Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Aministrarea Afacerilor Specializarea Administratie Publica

CAIET DE PRACTICA

Iasi, 2010

Scurt istoric Directia Locala de Evidenta a Persoanelor

Procesul de reform instituional privind descentralizarea administraiei publice este marcat de profunde transformri structurale i sub aspectul nfiinrii i organizrii serviciilor publice comunitare de eviden a persoanelor, precum i al stabilirii atribuiilor acestora. Astfel, n subordinea fiecrui consiliu local al comunelor, oraelor, municipiilor, precum i a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureti s-a nfiinat cte un serviciu public comunitar local de eviden a persoanelor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civil din aparatul propriu al consiliilor locale i a formaiunilor locale de eviden informatizat a populaiei din structura Ministerului Administraiei i Reformei Administrative. Serviciul Public Comunitar Local de Eviden a Persoanelor Iai denumit Direcia Local de Eviden a Persoanelor a fost nfiinat prin Hotrrea Consiliului Local Iai nr. 572 din 28.12.2004, ca o instituie cu personalitate juridic n subordinea Consiliului Local al Municipiului Iai i a fost constituit n temeiul art. 1 alin.(1) din O.G. nr. 84/2001 privind

nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice de eviden a persoanelor, cu modificrile i completrile ulterioare. Avnd n vedere particularitile evideniate n demersurile privind transferul competenelor de la structurile centralizate ale Ministerului Administraiei i Reformei Administrative la autoritile administraiei publice locale, s-a impus adoptarea msurilor de ordin legislativ care s reglementeze atribuiile structurilor infinate, n scopul asigurrii cadrului funcional al acestor structuri. Cadrul legal este definit n principal de prevederile O.U.G. nr. 97/2007, privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor romni, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 290/2005, H.G. nr. 1375/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitar a dispoziiilor legale privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor romni, O.M.A.I. nr. 1260/2006, pentru aprobarea Metodologiei privind funcionarea ghieului unic n cadrul serviciilor publice comunitare locale de eviden a persoanelor, Legea nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civil, cu modificrile ulterioare i Metodologia pentru aplicarea unitar a dispoziiilor acesteia, O.U. nr. 41/2003, privind dobndirea i schimbarea pe cale administrativ a numelor persoanelor fizice, precum i de celelalte acte normative ce completeaz pe cele menionate i care stau la baza activitii de eviden a persoanelor. n conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 aprobata prin Legea nr. 372/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, serviciile publice comunitare de eviden a persoanelor s-au organizat la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor judetene, prin reorganizarea serviciilor de stare civila din aparatul propriu al serviciilor judetene, precum si a birourilor de evidenta a populatiei din cadrul serviciilor judetene de evidenta informatizata a persoanei din structura Ministerului de Interne i Reformei Administrative. Activitatea D.L.E.P. Iai este concentrat pe stabilirea cadrului organizatoric i funcional corespunztor desfurrii n condiii de normalitate a activitilor de eliberare i eviden a actelor de identitate i a documentelor de stare civil, n condiiile respectrii legislaiei n materie i a dispoziiilor transmise de Inspectoratul Naional pentru Evidena Persoanelor prin intermediul Direciei Judeene de Eviden a Persoanelor Direcia Local de Eviden a Persoanelor Iai s-a organizat n subordinea Consiliului Local

al Municipiului Iai i este instituie de interes local, cu personalitate juridic, constituit prin Hotrrea Consiliului Local nr. 572 din 28 Decembrie 2004 i deservete urmtoarele localiti:

Municipiul Letcani Iai Andrieeni Miroslava Aroneanu Mogosesti Barnova Movileni Bivolari Popricani Ciurea Probota Golaesti Holboca Horlesti

Tiganasi Tomesti Trifesti Tutora Ungheni Valea Lupului Victoria Vladeni Voinesti

Roscani Rediu SchituDuca Direcia local de eviden a persoanelor are n componen 2 servicii, 4 birouri i compartimente. Structura organizatoric, statul de funcii, numrul de posturi i regulamentul de organizare i funionare al D.L.E.P. Iai a fost stabilit prin hotrre a Consiliului Local al Municipiului Iai, cu avizul Inspectoratului Naional pentru Evidena Persoanelor, organ de specialitate al administraiei publice centrale. Direcia local de eviden a persoanelor funcioneaz n dou locaii diferite, i anume: - Serviciul Starea Civil , Biroul Resurse Umane, Biroul Financiar-Contabilitate funcioneaz n imobilul Starea Civil din Iai, str. Vasile Alecsandri, nr. 8; - Serviciul Evidena Persoanelor, Biroul Ghieu Unic i Biroul Regim Eviden i desfoar activitatea n sediul Poliiei Municipiului Iai, din Iai, str. Otilia Cazimir nr. 12.

Acte normative Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (republicat) administratiei publice locale Ordonana nr.84/2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice comunitare de eviden a persoanelor, aprobat prin Legea nr. 372/2002, cu modificrile si completrile ulterioare Legea nr. 188(r2) din 08/12/1999 (republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 29/05/2007 privind Statutul functionarilor publici Legea nr. 161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei Hotarirea 1375 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitar a dispoziiilor legale privind evidenta, domiciliul, resedinta i actele de identitate ale cetenilor romani Legea 52 din 21 ianuarie 2003, privind transparenta decizionala in administratia publica Legea 544 din 12 octombrie 2001, privind liberul acces la informatiile de interes public OUG nr.97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor romni, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 290/2005 H.G. nr.839/2006 privind forma i coninutul actelor de identitate, ale autocolantului, privind stabilirea reedinei i ale crii de imobiledinei i ale crii de imobil Legea nr.677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date Legea nr.286 din 6 iulie 2006 pentru modificarea i completarea Legii administraiei publice locale nr. 215/2001 Legea Nr. 7 din 18 februarie 2004 privind Codul de conduit a funcionarilor publici

Legea nr. 182/2002 privind Protecia informaiilor clasificate Ordonanta 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor Hotarirea nr. 112 din 14 aprilie 1997 privind organizarea activitatii de eliberare a cartilor de identitate,procedura de preschimbare esalonata a buletinelor de identitate actuale, precum si aspectele privind termenele de valabilitate a acestora Hotarirea nr. 1.723 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea Programului de masuri pentru combatere a birocratiei in activitatea de relatii cu publicuL Hotarirea nr. 2.104 din 24 noiembrie 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numarului de functii din aparatul serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, constituirea patrimoniului si managementul resurselor umane, financiare si materiale Hotarirea nr. 697 din 17 august 2000 privind cartea de alegator Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat Legea nr. 119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civila Legea nr. 21 din 1 martie 1991 a cetateniei romane Metodologia nr. 1 din 13 octombrie 1997 privind aplicarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil Ordonanta nr. 41 din 30 ianuarie 2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice Codul muncii Legea nr.243 din 23 iunie 2009 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor romni, pentru modificarea Ordonanei Guvernului nr. 84/2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice comunitare de eviden a persoanelor, precum i pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 41/2003 privind dobndirea i schimbarea pe cale administrativ a numelor persoanelor fizice Ordonanta de urgen nr. 70 din 14 iunie 2009 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind taxe si tarife cu caracter nefiscal

