programa analitica cursului istoria filosofiei

Ministerul Învăţământului din Republica MoldovaUniversitatea Liberă Internaţională din Moldova

Catedra Ştiinţe Umanistice

Programa analitică a cursului

Filosofia şi istoria filosofiei(60 de ore)

Chişinău 2005

Aprobat Vice-rector pentru studiiULIM, conf. Dr. A Guţu

“……”………………….2005

Programa cursului „Filozofia şi istoria filozofiei” este destinată studenţilor departamentului Ştiinţe Economice, Jurnalism, Inginerie şi Design, anul I (60 ore), dintre care 30 ore prelegeri şi 30 ore practice.

Programa este elaborată de Gheorghe Bobână, doctor în filozofie, conferenţiar universitar.

Programa este aprobată la şedinţa Catedrei Ştiinţe Umanistice din „ ___ „ _________________ 2005.

Autor dr în filozofie, conferenţiar universitar Gh. Bobână

Şeful catedrei dr în istorie M. Cernencu

Standardul curricular al disciplinei

Filosofia şi istoria filosofiei

Numărul total de ore - 120: Anul I, semestrul 1 – 60;

Numărul orelor de contact – 60; din ele: prelegeri – 30, seminare – 30;

Numărul orelor de lucru independent – 60;

Credite ECTS: 4;

Evaluare: Semestrul 1 – examen (scris);

Publicul vizat: anul 1, ciclul socio-umanist.

Competenţe gnoseologice şi praxiologice preliminare: înainte de a urma disciplina Filosofia şi istoria filosofiei studenţii trebuie să fi urmat modulul de discipline socio-umane în anii de studii la liceu, care vine eu unele cunoştinţe şi noţiuni cu caracter general în domeniu.

Interdisciplinaritatea: Cursul Filosofia şi istoria filosofiei, este în legătură directă cu disciplinele socio-umane ce vor fi studiate la departamentele respective, precum: Istoria culturii, Logica, Psihologia, Politologia, Sociologia, ş.a.

Poziţionarea disciplinei în planul de studii: disciplina se raportă la modulul disciplinelor socio-umane prevăzute de planul-cadru elaborat de Ministerul Învăţământului şi Educaţiei. Filosofia şi istoria filosofiei este o disciplină din modulul de discipline socio-umane care se înscrie armonios în sistemul de discipline teoretice şi practice ce vizează pregătirea multilaterală a viitorilor specialişti din diferite domenii. Spre deosebire de alte cursuri din modulul de discipline, socio-umane Filosofia şi istoria filosofiei este un curs teoretic care prevede următoarele.

OBIECTIVE GENERALE.

1) dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a pătrunde în esenţa fenomenelor, proceselor şi obiectelor cu caracter natural şi social, cultivarea deprinderilor de a gândi logic şi clar, formarea abilităţilor de analiză şi discernământ critic;

2) aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul filosofiei şi istoriei filosofiei, familiarizarea cu valorile umaniste ce se conţin în tezele şi principiile de bază ale filosofiei în vederea influenţei lor asupra activităţii viitoare a studenţilor în calitate de economişti, ingineri şi jurnalişti.

Aceste obiective majore se vor realiza prin alte obiective de referinţă, şi anume:

a) prin perfecţionarea competenţelor în analiza şi sinteza surselor teoretice ale domeniului respectiv al ştiinţei;

b) prin dezvoltarea abilităţilor de a expune în public şi de a polemiza în anumite probleme ce ţin de filosofie;

c) prin cultivarea deprinderilor de utilizare a cunoştinţelor interdisciplinare.

OBIECTIVE FORMATIV/DEZVOLTATIVE. :

La finele predării disciplinei Filosofia şi istoria filosofiei studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele competenţe.

COMPETENŢE GNOSEOLOGICE (DE CUNOAŞTERE):

a) să reproducă noţiunile fundamentale ale cursului Filosofia şi istoria filosofiei ;b) să opereze cu aparatul epistemologic al domeniului;c) să conştientizeze problemele filosofice fundamentale ale contemporaneităţii.

COMPETENTE PRAXOLGICE (APLICARE IN PRACTCĂ)

a) să utilizeze şi să aplice postulatele fundamentale ale cursului Filosofia şi istoria filosofiei în procesul studierii disciplinelor de bază şi în judecăţile de caracter general; b) să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe; c) să-şi aprecieze propria activitate şi activitatea semenilor prin prisma preceptelor morale de bază;d) să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Filosofia şi istoria filosofiei cu alte discipline.

