasta poate fi determinată lunar, în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.

La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata să fie determinată lunar. În anul în care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze T.V.A. dedusă de la începutul anului pe baza pro rata lunară. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate să anunţe organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.

10. Termenul de platăPersoanele obligate la plata taxei pe valoarea adăugată trebuie să achite taxa pe

valoarea adăugată, potrivit decontului întocmit până la data de 25 a lunii următoare inclusiv.

11. Obligaţiile plătitorilorOrice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi încetarea

activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislaţia privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe.

40

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, are obligaţia să emită facturi fiscale pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate către fiecare beneficiar.

Persoanele impozabile plătitoare de T.V.A. sunt obligate să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora.

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de T.V.A. trebuie să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adăugată.

C. Exemplu de calcul

S.C.”Iaşitex”S.A. ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie să calculeze lunar această taxă şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adăugată.

T.V.A. datorată bugetului de stat se stabileşte lunar pe bază de deconturi ale plătitorilor de T.V. A., ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă potrivit legii. În situaţia în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă taxa de rambursat, iar în situaţia în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul de stat.

T.V.A. colectată se determină pe baza Jurnalului de livrări completat de agentul economic pe fiecare lună în parte. Acest jurnal este un centralizator al livrărilor de bunuri sau al prestărilor de servicii din luna pentru care se face calculul.

La baza T.V.A. care poate fi dedusă stă T.V.A. deductibilă care este corectată cu ajutorul pro ratei. T.V.A. deductibilă se determină cu ajutorul Jurnalului de cumpărări, care este un centralizator al operaţiunilor nreprezentând achiziţiile pentru luna respectivă.

T.V.A. de plată = T.V.A. colectată - T.V.A. deductibilă, dacă pro rata = 100%T.V.A. de plată = T.V.A. colectată - T.V.A. de dedus, dacă pro rata < 100%T.V.A. de dedus = T.V.A. deductibilă * pro rataÎn privinţa T.V.A. ne putem întâlni cu două mari cazuri:Taxa dedusă > Taxa colectată Taxă de rambursatTaxa colectată > Taxa dedusă Taxă de plată

Exemplul 1:S.C.”Iaşitex”S.A.a efectuat în luna martie 2006 următoarele operaţiuni:

- achiziţionează materii prime în valoare de 12.000 RON în vederea producerii de ţesături;

- vinde 50% din ţesăturile produse în interiorul ţării, utilizând o marjă de profit de 15%;

- vinde 50% din ţesăturile produse în afara ţării, utilizând o marjă de profit de 15%;

Pentru realizarea primei operaţiuni, S.C.”Iaşitex”S.A., ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, este obligată să solicite de la furnizori facturi fiscale sau documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora. Serviciul Contabilitate Financiar – Preţuri (din cadrul întreprinderii S.C.”Iaşitex”S.A.)

41

înregistrează facturile de la furnizori în Jurnalul de cumpărări, din acestea deducând taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Pentru realizarea celorlalte două operaţiuni, S.C.”Iaşitex”S.A. are obligaţia să emită facturi fiscale către fiecare beneficiar. Valoarea acestor facturi este înscrisă în Jurnalul de vânzări (în cadrul Compartimentului Contabilitate Financiar – Preţuri) şi apoise deduce taxa pe valoarea adăugată colectată.

În cazul materiilor prime, deoarece este vorba de o cumpărare, avem de-a face cu T.V.A. deductibilă.

T.V.A.D = 12.000 * 19% = 2.280 (RON) Pentru calcularea preţului de vânzare, marja de profit se adaugă la costul total

şi se va obţine cifra de afaceri care va fi realizată în cazul vânzării ţesăturilor.12.000 * 1,15 = 13.800 (RON)În cazul vânzărilor ţesăturilor, deoarece este vorba de o vânzare, avem de-a

face cu T.V.A. colectată, însă se ia în calcul doar 50% din cifra de afaceri, deoarece exporturile sunt scutite de T.V.A. şi întreprinderea efectuează livrări în valoare de 50% în străinătate.

T.V.A.C = 50% * 13.800 *19% = 1.311 (RON)Deoarece taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mare decât taxa pe

valoarea adăugată colectată, S.C.”Iaşitex”S.A. va înregistra T.V.A. de recuperat.T.V.A. de recuperat = T.V.C.D – T.V.A.C = 2.280 – 1.311 = 969 (RON)

Exemplul 2:S.C.”Iaşitex”S.A. a realizat în luna aprilie 2006 următoarele operaţiuni:

- livrări de marfă la intern, cota TVA 19%, 130.000.000 lei;- livrări de marfă la export, 20.000.000 lei;- livrări de marfă la intern, scutite de TVA , fără drept de deducere,

40.000.000 lei;- cumpărări de marfă, cota TVA 19%, 120.000.000 lei.

Vom determina TVA de plată:Pro rata = (livrări supuse TVA / total livrări) x 100 = ((130.000.000 + 20.000.000)

/ (130.000.000 + 20.000.000 + 40.000.000)) x 100 = (150.000.000 / 190.000.000) x 100 = 78,947 %.

TVA colectată = 130.000.000 x 19% = 24.700.000 lei.TVA deductibilă = 120.000.000 x 19% = 22.800.000 lei.TVA de dedus = 22.800.000 x 78,947% = 17.999.920 lei.TVA de plată = 24.700.000 – 17.999.920 = 6.700.080 lei.Diferenţa dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus se trece pe costuri.

42

D. Fluxul informaţional

Serviciul Producţie – Facturare emite facturi de lucrări, instalaţii, comision. Facturile se întocmesc în trei exemplare: cea albastră i se va da clientului, exemplarul roşu va fi trimis către serviciul Contabilitate – Financiar – Preţuri, iar cel verde rămâne la „cotor”.

Serviciul Contabilitate înregistrează facturile de lucrări, le înscrie în Jurnalul de Vânzări şi apoi deduce taxa pe valoarea adăugată colectată.

De asemenea, serviciul Contabilitate Financiar – Preţuri primeşte facturi de la furnizori şi le înscrie în Jurnalul de cumpărări, din acestea deducând taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

Serviciul Contabilitate centralizează, lunar, datele în Jurnalul de venituri şi în Jurnalul de cumpărări, calculând apoi TVA de plată.

Prin ordin de plată trimite la Trezorerie, TVA de plată, până la data de 25 a lunii următoare.

Tot până la data de 25 a lunii următoare, serviciul Contabilitate trimite la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, decontul privind taxa pe valoarea adăugată.

Ministerul Finanţelor Publice prin intermediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice – Iaşi, transmite către societate legislaţia privind întocmirea declaraţiei 300 şi formularele acestei declaraţii.

Jurnal pentru cumpărăriServiciul fin. Contabil

Jurnal pentru vânzări

Furnizori

Clienţi

TVA deductibilă

TVA colectată

D.G.F.P.

Decontul TVA

Regularizări

TVA de plată TVA de

recuperat

D.G.F.P.

Bancă

Trezorerie

43

2.1.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit

A. Cadru normativ

Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit cuprinde: Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, Odornanţa Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003, Ordonanţa de urgenţă nr.138/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, Decizia nr.9 pentru aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe profit, Hotărârea Guvernamentală nr.44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

B. Elemente tehnice

1. SubiectPotrivit Legii nr.571/2003 contribuabilii care sunt obligaţi să plătească impozitul

pe profit sunt reprezentaţi de persoane:- persoanele juridice române;- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent în România;- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară

activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu

proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

În categoria persoanelor juridice române se includ: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.

Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte ţări, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, de la începutul activităţii sediului.

Pentru o serie de contribuabili există scutire de la plata impozitului pe profit:- trezoreria statului;- instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile

proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;

44

- persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

- fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care

sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea

obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

- instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

- asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;

- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

- fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;- Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale

conform cu cele prezentate mai jos;- Banca Naţională a României.Veniturile exceptate de la plate impozitului pe profit în cazul organizaţiilor

nonprofit, organizaţiilor sindicale şi organizaţiile patronale sunt:a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la

competiţii şi demonstraţii sportive;e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor

de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de

fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul

45

culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prezentate anterior. În cazul în care, din activitatea economică, organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale obţin profit (ţinând cont de scutirile acordate), acestea vor datora impozit pe profit aferent profitului impozabil.

Conform Codului Fiscal, S.C.”Iaşitex”S.A. are obligaţia de plată a impozitului pe profit, find o persoană juridică română, cu sediul în Iaşi.

2. Obiectul Obiectul impozitului pe profit îl constituie profitul obţinut de societate într-un an

fiscal, anul fiscal fiind şi anul calendaristic.

3. Baza de calculBaza de calcul o reprezintă profitul impozabil, care se calculează ca diferenţă între

veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Profit impozabil = venituri realizate – cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt următoarele:- dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,

neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului;

- diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;

- veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;

- veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

- veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuielile pentru care se acordă deducerea la determinarea profitului impozabil sunt:

- cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

46

- cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;

- cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

- cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;

- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

- cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi;

- contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

- taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

- cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

- cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, precum şi în situaţia în care acesta se află înăuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;

- cheltuielile de cercetare-dezvoltare;- cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor

informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;

- cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;- taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de

comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;- pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din

evidenţă a creanţelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenţei

rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra fondului de salarii realizat. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere,

47

ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual;

g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve;h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar;i) amortizarea;j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii

ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii;k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită

potrivit legii;l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu

situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;

m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;

n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Deductibilitate în determinarea profitului impozabil au o serie de rezerve şi provizioane:

- rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5 % aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi

48

societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

- provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;- provizioanele constituite în limita unui procent de 20 % începând cu data

de 1 ianuarie 2004, 25 % începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30 % începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2.sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;3.nu sunt garantate de altă persoană;4.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;- provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, în

cazul unei societăţi comerciale bancare sau al unei alte instituţii de credit autorizate, precum şi pentru societăţile de credit ipotecar şi societăţile de servicii financiare;

- rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

- provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Băncii Naţionale a României;

- rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;

- provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

- provizioanele constituite în limita unei procent de 100 % din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2.creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată

procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

3.nu sunt garantate de altă persoană;4.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv

cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate

49

cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.

Amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei litere;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt

reglementate prin acte normative;k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului,

care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la

angajat,;m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări

de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion. În această situaţie, contribuabilii, care scot în evidenţă clienţii neîncasaţi, sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se

50

determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.

În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10 % din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora.

În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda.

4. Cota de impozitareCota de impozitare pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de

16%. Există însă şi cote specifice:- 5% în cazul contribuabililor care obţin venituri din activităţile desfăşurate

pe bază de licenţă în zona liberă până la 31 decembrie 2004;- 10% vânzarea – cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a

titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.- în cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de

80%.- Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a

cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit aferent acestor activităţi este mai mic decat 5% din veniturile realizate din aceste activităti, datorează un impozit pe profit rezultat în urma aplicării cotei de 5% asupra veniturilor rezultate din aceste activităţi.

