NORMA DE PR CIVILA-reglem juridice privind organizarea instantelor judecatoresti si a activitatii de judecata, competenta organelor de jurisdictie desfasurarea procesului civil si cele referitoare la executarea silita a hot judecatoresti si a altori tipuri executorii.

CLASIFICAREA:A) DUPA OB NORMELOR:a) N de org judecatoreasca-reglem org si functionarea inst jud numirea si avansarea judecatorilor

desemnarea acestora in fctii de conducere a instantelor statutul judecatorilor organizarea si functionarea CSM compunerea si constituirea completelor de judecata

b) N de competenta-reglem sarcinile instantelor jud fata de atrib altor organe cu activ jurisdictionala modul in care pricinile civile sunt repartizate intre instante de grad diferit si intre inst de acelasi grad

c)N de pr propriu-zise-sunt celecare reglem modul; de judecata a cauzelor civile si de executare silita si a altor titluri executorii. Clasificare:-n de pr contencioasa cuprind acele reguli procesuale ce au in vedere solutionarea principiilor civile dintre parti cu interese contradctorii

-n de pr necontencioasa -n de executare silita-cuprinde reguli prin care creditorul cu concursul organelor de executare isi poate

realiza drepturile atunci cand debitorul nu intelege sa-si execute obligatiile de buna voie.B)DUPA INTINDEREA CAMPULUI DE APLICARE:a)N generale- sunt acelea care se aplica in toate cazurile si in orice materie daca lg nu prevede altfel.

N.g=CPCb)N speciale-cuprind dispozitii derogatorii de la norma generala. Acesta sunt de stricta interpretare si nu pot

fi aplicate prin analogie.Se au in vedere anuimte REGULI:-n.s.se aplica cu prioritate de cate ori se refera la un caz ce intra in prevederile sale indiferent de data aparitiei acesteia fata de cea generala

-n.s. se completeaza cu cea generala intrucat n.s. deroga doar anumite aspecte fata de norma generala.C) DUPA CARACTERUL CONDUITEI PE CARE O PRESCRIU:a)N imperative- impun partilor o anumita conduita sub sanctiunea prev de norma de aplicare fiindu-le

interzis sa deroge de la aceastab)N dispozitive/supletive-cele care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele juridice sau care apara

interesele uneia dintre parti ingaduindu-le sa-si exercite dr de dipozitie.

1.ASUPRA PERSOANELOR:-se are in vedere p egalitatii in fata instantelor judecatoresti a tuturor pers indiferent de nat sex religie etc art16(1) Const

2.IN TIMP-va treb solutionat conflictul de legi dintre lg veche si cea noua - in materia dr procesual civil actele de procedura efectuate sub imperiul legii vechi raman valabil efectuate daca au fost respectate dispozitiile legale iar dupa pa intrare i nvigoare al g noi actele de pr vor fi efectuate potrivit prevederilor acesteia

-n de procedura civila nu retoactiveaza si nici nu supravietuiesc ci sunt de imediata palicarea)normele de org judecatoreasca sunt de imediata aplicareb)in privinta normelor de competenta-instanta sesisata sa-si pastreze competenta pt pricinile aflate in curs

de judecata-inst sesizara sa-si pastreze competenta numai daca procesul a ajuns in faza punerii de concluzii pe fond-inst sesizata sa dezinvesteasca si sa trimita cauza instantei noi competentec) n de pr propriu-zise sunt de imediata aplicare3.IN SPATIU- p extraneitatii:elementele de extraneitate-calit de cetatean strain a uneia dintre parti-nationalit partii pers juridica-domiciliul sau sediul partii ori partilor in strinatate-locul incheierii actului juridic etc

PRINCIPIUL LEGALITATII-e un p.fundamental al activitatii tuturor organelor de stat chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice legalit este atat mai mult o cerinta fundam a activ inst jud fiind stipulata in Const art124 ce prevede”justitia se infaptuiste in numele legii”