CAP.1. ACTELE DE STARE CIVIL

Legea 119/1996 privind actele de stare civil, definete actele de stare civil drept nscrisuri autentice prin care se dovedete naterea, cstoria sau decesul unei persoane. Acestea se intocmesc in interesul statului si al persoanei si servesc la cunoaterea numrului si structurii populaiei, a situaiei demografice, la aprarea drepturilor si libertilor fundamentale ale cetenilor. Doctrina nvedereaz faptul c actele de stare civil fac parte din nregistrrile de stare civil, mpreun cu nscrierea meniunilor, nregistrrile de stare civil fiind operaiunile juridice de consemnare, n registrele de stare civil, a faptelor i actelor juridice ce privesc starea civil, precum i a altor elemente prevzute de lege, operaiuni efectuate, n condiiile legii, de ctre organele cu atribuii de stare civil. Legea 119/1996 reglementeaz dou categorii de nregistrri de stare civil: actele de stare civil, n spe, actul de natere, actul de cstorie i actul de deces meniunile privind modificri intervenite n starea civil a unei persoane care se nscriu pe marginea actelor de stare civil. Actele de stare civil se ntocmesc n 2 exemplare, in cerneal neagr special. Pe baza actelor de stare civil se elibereaz certificate de natere, de cstorie i de deces. Certificatele de stare civil au aceeai putere doveditoare ca i actele de stare civil, aa cum reglementeaz art.l3 din Legea 119/1996 : Starea civila se dovedete cu actele intocmite in registrele de stare civila, precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora. Legea reglementeaz totui o excepie de la aceast regul, permind dovedirea strii civile a unei persoane n faa instanei judectoreti prin orice mijloc de prob n cazul n care ntocmirea actelor a fost omis sau refuzat de ctre ofierul de stare civil, nu au existat registre de stare civil sau acestea au fost pierdute sau distruse sau cand nu este posibil procurarea din strintate a certificatelor sau extraselor de stare registre speciale cu caracteristici specifice fiecrui tip de act (coninut, culoare), se redacteaz manual cu

civil.

1.1.Inregistrarea naterii si intocmirea actului de natere1.1.1. Consideraii teoretice Obligaia declarrii naterii este determinat de motive de ordine public care impun ca apariia unei noi persoane s fie adus imediat la cunotina statului i a publicului. Actul de natere este primul act de stare civil al noului individ, sau cum s-a spus, este Titlul dat persoanei la intrarea sa n via. Competena administrativ-teritorial Intocmirea actului de natere se face la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor sau primria n a crei raz administrativ-teritorial s-a produs naterea. Intocmirea actului de natere al copilului gsit se face de ctre serviciul public comunitar de eviden a persoanelor sau primria n a crei raz administrativ-teritorial a fost gsit copilul. Termenul de nregistrare a naterii declararea naterii se face n termen de 15 zile pentru copilul nscut viu i n termen de 3 zile pentru copilul nscut mort. Termenele se socotesc de la data naterii. n cazul n care copilul nscut viu a decedat nuntrul termenului de 15 zile, pentru copilul nscut mort se ntocmete numai actul de natere cnd declaraia de natere a fost fcut dupa expirarea termenelor prevzute de art. 17 alin. (3), nuntrul termenului de un an de la natere, ntocmirea actului de natere se face cu aprobarea primarului, respectiv a efului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de cariera. cnd declaraia a fost fcuta dupa trecerea unui an de la data naterii, ntocmirea actului se face in baza hotaririi judectoreti definitive si irevocabile, care trebuie declararea naterii se face in termen de 24 de ore de la data decesului.

sa conin toate datele necesare ntocmirii actului de natere. Aciunea se introduce la judectoria in a crei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are sediul instituia de ocrotire a copilului. ntocmirea actului de natere al copilului gsit se face in termen de 30 de zile de la data gsirii acestuia. ntocmirea actului de natere in cazul copilului prsit de manta in maternitate se face la implinirea termenului de 30 de zile de la ntocmirea procesului-verbal de constatare a prsirii copilului, semnat de reprezentantul direciei generale de asistenta sociala si protecia copilului, de reprezentantul politiei si de cel al maternitii. Declarantul naterii Au obligaia de a face declaraia de natere oricare dintre parinti,iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligaia declarrii revine medicului, persoanelor care au fost de fata la natere sau personalului din unitatea in care a avut loc naterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunotina despre naterea unui copil. Prezumia de paternitate Copilul nscut n timpul cstoriei are ca tat pe soul mamei Copilul nscut dup desfacerea, declararea nulitii sau anularea sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul so al mamei, dac a fost conceput n timpul cstoriei i nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat ntr-o noua cstorie. 1.1.2 Aspecte practice privind nregistrarea naterii 1.1.2.1. Stabilirea numelui i prenumelui nou-nscutului Numele de familie i prenumele copilului se stabilesc potrivit legii. Dac prinii nu au nume de familie comun sau exist neconcordana ntre prenumele copilului trecut in certificatul medical constatator al naterii i

declaraia verbala a declarantului, ntocmirea actului de natere se face pe baza declaraiei scrise i semnate de ambii prini, din care s rezulte numele de familie i prenumele copilului. In caz de nenelegere ntre prini, va decide primarul unitii admiristrativteritoriale de la locul nregistrrii naterii, prin dispoziie. 1.1.2.2. Procedura de nregistrare a naterii Ofierul de stare civil care primete documentele, va respecta urmtorii pai: va verifica, obligatoriu, sa fie ntrunite urmtoarele condiii: - constatatorul naterii s fie completat corect, fr tersturi, rzuiri, s aib parafa i semntura medicului i tampila unitii medicale emitente - actele de identitate s nu fie expirate - sentina de divor (dac este cazul) s fie definitiv i irevocabil va nregistra dosarul n registrul intrare-ieire coresponden, numrul de nregistrare va fi trecut pe constatator daca nregistrarea naterii se face dupa 15 zile de la natere, declarantul va da o declaraie pe spatele constatatorului privind motivele pentru care a ntrziat; n acest caz dosarul va fi prezentat primarului pentru a aproba nregistrarea naterii (aprobarea primarului se va da pe spatele constatatorului). ntocmete actul de natere n registrele I i II aloc CNP (din listele de coduri ale anului n care s-a nscut copilul), dar numai copiilor care ntrunesc urmtoarele condiii :ambii prini sunt ceteni romni, unul dintre prini este cetean romn. nscrie CNP-ul n actul de natere, n certificatul de natere i pe faa constatatorului de natere nscrie numrul actului de natere i anul ntocmirii acestuia pe faa constatatorului de natere completeaz certificatul de natere i cotorul acestuia nscrie seria i nr. certificatului de natere pe actul de natere. n josul paginii, i pe constatatorul naterii

nregistreaz certificatul in registrul de evidenta a eliberrii certificatelor de natere ntocmete comunicarea de natere, completeaz tabelul cu noii-nscuti ce va fi transmis la Serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor la care este arondat primria

se nmneaz declarantului certificatul de natere dar numai dup ce a semnat pe cele 2 acte de natere din registre, n evidena certificatelor i pe cotorul certificatului

odat cu certificatul, i se returneaz declarantului, dup caz, originalul certificatului de cstorie ce a fost prezentat de acesta ntre 1-5 ale lunii urmtoare nregistrrii naterii, se trimite comunicarea de natere Serviciului public comunitar de eviden a persoanelor

1.1.2.3. Spee (Cazuri particulare) Actul de identitate al mamei este expirat- nu se va primi dosarul iar mama va fi ndrumat la Serviciul public comunitar de eviden n raza cruia are domiciliul pentru preschimbarea actului de identitate sau obinerea unei cri provizorii de identitate Actul de identitate al mamei nu a fost schimbat conform prevederilor sentinei de divor referitoare la revenirea numelui anterior cstoriei- nu se va primi dosarul i mama va fi ndrumat la Serviciul public comunitar de eviden n raza cruia are domiciliul pentru preschimbarea actului de identitate sau obinerea unei cri provizorii de identitate Mama nu are act de identitate- nu se va primi dosarul iar mama va fi ndrumat la Serviciul public comunitar de eviden n raza cruia are domiciliul pentru obinerea actului de identitate sau a unei cri provizorii de identitate. Mama, dei triete n concubinaj, este cstorit- copilul va fi nregistrat ca i copil din cstorie avnd ca tat pe soul mamei i implicit numele acestuia. Mama sau tatl natural al copilului vor fi ndrumai s se adreseze instanei de judecat pentru tgada paternitii, recunoterea i ncuviinarea purtrii numelui.