5. Termen de platăPlata impozitului pe profit se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a

primei luni din trimestrul următor.

6. ObligaţiiContribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia anuală de impozitare până la

termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.


S.C.”Iaşitex”S.A. calculează impozitul pe profit lunar, urmând ca plata acestuia să se facă trimestrial conform prevederilor legale prin aplicarea unei cote de 16% asupra bazei de calcul (profitului impozabil).

Profit impozabil = (Vt – Cht) – Vni + ChnedUnde:

- Vt – veniturile realizate din orice sursă;

51

- Cht – cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal;

- Vni – venituri neimpozabile;- Ch ned – cheltuielile nedeductibile.

În cazul S.C.”Iaşitex”S.A. pentru calculul impozitului pe profit se iau în considerare următoarele elemente:

Venituri totale (trim I, an 2006):…………………………….168.750.000 RON- Venituri din exploatare.........................................168.350.000 RON- Venituri financiare .………………………….............400.000 RON- Venituri extraordinare ....…………………………………...0 RON

Cheltuieli totale ………………………......…………………...140.625.000 RON- Cheltuieli din exploatare ………………………..140.625.000 RON- Cheltuieli financiare ...……………………………………...0 RON- Cheltuieli extraordinare ..………………………….………..0 RON

Cheltuieli nedeductibile ………………………………………....1.625.500 RON- amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere datorate către

autorităţile române sau străine, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale încheiate între persoanele rezidente………...…………...470.000 RON

- cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege ………………………………………………………………..……...858.500 RON

- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal …….....................................................................................................297.000 RON

În ceea ce priveşte cheltuielile de protocol, acestea au deductibilitate limitată şi anume, în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi cheltuielile aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.

Ch de protocol deductibile = (Vt – Vni – Cht + Ch de protocol totale + Ch cu impozitul pe profit) x 2%

Din balanţă rezultă că, cheltuielile de protocol pentru primul trimestru sunt de 1.450.000 RON.

Ch de protocol deductibile = (168.750.000 – 0 – 140.625.000 + 1.450.000 + 0) x 2% = 29.575.000 x 2% = 591.500 RON

Profitul impozabil pentru primul trimestru va fi:Pi = (168.750.000 - 140.625.000) – 0 + 1.625.500 = 29.750.500 RONImpozit pe profit = Pi x 16% = 29.750.500 x 16% = 4.760.080 RON.

52

D. Flux informaţional

Schema I:

Schema II:

Schema I:În cadrul serviciului Contabilitate – Financiar - Preţuri se determină rezultatul

exerciţiului , prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale, rezultat care poate fi profit sau pierdere.

Producţie

Serviciul contabilitate –

financiar – preţuri

Administraţia Financiară a

Municipiului Iaşi

Trezorerie în contul D.G.F.P.

Birou Administrativ - Aprovizionare

Compartiment salarizare

Venituri – facturi; Situaţii de lucrări

Legislaţie

Declaraţia 101Discheta

Ordin de plată

Facturi şi bonuri fiscaleBonuri de consumListe de inventar

Nota contabilă

Balanţa de verificare

Proces calcul al impozitului pe profit

A.F.M.

Bilanţ Declaraţia 101

Bonuri de consum

Venituri - facturi

Facturi, bonuri fiscale

Liste de inventar

Calcul amortizare

prelucrare

53

Pentru a determina veniturile, Compartimentul Contabilitate – Financiar – Preţuri primeşte de la compartimentul Producţie – facturi de lucrări, servicii elaborate de Compartimentul Producţie (lucrări terţi, sigilări apometre, comision administrare ş.a.).

În ceea ce priveşte cheltuielile societăţii, Biroul Administrativ – Aprovizionare trimite către Serviciul Contabilitate: facturi, bonuri fiscale (cu materiale, consumabile), bonuri de consum, listele de inventariere.

Serviciul Contabilitate - Fiananciar - Preţuri primeşte şi de la Compartimentul Salarizare informaţii cu privire la cheltuielile cu salarizarea personalului.

Pe baza acestor informaţii şi pe baza legislaţiei trimise de către Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, Serviciul contabilitate calculează impozitul pe profit trimestrial şi trimite anual declaraţia 101, pe care o completează.

Societatea trimite către Trezorerie un ordin de plată, aceasta vizând suma plătită de societate în contul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

Schema II:Pe baza documentelor primite de Serviciul Contabilitate de la celelalte

compartimente, se elaborează nota contabilă, care prin prelucrare duce la întocmirea balanţei de verificare sintetică. Balanţa de verificare sintetică, respectiv datele din aceasta, printr-un proces de calcul, potrivit legislaţiei în vigoare, ajută la realizarea calculului privind impozitul pe profit, respectiv la completarea Declaraţiei privind impozitul pe profit.

54

2.2. Venituri către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul fondurilor speciale

2.2.1. Contribuţia la asigurări sociale de stat (C.A.S.)

A. Cadru normativ

Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea impozitului pe profit cuprinde: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare până la 14 aprilie 2003, modificată şi completată prin:

■ O.U.G. nr. 41/27 aprilie 2000, M. Of. nr. 183/27.04.2000■ O.U.G. nr. 294/30 decembrie 2000, M. Of. nr. 707/30.12.2000■ O.U.G. nr. 49/29 martie 2001, M. Of. nr. 161/30.03.2001 aprobată prin legea

nr.338/31.05.2002. ■ O.U.G. nr. 9/27 februarie 2003, M. Of. nr. 167/17.03.2003■ O.U.G. nr. 23/10 aprilie 2003, M. Of. nr. 259/14.04.2003

B. Elemente tehnice

1. SubiectÎn sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă; II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt

numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de

management; c) membri ai asociaţiei familiale; d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; e) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere; g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale

sau activităţi private în domeniul forestier;h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii

şi care nu au încheiat contract individual de muncă; V. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic,

echivalente cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la pct. IV;

55

VI. persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute pe economie.

În sistemul public sunt contribuabili, după caz: a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează

bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj; e) persoanele prevăzute anterior care încheie contract de asigurare. Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile

de muncă normale, deosebite sau speciale. Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat.

2. Obiectul Obiectul, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, îl

reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.În cazul contribuţiilor individuale de asigurări sociale, obiectul este reprezentat de

salariile brute individuale realizate lunar.Prin sintagma salarii individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile şi

adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, se înţelege:1. Salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program

lunar şi suplimentar, inclusiv indexări şi compensaţii incluse în salariul lunar potrivit legii, indemnizaţii de conducere, sporuri de venit şi alte drepturi care, conform actelor normative, fac parte din salariul de bază;

2. Sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau sume fixe, fie că au sau nu caracter permanent;

3. Sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat cum ar fi concedii de odihnă, concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite sau întreruperi ale lucrului din motive neimputabile angajaţilor;

4. Sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, suportate din fondul de salarii;5. Premiile, altele decît cele reprezentând participarea salariaţilor la profit;6. Drepturile în natură acordate cu ocazia ieşirii la pensie, suportate din

fondul de salarii;7. Sumele plătite din fondul de salarii, conform legii, cum ar fi: al 13-lea

salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă ş.a.

3. Baza de calculBaza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale în cazul

asiguratilor o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile,

reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, si/sau veniturile asiguratilor;b) venitul lunar asigurat, prevazut în declaratia sau contractul de asigurare, care nu

poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie. Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe

economie. Salariul mediu brut pe economie pentru anul urmator se prognozeaza si se face

public de catre CNPAS pâna la data de 31 decembrie a anului curent.

56

Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguratii, precum si veniturile brute lunare realizate de asigurati.

CAS = Cota x Baza impozabilăBaza de calcul prevazută anterior nu poate fi mai mare decât produsul dintre

numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.

Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând: a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale

sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta;b) drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, în cazul desfacerii contractelor

individuale de munca sau al încetarii calitatii de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor; d) sumele obtinute în baza unei conventii civile de prestari de servicii sau

executari de lucrari de catre persoane care au încheiate contracte individuale de munca; e) sumele reprezentând participarea salariatilor la profit; f) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Sumele exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale nu se iau în

considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale. Sumele reprezentând prestatii de asigurari sociale, care se platesc de angajator

asiguratilor, potrivit prevederilor legale, în contul asigurarilor sociale, se retin de acesta din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva.

Sumele reprezentând prestatii de asigurari sociale platite de angajator asiguratilor, potrivit prevederilor legale, care depasesc suma contributiilor datorate de acesta în luna respectiva, se recupereaza din contul asigurarilor sociale de la casa teritoriala de pensii în raza careia se afla sediul acestuia.

4. Cota de impozitareCota contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiată în

funcţie de doi factori:a. Condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii;b. Tipul de contribuabili.Astfel, în funcţie de condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea

contribuabilii, distingem:

Cote decontribuţii

Condiţii de muncă normale

Locuri de muncă ce nu se încadrează nici la categoria „Condiţii deosebite de muncă”, nici la categoria „Condiţii speciale de muncă”.

Condiţii de muncă deosebite

Conform prevederilor legale, locurile de munca în conditii deosebite reprezinta acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.Locurile de munca în conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit.Avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în conditii deosebite.

Condiţii de Conform prevederilor legii nr.19/2000, locurile de munca în

57

muncă speciale

conditii speciale sunt cele din:a) unitatile miniere, pentru personalul care îsi desfasoara activitatea în subteran cel putin 50% din timpul normal de munca în luna respectiva;b) activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;c) aviatia civila, pentru personalul navigant.d) activitatea artistica desfasurata în profesiile prevazute în anexele legii nr.19/2000.

Pentru anul 2005, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 stabileşte următoarele cote pentru contribuţia de asigurări sociale:

Pentru condiţii normale de muncă – 31,5%; Pentru condiţii deosebite de muncă – 36,5%; Pentru condiţii speciale de muncă – 41,5%.

În funcţie de tipul de contribuabil, contribuţia de asigurări sociale se calculează pe baza:

Cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale; Diferenţei dintre cota contribuţiei de asigurări sociale şi cota contribuţiei

individuale de asigurări sociale; Cotei contribuţiei de asigurări sociale.

Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se stabileşte anual tot prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru anul 2005, nivelul acesteia este de 9,5%.

5. Termen de platăCalculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţi şi de

angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori. Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţi se face lunar de către

aceştia, pe baza calculului efectuat şi comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.

Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor se poate face şi la intervale mai mari de o lună, fără a depăşi 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declaraţia sau în contractul de asigurare.

Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt: a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul

angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează plata;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

c) pâna la sfârşitul lunii, pentru luna în curs, în cazul asigurătilor care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

- asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; - administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau

de management; - membri ai asociaţiei familiale; - persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;

58

- persoane angajate în instiţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;

d) cel mai târziu pâna la datele fixate prin declaraţia sau prin contractul de asigurare, în cazul asiguraţilor care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

- proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere; - persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor

individuale sau activităţi private în domeniul forestier; - membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din

agricultură; - persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute

potrivit legii şi care nu au încheiat contract individual de muncă;e) pâna la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata

drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul asiguraţilor care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

f) data prevazută în convenţia civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajaţi exclusiv pe baza de convenţie civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

6. ObligaţiiAngajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în banca, o data cu

documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri ale asigurătilor, şi documentele pentru plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plăţile efectuându-se simultan, sub control bancar.

În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare.

Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.

Cota majorărilor de întârziere, se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.

Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac ca venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Calculul majorărilor de întârziere, evidenţierea în contabilitate şi urmărirea plăţii acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata ajutorului de şomaj.

Calculul majorărilor de întârziere pentru asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceştia sau de casele teritoriale de pensii.


Această contribuţie este plătită lunar, prin aplicarea unei cote de 22% asupra fondului brut de salarii – în cazul angajatorului sau prin aplicarea unei cote de 9,5% asupra salariului brut lunar în cazul salariaţilor.

59

Contribuţia unităţii de virat = (22% x Fond brut salarii) – Concedii medicale şi ajutoare de deces acordate

Pentru luna decembrie 2005, S.C.”Iaşitex”S.A. a înregistrat un fond brut de salarii de 10.749.590 mii lei, iar valoarea concediilor medicale şi a ajutoarelor de deces acordate se ridică la suma de 43.000 mii lei.

Astfel, valoarea contribuţiei CAS datorate de unitate se determină astfel:CAS datorat = 22% x 10.749.590 = 2.364.909,8 mii lei;CAS de virat = CAS datorat – Concedii medicale = 2.364.909,8 – 43.000 =

2.321.909,8 mii lei.Contribuţia datorată de salariat = 9,5% x Salariu brut lunarSalariu brut lunar = Salariu de bază + Sporuri de vechime + IndemnizaţiiUn şef de echipă are următorul salariu de bază şi sporurile aferente:Salariu de bază = 9.000.000 lei;Sporuri de vechime = 5%x Salariu de bază = 450.000 lei;Indemnizaţii = 10% x Salariu de bază = 900.000 lei;Salariu brut lunar = 10.350.000 lei.Contribuţia datorată de salariat = 9,5% x 10.350.000 = 983.250 lei.


Compartimentul salarizare din cadrul Serviciului Contabilitate, pe baza unor informaţii pe care le preia din statul de plată, informaţii cum ar fi: fondul total de salarii brute lunare şi salariile individuale brute, calculează valoarea contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori, respectiv valoarea contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Societatea este obligată să completeze şi să trimită declaraţii privind evidenţa nominală a asigurătorilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul asigurărilor sociale de

Serviciul ContabilitateCompartimentul

salarizare

Trezorerie în contul Casei Naţionale de

Pensii

Casa Judeţeană de Pensii

Administraţia Financiară a municipiului IaşiStat de plată

Declaraţia 100

Declaraţii privind evidenţa nominală a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către

bugetul asigurărilor sociale de stat

60

stat, către Casa Judeţeană de Pensii, respectiv Declaraţia 100 către Administraţia Financiară a municipiului Iaşi.

SC IAŞITEX SA plăteşte lunar contribuţiile de asigurări sociale prin contul deschis la Trezorerie. Trezoreria virează suma primită în contul Casei Naţionale de Pensii.

61

2.2.2. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (C.A.A.M.)

A. Cadru normativ

Cadrul normativ care reglementează această contribuţie cuprinde: Legea nr. 346/05 iunie 2002, privind asigurarea de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare; ordinul M.M.S.S.F. nr. 842/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002; H.G. nr. 2269/2004 pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

B. Elemente tehnice

1. SubiectCAAM este destinată constituirii fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, fiind o contribuţie ce se plăteşte lunar.

CO

NT

RIB

UA

BIL

I

ANGAJATORII, pentru

Persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici;Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;Angajaţii români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români;Şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

PERSOANELE FIZICE asigurate prin contract de asigurare încheiat individual

Asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;Comanditaţi, administratori sau manageri;Membri ai asociaţiei familiale;Persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;Persoane angajate în instituţii internaţionale;Proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;Persoane care desfăşoară activităţi activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;Membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;Alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.

62

2. ObiectulObiectul îl reprezintă, în cazul contribuţiilor de asigurare pentru accidente de

muncă şi boli profesionale datorate de angajatori, fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.

În cazul contribuţiilor individuale de asigurări sociale, obiectul este reprezentat de salariile brute individuale realizate lunar.

3. Baza de calculBaza de calcul pentru contribuţia datorată de persoanele angajate o reprezintă

fondul brut anual de salarii realizat. Baza de calcul datorată de persoanele fizice care încheie contracte individuale de

muncă pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar asigurat prevăzut în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economia naţională.

4. Cota de impozitareContribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se

calculează prin aplicarea unei cote la baza de impozitare:CAAM = Cota x Baza impozabilăPentru angajatori, contribuţiile se stabilesc în functie de tarife şi clase de risc. Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul

de accidentare şi de îmbolnavire profesională din cadrul sectorului respectiv. În cadrul tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin

clase de risc. Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se vor situa

în limita unui procent minim de 0,5% şi a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii.

Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând:

a) prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;

b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator;

c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor;

d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;

e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale. Contribuţia datorată de persoanele fizice care încheie contracte individuale de

muncă este unică, indiferent de activitatea prestată, şi se aprobă prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicată asupra venitului lunar asigurat.

5. Termen de platăTermenele de plată a contributiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale sunt:

63

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar (data de 25 a lunii următoare celei în care s-a realizat venitul bază impozabilă);

b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal;

c) pâna la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul persoanelor asigurate printr-un contract de asigurare.

6. ObligaţiiClasa de risc şi cota de contribuţie datorată pentru fiecare categorie de activităţi se

comunică de către asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie. Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele

comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc. Contribuţiile se colectează de fondurile teritoriale şi se virează către Fondul

Naţional. Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale la

termenele stabilite generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, pâna la data achitării sumei datorate inclusiv.

Cota majorărilor de întârziere se stabileşte conform reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.

Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac ca venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Calculul majorarilor de întârziere, precum şi urmărirea plăţii acestora se fac de către Fondul Naţional prin intermediul fondurilor teritoriale.

Asigurătorul poate să aprobe majorări sau reduceri ale contribuţiilor. Valoarea majorărilor sau a reducerilor se stabileşte în principal după următoarele

criterii: a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de

referinţă; b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale; c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii.


Pentru luna decembrie 2005, S.C.”Iaşitex”S.A. a înregistrat un fond brut de salarii de 10.749.590 mii lei.

CAAM = Cota (0,5%) x Fond brut de salarii = 0,5% x 10.749.590 mii lei = 53.747,95 mii lei.

64


Compartimentul salarizare pe baza informaţiilor din statul de plată şi a legislaţiei în vigoare calculează valoarea contribuţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Societatea este obligată să completeze şi să trimită Declaraţia 100 către Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, respectiv Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (Casa Judeţeană de Pensii).

SC Iaşitex SA plăteşte lunar contribuţia prin contul deschis la Trezorerie.


salarizare

Trezorerie

Casa Judeţeană de Pensii


Declaraţia 100

Declaraţii de impunere

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Virament

65

2.2.3. Contribuţia la sigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.)

A. Cadru normativ

Actele normative utilizate în fundamentarea şi realizarea acestui tip de contribuţie sunt: Legea Bugetului de Stat pentru anul 2006, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, Hotărârea Nr. 52/2005, LEGE Nr. 583 din 15 decembrie 2004.

B. Elemente tehnice

1. SubiectFondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond

special anexă la legea bugetului de stat. Pe baza acestuia se finanţează activităţile medicale oferite gratuit asiguraţilor.

Sunt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În această calitate au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

CO

NT

RIB

UA

BIL

I

a) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit;b) persoanele fizice care exercită profesii libere;c) persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;d) persoanele fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultură care nu au calitatea de angajator şi nu se regăsesc într-una din situaţiile de la punctele b) şi c).e) persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor de la punctele a)-d) şi nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau alocaţie de sprijin;f) persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;g) persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele categorii de asiguraţi:

satisfac serviciul militar în termen; se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani; execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv; persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alocaţie de sprijin.

h) cetăţenii străini care se asigură facultativ.

2. Obiectul Obiectul coincide cu baza de calcul şi constă în fondul de salarii realizat de

persoanele fizice şi juridice, care angajează personal salariat (veniturile lunare brute acordate membrilor cooperatori, venitul agricol impozabil, drepturile individuale ale pensionarilor, ajutorul de şomaj).

66

http://www.sintec.ro/casmm/Legislatie583.htm

http://www.sintec.ro/casmm/ContractCadru2005.htm




3. Cota de impozitareCotele sunt stabilite prin O.U.G. nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de asigurări sociale de sănătate. Astfel, putem vorbi de existenţa a două cote de contribuţie la asigurările sociale de sănătate:

Cota de contribuţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate, al cărei nivel actual este de 6,5%;

Cota de contribuţie plătită de angajator (persoana juridică sau fizică la care îşi desfăşoară activitatea asiguratul), al cărei nivel actual este de 7%.Ca excepţie, pentru cetăţenii străini asiguraţi facultativ, contribuţia la fond se

calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară.

4. Baza de calculContribuţia de asigurări sociale de sănătate se determină aplicând cota de

contribuţie la baza impozabilă.C.A.S.S. = Cota x Baza impozabilă

B

AZ

A I

MP

OZ

AB

ILĂ Pentru

cota de 6,5%

Veniturile din salarii supuse impozitului pe venit;Veniturile din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente;Veniturile din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la punctul de mai sus;Indemnizaţiile de şomaj şi alocaţiile de sprijin;Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute în cazurile de mai sus;Valoarea a două salarii minime brute pe ţară pentru persoanele care satisfac serviciul militar în termen şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv.

Pentru cota de 7%

Fondul de salarii realizat1

5. Termen de platăPlata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face: Lunar, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din salarii

supuse impozitului pe venit, indemnizaţiilor de şomaj şi alocaţiilor de sprijin şi pentru cota de 7% plătită de angajatori asupra fondului de salarii;

Trimestrial, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente şi asupra veniturilor din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;

1 Prin Fond de salarii realizat se înţelege orice sumă acordată sub forma de salarii

67

Anual, pentru cota individuală de 6,5% plătită asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi dobânzi şi altor venituri care se supun impozitului pe venit.

6. ObligaţiiObligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute în

legislaţie, sunt următoarele: a) să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii; b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de

sănătate; c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-

cadru; d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra

modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;

e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului; f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar; g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând diferenţa dintre

tarifele acceptate la plată de sistemul de asigurări sociale de sănătate şi cele practicate pe piaţă, denumită în continuare coplată, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă calitatea de asigurat.


Pentru luna decembrie 2005, S.C.”Iaşitex”S.A. a înregistrat un fond brut de salarii de 10.749.590 mii lei.

Astfel, valoarea contribuţiei C.A.S.S. datorate de unitate se determină astfel:C.A.S. datorat = 7% x 10.749.590 mii lei = 752.471,3 mii lei;C.A.S.S. datorată de salariat = 6,5% x Salariu brut lunarSalariu brut lunar = Salariu de bază + Sporuri de vechime + IndemnizaţiiUn şef de echipă are următorul salariu de bază şi sporurile aferente:Salariu de bază = 9.000.000 lei;Sporuri de vechime = 5%x Salariu de bază = 450.000 lei;Indemnizaţii = 10% x Salariu de bază = 900.000 lei;Salariu brut lunar = 10.350.000 lei.C.A.S.S. datorat de angajat = 6,5% x 10.350.000 = 672.750 lei.

68


Compartimentul salarizare pe baza informaţiilor din Statul de Plată şi pe baza legislaţiei în vigoare calculează valoarea contribuţiilor pentru asigurările sociale de sănătate datorate atât de angajat cât şi de angajator.

Societatea are obligaţia de a completa şi a trimite declaraţia 100 către Administraţia Financiară a municipiului Iaşi, respectiv declaraţii de impunere către Casa Judeţeană a Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Plata contribuţiei se realizează prin contul deschis la Trezorerie. Aceasta vizează suma încasată de la societate în contul Casei judeţene a Asigurărilor Sociale de Sănătate.


salarizare

Trezorerie în contul C.J.A.S.S.

Casa Judeţeană a Asigurărilor Sociale

de Sănătate


Declaraţia 100


69

2.2.4.Contribuţia la asigurările pentru şomaj (C.S.)

A. Cadru normativ

Cadrul normativ care reglementează fundamentarea şi realizarea contribiţiilor la asigurările pentru şomaj cuprinde: Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă – actualizată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea nr.107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea nr.580/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Legea nr.380/2005 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

B. Elemente tehnice

1. SubiectBugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de

şomaj în cazul nefericit în care o persoană nu-şi poate găsi loc de muncă. Veniturile acestui buget sunt constituite în principal din contribuţia de asigurări pentru şomaj plătită lunar de către contribuabili.

În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt consideraţi contribuabili prin efectul legii:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, în condiţiile legii, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b) funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;

c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

d) militarii angajaţi pe bază de contract;e) angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de

la punctele a)-d);f) persoanele care se regăsesc în una din situaţiile următoare şi încheie contract de

asigurare de şomaj: asociat unic, asociaţi; administratori care au încheiat contracte potrivit legii; persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; membri ai unei asociaţii familiale; cetăţenii români care lucrează în străinătate, conform legii; alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).

2. Obiectul

70

Obiectul coincide cu baza de calcul, şi este reprezentat în cazul fondului de şomaj datorat de societate – de fondul de salarii lunar, iar în cazul fondului de şomaj datorat de angajaţi, este reprezentat de salariul de bază lunar.

3. Cota de impozitareCota de impozitare se diferenţiază în funcţie de categoria de contribuabil, astfel

încât putem vorbi de existenţa a trei tipuri de cote: Cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj; Cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de

angajatori; Cota de contribuţie de asigurări de şomaj plătită de

persoanele asigurate pe bază de contract de asigurare de şomaj.Nivelul cotelor de contribuţii de asigurări de şomaj se stabileşte anual prin legea

bugetului asigurărilor sociale de stat.Asupra fondului de salarii lunar plătit de către persoanele juridice şi fizice române

şi străine cu sediul în România , care angajează şi utilizează personal salariat se aplică cota de 3%.

Asupra salariului de bază lunar al unui angajat se aplică cota de 1%.

4. Baza de calculMecanismul de funcţionare a contribuţiei de asigurări pentru şomaj este

asemănătoare celui al contribuţiei pentru asigurările sociale. Astfel, aceasta se calculează prin aplicarea unei cote la o bază de impozitare:

AS = Cota x Baza impozabilăBaza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări pentru

şomaj, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţii, precum şi veniturile brute lunare realizate de asiguraţi.

Fondul total de salarii brute lunare asupra căruia se aplică cota de contribuţie de asigurări de şomaj de către angajatori include:

Salariile de bază; Indemnizaţiile, ca unică formă de remunerare a activităţii; Salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă

în străinătate, corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară;

Sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile; Salariile de merit; Sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice; Stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii; Indemnizaţiile pentru concediul de odihnă; Alte sume plătite din fondul de salarii.

5. Termen de platăPlata contribuţiei pentru asigurarea de şomaj trebuie făcută până cel târziu la data

de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. Până la aceeaşi dată, angajatorul este obligat să depună la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în raza căreia îşi are sediul, Declaraţia lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

71


Contribuţia unităţii de virat = 3% x Fond salariiPentru luna decembrie 2005, S.C.”Iaşitex”S.A. a înregistrat un fond brut de salarii

de 10.749.590 mii lei.Astfel, valoarea contribuţiei C.A.S. datorate de unitate se determină astfel:C.A.S. datorat = 3% x 10.749.590 = 322.487,7 mii lei;Contribuţia datorată de salariat = 1% x Salariu brut lunarSalariu brut lunar = Salariu de bază + Sporuri de vechime + IndemnizaţiiUn şef de echipă are următorul salariu de bază şi sporurile aferente:Salariu de bază = 9.000.000 lei;Sporuri de vechime = 5%x Salariu de bază = 450.000 lei;Indemnizaţii = 10% x Salariu de bază = 900.000 lei;Salariu brut lunar = 10.350.000 lei.Contribuţia datorată de salariat = 1% x 10.350.000 = 103.500 lei.


Compartimentul salarizare pe baza datelor din statul de plată (fondul total de salarii brute, salariul de bază) calculează valoarea fondului pentru ajutorul de şomaj.

Societatea completează şi trimite lunar declaraţia 100 către administraţia Financiară a municipiului Iaşi, respectiv declaraţii de impunere către Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de muncă.

SC Iaşitex SA plăteşte lunar valoarea acestor fonduri prin contul deschis la Trezorerie.

2.3. Fundamentarea şi realizarea impozitelor şi taxelor locale

72


salarizare

Trezorerie în contul Bugetului fondurilor

speciale

Casa Judeţeană de Ocupare a Forţei de

Muncă


Declaraţia 100


Ordin de plată

Impozitele şi taxele locale reprezintă surse importante de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctele de lucru sau în care se află bunurile impozabile. Resursele financiare formate din aceste impozite sunt folosite pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute în bugetele locale.

În categoria impozitelor şi taxelor locale, instituite prin Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, se cuprind:

- impozitul pe clădiri;- impozitul pe teren;- taxa asupra mijloacelor de transport;- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;- impozitul pe spectacole;- taxa hotelieră;- taxele speciale;- alte taxe locale.

Alături de aceste impozite şi taxe locale, se constituie veniturile pentru bugetele locale şi:

amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale; dobânzile pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale; taxele judiciare de timbru; taxele de timbru privind activitatea notarială; taxele extrajudiciare de timbru.

2.3.1 Fundamentarea şi realizarea impozitului pe clădiri

A. Cadru normativ

Actele normative utilizate sunt: Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Hotărârea Guvernamentală 783/2004 privind aplicarea nivelurilor impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, Hotărârea Consiliului Local nr.566/28 decembrie 2004 privind impozitele şi taxele locale, O.G. nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

B. Elemente tehnice

1. SubiectulImpozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează

bugetului local, de orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în proprietate, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.

În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei persoane şi pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.

În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

73

Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea.

S.C.”Iaşitex”S.A., fiind o persoană juridică care are clădiri în proprietate, este obligată să plătească annual către bugetul local, impozitul pe clădiri.

2. ObiectulObiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice şi

juridice, clădirile proprietate publică sau privată a statului, ce sunt administrate sau date în folosinţa unor contribuabili.

Clădirile noi dobândite în cursul anului, indiferent de forma de intrare în proprietate, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite. Clădirile demolate, distruse, clădirile transmise în administrarea sau în proprietatea altor contribuabili în cursul anului se scad de la impunere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una din situaţiile menţionate. Scăderea de la impunere se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei situaţii şi cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.

3. Baza de impozitareBaza impozabilă a clădirilor ce aparţin contribuabililor – persoane juridice – o

reprezintă valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitate. Valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, reprezintă valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii şi care, după caz, poate fi:

a) costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică;c) valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de

valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit;

d) valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/ fuziunii, determinată prin expertiză , potrivit legii;

e) valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar, impozitul pe clădiri se datorează de proprietar şi se determină asupra valorii negociate între părţi şi înscrise în contract şi se datorează de către proprietar.

La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane juridice, se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune, cât şi cele în rezervă sau în conservare.

Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:1) clădirile proprietate a statului, al unităţilor administrativ-teritoriale sau a

oricăror instituţii publice, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

2) clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

74

3) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

4) clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

5) clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul autorităţilor locale;

6) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

7) clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;

8) construcţiile şi amenajările funerare din cimitire, crematorii;9) clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice,

potrivit legii;10) clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale

în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;11) oricare dintre următoarele construcţii speciale:a) sonde de ţiţei, gaze, sare;b) platforme de foraj marin;c) orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică,

staţie de transformare şi de conexiuni, clădire şi construcţie specială anexă a acesteia, post de transformare, reţea aeriană de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acesteia, cablu subteran de transport, instalaţie electrică de forţă;

d) canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene;e) căi de rulare, de incintă sau exterioare;f) galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ;g) puţuri de mină;h) coşuri de fum;i) turnuri de răcire;j) baraje şi construcţii accesorii;k) diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru intervenţii la apărarea împotriva

inundaţiilor;l) construcţii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de

îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor;

m) poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri;n) reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere,

gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare;o) terasamente, cheiuri, platforme betonate;p) împrejmuiri;q) instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare;r) construcţii de natură similară stabilite cu avizul consiliului local.Construcţiile care au fost avizate, prin hotărârea consiliului local, ca fiind de

natură similară construcţiilor speciale sunt scutite de impozit pe clădiri pe durata existenţei construcţiei, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost adoptată hotărârea de aprobare, până când intervin alte modificări.