LEGALITATEA INSTANTEI-un rol imp revine inst judecatoresti superioare care verifica legalitatea si temeinicia hot pronuntate de instantele inferioare. Justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii se supun numai legii. Aflarea adevarului in cauzele supuse cercetarii, indiferent daca aceasta sunt de natura civila penala

comerciala adm sau de alta natura nu se poate realiza decat in masua in care pr civil se desfasoara potrivit reglementarilor legale in toate fazele si etapele pe care le parcurge.Conditii:

-crearea instantelor prin lg si in conform cu disp ei-instanta sa fie organizata ca o inst cu caracter permanent si cu un sediu stabil si cunoscut.INDEPENDENTA JUDECATORILOR-inseamna ca nici un organ al adm de stat inclusiv organele de

conducere judiciara si nici un judecator de la o inst superioara nu are dr sa oblige sau sa dea sugestii judecatorului atunci cnad acesta trebuie sa pronunte hot sau sa dea dispozitii intr-o cauza, privind modul cum trebuie sa fie solutionata aceasta.Cond:

a)inamovibilitatea judecatorilor numiti de Pres Rob)functia de judecator si cea de procuror este incompatibila cu orice alta functie exceptie facand functiile

didactice din inv superior art125si132Constc)secretul deliberarii hot protejeaza pe judecator de orice amestec ilegal sau interventie pentru a impune

acestuia un anumit punct de vedere in solutionarea cauzei.d)verificarea sol date de jud in cauzele cercetate se face numai dupa ce acestea au ramas definitive

evitandu-se imixtiunea-amestecarea celor cu dr de controlin activ de judecata si de pronuntare a hot.e)act disciplinara impotriva judecatorilor se face potrivit unor norme speciale nefiind lasata la dispozitia

organelor de condcere adm.P AFLARII ADEVARULUI-exprima cerinta ca toate pricinile ce se judeca sa fie stabilite intocmai asa cum

s-au intamplat in realitatea lor obiectiva art129CPC. PRICIPIUL DREPTULUI LA APARARE Dreptul la aparare are doua laturi:a) ansamblul drepturilor si garantiilor procesuale pe care le are, in temeiul legii orice parte in proces pentru

a i se asigura sustinerea si valorificarea in justitie a intereselor sale legitimeb) dreptul partilor in proces, persoane fizice sau juridice, de a fi asistate sau reprezentate de un aparator,

avocat sau consilier juridic, dupa caz.In acest mod se asigura o apare calificata atat in interesul partilor cat si al pronuntari unor hotarari legale si temeinice.

GRATUITATEA INSTANTEI-partile nu trebuie sa plateasca pe judecatori care solutioneaza cauza si nici pe procurori magistrati asistenti sau grefieri. Acestia deservesc un serviciu public. Gratuitatea justitiei este unul din factorii care dau prestigiu instantelor de judecata si in acelasi timp determina pe judecatori sau pe ceilalti functionari sa-si indeplineasca datoriile.

CARACTERUL PERMAENT SI SEDIUL STABIL-toate inst sunt permanente in sensul ca functia lor se indeplineste in mod continuu in succesiunea zileleor fara itreruperi decat cele in zilele nelucratoare sau sarbatori legale. Se poate recurge oricand la serviciile justitiei pentru ca ea nu-si intrerupe activitatea dar daca in mod exceptional in instanta nu poate functiona in cazuri de forta majora legislatia romana prevede delegarea ce permite ca in astfel de situatii procesele sa fie solutionate la alte instante.

P.COLEGIALITATII-se poate compune pe doua isteme judecator unic sau completul format din doi sau mai multi judecatori.Este destul de criticat sistemul cu judecator unic deoarece nu ar oferi garantiile date de dezbaterile intre mai multi coruptia ar fi mai mare si un singur judecator ar expune puternic resentimentul de a pierde un proces. Nici cel format din mai multi judecatori nu a scapat de critici intru cat nemai existand sentimente de raspundere ca atunci cand sunt singuri nu se prefectioneaza hotararile date.

Judecata in apel si recurs la tribunale si curti de apel se face de un complet de judecata din 2judecatori la apel si 3 la recurs.

INSTANTELE JUDECATORESTI SUNT UNITARE-instantele solutioneaza toate procesele privind raporturile juridice civile comerciale de munca familie adm penale precum si alte cauze care lg nu stab o alta comeptenta.Orice judecator poate judeca orice fel de pricina uneori si in cadrul aceleiasi sedinte de judecata.