Copilul a fost nscut acas- mama va fi ndrumat s se adreseze urgent medicului de familie sau medicului/asistentei de la dispensarul/policlinica de la locul de domiciliu pentru ca acetia s constate naterea i s elibereze certificatul medical constatator al naterii Prinii au domicilii diferite- la dosar se va ataa declaraia prinilor referitoare la domiciliul copilului; copilul va avea domiciliul la unul dintre prini Se prezint pentru declararea naterii alt persoan dect prinii (bunicii copilului, unchi sau mtua copilului)- se primete dosarul care OBLIGATORIU va conine actele de identitate ale pruiilor (original i xerocopii), actul de identitate al declarantului (original i xerocopie), iar rubricile referitoare la declarant, din actele de natere, vor fi completate cu datele declarantului La ridicarea certificatului de natere al nou-nscutului se prezint alt persoan dect cea care a depus dosarul - certificatul se va elibera numai persoanei care a depus dosarul In cazul in care cstoria prinilor copilului a avut loc in strintate iar certificatul de cstorie nu a fost transcris in registrele romaneti- nti se va proceda la transcrierea certificatului de cstorie n regim de urgen i ulterior se va nregistra naterea copilului.

1.1.3 Copil nscut n timpul cstoriei 1.1.3.1 Prinii copilului sunt ceteni romni Vor fi prezentate urmtoarele documente: a) certificatul medical constatator al naterii, ntocmit pe formular-tip, care va trebui sa poarte numr de nregistrare, data, sigiliul unitii sanitare, semntura i parafa medicului; b) certificatul de cstorie al prinilor copilului, original si o xerocopie a acestuia c) actele de identitate ale prinilor (B.I..C.I. sau adeverina provizorie) precum si xerocopia acestora d) actul de identitate al declarantului (in cazul in care naterea nu este declarata de

unul dintre prini) precum si o xerocopie a acestuia Cnd mama declara c este cstorit, dar nu poate prezenta certificatul de cstorie, va da o declaraie scris n acest sens, iar nregistrarea naterii se face numai dup ce s-au stabilit datele referitoare la so, prin solicitarea unui extras de pe actul de cstorie. Dac este necesar, se va cere poliiei locale sa fac aceasta identificare. La fel se procedeaz i n cazul n care declaraia este fcuta de o alta persoana. Copilului i se aloc CNP. 1.1.3.2 In cazul n care unul dintre prini este cetean strin, acesta trebuie sa prezinte urmtoarele acte: - paaportul sau cartea de identitate (pt. cetenii Comunitii Europene) precum i xerocopia acestuia/acesteia - declaraie notariala privind naionalitatea pe care sa o aiba copilul, si domiciliul copilului, In cazul in care cstoria prinilor copilului a avut loc in strintate iar certificatul de cstorie nu a fost transcris in registrele romaneti, nti se va proceda la transcrierea certificatului de cstorie n regim de urgen i ulterior se va nregistra naterea copilului. Copilului i se aloc CNP. 1.1.3.3 Ambii prini sunt ceteni strini Declaraia naterii va fi fcut de unul dintre prini care se va prezenta cu urmtoarele documente : - certificatul medical constatator al naterii -actele de identitate: paapoarte sau cri de identitate (cetenii rilor membre ale Uniunii Europene) i xerocopii dup acestea - certificatul de cstorie tradus i legalizat 1.1.3.4. Copil nscut n afara cstoriei a. Inregistrarea naterii far recunoaterea paternitii de ctre tatl copilului

Documente ce vor fi prezentate la starea civil: certificatul medical constatator al naterii, ntocmit pe formular-tip, care va trebui sa poarte numr de nregistrare, data, sigiliul unitii sanitare, semntura si parafa medicului; de deces al soului Actul va fi completat doar cu datele referitoare la copil, mama si declarant (in cazul in care declarantul nu este mama), rubricile referitoare la tata se vor bara. b. Recunoaterea paternitii concomitent cu nregistrarea naterii Este obligatorie prezena ambilor prini n faa ofierului de stare civil pentru completarea declaraiei de recunoatere a copilului si ncuviinare a purtrii numelui. Vor fi prezentate urmtoarele documente : trebui sa poarte numr de nregistrare, data, sigiliul unitii sanitare, semntura i parafa medicului; si xerocopiile acestora certificatul de natere al mamei si xerocopia acestuia declaraia tip de recunoatere si ncuviinare a purtrii numelui (Anexa 3) actele de identitate ale prinilor (B.L ,C,Lsau adeverina provizorie) precum certificatul medical constatator al naterii, ntocmit pe formular-tip, care va actul de identitate al mamei (B.I,CXsau adeverina provizorie de identitate) precum si xerocopia acestuia certificatul de natere al mamei i o xerocopie a acestuia actul de identitate al declarantului (in cazul in care naterea nu este declarata de mama) precum si o xerocopie a acestuia daca este cazul, hotrrea de divor definitiva si irevocabila sau certificatul

In cazul in care tatl , din motive ntemeiate, nu se poate prezenta, acesta va putea recunoate minorul si ncuviina purtarea numelui de ctre minor printr-o declaraie autentificata la notar ce va fi prezentata de mama mpreuna cu celelalte documente.

In acest caz copilul va purta numele tatlui, se vor completa rubricile referitoare la tata si cele referitoare la mama in concordanta cu actele de identitate prezentate de acetia. In cazul in care, din eroare, maternitatea completeaz certificatul medical constatator al naterii si cu datele tatlui, declarantul va fi ndrumat sa returneze maternitii certificatul constatator si sa solicite eliberarea unui nou constatator completat corect.Pe marginea

actului se va nscrie urmtoarea meniune :