Valoarea impozitului = cota de impozitare x baza de impozitare

75

Baza de impozitare = valoarea de inventar înregistrată în contabilitate

4. Cota de impozitareImpozitul pe clădirile persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei

stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% - 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.

În cazul în care clădirea nu a fost reevaluată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri este cuprinsă între 5% şi 10% aplicată la valoarea de inventar a clădirii, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normală.

Cota stabilită pentru S.C.”Iaşitex”S.A., de către Consiliul Local (prin H.C.L. nr.566/22 decembrie 2004) este de 0,8%.

5. Termen de platăImpozitul pe clădiri, determinat pe baza declaraţiilor de impunere se plăteşte

trimestrial, în patru tranşe egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

6. Obligaţiile plătitoruluiContribuabilii trebuie să constate şi să stabilească pe baza declaraţiei de impunere,

impozitul pe clădiri şi să depună această declaraţie la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza căruia se află clădirea sau construcţia respectivă.


Impozitul pe clădiri se calculează anual, prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale (0,8%) asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea societăţii.

Clădirile aflate în proprietatea S.C.”Iaşitex”S.A. sunt:

NNr.cr.

Adresa clădirii Valoarea de inventar (înregistrată în contabilitate)

11.

Str.Primăverii nr.2 26.595.144

22.


33.


Total 65.040.559Valoarea de inventar a clădirilor deţinute de societate este de 65.040.559 RON, iar

cota stabilită în acest caz este de 0,8%. Clădirea in valoare de 3.785.575 RON este însă scutită în temeiul art.250 alin.11 din Legea nr.571/2003.

Valoarea impozitului = valoarea de inventar x cota de impunereValoarea de inventar = 61.254.984 RONCota de impunere = 0,8%Valoarea impozitului = 61.254.984 x 0,8% = 490.039,87 RON

76

Valoarea impozitului pe clădiri = 490.039,87 RON


Serviciul de Contabilitate Finaciar-Preţuri (S.C.”Iaşitex”S.A.) primeşte norme de aplicare, legislaţie, atât de la Consiliul Local, cât şi de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. De la Consiliul Local primeşte Hotărârea Consiliului Local nr.566, din care reiese cota de impozitare specifică pentru societate.

Pe baza acestor norme, Serviciul de Contabilitate Financiar-Preţuri stabileşte valoarea impozitului pe clădiri şi întocmeşte declaraţia de impunere, pe care o depune anual la compartimentul de specialitate al Consiliului Local, în raza căruia se află clădirea.

Societatea plăteşte prin contul deschis la Trezorerie valoarea datorată (a impozitului pe clădiri) către Consiliul Local.

2.3.2 Fundamentarea şi realizarea taxei asupra mijloacelor de transport

77

Consiliul Local D.G.F.P.

Trezorerie Serviviul Contabilitate

Financiar-Preţuri

Calculul taxei asupra mijloacelor de

transport

Vir

amen

t

O.P.

Nor

me

de a

plic

are

(Cod

Fis

cal)

Norme de aplicare (H.C.L. nr.566)Cote de impozitare

Declaraţia de impunere

A. Cadru normativ

S.C.”Iaşitex”S.A. a folosit în fundamentarea şi realizarea taxei asupra mijloacelor de transport următoarele acte normative: Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, Hotărârea Guvernamentală nr.783/2004 privind aplicarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, Hotărârea Consiliului local nr.566/28 decembrie 2004 privind impozitele si taxele locale.

B. Elemente tehnice

1. SubiectTaxa asupra mijloacelor de transport se datorează de persoanele fizice şi juridice

care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică şi asupra mijloacelor de transport pe apă se datorează de către regii autonome, societăţi comerciale, persoane juridice şi persoane fizice, care le deţin în proprietate, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa este datorată de locator.

Ca persoană juridică ce deţine în proprietatea sa mijloace de transport, S.C.”Iaşitex”S.A. este obligată să plătească anual taxa asupra mijloacelor de transport.

2. ObiectulAceastă taxă se aplică asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică sau

asupra mijloacelor de transport pe apă aflate în proprietatea regiilor autonome, societăţilor comerciale, persoane fizice şi juridice.

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor

cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul

persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru

servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.

3. Mijloc de calculTaxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului

transport, astfel:

- mijloace de transport cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată sub 12 tone, iclusiv

- lei/an/500 cmc

- autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone

- lei/an/vehicul

78

Taxa anuală

- combinaţii de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone

- lei/an/autovehicul

- remorci, semiremorci şi rulote - lei/an- mijloacele de transport pe apă - lei/an

În cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, taxa se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Mijloc de transportMijloc de transportValoarea taxei Valoarea taxei

lei/500 cmlei/500 cm33 sau sau fracţiunefracţiune

1.1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmAutoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cm33 inclusiv inclusiv 58.00058.0002.2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmAutoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cm33 72.00072.0003.3. Autobuze, autocare, microbuzeAutobuze, autocare, microbuze 117.000117.0004.4. Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă

autorizată de până la 12 tone inclusivautorizată de până la 12 tone inclusiv126.000126.000

5.5. Tractoare înmatriculateTractoare înmatriculate 78.00078.0006.6. Motociclete, motorete şi scutereMotociclete, motorete şi scutere 29.00029.000

Numărul unităţilor de 500 cm care se iau în calculul taxei asupra mijloacelor de transport se determină prin rotunjire în plus la întreg a rezultatului obţinut prin împărţirea capacităţii cilindrice a autoturismului la 500.

Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se constată din cartea de identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau din alte documente legale.

Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci şi rulote aparţinând contribuabililor se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora.

La autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa în lei pe an este diferenţiată în funcţie de numărul axelor şi masa totală autorizată (în tone).

De asemenea, la la combinaţii de autovehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, taxa în lei pe an depinde de numărul axelor şi masa totală autorizată (în tone).

4. Termen de platăTaxa pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează

începând cu data de întâi a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare.

Taxa datorată pentru mijloacele de transport se plăteşte anual, în patru tranşe egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi pâna la 15 noiembrie.

Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de pănă la 10%, stabilită de consiliul local.

79

La mijloacele de transport dobândite în timpul anului, taxa datorată se repartizează în sume egale la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului.

Persoanele fizice şi juridice străine care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport au obligaţia de a achita integral taxa la data luării în evidenţă de către compartimentele de specialitate ale consiliilor locale.

5. Obligaţiile plătitoruluiPersoanele care deţin vehicule cu tracţiune mecanică sau mijloace de transport pe

apă, completează declaraţia de impunere, pe care o depun la serviciul de specialitate al consiliului local în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul sau sediul, după caz.


Conform Codului Fiscal, taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul vehiculelor cu tracţiune mecanică, taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora.

S.C.”Iaşitex”S.A. dispune în prezent de următoarele mijloace de transport:

Nr.crt. Specificare (Tipul)Capacitate cilindrică/tonaj

1. Autoutilitară 3.119 cm2. Remorcă 5 t3. Remorcă 5 t4. Autocamion 10.850 cm5. Autocamion 10.850 cm6. Tractor 5.100 cm7. Mercedes 3.199 cm8. Mercedes Benz 3.199 cm9. Ford Focus 1.753 cm10. Ford Focus 1.753 cm11. Camionetă 5.488 cm

Valoarea taxei = Baza de calcul x Suma fixă

Baza de calcul =

Sumele fixe stabilite de către consiliul local, în funcţie de tipul vehiculului şi capacitatea sa cilindrică.

Nr.crt. Specificare (Tipul) Baza de calcul Suma fixă Taxa datorată-RON-

1. Autoutilitară 3.119 : 500 = 7 18,0 1262. Remorcă 5 t 41,5 41,53. Remorcă 5 t 41,5 41,54. Autocamion 10.850 : 500 = 22 18,0 396

80

5. Autocamion 10.850 : 500 = 22 18,0 3966. Tractor 5.100 : 500 = 11 11,2 123,27. Mercedes 3.199 : 500 = 7 103 72,18. Mercedes Benz 3.199 : 500 = 7 103 72,19. Ford Focus 1.753 : 500 = 4 8,4 33,610. Ford Focus 1.753 : 500 = 4 84 33,611. Camionetă 5.488 : 500 = 11 18,0 198

Total - - 1.533,6 Taxa asupra mijloacelor de transport datorată de întreprinderea S.C.”Iaşitex”S.A.

este în valoare de 1.533,6 RON.


Taxa datorată pentru mijloacele de transport se plăteşte şi se calculează anual.

81



Financiar-Preţuri


transport

Vir

amen

t

O.P.

Nor

me

de a

plic

are

(Cod

Fis

cal)



Pentru stabilirea taxei şi completarea declaraţiei de impunere, Consiliul Local şi D.G.F.P. trimite către întreprindere norme reglementare (Hotărârea Consiliului Local nr.566/28 decembrie, Legea nr.571/2003).

S.C.”Iaşitex”S.A. prin intermediul serviciului de Contabilitate Financiar-Preţuri Si pe baza normelor primite , calculează taxa asupra mijloacelor de transport şi completează declaraţia de impunere pe care trebuie să o depună la serviciul de specialitate al Consiliului Local.

Întreprinderea plăteşte această taxă anual prin Trezorerie, către bugetul local.

2.3.3. Fundamentarea şi realizarea impozitului pe teren

82

A. Cadru normativ

Stabilirea impozitului pe teren are la bază următoarele acte normative: Legea nr.571/2003 (Codul Fiscal), Ordonanţa de Urgenţă nr.138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, Hotărârea consiliului nr.566/2004 privind impozitele şi taxele locale.

B. Elemente tehnice

1. SubiectulContribuabilii impozitului pe teren sunt reprezentaţi de persoanele care deţin în

proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţii lor. Impozitul pe teren se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul.

Terenul aflat în administrarea sau folosinţa altei persoane şi pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare se impozitează pe numele proprietarului.

În cazul unui teren deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru plata de teren aflată în proprietatea sa. În situaţia în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar datorează o parte din impozitul pe terenul respectiv.

2. ObiectulAcesta este reprezentat de terenurile aflate în proprietatea contribuabililor, situate

în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau în extravilanul localităţilor.În situaţia în care se modifică rangul localităţii, impozitul pe teren se modifică

corespunzător noii încadrări a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.Terenurile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce formă, se impun cu

începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite, iar impozitul se calculează proporţional cu perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului fiscal.

Terenurile care se vând în cursul anului se pot scădea de la impunere, de la data de întâi a lunii următoare, iar impozitul se recalculează corespunzător.