PRINCIPIUL PUBLICITATII-e consacat de constitutie 127 unde prevede”sedintele de judecata sunt publice afara de cazurile prev de lg”. In pr civil cu exceptia deliberarii se desfasoara inaintea instantei in sedinta publica in fata partilor si a altor pers straine care doresc sa asiste la dezbateri.Exista si eceptii 121CPC prvede ca inst poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta daca dezbaterile publice ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica asura partilor.

P ORALITATII-CPCconsacra prin 127”principiile se dezbat verbal daca legea nu dispune altfel”. Se completeaza si cu p publictatii care permite partilor sa-si exprime parerile lor prin viu grai si astfel se poate

asigura o corecta infaptuire a justitiei. Legislatia noastra procesuala civila a prevazut ca unele acte cum ar fi cererea de ch in judecata intampinarea cererea reconventionala sa fie redactate in forma scrisa. Altele sustinute oral cum ar fi depozitia martorilor sustinerile partilor se consemneaza in scris cu ocazia dezbaterilor in proces.PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI potriv art129 „judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pt a preveni orice greala privind aflarea adv in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta al egii in scopul pronuntarii unei hot legale si temeinice”.Se concretizeaza, in principal, prin: a)lamurirea, indrumarea sau sprijinul pe care judecatorul poate sa-l dea partilor si celorlalti participanti in procesul civil, in vederea exercitarii de catre acestia a drepturilor si obligatiilor procesuale. Aceasta obligatie revine judecatorului pe tot parcursul procesului, indiferent de faza in care se afla, si care se poate realiza prin:

- ajutor in inlaturarea unor nereguli privitoare la intocmirea actelor procesuale: completarea cererii de chemare in judecatata;

- explicarea modului de acoperire a acestor lipsuri, si acordarea unei prelungiri a termenului, daca legea ii permite;

- explicarea termenului si conditiile in care se pot cere probe si contra-probe, precum si a exceptiilor, dovezilor si mijloacelor de aparare pe care paratul poate sa le arate, daca nu a facut-o in intampinare;

- explicarea consecinelor juridice a unor acte de procedura de dispozitie;- sa arare partilor ca au dreptul sa solicite cheltuielile de judecatata;- sa explice celui care a pierdut procesul calea de atac pe care o poate exercita si termenul avut la dispozitie.b) obligatia judecatorului de a face uz de dispozitiile legale menite sa atenueze prevederile restrictive ale

legii;c) sarcina instantei de a pune in discutia partilor orice imprejurare de fapt sau de drept care duce la

rezolvarea pricinii peste apararile si sustinerile partilor din actiune si intampinare;d) instanta este obligata sa verifice daca actele de dispozitie ale partilor (renuntarea la judecata, la caile de

atac, la insusi dreptul subiectiv, tranzactia etc) nu urmaresc un scop ilicit, potrivit intereselor generale:e) obligatia instantei de a dispune din oficiu prezentarea de probe, chiar daca partile se impotrivesc.

PRINCIPIUL DISPONIBILITATII –procesul civil e caracterizat de dr partilor de a dispune de ob procesului si de mij procesuale acrodate de lege.

a) dreptul persoanei intresata de a porni sau nu proces civil-de regula instanta civila nu se investeste din oficiu, e necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata intocmita intre titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Dar lg da insasi instantei posibilitatea de a se sesiza din oficu:-cand cel vatamat e o pers cu capaciitate de exercitiu restransa sau fara art17(1)CPC-instanta se pronunta din oficiu in cazurile de divor cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea contrib parintilor la intretinerea lor-punerea sub interdictie sau renuntarea la aceasta masura

b) dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecatata sau ale apararii-limitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual pers chemate in proces si obiectul procesului(pretentiile reclamantului) au dr de a largi sfera acestora prin chemarea in judecata a alte ipers, chemarea in garantie si aratarea titularului dr.

c) dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, de a stinge litigiul printr-o tranzactie sau achiesare-renuntarea la actiune sau chiar la dr dedus judecatii la o cale de atac achiesarea la pretewntiile reclamantului etc sunt forme prin care pune capat procesului civil in orice faza. Rolul activ al judecatoului da dr acestuia sa lamureasca partile asupra consecintelor procesuale grave la care se expun, pentru a se evita situatii prejudiciabile pentru partea care nu le-a vazut exercitand in acelasi timp si un control asupra actelor de dispozitie ale partilor, dar in masura in care prin aceste acte nu se incalca lg, instanta nu le poate refuza.

d) dreptul de a ataca sau nu prin caile de atac legale hotararaea judecatoreasca, si de a starui sau nu in calea de atac exercitata-partea care a pierdut procesul in fata instantei de fond,e indreptatita sa atace cu apel sau cu recurs hotararea sau de a achiesa in mod expres sau tacit ori de a renunta la calea de atac exercitata.

e) dreptul de a solicita sau de a nu solicita executarea hotararilor judecatoresti-actiunea civila nu ar avea sens daca partea care a castigat nu ar avea posibilitatea sa ceara punerea in executare a hotararii in cazul in care cel care a pierdut nu-si exercita de buna voie obligatiile ce ii revin.In virtutea p disponibilitatii partea care a

castigat poate renunta la executare. Dr de a cere executarea silita il au uneori si alte organe carora lg le rec acest dr.

PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII. Procesul civil, cu exceptia procedurii necontencioase, este contradictoriu, intrucat presupune doua parti cu interese contrarii.

In temeiul acestui principiu, partile pot formula cereri, pot presupune si solicita sa fie administrate probe si pot pune concluzii cu privire la problemele de fapt si de drept de care depinde justa solutionare a litigiului.

Principiul Contradictorialitatii se intalneste:in raporturile dintre partie;- in raporturile dintre parti si instanta.Principiu se manifesta in toate fazele si etapele procesului civil, inclusiv in caile de atac exceptie facand

etapele deliberarii si pronuntarii hotararii.Principiul contradictorialitatii se intalneste si la judecarea cailor de atac, intrucat instanta poate sa invoce,

din oficiu, motive, dar in prealabil acestea vor fi puse in discutia partilor.PRINCIPIUL NEMIJLOCIRII:Consta in obligatia instantei de a cerceta direct si nemijlocit toate

elementele care servesc la lamurirea imprejurarilor cauzei.Exceptii de la principiul nemijlocirii:a) ascultarea prin comisie rogatorie a martorilor ce se afla in alte localitati, distante mari fata de

localitatea unde isi are sediul instanta sesizata cu judecarea pricinei;b) administrarea de probe prin procedura asigurarii dovezilor, atunci cand exista urgenta in

administrea acestor probe;c) dovezile administrate de o instanta necompetenta sau intr-o cerere care s-a perimat, raman

valabile pentru instanta competenta a judeca cauza, sau intr-o noua cerere, daca nu este necesara refacerea lor;

d) in cazul admiterii cererii de stramutare, instanta care a solutionat aceasta cerere poate hotara ca actele indeplinite si probele administrate de instanta inainte de stramutare, sa ramana valabile.

PRINCIPIUL CONTINUITATII Presupune ca judecarea pricinii sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata, intr-o singura sedinta care sa se incheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii.

Aplicarea acestui principiu in legislatia noastra este limitata la faptul ca hotararea trebuie sa fie pronuntata de aceiasi judecatori in fata carora s-au pus concluziile in fond.

Se asigura respectate si a altor principii, cum ar fi principiul aflarii adevarului, al dreptului la aparare, al contradictorialitatii si al nemijlocirii.

Incalcarea acestor principii duce la casarea hotararii si rejudecarea cauzei!