''Recunoscut de ................ , nscut(a) la data de ........... n ................., cu domiciliul n ....................... ...... prin declaraia de recunoatere nregistrat la ni ... din ........ c. Recunoaterea paternitii ulterioara nregistrrii naterii Codul familiei reglementeaz c stabilirea paternitii prin recunoaterea copilului de ctre tat se poate face oricnd pe durata vieii copilului, iar dup moartea copilului numai dac a lsat descendeni fireti. Recunoaterea se poate face prin declaraie dat n faa ofierului de stare civil, prin nscris autentic sau testament ;n practic se ntlnesc multe cazuri n care recunoaterea a fost fcut prin instana de judecat concomitent cu ncuviinarea purtrii numelui.Recunoaterea nu se poate revoca. recunoaterea paternitii prin declaraie data in fata ofierului de stare civil, nscris autentic, sau testament In cazul n care pentru nscrierea recunoaterii se prezint persoana interesat (mama, tatl copilului), aceasta va prezenta urmtoarele documente : cerere declaraia de recunoatere dat n faa ofierului de stare civil sau a notarului, original, sau testamentul in original si fotocopie actul de identitate, original si fotocopie certificatul de natere al copilului n original In aceasta situaie se elibereaz un nou certificat in care se completeaz rubricile referitoare la tata, fara a schimba numele copilului si se inscrie pe marginea actului una n

din urmtoarele meniuni, dupa caz : Recunoscut de......... ...... , nscut(a) la data de ........ n ................ , cu domiciliul n ........................ prin declaraia de recunoatere nregistrat la nr .......... din ........ Recunoscut de ctre .................. , nscut la ........... ..n ............ , cu domiciliul n ................. ... judeul .... ....,prin nscris autentificat/testament. Comunicarea a fost fcuta de Biroul notarial............. cu adresam ................ din.......... ,. . In acest caz, ncuviinarea purtrii numelui se face printr-o aciune judectoreasca ulterioara. Sentina judectoreasca, definitiva si irevocabila va fi prezentata la locul nregistrrii naterii, mpreuna cu certificatul de natere al copilului si actul de identitate al solicitantului. Va fi eliberat un nou certificat de natere in care numele copilului va fi cel prevzut de sentina judectoreasca, iar pe marginea actului de natere se va inscrie urmtoarea meniune ; "Prin Sentina nr... din .............................. , a Judectoriei s-a ncuviinat ca n viitor copilul sa poarte numele de familie .....................

recunoaterea paternitii si incuviintarea purtrii numelui se fac concomitent printr-o sentina judectoreasca

Dup obinerea de ctre persoana interesat a sentinei judectoreti, definitiv i irevocabil, solicitantul se va prezenta la primria unde s-anregistrat naterea copilului, cu urmtoarele documente: cerere sentina judectoreasca, definitiva si irevocabila certificatul de natere al copilului in original actul de identitate al solicitaatuluui, original si xerocopie

In acest caz, se completeaz actul de natere cu datele coninute in sentina iar pe marginea actului de natere se inscriu urmtoarele meniuni: Prin Sentina nr. ..... din .................. a Judectoriei ............. s-a admis recunoaterea paternitii/maternitii de ctre.......... la data de ..................... . Prin Sentina nr ... din ...... , a Judectoriei ............ s-a ncuviinat ca n viitor copilul sa

poarte numele de familie ... .... .......................... d. stabilirea paternitii de ctre instana de judecat, la cererea persoanei ndreptite Aciunea n stabilirea paternitii din afar cstoriei aparine copilului i se pornete n numele sau de ctre mama, chiar dac este minora, ori de reprezentantul lui legal in termen de un an de la naterea copilului. Dreptul de a porni aciunea n stabilirea paternitii nu trece asupra motenitorilor copilului; ei pot continua aciunea pornit de acesta. Aciunea n stabilirea paternitii poate fi pornit i mpotriva motenitorilor pretinsului tata. In cazul n care mama a convieuit cu pretinsul tata ori dac acesta din urma a prestat copilului ntreinere, termenul de un an va curge de la ncetarea convieuirii ori a ntreinerii. Aciunea aparinnd copilului nu se prescrie n timpul vieii acestuia. Stabilirea paternitii se nscrie ca meniune n actul de natere al copilului; pentru aceasta solicitantul se va prezenta la primria unde s-a nregistrat naterea copilului i va prezenta urmtoarele documente : cerere sentina judectoreasc, definitiv i irevocabil; certificatul de natere al copilului, n original actul de identitate al solicitantului, original i o fotocopie Ofierul de stare civil va ntocmi un nou certificat i va nscrie pe marginea actului de natere urmtoarea meniune: Prin Sentina nr. ..... din ..... , a Judectoriei ............. s-a stabilit filiaia fata de .................... , nscut(a) la data de ..... n .................. , cu domiciliul n ......................., copilul urmnd a purta numele de familie...........

1.1.4 nregistrarea copilului nscut dupa divorul mamei dar beneficiind

de prezumia de paternitate asa cum este definita de Codul Familiei si legea 119/1996 Copilul va fi inregistrat pe numele fostului sot al mamei care va fi trecut si la rubrica "tata" dar mama va fi inregistrata cu numele prevzut in sentina de divor si actul de identitate. In cazul in care tatl natural dorete sa recunoasc copilul se va urma procedura judectoreasca privind tgada paternitii, recunoaterea voluntara si ncuviinarea purtrii numelui; aceste proceduri se vor putea constitui intr-o singura aciune judectoreasca. Dupa pronunarea sentinei de ctre instana judecatoreasa si ramanerea acesteia definitiva va fi retras vechiul certificat si va fi eliberat unul nou conform sentinei. 1.1.5 Inregistrarea tardiv a naterii Este reglementat prin Legea 119/1996 privind actele de stare civil care stabilete c n situaia n care declaraia a fost fcuta dupa trecerea unui an de la data naterii, ntocmirea actului se face in baza hotaririi judectoreti definitive si irevocabile, care trebuie sa conin toate datele necesare ntocmirii actului de natere. Aciunea se introduce la judectoria in a crei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are sediul instituia de ocrotire a copilului. Aciunea poate fi introdus de unul din prini sau reprezentantul legal al copilului, de ctre primrie sau Serviciul de stare civil (acolo unde exist ) sau de ctre instituia de ocrotire unde se afl copilul. Dup rmnerea definitiv a sentinei judectoreti prin care se admite nregistrarea tardiv a persoanei, se va solicita serviciului de stare civil sau primriei competente, punerea n aplicare a acesteia prezentndu-se urmtoarele documente, dup caz ; hotrrea judectoreasca definitiva si irevocabila actele de identitate ale prinilor, originale si copii certificatul de cstorie, original si copie certificatul de natere al mamei(in cazul cind nu este cstorita), original si copie actul de identitate al declarantului (in cazul cind declara alta persoana naterea),

original si copie In acest caz se intocmeste actul si certificatul, iar pe marginea actului va fi nscrisa urmtoarea meniune: "Act nregistrat tardiv n baza Sentinei civile nr. ... din ................ a Judectoriei............

1.1.6 Intocmirea actului de nastere pentru copilul gasit Orice persoana care a gsit un copil ale crui date de identificare nu se cunosc este obligata sa anune cea mai apropiata unitate de politie in termen de 24 de ore. Intocmirea actului de natere al copilului gsit se face in termen de 30 de zile de la data gsirii acestuia, de ctre serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor in a crui raza administrativ-teritoriala a fost gsit copilul. Obligaia de a face demersurile necesare in vederea nregistrrii naterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala in a crui raza administrativ-teritoriala a fost gsit acesta. Daca nu se cunosc numele de familie si prenumele copilului, acestea se stabilesc, prin dispoziie, de ctre primarul localitii unde se nregistreaz naterea. nregistrarea naterii se face n baza urmtoarelor acte : 1. declaraia scris a persoanei care 1-a gsit ori referatul reprezentantului serviciului public de asistenta sociala sau autoritilor tutelare din cadrul primriei n raza careia a fost gasit copilul. 2. procesul-verbal ntocmit de poliie, medic i reprezentantul autoritilor tutelare anul, luna i ziua cnd a fost gsit copilul; sexul copilului; locul i mprejurrile n care a fost gsit copilul; numele de familie, prenumele i domiciliul persoanei care 1-a gsit i al martorilor (atunci cnd sunt); denumirea i adresa instituiei sau numele persoanei creia i-a fost ncredinat copilul; vrsta copilului gsit, stabilit de medic prin indicarea obligatorie a din cadrul primriei. Procesul-verbal se va nregistra la primrie i va cuprinde:

anului, lunii i zilei de natere, chiar dac acestea sunt aproximative; prinilor. Actul de natere se completeaz numai la rubricile referitoare la copil, cele referitoare la prini rmnnd necompletate i, respectiv, cu datele care rezulta din certificatul constatator al naterii ori cu cele stabilite de organele de poliie, dup caz. La rubrica "meniuni" se scrie: rezultatul primelor cercetri efectuate de poliie pentru identificarea