Impozitul pe teren nu se datorează pentru:Impozitul pe teren nu se datorează pentru:a) a) terenurile aferente unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de terenurile aferente unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de

aceasta;aceasta;b) b) terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi al unităţilor terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi al unităţilor

locale ale acestora cu personalitate juridică;locale ale acestora cu personalitate juridică;c) c) terenurile cimitirelor, crematoriilor;terenurile cimitirelor, crematoriilor;d) d) terenurile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate terenurile instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizate

provizoriu sau acreditate;provizoriu sau acreditate;e) e) terenurile deţinute, administrate sau folosite de către o instituţie publică, cu terenurile deţinute, administrate sau folosite de către o instituţie publică, cu

excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;f) f) terenurile aferente unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face terenurile aferente unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face

parte din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând parte din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;

g) g) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;perioada cât durează ameliorarea acestuia;

h) h) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau

83

căi navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, căi navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentruapă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

i) i) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie, terenurile orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;funciare;

j) j) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;reprezentând zone de siguranţă;

k) k) terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;l) l) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale

în lipsă de moştenitori legali sau testamentar.în lipsă de moştenitori legali sau testamentar.

3. Mijlocul de calculLa baza determinarii impozitului pe teren situat în intravilan stau următoarele

elemente:- suprafaţa terenului (stabilită în metri pătraţi);- suprafaţa la sol a clădirilor, în cazul terenurilor cu destinaţie de teren cu

construcţii;- rangul localităţii în care este amplasat terenul;- zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului;- majoararea de impozit stabilită de consiliile locale.

Impozitul pe ternurile situate în intravilan – terenuri cu construcţii:

Zona din cadrul Zona din cadrul

localităţiilocalităţiiRangul localităţiiRangul localităţii

(lei/m(lei/m22)) 00 II IIII IIIIII IVIV VVAA 6.9856.985 5.8005.800 5.0955.095 4.3854.385 600600 480480BB 5.8005.800 4.3854.385 3.5553.555 3.0003.000 480480 360360CC 4.3854.385 3.0003.000 2.2502.250 1.4251.425 360360 240240DD 3.0003.000 1.4251.425 1.1901.190 830830 235235 120120

Terenurile se încadrează pe zone în cadrul localităţilor şi pe categorii de folosinţă, în intravilan şi extravilan de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului – imobiliar – edilitar sau altor evidenţe agricole ori cadastrale.

Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/mm22 stabilite de consiliul stabilite de consiliul local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.

Impozitul pe teren este un impozit care se determină anual, formula de calcul Impozitul pe teren este un impozit care se determină anual, formula de calcul pentru terenurile situate în intravilan fiind:pentru terenurile situate în intravilan fiind:

Impozit pe teren = suprafaţă impozabilă x impozit pe mImpozit pe teren = suprafaţă impozabilă x impozit pe m22

84

Impozitul pe terenurile situate în intravilan pentru anul 2005 stabilit de Impozitul pe terenurile situate în intravilan pentru anul 2005 stabilit de H.G.nr.783/2004 este precizat în următorul tabel:H.G.nr.783/2004 este precizat în următorul tabel:

Nr. crt.Nr. crt. Categoria de folosinţăCategoria de folosinţăZona (lei/mZona (lei/m22))AA BB CC DD

1.1. Teren arabilTeren arabil 1919 1414 1212 10102.2. PăşunePăşune 1414 1212 1010 883.3. FâneaţăFâneaţă 1414 1212 1010 884.4. VieVie 3131 2424 1919 12125.5. LivadăLivadă 3636 3131 2424 19196.6. Pădure sau alt teren cu Pădure sau alt teren cu

vegetaţie forestierăvegetaţie forestieră1919 1414 1212 1010

7.7. Teren cu apăTeren cu apă 1010 88 66 XX8.8. Drumuri şi căi ferateDrumuri şi căi ferate XX XX XX XX9.9. Teren neproductivTeren neproductiv XX XX XX XX

Impozitul pe terenurile amplasate în extravilan, indiferent de rangul localităţii, categoria de folosinţă şi zona unde sunt situate este de 1,1 RON/ha.

4. Termenul de platăImpozitul pe teren se plăteşte anual la bugetul local, în patru rate egale: până la Impozitul pe teren se plăteşte anual la bugetul local, în patru rate egale: până la

datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de

către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.


S.C.”Iaşitex”S.A., în calitate de contribuabil este obligat sa plătească anual impozitul pe teren.

Impozitul pe teren se constată şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depusă de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza căruia se află terenul respectiv.

Terenurile aflate în proprietatea S.C.”Iaşitex”S.A. sunt terenuri cu construcţii situate în intravilan şi având o suprafaţă de 9.215,57 mm22..

Impozitul pe terenuri = suprafaţa terenului x taxa stabilită de consiliul localImpozitul pe terenuri = suprafaţa terenului x taxa stabilită de consiliul localImpozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/ mImpozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/ m22, stabilite de consiliul , stabilite de consiliul

local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil.Consiliul local a hotărât pentru terenurile deţinute de S.C.”Iaşitex”S.A. o sumă Consiliul local a hotărât pentru terenurile deţinute de S.C.”Iaşitex”S.A. o sumă

fixă în lei/fixă în lei/ mm22 de 0,5265 (Hotărârea Consiliului loacl nr.566 din 28 decembrie 2005 de 0,5265 (Hotărârea Consiliului loacl nr.566 din 28 decembrie 2005 privind impozitele şi taxele locale).privind impozitele şi taxele locale).

În cazul întreprinderii S.C.”Iaşitex”S.A. impozitul pe terenuri se calculează astfel:În cazul întreprinderii S.C.”Iaşitex”S.A. impozitul pe terenuri se calculează astfel:Suprafaţa terenului – 9.215,57 mSuprafaţa terenului – 9.215,57 m22

Taxa stabilită – 0,5265 RON/mTaxa stabilită – 0,5265 RON/m22

Impozitul pe teren = 9.215,57 x 0,5265 = 4.851,9976 RON/an

85


Consiliul local trimite către serviciul Contabilitate Financiar – Preţuri din cadrul întrepinderii S.C.”Iaşitex”S.A. normele de aplicare privind impozitul pe teren (taxele locale) şi cotele de impozitare, sumele fixe în lei/mm22 pe zone în cadrul localităţilor la pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de societate.suprafaţa de teren deţinută de societate.

Societatea trebuie să calculeze pe baza acestor norme de aplicare, folosind sumele Societatea trebuie să calculeze pe baza acestor norme de aplicare, folosind sumele fixe stabilite de Consiliul local, impozitul pe teren, şi să completeze declaraţia de fixe stabilite de Consiliul local, impozitul pe teren, şi să completeze declaraţia de impunere, pe care o depun la serviciul de specialitate al Consiliului local în raza căruia se impunere, pe care o depun la serviciul de specialitate al Consiliului local în raza căruia se află terenul respectiv.află terenul respectiv.

S.C.”Iaşitex”S.A. plăteşte anual, la bugetul local, prin intermediul Trezoreriei, impozitul pe teren.

2.4. Taxele vamale

86



Financiar-Preţuri


transport

Vir

amen

t

O.P.

Nor

me

de a

plic

are

(Cod

Fis

cal)



Taxele vamale pot fi încadrate în categoria impozitelor indirecte, ele fiind percepute asupra mărfurilor care trec graniţele (vamale) unei ţări.

A. Cadru normativ

Taxele vamale sunt reglementate prin Codul vamal, Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr.1114/2001, Hotărârea Guvernului nr.802/2004 privind modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin H.G. nr.1114/2001.

B. Elemente tehnice

1. SubiectCodul vamal se aplicã în mod uniform şi nediscriminatoriu pe întreg teritoriul

României. Prevederile cuprinse în codul vamal se aplicã tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoane fizice sau persoanelor juridice.

2. Obiectul Obiectul impozitului indirect respectiv este reprezentat de mărfurile care trec

graniţele unei ţări. La introducerea sau la scoaterea din ţară a mărfurilor prezentate la vamă, autoritatea vamală stabileşte un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire, în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfii.

Regimurile vamale sunt: Definitive; Suspensive.

Regimurile vamale definitive vizează importul, exportul, restricţiile la import şi export, regimul vamal aplicabil persoanelor fizice (inclusiv călătorilor).

Importul, potrivit legii, reprezintă intrarea mărfurilor străine în ţară, precum şi introducerea lor în circuitul economic. Procedural, importul de mărfuri este reglementat cu privire la: vămuire şi încasare a datoriei vamale (luând în calcul şi măsurile de politică economică în domeniu); determinarea tarifului vamal de import şi practicarea taxelor aferente (de aici, regimul tarifar practicat), prin luarea în considerare a valorii în vamă; determinarea definitivă a valorii în vamă; excepţii de la plata taxelor vamale.

Exportul apare în legătură cu ieşirea definitivă a mărfurilor româneşti (în această categorie se includ mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate anterior, cu excepţia mărfurilor supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii comerciale) de pe teritoriul ţării. Declaraţia vamală de export se depune la biroul vamal în raza căruia exportatorul îşi are sediul sau locul unde mărfurile sunt ambalate ori încărcate pentru a fi exportate. Liberul de vamă la export este condiţionat de faptul că starea mărfurilor la ieşirea din ţară trebuie să corespundă datelor precizate în declaraţia vamală. În plan procedural, la export, în legătură cu deplasarea mărfurilor sunt precizate şi alte reglementări specifice în lege.

În categoria bunurilor care nu vin sub incidenţa taxării vamale sunt prevăzute următoarele: efectele personale şi medicamentele necesare, în mod raţional, pe durata călătoriei şi a şederii în străinătate; bijuteriile de uz personal; cărţile, publicaţiile, înregistrările de orice fel; bunurile obţinute ca premii sau distincţii în cadrul unor manifestări oficiale; băuturile alcoolice, ţigările, ţigaretele şi tutunul, în anumite cantităţi; alte bunuri de orice fel în limita valorică aprobată.

87

http://www.customs.ro/vami/Main?categPage=1&categId=5444



Tariful vamal se aplică la import şi la export pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative şi valorice prevăzute pe baza legii.

Regimurile vamale suspensive sunt definite ca operaţiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea plăţii taxelor vamale. Acesta se solicită în scris de către titularul operaţiunii comerciale, iar autoritatea vamală poate aproba cererea numai în cazul existenţei condiţiilor de supraveghere şi control. Totodată, se cere constituirea unei garanţii care să asigure încasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.

Între formele regimului vamal suspensiv se disting următoarele: tranzitul vamal, antrepozitul vamal, perfecţionarea activă, perfecţionarea pasivă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară.

Tranzitul vamal este definit ca transport al mărfurilor străine de la un birou vamal la altul fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică economică în domeniu. Mărfurile vămuite la un birou vamal din interiorul ţării, în vederea exportului, sunt în tranzit până la biroul vamal de frontieră. Regimul vamal de tranzit se încheie odată cu prezentarea documentelor corespunzătoare la biroul vamal de destinaţie. Titularul unui astfel de regim vamal are obligaţia de a prezenta la biroul vamal de destinaţie mărfurile în stare intactă (cu măsurile de marcare şi sigilare aplicate, în termenul stabilit de autoritatea vamală).