ACTIUNEA CIVILA Notiune si natura juridica-In literatura juridica s-au dat interpretari diferite notiunii de actiune civila, sensul comun al termenului fiind insa acela de PROCES.Precizari:

a) actiunea civila este de conceput numai in legatura cu protectia drepturilor subiective civile si a unor interese aparate de lege, pentru acestea calea justitiei este obligatorie (exemplu: cererile posesorii, divortul etc.)

b) actiunea civila cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale organizate de legea procesuala pentru protectia dreptului subiectiv sau a altor interese care se pot realiza numai pe calea justitiei;

c) indiferent de dreptul ce se valorifica, actiunea civila cuprinde aceleasi mijloace procesuale, este uniforma;

d) actiunea se individualizeaza, devine proces imediat ce titularul dreptului subiectiv apeleaza la actiune.

NOTIUNE – Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prin care, in cadrul procesului civil se asigura protectia dreptului subiectiv civil, prin recunoasterea sau realizarea lui, in cazul in care este incalcat sau contestat.

ELEMENTELE ACTIUNII CIVILE Actiunea civila presupune existenta a trei elemente:- un element subiectiv – partile;- doua elemente obiective – obiectul si cauza.

PARTILE Precizari cu privire la parti-vom intalni pers care pretinde incalcarea dr subiectivsi altele care se opune acestor pretentii:

- se au in vedere persoanele intre care s-a incheiat raportul juridic dedus judecatii si nu reprezentantii lor legali sau conventionali.

Au calitate de parte si persoanele sau organele carora legea le recunoaste dreptul de a exercita actiunea (ex: procurorul);

- partilor care initial au fost legate prin actiune, li se pot adauga si terte persoane, prin interventia voluntara sau fortata. Daca instanta admite participarea lor, dobandesc calitatea de parti.

OBIECTUL ACTIUNII CIVILE este ceea ce se cere prin actiunea respectiva, pretentia reclamantului. Ex. Plata ori predarea unei sume de bani, constatarea unui drept etc.Obiectul actiunii civile se concretizeaza in raport de mijlocul procesual folosit ex.

In cazul cererii de chemare in judecara, prin obiect intelegem pretentia concreta a reclamantului;Caile de atac au ca obiect desfiintarea hotararilor judecatoresti care se ataca.Obiectul actiunii civile trebuie sa fie:a) licit;b) posibil;c) determinat. Determinarea obiectului actiunii prezinta importanta din punct de vedere proceduaral

intrucat daca actiunea va fi admisa, obiectul respectiv apare in dispozitivul hotararii. Nu se poate cere predarea in natura a unui bun determinat care a pierit.

CAUZA ACTIUNII CIVILE este temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una dintre parti il valorifica impotriva celeilalte parti.

Conditii :-sa existe;- sa fie reala, pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul dreptului urmareste sa-l

obtina prin hotararaea judecatoreasca;- sa fie licita si morala – conditie ce se pune in legatura cu cauza dreptului deoarece scopul actiunii

apare licit si moral prin el insusi.

CONDITIILE DE EXERCITIU ALE ACTIUNII CIVILE:- afirmarea unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat;- interesul urmarit prin punerea in miscare a actiunii;- capacitatea procesuala;- calitatea procesuala.A. DREPTUL – verificarea existentei dr se face prin dezbateri contradictorii in timpul judecatii

pe fond a pricinii civile ocazie cu care se au in vedere si celelalte elemente si conditii de ex ale act civile

Conditii:a) sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau sa contravina ordinii economice si

sociale;b) sa fie exercitat in limitele sale externe (de ordin material si juridic) si interne, adica conform

scopului recunoscut de lege;c) sa fie exercitat cu buna-credinta (sa nu fie exercitat abuziv);d) sa fie actual, deci sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive.Se poate intenta actiune preventiva, hotararea obtinuta urmand a fi pusa in executare la implinirea

termenului. Asa de exemplu, conform art. 110 C. Proc. Civila, “cererea pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inaintea implinirii acestui termen.”

Daca se invoca faptul ca dreptul nu este actual, cererea va fi respinsa ca prematura. Se poate introduce o cerere noua la implinirea termenului.

B. INTERESUL – intelegem folosul practic pe care o parte il urmareste punand in miscare actiunea civila.Interesul poate fi material sau moral.

Conditia interesului trebuie sa existe pe perioada desfasurarii procesului (judecata de fond, caile de atac, executarea silita), in caz contrar actiunea nu se mai justifica.