Actul a fost ntocmit n baza procesului verbal nr... din .............. din care rezulta ca a fost gsit de/abandonat la ....................... cu domiciliul/sediul n .......................... str. .................. nr ............... i ncredinat ........................................ . Dac, ulterior, au fost identificai prinii ori copilul este recunoscut de mam, primria localitii unde a fost nregistrat naterea, n poziia de "copil gsit" sau "abandonat", va cere instanei judectoreti anularea actului de natere. Dup anularea actului, se face o noua nregistrare la primria localitii unde s-a nscut copilul. Dac mama copilului declara ca a fost nregistrat naterea i dovedete acest fapt, nu se mai ntocmete un nou act de natere.

1.2 Inregistrarea cstoriei, ntocmirea actului de cstorie1.2.1 Consideraii teoretice Cerinele legale la cstorie sunt reglementate de dreptul familiei i sunt completate cu unele dispoziii din dreptul civil. Caracterele juridice ale cstoriei a) cstoria este o uniune ntemeiat pe consimmntul liber dintre un brbat i o femeie. b) cstoria este monogam. c) cstoria are caracter solemn.

d) cstoria se ncheie n faa delegatului de stare civil, ntr-un anumit loc, n public i n prezena concomitent a viitorilor soi. e) cstoria are caracter civil- incheierea i nregistrarea cstoriei sunt de competena exclusiv a autoritii de stat; n lipsa cstoriei civile, celebrarea religioas nu produce efecte juridice. f) cstoria se ncheie pe via (in principiu) ntruct presupune o comuniune patrimonial i afectiv de lung durat. g) cstoria se bazeaz pe egalitatea n drepturi a brbatului cu femeia. h) Consimmntul este exprimat cu scopul de a ntemeia o familie 2.21.2.2 Condiiile de fond pentru ncheierea cstoriei Cerinele legale la ncheierea cstoriei sunt menite s contribuie la realizarea scopului cstoriei; ele privesc att actul juridic al cstoriei, adic valabilitatea n sine a acestuia, ct i starea juridic de cstorie, adic trinicia acesteia. De aceea, legea permite ncheierea cstoriei numai acelor persoane care au aptitudinea fizic i moral de a ntemeia o familie. n sfrit, cerinele legale pentru ncheierea cstoriei mai sunt menite s asigure exprimarea consimmntului liber i contient al viitorilor soi. Din ansamblul dispoziiilor Codului familiei rezult c cele patru condiii de fond la ncheierea cstoriei sunt: diferena de sex, vrsta matrimonial, comunicarea reciproc a strii de sntate a viitorilor soi si consimmntul. a) diferena de sex Condiie de fond virtual, diferena de sex a viitorilor soi este rezultatul interpretrii dispoziiilor Codului familiei, care presupun ntotdeauna un brbat si o femeie pentru existena unei cstorii, a unei relaii de cstorie. b) vrsta matrimonial In conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 din Codul Familiei vrsta minim pentru ncheierea cstoriei, att pentru brbat, ct si pentru femeie, este de 18 ani. De la aceast regul, Codul familiei consacr o excepie ,n alin.2 al art. 4, n urmtoarea formulare; Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de aisprezece ani se poate cstori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviinarea prinilor si ori, dup caz, a tutorelui si cu autorizarea direciei generale de asisten social si

protecia copilului n a crei raz teritorial si are domiciliul". In ipoteza n care unul dintre prini este decedat sau se afl n imposibilitatea de a-si manifesta consimmntul, ncuviinarea celuilalt printe este suficient. Legiuitorul prevede si soluia n situaia n care minorul nu are prini si nici tutore, respectiv ncuviinarea este dat de persoana sau autoritatea care a fost abilitat s exercite drepturile printeti. In concluzie, minorul se poate cstori, n condiii de excepie, dac ndeplinete urmtoarele condiii : s fi mplinit vrsta de 16 ani - chiar dac femeia a nscut un copil nainte de a fi mplinit aceasta vrst, legea nu-i permite s se cstoreasc; s fac dovada existenei unui motiv temeinic (de exemplu, sarcina femeii, existena unui copil deja recunoscut de viitorul so al minorei, viitorul so pleac n strintate pe o perioad de timp mai ndelungat); s prezinte un aviz medical eliberat de un medic oficial, care s ateste sntatea femeii si aptitudinea acesteia de a avea relaii conjugale normale; ncuviinarea prinilor, a tutorelui, a persoanei sau autoritii care exercit drepturile printeti, dup caz autorizarea direciei generale de asisten social si protecie a copilului. c) consimmntul la cstorie Codul Familiei, n art.l,alin.2 prevede c familia are la baz cstoria liber consimit, principiu ntrit i de prevederile art. 31, alin.l din Legea 119/1996 precum c La ncheierea cstoriei, ofierul de stare civila ia consimmntul viitorilor soti, liber si deplin exprimat, in prezenta a doi martori,.. . Pentru a li valabil, consimmntul la cstorie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie neviciat; s fie actual; s fie dat personal si simultan de ctre viitorii soi; s fie constatat n mod direct de ctre ofierul de stare civil competent a oficia celebrarea cstoriei. Cstoria se incheie prin consimmntul liber al viitorilor soti manifestat prin rspunsul afirmativ la ntrebrile ofierului de stare civila referitore la cstorie. Daca unul dinte soti este in imposibilitate de a vorbi, spre exemplu este surdomut sau vorbete o limba pe care delegatul strii civile nu o cunoate, consimmntul se da prin intermediul

unui interpret, in acest sens incheindu-se un proces -verbal. d) comunicarea reciproca a strii sntii In vederea ncheierii cstoriei, n conformitate cu prevederile art. 10 din Codul familiei, viitorii soti sunt obligai sa-si comunice reciproc starea de sntate. ndeplinirea de viitorii soi a acestei condiii de fond la ncheierea cstoriei se realizeaz prin prezentarea la ofierul de stare civil a certificatelor medicale prenupiale si prin inserarea n coninutul declaraiei de cstorie a meniunii c si-au comunicat reciproc starea sntii lor. Certificatele medicale prenupiale au o valabilitate de 14 zile i este obligatoriu s conin specificarea se poate/nu se poate cstori". Prin excepie, prin legi speciale se interzice cstoria celor suferinzi de anumite boli, asa cum este cazul alienatului sau al debilului mintal. 2,21.2.3 Impedimente la cstorie Impedimentele la cstorie reprezint acele mprejurri de fapt sau de drept, expres prevzute de lege, a cror existen mpiedic ncheierea cstoriei. Ele sunt condiii negative, deoarece numai lipsa lor l determin pe ofierul de stare civil s ncheie cstoria. Codul familiei reglementeaz urmtoarele impedimente: existena unei cstorii nedesfcute a unuia dintre viitorii soi, rudenia, adopia, tutela, alienaia si debilitatea mintal. a) a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti (BIGAMIA) Este un impediment dirimant, prevzut n art. 5 din Codul familiei. Inclcarea acestei interdicii poarta denumirea de bigamie, sancionat atat civil, cat si penal. Starea de bigamie, desi existent la data ncheierii noii cstorii, este nlturat, ca urmare a regimului nulitii sau a voinei legiuitorului, n urmtoarele situaii: o persoan cstorit a ncheiat o nou cstorie, iar dup data ncheierii acesteia, prima cstorie este desfiinat. Starea de bigamie dispare, deoarece constatarea nulitii absolute sau declararea nulitii relative a cstoriei produce efecte retroactiv, astfel c, prima cstorie este considerat c nici nu a fost ncheiat; soul celui declarat mort prin hotrre judectoreasc se recstorete, iar