COMPETENTE DE CERCETARE (CREARE).

a) să cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare şi de alternativă;

b) să-şi dezvolte capacităţile de sistematizare şi teoretizare a informaţiei;c) să-şi cultive aptitudinile de elaborare a noi idei, de analiză şi clasificare a lor

CONŢINUTUL CURSULUI

Nr. d/o

Tema şi conţinutul rezumativ Forma de realizare

Folosirea materialului

didactic

Forma de evaluare curentă

Sursele obligatorii

de informaţie Prele-

gereSemi-

nar

1. Filosofia şi problematica ei. Ce este filosofia. Geneza filosofiei. Raportul dintre filosofie, ştiinţă, artă şi religie. Criza filosofiei în epoca contemporană.

2 ore 2 ore Referate, discuţii

1,4,6,7

2. Ontologia şi categoriile ei fundamentale. Noţiunea de "ontologie". Concepte fundamentale ale ontologiei. Categoria de "existenţă". Materia şi mişcarea. Spaţiul şi timpul. "Element", "structură", "sistem" - concepte de bază ale teoriei generale a sistemelor.


4,6,7

3. Gnoseologia: cunoaştere şi adevăr. Conceptul de "cunoaştere" cunoaşterea senzorială şi cunoaşterea raţională. Conceptul de adevăr. Esenţa adevărului şi criteriile de verificare.

2 ore 2 ore Referate, discuţii,

4,6,7

4. Filosofia omului. Natura şi esenţa omului. Individ, individualitate, personalitate. Libertatea şi necesitatea. Omul şi condiţia umană.


4,6,7

5. Filosofia culturii. Conceptul de cultură. Cultură şi civilizaţie. Raportul dintre cultură, natură şi societate. Cultură şi cunoaştere. Cultură şi valoare. Cultură şi creaţie. Cultură şi comunicare.


4,6,7

6. Filosofia societăţii. Noţiunea de societate. Sfera economică. Structura socială a societăţii. Structura politică a societăţii. Problemele globale ale contemporaneităţii.

2 ore 2 ore

7. Filosofia antică.Curente filosofice în gândirea Chinei Antice şi Indiei Antice. Filosofia greacă presocratică. Socrate, Platon, Aristotel. Filosofia epocii elenistice.Filosofia antichităţii târzii.

4 ore 2 ore Operele filosofilor

antici, reproduceri şi copii din arta

antică.

Referate, discuţii

1,4,5

8. Filosofia Evului Mediu şi a Renaşterii.Patristica. Filosofia lui Aureliu


medievali şi

Referate, discuţii

1,4,5

Augustin. Scolastica. Disputa despre universalii. Filosofia lui Toma d'Aquino. Umanismul şi filosofia naturii în Epoca Renaşterii. Gândirea socială în Epoca Renaşterii.

renascentişti. Reproduceri şi copii sin

arta medievală şi renascentistă.

9. Filosofia epocii moderne.Empirismul şi senzualismul englez: F.Bacon, J.Locke, D.Hume, G..Berkeley. Raţionalismul: R.Descartes, B.Spinoza, G.Leibniz. Filosofia iluministă.

4 ore 2 ore Operele filosofilor moderni,

reproduceri

Referate, discuţii

1,4,5

10. Filosofia clasică germană.Filosofia critică a lui Im. Kant. Sistemul filosofic şi metoda dialectică a lui Hegel..

2 ore 2 ore Operele filosofilor I.Kant şi G.Hegel

Referate, discuţii

1,4,5

11. Filosofia contemporană."Filosofia vieţii".Pozitivismul, neopozitivismul, postpozitivismul. Existenţialismul. Pragmatismul. Postmodernitatea.


contemporaniReproduceri

şi copii

Referate, discuţii

1,2,4

12. Filosofia românească.Umanismul şi iluminismul. Teoria ondulaţiilor universale a lui V.Conta. Personalismul energetic al lui C.Rădulescu-Motru. Filosofia culturii a lui L. Blaga. Filosofia fiinţei a lui C.Noica. Teoria existenţei la E.Cioran.


români

Referate, discuţii

1,3

13. 30 ore 24 ore*

A. Surse obligatorii

1. Bagdasar N., ş.a. Antologie filosofică. Bucureşti, Editura Universal Dassi, 1995;2. Boboc Al. Filosofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire. Bucureşti, Editura

didactică şi pedagogică, 1995;3. Capcelea Val. Filosofie. Manual pentru instituţiile de învăţământ superior. Chişinău,

Editura ARC, 2002;4. Cazan Gh. Al., Introducere în filosofie. De la antici la Kant. Bucureşti, Editura

Actami. 1997;5. Dergaciov L., Rumleanschi P., Roşca L. Filosofia. Chişinău, UASM, 2002;

6. Fűrst M., Trinks J. Manual de filosofie. Bucureşti, Editura Humanitas, 1997;7. Hersch J. Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene. Bucureşti, Editura

Humanitas, 1994;8. Roşca I.N. ş.a. Filo9. Ţapoc V. Iniţiere în istoria filosofiei universale. Chişinău, USM, 2002;10.Vergez A., Huismann D. Curs de filosofie. Bucureşti, Editura Humanitas, 1995;

B. Surse opţionale vor fi indicate în planurile seminariilor.

Teme pentru seminarii.