Admiterea tranzitului vamal se face pe baza controlului de specialitate asupra mijloacelor de transport şi documentelor existente (prin compararea documentelor de transport cu cele de tranzit vamal).

Antrepozitul vamal se referă la locul aprobat de autoritatea vamală aflat sub controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate. În acest caz, titularul de antrepozit este administrator sau gestionar. El are faţă de autoritatea vamală anumite obligaţii (respectarea normelor privind conservarea mărfurilor depozitate, supravegherea mărfurilor astfel încât să nu fie posibilă sustragerea lor de sub controlul vamal, îndeplinirea condiţiilor de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite la aprobare). Autoritatea vamală poate solicita deţinătorului de antrepozit constituirea unei garanţii care să asigure plata drepturilor de import pentru mărfurile nevămuite aflate în antrepozit. În acesta pot fi depozitate şi mărfuri care nu sunt supuse operaţiunilor specifice regimului de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal.

În antrepozitul vamal care poate fi public sau privat se permite intrarea mărfurilor străine, înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau unor măsuri de politică economică în domeniul comerţului, precum şi mărfuri româneşti vămuite care sunt depozitate până la expedierea lor peste graniţă.

Organizarea şi funcţionarea antrepozitului vamal autorizat revine autorităţii vamale. Regimul de antrpozit vamal se poate încheia de titular pentru: importul de mărfuri, plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv, reexportul mărfurilor antrepozitate, exportul mărfurilor, abandonarea în favoarea statului, distrugerea mărfurilor sub control vamal.

Regimul de perfecţionare activă constă în supunerea pe teritoriul României la una sau mai multe operaţiuni de transformare sau prelucrare: a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al ţării, sub formă de produse compensatoare, fără a face obiectul încasării drepturilor de import sau al măsurilor de politică economică în domeniu; a mărfurilor importate, introduse în circuitul economic dacă sunt exportate în afara ţării sub formă de produse compensatoare (se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la efectuarea exportului).

Mărimea taxelor vamale practicate la regimul de admitere temporară reprezintă o anume cotă din suma care se datora dacă mărfurile ar fi fost importate.

88

La mărfurile plasate în regim de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import şi care ulterior se importă, mărimea acestor drepturi constă în diferenţa dintre sumele calculate şi cele încasate.

Operaţiunile ce se pot efectua în regimul de perfecţionare activă se referă la una din următoarele situaţii: prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri; transformarea mărfurilor; separarea mărfurilor, inclusiv remontarea în forma iniţială; utilizarea unor mărfuri care, deşi nu se regăsesc în produse compensatoare1, permit sau facilitează obţinerea acestor produse chiar dacă dispar total sau parţial în timpul folosirii lor.

Regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri româneşti în vederea unor operaţiuni de transformare sau prelucrare şi ulterior a importului de produse rezultate, cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import. Nu intră sub incidenţa regimului de perfecţionare pasivă mărfurile care prin exportul lor ar da naştere la rambursări sau restituiri de drepturi de import sau dacă înaintea exportului au fost importate cu exonerare totală de drepturi de import pentru a fi utilizate în alt scop.

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import şi aplicare de măsuri de politică economică în domeniu, a mărfurilor străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă starea iniţială. Produsele transformate se introduc în circuitul economic cu plata drepturilor de import (se calculează potrivit unui tratament prferenţial).

Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în domeniu, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeaşi stare. Termenul prevăzut pentru reexportare sau pentru o nouă destinaţie se fixează de autoritatea vamală în aşa fel încât să permită realizarea scopului utilizării.

3. Baza de calculModalităţile de aşezare şi calcul ale taxelor vamale sunt de mai multe feluri: Specifice – stabilite pe unităţi de exprimare naturală (kg, bucată, metru

liniar, metru cub etc.); Ad-valorem – prin aplicarea de cote asupra preţurilor mărfurilor; Mixte, prin combinarea celorlalte două.Taxele vamale la import se determină pe baza tarifului vamal practicat în România

(elaborat în funcţie de nomenclatura combinată a mărfurilor), folosindu-se procente (cote) ce se aplică asupra valorii în vamă exprimată în lei cu privire la mărfurile importate. Dacă până la acordarea liberului de vamă (în cadrul procedurii de vămuire) intervin taxe vamale preferenţiale, titularul operaţiunii (sau reprezentantul său) poate solicita autorităţii vamale aplicarea regimului preferenţial de taxare. În cazul unor mărfuri se poate practica şi un tarif favorabil (în funcţie de felul şi destinaţia specifică a mărfurilor, potrivit reglementărilor vamale sau acordurilor ori convenţiilor internaţionale) care reprezintă în fapt, o reducere sau o acceptare de drepturi vamale ce poate fi aplicată şi în cadrul unui contigent tarifar.

Stabilirea şi aplicarea corectă a tarifului vamal impune autorităţii vamale să constate originea mărfurilor importate pe baza unor criterii (mărfuri produse în întregime într-o ţară; mărfuri obţinute printr-o preluare sau transformare majoră într-o ţară).

Valoarea în vamă este elementul tehnic important cunoscut sub denumirea bază de calcul a taxelor vamale reprezentat de preţul extern al mărfii. La aceasta se adaugă (dacă au fost efectuate şi nu sunt incluse în preţ) o serie de cheltuieli (de transport al mărfurilor importate până la frontieră; de încărcare, descărcare şi manipulare, conexe transportului mărfurilor pe parcursul extern; costul asigurării pe acelaşi parcurs). Cursul

89

de schimb folosit la transformarea în lei a valorii este cel comunicat de Banca Naţională a României.

Determinarea definitivă a valorii în vamă presupune şi situaţii particulare posibile ţinând de documentele (în cazul când valoarea în vamă nu poate fi determinată pe baza declaraţiei vamale de import şi a documentelor anexe autoritatea vamală desemnată poate amâna stabilirea definitivă a taxei cu maximum 50 zile de la data înregistrării declaraţiei vamale) şi de dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cererea importatorului (potrivit cu anumite termene procedurale).

Valoarea în vamă a mărfurilor exportate consemnată în declaraţia vamală se exprimă în valuta agreată de Banca Naţională a României şi se consideră franco frontiera română. Mărfurile importate ori exportate care se află în situaţia de interdicţie la trecerea graniţei figurează cu sensul de prohibiţie. Într-un regim asemănător, dar mai lejer, în sensul permiterii circulaţiei lor apar mărfurile restricţionate în cazul cărora sunt prevederi sub formă de condiţii sau indeplinirea unor formalităţi speciale.

La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.

4. Termen de platăAtunci când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat,

importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală.

În cazul în care în termen de 30 zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de vămuire fiind considerată încheiată.

5. ObligaţiiPersoanele fizice au obligaţia să declare, verbal sau în scris, bunurile cu care trec

graniţa şi, totodată, să le prezinte spre control autorităţilor vamale. Obligativitatea declarării în scris a bunurilor peste graniţă se referă la: arme, muniţii, materiale explozive sau radioactive, nucleare, substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţe stupefiante, psihotrofe, precum şi produsele şi substanţele toxice, obiectele de metale preţioase (cu sau fără pietre preţioase) care depăşesc uzul personal, bunurile cu caracter cultural, istoric, artistic (numai la scoaterea din ţară).


S.C.”Iaşitex”S.A. a importat în luna ianuarie 2006, o cantitate de 10.000 kg de fibră poliester. Preţul în vamă a unui kg de produse este de 10 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcursul extern de 500 USD, sub forma cheltuielilor de transport. Taxa vamală este în procent de 35%, iar cursul leu/USD era de 34.200 lei = 1 USD.

Valoarea în vamă = (cantitate x preţ unitar + cheltuieli de transport) x cursul de schimb = (10.000 kg x 10 USD/kg + 500 USD) x 34.200 lei/USD = 100.500 x 34.200 = 3.437.100.000 ROL (sau 343.710 RON).

Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de impunere = 343.710 RON x 35% = 120.298,5 RON.

90


Reprezentanţii societăţii responsabili de importul de materii prime şi alte produse, vor completa Declaraţia vamală pe care o va înainta Autorităţii Vamale competente.

Pe baza acestei declaraţii, se determină valoarea în vamă, respectiv valoarea impozitului datorat.

Odată stabilită valoarea obligaţiei de plată, se va emite un Ordin de plată către una din băncile la care îşi are deschise conturile societatea S.C.”Iaşitex”S.A., urmând ca banca să transfere suma respectivă Trezoreriei.

Vamă SC IAŞITEX SA

Banca BRD/TRANSILVANIA

Trezorerie

Declaraţie vamală

Ordin de plată

Extras de cont

91

2.5.Fundamentarea şi realizarea accizelor

A. Cadru normativ

Accizele, cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, sunt reglementate prin Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal; O.U.G. nr.158/2001 privind regimul accizelor, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare; O.G. nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, cu modificările şi completările ulterioare; Directiva Uniunii Europene nr.92/12 şi directive specifice fiecărei grupe de produse; Nomenclatura Combinată din Tariful vamal de import al României pentru anul 2004.

B. Elemente tehnice

1. SubiectSubiectul impozitului este societatea care produce şi comercializează produse

supuse accizelor conform legislaţiei. Suportatorul efectiv al impozitului este consumatorul final, deoarece valoarea accizelor datorate de întreprindere sunt înglobate în preţul de vânzare.

2. Sfera de aplicarePotrivit noilor reglementări, produsele supuse accizelor sunt grupate în două

categorii, şi anume:- produse care sunt supuse obligatoriu accizelor în ţările membre ale Uniunii

Europene (Codul fiscal, Titlul VII, Capitolul I – Accize armonizate);- alte produse pentru care se datorează accize (Codul fiscal, Titlul VII, Capitolul

II – Alte produse accizabile).Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de

stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:a) bere;b) vinuri;c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;d) produse intermediare;e) alcool etilic;f) produse din tutun;g) uleiuri minerale.

Grupa „Alcool şi băuturi alcoolice”Bere:- produsele cu codul NC 2203 00 cu o concentraţie mai mare de 0,5 % în

volum;- orice amestec de bere şi băuturi nealcoolice cu codul NC 2206 00 având o

concentraţie mai mare de 0,5 % în volum.Vinuri:

92

a) vinuri liniştite: produsele cu codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia celor încadrate la „vin spumos”, şi care:

- au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

- au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b) produsele încadrate la codurile NC 2204 10, NC 2404 21 10, NC 2401 29 10 şi NC 2205, şi care îndeplinesccumulat următoarele condiţii:

- sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari;

- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri:a) alte băuturi fermentate liniştite încadrate la codurile NC 2204 şi 2205 (dar nu

încadrate la „vinuri”), precum şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia „altor băuturi fermentate spumoase”, şi a oricărui produs încadrat la „bere”, având:

- o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum;

- o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b) alte băuturi fermentate spumoase sunt produsele cu codurile NC 2206 00 31, 2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu sunt „vinuri”şi care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi care:

- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum;

- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Produse intermediare:- sunt produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum,

dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu sunt „bere”, „vinuri”, „băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri”.