ulterior, cel declarat mort reapare, anulndu-se hotrrea declarativ de moarte. Motivul nlturrii strii de bigamie este consacrat n art. 22 alin. 2 C.fam.: "Prima cstorie este desfcut pe data ncheierii noii cstorii". Singura condiie pentru aplicarea acestui text legal si care salveaz valabilitatea cstoriei subsecvente este ca soii din a doua cstorie s fi fost de bun-credin n momentul ncheierii actului juridic, adic s nu fi tiut c cel declarat mort este n via; soul se recstorete ntre data declarrii morii celuilalt so si data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti declarative de moarte.

b) rudenia Este prevzut de art.6, alin.l din Codul familiei. Considerentele care justific interdicia cstoriei ntre persoanele care sunt rude n gradul indicat de lege se refer la necesitatea asigurrii unei descendene sntoase, din punct de vedere biologic, si la respectarea normelor de ordin moral Astfel, este oprita cstoria intre: rudele in linie directa indiferent de gradul de rudenie, respectiv, intre tata si fiica, intre mama si fiu, intre bunic si nepoata, intre bunica si nepot, intre strbunic si stranepoata, etc. rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv, respectiv, intre frate si sora, intre matusa si nepot, intre unchi si nepoata, intre verior si verisoara. Rudenia constituie impediment la cstorie indiferent daca este din cstorie ori din afara cstoriei. Pentru motive temeinice se poate ncheia cstoria intre rude pe linie colaterala de gradul IV, cu ncuviinarea preedintelui consiliului judeean in a crui circumscripie isi au domiciliul, respectiv de primarul general al municipiului Bucureti. c) adopia Conform prevederilor art.7 din Codul familiei, este oprit cstoria: ntre cel care adopt sau ascendenii lui, de o parte, i cel adoptat ori descendenii

acestuia ntre copiii celui care adopt, de o parte, i cel adoptat sau copiii acestuia ntre cei adoptai de aceeai persoana. Pentru motive temeinice, cstoria ntre persoanele prevzute la ultimele doua de mai sus poate fi ncheiat cu ncuviinarea preedintelui consiliului judeean in a crui circumscripie isi au domiciliul, respectiv de primarul general al municipiului Bucureti. d) tutela Art. 8 din Codul familiei reglementeaz faptul c Pe timpul tutelei este oprita cstoria intre tutore si minorul aflat sub tutela," Trebuie reinut faptul c tutela nceteaz de drept n momentul n care cel aflat sub tutel mplinete vrsta de 18 ani. e) Alienatia si debilitatea mintala In art.9. Codul familiei dispune c este oprit a se casatori alienatul sau debilul mintal precum si cel lipsit vremelnic de facultile mintale, cat timp nu are discernmntul faptelor sale". Spre deosebire de cel lipsit de facultile mintale pentru care interdicia opereaz numai cat timp nu are discernmnt, debilul si alienatul mintal nu se pot casatori nici in momentele de luciditate. 1.2.4 Aspecte practice privind ncheierea cstoriei 1. Competena administrativ-teritorial Cstoria ntre 2 ceteni romni- localitatea in care se incheie cstoria este locul de domiciliu sau reedina al unuia sau celuilalt dintre soti (art.27~alin. 1 Legea 119/1996) Cstoria ntre un cetean romn i un cetean strin Dac ceteanul strin nu are domiciliul pe teritoriul Romniei- cstoria se ncheie la locul de domiciliu al ceteanului romn Dac ceteanul strin are permis de edere temporar sau permanent pe teritoriul Romniei- cstoria se poate ncheia la locul de domiciliu al unuia sau celuilalt so

2. Locul ncheierii cstoriei Cstoria se ncheie la sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor sau primrie,(art.l 1 Codul familiei, art.27 alin.l Legea 119/1996).Cstoria se poate ncheia in afara sediului , cu aprobarea primarului, daca din motive temeinice (imobilizare la pat, internare in spital, mobilitate redusa, ispirea unei pedepse privative de libertate) unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a se prezenta, (art.27 alin.2 Legea 119/1996 i prevederile speciale) 3. Termenul de ncheiere a cstoriei Termenul este de 10 zile calendaristice dintre data nregistrrii declaraiei de cstorie i ziua ncheierii cstoriei, n termen fiind incluse att data nregistrrii declaraiei ct i data oficierii cstoriei. Pentru motive temeinice, primarul localitii sau comandantul navei pot aproba reducerea termenului sau mrirea acestuia dar numai pn la ncheierea termenului de valabilitate a certificatelor medicale prnuptiale. 4. Completarea declaraiei de cstorie Declaraia de cstorie se va face personal de ctre viitorii soti, in scris, la serviciul de stare civila sau primria unde urmeaz a se incheia cstoria. In situaia n care unul din viitorii soti nu se afla in aceeai localitate, n conformitate cu prevederile art. 12 din Codul Familiei republicat, declaraia de cstorie se va putea face ta serviciul de stare civila clin localitatea in care se afla viitorul sot, declaraie care va fi transmisa in termen de 48 ore prin grija serviciului de stare civila competent sa incheie cstoria. In ipoteza in care unul din viitorii soti se afla in imposibilitate de a se prezenta la serviciul de stare civila pentru efectuarea declaraiei de cstorie, aceasta va putea ii luata de ctre delegatul strii civile si in afara sediului serviciului de stare civila. Daca declaraiile de cstorie au fost fcute la servicii de stare civila diferite, declaraia de cstorie trebuie sa cuprind si indicarea serviciului de stare civila la care se va celebra cstoria. Declaraia de cstorie se semneaz de viitorii soti precum si de delegatul strii

civile. Daca unul din viitorii soti se afla in imposibilitate de a semna, delegatul de stare civila va meniona ca datele cuprinse in declaraia de cstorie sunt conforme cu cele exprimate verbal de viitorul sot precum si faptul ca aceasta a fost citita cuvant cu cuvant. 5. Numele ce poate fi purtat dupa cstorie: numele unuia sau celuilalt dintre soti fiecare isi pstreaz numele numele reunite, caz in care va fi purtat de fiecare dintre soti 1.2.5 Documente necesare 1. cstoria ntre 2 ceteni romni Documentele pe care trebuie s le prezinte cei 2 soi sunt urmtoarele : certificatele de natere ale viitorilor soi, original si xerocpii actele de identitate (carte de identitate/buletin de identitate/carte provizorie de identitate) ale ambilor soi, valabile, original i xerocpie ; certificate medicale prnuptiale cu meniunea expres se poate cstori valabile 14 zile de la data emiterii; actele de identitate (carte de identitate/buletin de identitate/carte provizorie de identitate) a dou persoane ce vor avea calitate de martori, acte valabile, originale si xerocpii; condiiile pe care tebuie sa le ndeplineasc cele 2 persoane sunt urmtoarele: sa fie majori, ceteni romni, indiferent de sex i grad de rudenie ; dup caz, acte din care s rezulte desfacerea cstoriilor anterioare : certificatul de deces al fostului sot nsoit de copie dup certificatul de cstorie ; sentina/sentinele de divor definitive i irevocabile. certificatul de despartir sau divor din perioada 1951-1960 sentina de divor definitiva si irevocabila cu meniunea ca a fost nscrisa pe actul de cstorie in termen de 60 de zile de la pronunare