Cerintele interesului:a) sa fie nascut si actual. Este posibil ca interesul desi nu este actual sa justifice actiunea exemplu –

asigurarea dovezilor.b) Interesul trebuie sa fie legitim.c) Sa fie personal – in folosul celui care recurge la forma procedurala. Exceptii: actiunea oblica si

actiunile colective (sindicate, pentru protectia consumatorilor etc.)

C. CAPACITATEA PROCESUALA.este aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii, in plan procesual pentru a valorifica in justitie dreptul sau interesul in legatura cu care s-a nascut litigiul.

ELEMENTE:a)CAPACITATEA PROCESUALA DE FOLOSINTA-onsta in aptitudinea unei pers de a avea dr si obligatii proesual civile. CF a pers fizice incepe la nastere. Nimeu nu poate fi lipsit de ea unele pers putand fi ingradite. Pers juridice dobandesc CF fie la data inregistrarii de la data actului de dispozitie care le infiinteazaetc.b)CAPACITATEA PROCESUALA DE EXERCITIU-intelegem acea parte a capacitatii care consta in aptitudinea unei pers care are folosinta dr sale de a valorifica in justitiesingura dr exercitand personal dr procesuale si asumandu-si oblig proceuale. Pers fizice dobandesc capacit deplina de ex la 18anisau in cazul minorei care se casatorste la 16 aniori in anumite conditii la 15 ani. Capacitatea deplina inceteaza definitiv sau temporar la decesul pers prin punerea sub interdicite jud a debililor si alienatilor mintali ori in cazul anularii casatoriei mai inainte ca femeia sa implineasca 18ani.Spre deosebire de capacit de fol de care pers fizica nu poate fi lipsita cu privire la capacit de ex este posibil ca pers sa fie lipsita in tot sau in parte :1. REPREZENTAREA: pentru persoanele care nu au capacitate de exercitiu si nu pot sta singure in

instanta: minorii sub 14 ani si persoanelor puse sub interdictie.Daca interesele ocrotitorului legal sunt potrivnice cu ale minorului reprezentat, se va asigura reprezentarea prin curator.2. ASISTAREA: opereaza in cazul persoanelor care au capacitate de exercitiu restransa (minorii intre

14-18 ani), si vor fi asistate in proces de o alta persoana – ocrotitor legal.Parintele sau, in lipsa acestora, tutorele, vor semna alaturi de minor cererile adresate instantei, fiind

citati la judecarea cauzei.Daca in timpul desfasurarii procesului minorul reprezentat implineste varsta de 14 ani va fi citat personal, ocrotitorii legali urmand sa-l asiste.

3. AUTORIZAREA: se refera la cazurile in care legea dispune ca reprezentantul sau ocrotitorul legal are nevoie, pentru anumite acte juridice, de autorizare speciala data de organul competent.

4. SANCTIUNEA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALEa) Exceptia lipsei capacitatii de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau

instanta din oficiu si in orice etapa a procesului si chiar direct in recurs.b) Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu poate fi ridicata in orice faza a procesului de judecata, iar

daca lipsurile nu sunt indeplinite in termenul acordat de instanta, cererea va fi anulata.

D. CALITATEA PROCESUALA – presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitatea procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitatea procesuala pasiva).

TRANSMISIUNEA CALITATII PROCESUALEDrepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii.Transmisiunea poate fi:a) legala;

b) conventionala.a) TRANSMISIUNEA LEGALA

- in cazul persoanelor fizice se realizeaza pe calea succesiunii. Mostenitorii care accepta succesiunea, preiau si pozitia procesuala a autorului mostenirii.