1.Filosofia şi problematica ei. Originea filosofiei. Mitologie şi filosofie. Criza filosofiei în epoca contemporană. Postmodernitatea.

2. Ontologia. Problema materiei şi a substanţei în filosofie. Teorii contemporane ale spaţiului şi timpului.

3. Gnoseologia. Conştiinţa şi funcţiile ei. Adevărul şi criteriile lui. Cunoaşterea ştiinţifică, metodele şi funcţiile ei.

4. Filosofia omului. Omul ca individualitate şi personalitate. Libertatea umană şi necesitatea. Condiţia umană în contemporaneitate.

5. Filosofia culturii. Cultura între cunoaştere şi valoare. Creaţia - element imanent al culturii.

6. Filosofia societăţii. Statul şi individul. Etatismul. Drepturi şi obligaţii. Valorile sociale.

7. Filosofia antică. Principiul fundamental al lumii în filosofia presocratică. Dialectica lui Platon şi teoria sa despre idei. Materia şi forma în filosofia lui Aristotel.

8. Filosofia Evului Mediu şi a Renaşterii. Problema esenţei şi existenţei în filosofia medievală. Disputa dintre realism şi nominalism în problema universaliilor. Omul în filosofia Renaşterii. Gândirea ştiinţifică în epoca Renaşterii.

9. Filosofia epocii moderne. Empirismul de la Bacon la Hume. Raţionalismul de la Descartes la Leibniz. Conceptul despre om şi societate în Iluminism.

10.Filosofia clasică germană. Filosofia critică a lui Im. Kant. Sistemul filosofic şi metoda dialectică a lui G.W.F.Hegel.

11. Filosofia contemporană. Filosofia pozitivistă între cognitiv şi social. Sensul existenţei umane în filosofia existenţialistă. Filosofia vieţii de la Fr.Nietzsche la H. Bergson. Pragmatismul între teorie şi practică.

12. Filosofia românească. Filosofia istoriei la Dimitrie Cantemir. Filosofia culturii la Lucian Blaga. Existenţă şi disperare în opera lui Emil Cioran. Modelul ontologic al fiinţei la Constantin Noica.

Seminarii pentru studenţii Departamentului Ştiinţe economice. 6 ore. * 1. Filosofia economiei. Realitatea economică. Proprietatea. Tipurile de proprietate.

Proprietatea materială şi proprietatea intelectuală.2. Filosofia conducerii. Spaţiul social. Structura organizatorică a societăţii.

Aspecte fenomenale şi structurale ale procesului de conducere.3. Filosofia socială. Individ şi societate. Societate şi stat. Comunitarismul.

Globalizarea.

Seminarii pentru studenţii Departamentului Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării. 6 ore * .

1. Filosofia comunicării. Comunicarea şi semnificarea. Modalităţi de comunicare. Comunicare şi conflict.

2. Filosofia limbajului. Limba şi limbajul. Limba şi vorbirea. Limba şi gândirea.3. Filosofia deontologiei. Teorii ale moralităţii. Cognitivismul, imperativismul,

emotivismul. Abordarea deontologică şi abordarea consecvenţialistă.

Seminarii pentru studenţii Departamentului Inginerie. 6 ore. *

1. Filosofia tehnicii. Tehnica şi denotaţiile sale. Tehnica şi tehnologia. Conceptul de progres tehnic.

2. Filosofia informaticii. Informatica şi cibernetica. Informatica socială. Explozia informaţională.

3. Sinergetica. Teoria autoorganizării în natură şi societate. Paradigma aliniarităţii. Paradigma sinergetică a cunoaşterii.

STRATEGII DE EVALUARE.

Evaluarea la disciplina Filosofia şi istoria filosofiei se efectuează atât curent, cât şi la finele semestrului.

Semestrul finalizează cu examen.

Caiet de sarcini pentru examen.

Examenul este petrecut în formă scrisă, nota medie de la lecţiile practice fiind luată în considerare la constituirea notei generale la examen.

Biletul la examen este constituit din 2 întrebări:

1. Întrebare din conţinutul cursului de filosofie teoretică.

2. Întrebare din conţinutul cursului de istorie a filosofiei.

Ponderea întrebărilor:

Nota la întrebarea din filosofia teoretică - 55%Nota la întrebarea din istoria filosofiei - 45%

Nota 10 (zece)- se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice excepţionale, trainice şi multilaterale ce depăşesc limitele conţinutului de programă la disciplina respectivă; b) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizând problema abordată; c) realizează principiul interdisciplinarităţii, operând cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului; d) are exprimare orală corectă şi coerentă, cu utilizarea propriilor argumente în baza cercetărilor individuale, realizate în afara programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale.