(alin.4art.84 din metodologie) pentru perioada 8 octombrie 1966-31 iulie 1974 dupa caz, dosarul va mai conine: aprobarea primarului pentru ncheierea cstoriei in afara sediului strii civile (dispensa de loc) aprobarea primarului pentru ncheierea cstoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile (dispensa de termen) aprobarea direciei judeene de protecie a drepturilor copilului in cazul existentei impedimentelor rezultate din condiiile de vrsta aprobarea preedintelui consiliului judeean sau a primarului general al mun. bucureti in cazul existentei unor impedimente rezultate din condiiile de rudenie fireasca sau adopie aprobarea ministrului aprrii naionale, a ministrului internelor si reformei in administraie, a ministrului justiiei sau a conductorilor serviciilor de stat specializate in domeniul aprrii si siguranei naionale, in cazul cadrelor militare active care se cstoresc cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetenia romana.

Important In cazul in care se constata neconcordane intre actele de stare civila si documentele de identitate, dosarul nu va fi primit dect dupa reglementarea acestora. 2. cstoria unui cetean romn cu un cetean strin Cetenii romani vor prezenta actele menionate la Cstoria intre ceteni romani Cetenii strini trebuie s prezinte urmtoarele acte : certificat medical prenuptial eliberat de un medic din Romnia, cu meniunea expresa Se poate casatori document de identitate valabil

paaport si permis de edere temporara paaport si permis de edere permanenta paaport sau act de identitate, (n cazul cetenilor din statele membre ale U.E.) paaport, in cazul apatrizilor document de cltorie pentru persoanele care au dobndit protecie umanitara condiionata in Romnia persoanele cu statut de refugiat vor prezenta carnet prevzut cu fotografie pe care se afla aplicat timbru sec, sau card valabil eliberat de Oficiul National pentru Refugiai certificat de natere original, dup caz apostilat cu Apostila Conveniei de la Haga sau supralegalizat n funcie de tara de proveniena i fotocopie dupa acesta certificatul de natere tradus i legalizat de un birou notarial de pe teritoriul Romniei un document care s ateste domiciliul din strintate al ceteanului sau declaraie pe propria rspundere dat la un birou notarial din Romnia privind domiciliul din tara de origine; declaraie pe propria rspundere, autentificat de un notar public, din care s rezulte c viitorul so, cetean strin nu este cstorit i ndeplinete condiiile de fond cerute de legea sa naional; dup caz, dovada desfacerii cstoriilor anterioare prin sentine de divor sau certificate de deces, apostilate sau supralegalizate in funcie de tara de proveniena dovad eliberat/autentificat de misiunile diplomatice /oficiile consulare acreditate n Romnia din care s rezulte c ceteanul ndeplinete condiiile de fond cerute de legea sa naional, existnd urmtoarele excepii: cetenii din Republica Moldova vor prezenta un Certificat de stare civil eliberat de Ministerul Justiiei din Chiinu ; cetenii din Israel vor prezenta un Extras de nregistrare de stare civil eliberat de Ministerul de Interne/un extras din evidenele populaiei eliberat de Ministerul de Lnterne(acestea trebuie sa fie apostilate cu Apostila Conveniei de la Haga) ;

cetenii din Regatul Arabiei Saudite se vor adresa mai nti forurilor de resort din Regat pentru aprobarea cstoriei. n cazul obinerii aprobrii, aceasta se transmite Ambasadei Regatului din Romnia, ambasada elibernd o dovad privind aprobarea cstoriei;

cetenii din Elveia vor prezenta un Certificat de capacitate matrimonial , document care trebuie s poarte Apostila Conveniei de la Haga;

cetenii din Germania vor prezenta un "Certificat de capacitate de cstorie" eliberat de autoritatea competenta de la locul de domiciliu, document ce va purta Apostila Conveniei de la Haga

persoanele cu statut de refugiat in Romnia vor prezenta numai declaraie pe propria rspundere, autentificata, din care sa rezulte ca nu este cstorit si ndeplinete condiiile de fond cerute de legea sa naionala pentru ncheierea cstoriei in Romnia

In cazul acestor excepii, la dosar se va ataa si traducerea in limba romana a documentului, legalizata ia un notar din Romnia. In cazul in care traducerea se face in tara de proveniena, aceasta va trebui sa poarte Apostila Conveniei de la Haga ca si documentul original In cazul cetenilor strini care nu cunosc limba romn, la ncheierea cstoriei este obligatorie prezena unui interpret autorizat, si se va ataa la dosar procesul verbal si copie dupa autorizaia acestuia n cazul n care cetenul strin cunoate limba romn, va da o declaraie n acest, sens la un notar public Important la dosar se include i declaraia dat n faa ofierului de stare civil, de ambii soi, precum c nu sunt impedimente de natur legal pentru ncheierea cstoriei n momentul depunerii si nregistrrii declaraiei de cstorie, dosarul trebuie sa fie complet si corect n cazul in care se constata neconcordante intre actele de stare civila si documentele de identitate ale ceteanului strin, dosarul nu va fi primit dect dupa

reglementarea acestora n actele de cstorie se vor prelua datele de stare civila din certificatul de natere tradus numele si prenumele ceteanului va fi preluat exact din certificatul de natere; in cazul numelor si prenumelor compuse fara cratima intre ele , vor fi preluate exact asa n cazul cetenilor provenind in principal din tari arabe sau islamice, acetia vor fi ndrumai sa dea o declaraie la notar in care sa precizeze cu exactitate numele de familie si prenumele n declaraia de cstorie, fiecare dintre soti va face meniunea expresa cu privire la numrul de casatorii anterioare

1.3. Inregistrarea decesului, ntocmirea actului de deces1.3.1 Aspecte practice privind nregistrarea decesului 1. Competena administrativ-teritorial Intocmirea actului de deces se face la serviciul public comunitar local de evidenta persoanelor sau primria in a crei raza administrativ-teritorial s-a produs decesul. Actul de deces privind un cadavru gsit se ntocmete la primria localitii in raza creia a fost gsit. Inregistrarea unui deces n baza unei hotrri judectoreti declarative de moarte se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate,dupa caz, la autoritatea administraiei publice locale de la: locul de natere a celui declarat mort; domiciliul celui declarat mort (in cazul cand actul de natere a fost ntocmit la autoritile locale din strintate), domiciliul persoanei care a solicitat declararea judectoreasca a morii Daca decesul s-a produs pe o nava sau pe o aeronava si nu exista medic la bord, constatarea decesului se va face in primul port sau aeroport de escala, de ctre un medic. In situaia cind durata cltoriei navei pina la primul port de escala este mai mare de 24 de

ore, constatarea decesului se face de ctre comandant, mpreuna cu consiliul de bord, si se consemneaz in jurnalul de bord. In caz de moarte violenta, comandantul navei va efectua cercetri, potrivit legii.

2. Termenul de declarare a decesului Declararea decesului se face in termen de 3 zile "pline" de la data incetarii din viata a persoanei, n termen cuprinznd atat ziua in care s-a produs decesul, cat si ziua in care se face declaraia, Cand decesul se datoreaz unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum si in cazul gsirii unui cadavru, declararea se face in. termen de 48 de ore, socotit din momentul decesului sau al gsirii cadavrului. In cazul in care decesul nu a fost declarat in termen, intocmirea actului de deces se face cu aprobarea Parchetului.