Alcool etilic:- sunt toate produsele care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în

volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr+un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

- produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;

- ţuica şi rachiurile de fructe;- orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.

Grupa „produse din tutun”Ţigarete:

93

- rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt încadrate la subgrupa „ţigări şi ţigări de foi”;

- rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

- rulourile de tutun care se pot înfăşură în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă cele 3 criterii de mai sus.

Ţigări şi ţigări de foi:- rulourile de tutun care conţin tutun natural;- rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;- rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de

culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv vârful ţigării, dacă este cazul, şi un liant,care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit; masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2

grame; învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30

grade faţă de axa longitudinală a ţigării.- rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de

culoare normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv vârful ţigării, dacă este cazul, care respectă următoarele condiţii:

masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame;

circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34 mm.

- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.

Tutun de fumat:- tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care

poate fi fumat fără prelucrare industrială;- deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt

menţionate la subgrupa „ţigarete” şi „ţigări şi ţigări de foi”;- orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dacă produsul

respectă criteriile de mai sus.Tutun de fumat tăiat fin, destinat rulării în ţigarete:- tutunul de fumat, aşa cum este definit mai sus, pentru care mai mult de 25%

din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;- tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă

particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.

Alt tutun de fumat:- tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă

perticulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.

Grupa „uleiuri minerale”

94

Benzina cu plumb:- cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59.Benzina fără plumb:- cu codurile NC 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49.Motorina: - cu codurile NC 2710 19 41, 2710 19 45 şi 2710 19 49.Păcura:- cu codurile NC 2710 19 61, 2710 19 63, 2710 19 65 şi 2710 19 69.Gazul petrolier lichefiat:- cu codurile NC 2711 12 11 până la 2711 19 00.Gazul metan:- cu codul NC 2711 29 00.Petrolul lampant:- cu codurile NC 2710 10 21 şi 2710 19 25.Benzenul, toluenul, xilenii şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice:- cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50.

La „Alte produse pentru care se datorează accize” intră:a) cafeaua verde;b) cafeaua prăjită, inclusiv cafeaua cu înlocuitori;c) cafeaua solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;d) confecţii din blănuri naturale, cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;e) articole din cristal;f) bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor;g) autoturisemele şi autoturismele de teren – inclusiv sin import rulate;h) produsele de parfumerie;i) aparatele video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor

de semnale videofonice, combinele audio;j) dublu radiocasetofoanele cu redare de pe banda magnetică sau compact disc;k) aparatele de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare;l) cuptoarele cu microunde;m) aparatele pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre, formând un singur

corp;n) armele de vânătoare şi armele de uz individual, altele decât cele de uz militar

sau de sport;o) iahturile şi bărcile cu motor pentru agrement.

3. Regimul de antrepozitare fiscalăPrin intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a fost

implementat sistemul de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor, în strânsă concordanţă cu prevederile directivei Europene nr.92/12 privind regimul general, deţinerea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor.

Sistemul de antrepozitare fiscală este aplicat numai celor 3 mari grupe de produse supuse obligatoriu accizelor şi în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv: alcool şi produse alcoolice, produse din tutun şi uleiuri minerale şi presupune deplasarea în regim suspensiv de la plata accizelor a acestor produse. Potrivit acestui regim, orice mişcare de produse accizabile trebuie sş fie însoţită de un document special, denumit document administrativ de însoţire.

Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt:

95

- producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Astfel, nici un produs supus regimului de antrepozitare fiscală nu poate fi fabricat în România dacă agentul economic nu este autorizat ca antrepozitar;

- circulaţia produselor accizabile între antrepozitele fiscale se face ăn regim de suspendare de accize, transportul produselor între două antrepozite fiscale fiind însoţit de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire;

- produsele accizabile supuse marcării nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale de depozitare, cu excepţia băuturilor alcoolice supuse sistemului de marcare;

- acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la momentul eliberării în consum a produselor accizabile;

- antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. Excepţie fac antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale pentru nave, avioane sau furnizează produse accizabile în regim duty-free;

- deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.

În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizaţiei de antrepozit fiscal trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, dintre care cele mai importante sunt:

- depunerea unei garanţii financiare care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele fabricate, depozitate sau expediate din antrepozitul fiscal;

- existenţa unui sistem de securitate, administare şi contabilitate care să permită evidenţierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în desfăşurare, a recepţiilor de materii prime şi a livrărilor de produse accizabile;

- raportarea către autoritatea fiscală a oricăror pierderi şi lipsuri privind produsele accizabile;

- înştiinţarea autorităţii emitente a autorizaţiei cu privire la orice modificare intervenită în structura antrepozitului fiscal.

4. Plătitorii de accizePentru produsele pentru care se datorează accize armonizate, plătitorii accizelor

sunt:- antrepozitarii autorizaţi care eliberează pentru consum produsele accizabile;- importatorii de produse accizabile, dacă acestea nu sunt plasate într-un regim

suspensiv.Sunt plătitori de accize de asemenea şi persoanele care desfăşoară acte sau fapte

de comerţ şi care nu pot dovedi că accizele aferente produselor accizabile pe care le deţin au fost plătite.

Pentru produsele nesupuse accizelor armonizate, cu excepţia cafelei, plătitorii de accize sunt agenţii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau importă astfel de produse. Pentru cafea, plătitorii de accize sunt agenţii economici importatori.

Plătitori de accize sunt şi persoanele fizice care introduc în ţară autoturisme şi autoturisme de teren, atât noi, cât şi rulate.

5. Exigibilitatea accizelorPentru produsele pentru care se datorează accize armonizate exigibilitatea accizei

se produce atunci când produsele accizabile sunt eliberate în consum sau când se constată pierderea sau lipsa acestora.

Pentru produsele supuse accizelor armonizate, eliberarea în consum reprezintă:a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

96

c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv,

d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie primă;

e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizanile care nu au fost introduse în sistemul de accizare.

Pentru produsele nesupuse accizelor amortizate exigibilitatea intervine astfel: pentru produsele din producţia internă:- la data efectuării livrării;- la data acordării produselor ca dividende sau ca plată în natură;- la data la care au fost consumate pentru reclamă şi publicitate;- la data înstrăinării sau a utilizării în orice alt scop decât comercializarea. pentru produsele provenite din import, la data înregistrării declaraţiei vamale

de import.

6. Scutiri de la plata accizelorPentru produsele care sunt supuse accizelor armonizate, sunt stabilite atât scutiri

generale cât şi scutiri specifice (aplicate alcoolului etilic şi uleiurilor minerale).Scutirile cu caracter general se aplică produselor accizabile atunci când sunt

destinate pentru:a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice

ale României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;

c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor Armate ale României;

d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul

călătorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

Alcoolul etilic şi alte produse alcoolice sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt:

a) complet denaturate, conform prescripţiilor legale sau denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;

b) utilizate pentru producerea oţetului, producerea de medicamente sau în industria cosmetică;

c) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum, destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;

d) utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;e) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea

de alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;

f) eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare sau în scopuri ştiinţifice.

Uleiurile minerale sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt:

97

a) uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;

b) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, altele decât aviaţia turistică în scop privat;

c) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, altele decât navigaţiile de agrement în scop privat;

d) uleiurile minerale utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele electrocalogene;

e) uleiurile minerale utilizate în scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;f) uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de

reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;g) uleiurile minerale care intră în România în rezervorul standard al unui

autovehicul cu motor, destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul;h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de

mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;i) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau

importatori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de bătrâni şi orfelinatelor;

j) orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor;

k) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agent termic şi apă caldă;

l) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat în scop industrial;

m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (bio-diesel).

Produsele accizabile, altele decât cele pentru care sunt stabilite accize armonizate, sunt scutite de la plata accizelor, atunci când:

a) produsele sunt exportate direct de agenţii economici producători sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision;

b) produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale în domeniu;

c) sunt importate şi provin din donaţii sau sunt finanţate direct din împrumuturi nerambursabile sau din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate;

d) produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.

7. Baza de impozitareÎn România se folosesc 3 modalităţi de exprimare a accizelor: Sume specifice exprimate în echivalent euro pe unitatea de măsură; Cote procentuale; Accize compuse, formate din sume specifice exprimate în echivalent euro pe

unitatea de măsură la care se adaugă o cotă procentuală.

98

În cazul produselor care intră sub incidenţa accizelor specifice, metodologia de determinare a sumelor ce reprezintă accizele presupune înmulţirea dintre valoarea accizei specifice, exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură şi transformată în lei şi cantitatea de produs livrată/importată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.

În cazul produselor pentru care accizele sunt exprimate în cote procentuale, acciza ad valorem se determină prin aplicarea cotei procentuale asupra bazei de impozitare legale. Baza de impozitare este dată de:

În cazul produselor provenite din intern – preţul de livrare al produsului, mai puţin acciza, respectiv preţul producătorului. Acest preţ al producătorului nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului, acesta reprezentând în fapt preţul de cost plus profitul aferent;

Pentru produsele din import – valoarea în vamă (preţul din factura externă, transformat în lei la cursul zilei), la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale, după caz.

În cazul accizelor care sunt exprimate sub formă compusă (acciză specifică + cote procentuale), acciza se determină prin însumarea accizei specifice (determinată prin înmulţirea cantităţii cu valoarea unitară a accizei specifice, transformată în lei) cu acciza ad valorem (determinată prin aplicarea cotei de impozitare la baza impozabilă). În România, acciza compusă se regăseşte doar în cazul ţigaretelor, baza de impozitare pentru componenta procentuală fiind preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producători sau importatori.

8. Termenul de platăPentru produsele accizabile provenite din producţia internă, accizele se plătesc

bugetului de stat până pe data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. Excepţie de la această prevedere fac uleiurile minerale, pentru care acciza se plăteşte anticipat, la momentul livrării acestor produse din antrepozitul fiscal.

Pentru produsele accizabile provenite din import, plata accizei se face la momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. În cazul produselor marcate, provenite din import, acciza se plăteşte anticipat la data solicitării marcajelor.

9. Obligaţiile plătitorilor de accizeOrice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală

competentă, o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.

Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale pe baza competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în Codul de procedură fiscală şi în legislaţia vamală în vigoare.

99

proiect de practica - sc iasitex iasi

Documents