Nota 9 (noua) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, solide şi multilaterale conform materialului de programă; b) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizând problema abordată; c) operează cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului; d) are o exprimare orală corectă.

Nota 8 (opt) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice bune şi complete conform materialului de programă; b) atestă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) posedă abilităţi de sinteză a materialului expus; e) denotă o înţelegere corectă a noţiunilor de bază ale disciplinei, dar în expunerea materialului se constată unele lacune neesenţiale.:

Nota 7 (şapte) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice suficiente conform materialului de programă; b) denotă o însuşire conştientă a materialului de programă şi o înţelegere corectă a noţiunilor principale a disciplinei respective; c) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre care una esenţială.

Nota 6 (şase) - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice suficiente conform programei; b) denotă o însuşire conştientă, dar mai slabă a materialului de programă: e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre care 2-3 esenţiale: f) comite greşeli de registru al limbii, are blocaje de exprimare a noţiunilor teoretice.

Nota 5 (cinci) - (promovabilă) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice la mai multe capitole de programă; b) denotă o însuşire slabă a materialului de programă; c) comite greşeli şi lacune esenţiale în expunerea materialului de programă; d) are un debit foarte lent, ezitant, comite multe greşeli de exprimare, are blocaje serioase de exprimare a noţiunilor teoretice.

MODEL DE STRATEGII DE EVALUARE A LUCRĂRILOR/RĂSPUNSURILOR STUDENŢILOR LA EXAMENE

Cerinţe faţă de formularea întrebărilor:1) Claritatea şi corectitudinea formulării întrebării;2) Corespunderea întrebării materialului de program;3) Dozarea obiectivă a materialului (ca volum, conţinut şi esenţă) în fiecare întrebare propusă.

În cazul când biletul este alcătuit din două întrebări, ambele teoretice, în programa analitică, fie în bilet, fie într-o notă explicativă la tablă sau pe ecran în timpul examenului, expus la vederea tuturor studenţilor examinaţi.

1) Se va indica scorul (punctajul) maxim posibil de acumulat pentru un răspuns corect, exhaustiv la toate cele trei întrebări;

2) Se va indica scorul (punctajul) maxim posibil de acumulat pentru un răspuns corect, exhaustiv pentru fiecare întrebare;

3) Se vor specifica în punctaj sau procente parametrii de care se va ţine cont la acordarea punctajului;

Exemplu de model de calculare a notei la examenul scris:Pentru un scor total de 100 puncte

Nota la întrebarea din filosofia teoretică - 55%Nota la întrebarea din istoria filosofiei - 45%

De la 97 până la 100 puncte – nota „zece”De la 91 până la 97 – nota „nouă”

De la 81 până la 90 – nota „opt”De la 72 până la 80 – nota „şapte”De la 61 până la 71 – nota „şase”De la 51 până la 60 – nota „cinci”De la 41 până la 50 – nota „patru”De la 31 până la 40 – nota „trei”De la 21 până la 30 – nota „doi”De la 11 până la 20 – nota „unu”Explicitatea punctajului pe parametri:

La I întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:

1. Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 20 puncte2. Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi

în domeniu şi referinţe la operele lor – 15 puncte.3. Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara

programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 15 puncte.4. Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,

ortografie, limbaj)- 5 puncte. La II întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:1. Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15 puncte2. Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi

în domeniu şi referinţe la operele lor – 15 puncte.3. Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara

programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 10 puncte.4. Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil,

ortografie, limbaj)- 5 puncte.

Exemplu de model de calendare a notei la examenul oral:

Pentru un scor total de 100%I întrebarea din filosofia teoretică – 55 %II întrebarea din istoria filosofiei – 45%

100% - nota „zece”90% - nota „nouă”80% - nota „opt”70% - nota „şapte”60% - nota „şase”50% - nota „cinci”40% - nota „patru”30% - nota „trei”20% - nota „doi”10% - nota „unu”

Explicitatea punctajului pe parametri:

La I întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice:

1) Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15%2) Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi

în domeniu şi referinţe la operele lor – 15% 3) Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 15%

4) Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil, ortografie, limbaj)-10%.

La a II întrebare (teoretică) – evaluarea competenţelor gnoseologice: 1) Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 15%2) Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi

în domeniu şi referinţe la operele lor – 15% 3) Utilizarea propriilor argumente la baza cercetărilor individuale, realizarea în afara programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 5%

4) Nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea terminologiei ştiinţifice a disciplinei, stil, ortografie, limbaj)-5%.

programa analitica cursului istoria filosofiei

Documents