3. Persoanele care pot declara decesul Deoarece nregistrarea decesului este n interesul statului, legiuitorul a prevzut posibilitatea ca n lipsa membrilor familiei decedatului declaraia de deces s fie fcut de ctre colocatari, vecini, administratorul imobilului, medicul sau alt cadru din unitatea sanitara unde s-a produs decesul.

De

1.3.2. Documentele necesare pentru nregistrarea decesului Art 34 alin.2 din Legea 119/1996 precum i art. 48 alin.l din Metodologia nr. 1/1997 de aplicare a prevederilor Legii 119/1996 reglementez documentele ce se depun de ctre declarant odat cu declaraia de deces: a) certificatul medical constatator al decesului, ntocmit i semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a fcut constatarea, n care trebuie consemnat cauza decesului, fr prescurtri. CMC fiind actul primar ce st la baza stabilirii strii civile a unei persoane trebuie s ntruneasc condiii specifice s nu aib tersturi, rzuiri, s fie prevzut unitatea emitent i sediul acesteia, s poarte semntura i parafa medicului care

1-a eliberat precum i tampila rotund a unitii emitente; b) actul de identitate al celui decedat; c) livretul militar sau adeverina de recrutare, dup caz, pentru persoanele supuse obligaiilor militare ; d) aprobarea parchetului, n cazul n care se depete termenul legal de nregistrare a decesului; e) dovad eliberat de poliie sau de parchet, din care sa rezulte ca una dintre aceste autoriti a fost sesizat despre deces, n cazul n care decesul s-a produs prin sinucidere, accident sau alte cauze violente ; f) procesul-verbal ntocmit de medic, n cazul nregistrrii decesului unui cadavru neidentificat; g) paaportul, carnetul de identitate sau legitimaia provizorie n cazul nregistrrii decesului unui cetean strin; h) hotrre judectoreasc declarativ de moarte, n cazul nregistrrii unui deces prin aceast procedur. In cazurile n care declarantul nu poate prezenta actele prevzute de lege, va declara, n scris, motivul neprezentarii acestora i datele de stare civil ale decedatului. Dac declarantul nu cunoate toate datele necesare completrii rubricilor din actul de deces i acestea nu rezulta din actul de identitate sau din certificatele de stare civil prezentate ori din registrele de stare civil prezentate ori din registrele de stare civil aflate n pstrarea primriei la care se face nregistrarea decesului, se vor nscrie n act numai datele care se declara. Practica a impus necesitatea i obligaia declarantului de a prezenta, pe lng actele menionate mai sus i certificatele de stare civil ale decedatului n vederea att a aplicrii pe certificate a tampilei i meniunii de deces ct i n vederea realizrii, de ctre ofierul de stare civil, a obligaiei prevzute n art.55 din Metodologia 1/1997 de aplicare a Legii 119/1996. 1.3.3. Activitile pe care trebuie s le desfoare ofierul de stare civil Ofierul de stare civil este obligat s:

primeasc documentele prezentate de declarant i s verifice corectitudinea ntocmirii i legalitatea acestora; ntocmeasc actul de deces n cele 2 registre cu acte de deces;la rubrica "cauza decesului" se va nscrie cauza prevzut la lit c) i d) din certificatul medical constatator al decesului; redacteze certificatul de deces, pe care-1 elibereaz declarantului asigurandu-se ca acesta semneaz atat in registre cat si in evidenta certificatelor; completeze adeverina de nhumare, s o nregistreze i s o menioneze pe spatele constatatorului de deces; rein actul de identitate al celui decedat i sa aplice, pe pag. 1, tampila cu urmtorul coninut: "Decedat , act nr. ........./anul .. luna ..........., ziua......... , nregistrat la Primria ........... , judeul

Crile de identitate informatizate se rein deasemeni; pn la data de 5 a lunii urmtoare celei in care s-a inregistrat decesul, ofierul de stare civila este obligat sa trimit, pe baza de borderou,actele de identitate la formaiunea de evidenta a populaiei la care este arondata localitatea, iar documentele militare la centrul militar judeean ori al sectorului municipiului Bucureti; n cazul ncetrii din viata a unui strin, paaportul, carnetul de identitate sau legitimaia provizorie se nainteaz, de ndat, cu adresa, serviciului judeean de paapoarte ori al municipiului Bucureti, mpreun cu un extras de pe actul de deces. Dac nu se depun aceste acte, se nainteaz numai extrasul de pe actul de deces, mpreun cu declaraia motivat a declarantului; ntocmeasc comunicrile de meniuni si, dupa caz, s nscrie meniunea de deces n actul de natere al decedatului Decedat, act nr. ... din ...... , nregistrat la Primria ................................... , Judeul............ . sau cstorie al decedatului aflate n arhiva proprie

.. ..... ... ................................ a decedat,Act nr.......... din ......... , nregistrat la Primria............, judeul.......... Pe actul de natere al soului/soiei rmas n via se aplic urmtoarea meniune : Cstoria cu......... s-a desfcut, prin decesul soului(sotiei), act de deces nr. ...... din ....... ,inregistrat la Primaria .......................... ................................. , ...... judeului...

1.3.4 Cazuri particulare (spete) 1. Inregistrarea decesului unui cadavru gsit Actul de deces privind un cadavru gsit se ntocmete la primria localitii in raza creia a fost gsit. Documentele necesare: certificatul medical constatator al decesului, dovada eliberat de poliie sau parchet procesul-verbal ntocmit de medic,care va cuprinde vrsta, sexul,locul unde a fost gsit cadavrul ,data si cauza decesului. Dac ulterior, parchetul sau politia stabilesc identitatea cadavmlui.pe baza comunicrii facute.datele se nscriu prin meniune pe actul respectiv. 2. Inregistrarea unui deces n baza unei hotrri judectoreti declarative de moarte Intocmirea actului de deces n aceste condiii se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate,dupa caz, la autoritatea administraiei publice locale de la: locul de natere a celui declarat mort; domiciliul celui declarat mort (in cazul cand actul de natere a fost ntocmit la autoritile locale din strintate), domiciliul persoanei care a solicitat declararea judectoreasca a morii In actul de deces se inscriu datele de stare civila si data decesului, asa cum rezulta din hotrrea definitiv i irevocabil. Se ntocmesc actele de deces, certificatul de deces i adeverina de nhumare care vor

fi eliberate declarantului. La dosar se va pstra hotrrea n original i o copie dup actul de identitate al declarantului. 3. Inhumarea sau incinerarea unui cetean romn al crui deces s~a produs i s-a nregistrat n strintate Se face pe baza adeverinei eliberate de serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor sau de ofierul de stare civil din cadrul primriei unitii administrativteritoriale n a crei raz urmeaz s se fac nhumarea ori incinerarea. Adeverina se ntocmete pe baza certificatului de deces eliberat de autoritile strine, a traducerii legalizate a acestuia i avizului dat de Parchet Cnd decesul ceteanului romn s-a nregistrat la misiunea diplomatic a Romniei, adeverina se ntocmete pe baza certificatului de deces emis de misiunea diplomatic sau de oficiul consular de carier. Adeverina de nhumare se elibereaz ntr-un singur exemplar. n cazul n care declarantul decesului nu mai deine adeverina de nhumare sau de incinerare, la solicitarea acestuia, autoritile i elibereaz un duplicat.