Exceptie fac cazurile in care sunt in discutie drepturile strict personale (inuitu personae).- in cazul persoanelor juridice, transmisiunea legala se face pe calea reorganizarii persoanei juridice

care este parte in proces, prin comasare sau divizare, astfel incat persoana juridica nou creata dobandeste calitatea de reclamant sau parat pe care o avea persoana supusa reorganizarii.b) TRANSMISIUNEA CONVENTIONALA

Intervine in baza intelegerii dintre una din parti si un tert, ca in cazul cesiunii de creanta, a preluarii datoriei si a vanzarii sau donarii bunului litigios, procesul urmand sa continue in contradictoriu intre creditorul cesionar (care a dobandit calitatea activa) si cel care a preluat datoria (si are calitate pasiva).Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi:

- universala – se transmi toate drepturile si obligatiile procesuale;- cu titlu universal – se transmite o fractiune de patrimoniu, cu drepturile si obligatiile procesuale

corespunzatoare;- cu titlu particular – are loc atunci cand drepturile si obligatiile transmise privesc numai anumite

bunuri determinate si deci si drepturile si obligatiile procesuale legate de acestea.Sanctiunea lipsei calitatii procesuale

Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata in afara de partea interesata, de procuror si de instanta, din oficiu, in orice stare a procesului.

In cazul in care instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate procesuala nu va respinge actiunea ca nefondata, ci ca fiind introdusa de o persoana fara calitate.

CLASIFICAREA ACTIUNII CIVILE :Dupa scopul materiale urmarit de reclamant:

- actiuni in realizarea dreptului;- actiuni in constatarea dreptului;- actiuni in constituirea de drepturi.

ACTIUNI IN REALIZAREA DREPTULUISunt actiuni prin care reclamantul care se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului, iar daca acest lucru nu mai este posibil, la despagubirile pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat. Hotararile pronuntate in cadrul acestor actiuni constituie titlu executoriu, fiind susceptibile de executare silita.Actiunile ce fac parte din aceasta categorie se numesc actiuni in adjudecare (sau actiuni in condamnare).ACTIUNI IN CONSTATAREA DREPTULUISunt actiunile prin care reclamantul solicita instantei sa constate numai existenta unui drept al sau sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. Se mai numesc si actiuni in recunoasterea dreptului sau in confirmare.

Nu poate fi primita/admisa o actiune in constatare daca reclamantul avea la indemana, putea sa exercite, o actiune in realizarea dreptului. Ex: cineva se considera titularul dr. de proprietate asupra unui teren, dar el este ocupat de un posesor nepoprietar. O astfel de actiune nu poate fi primita pentru ca reclamantul putea sa ceara sa fie el proprietar, sa ii fie dat bunul. Instanta nu va da .. daca nu dovedeste ca este asa,vrea. Nu ii va da instanta direct.

Act in onstatare prezita fata de act in realizare unele particularitati :-se au in vedere pt constatarea existentei sau iexistentei unei sit de fapt

-hot ponuntate in act in constatare nu pot fi puse in executare silita-act in constatare are caracter subsiiar in sensul ca aceasta cale nu este deschisa atata timp cat partea

poate cere realizarea dr.Clasificare: a)act pozitive-prin care se cere constatarea existentei unui dr al reclamantuluib)act negative-care au ca scop constatarea inexistentei unui dr al paratului fata de reclamantc)act declaratorii-cele prin care se cere instantei sa constate existenta sau inexistenta uni rap juridic.

d)act interogatorii-titularul dr cheama in judecata o pers care ar puta sa-i conteste dr pt a raspunde si a se lua act daca rec sau nu dr.

e)act provocatorii-titlularul unui dr cheama in jud pe ce care prin atitudinea sau actele sale ii cauzeaza o tulburare serioasa in ex dr sau.ACTIUNI IN CONSTITUIREA DE DREPTURISunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea crearii unei situatii juridice noi. Se mai numesc si actiuni de transformare. Ex: actiunile pentru desfacerea infierii, actiunea de divort etc.

DUPA NATURA DR CE SE VALORIFICA PRIN ACTIUNE:-actiuni personale -actiuni reale-actiuni mixteACTIUNI PERSONALE:-sunt acele act prin care se urmareste valorifiarea unui dr personal de creanta care se naste dintr-un act juridic sau din lege ori din faptele cauzatoare de prejudicii etcEX: actiunea proprietarului unei locuinte pentru plata chiriei actiunea pt revocarea unei donatiiACTIUNI REALE:-sunt act cererile prin care se valorifica un dr real. Act reale sunt:-mobiliare-act prin care se exercita un dr real care poarta asupra unui bun mobil(act in revendicare a unui bun mobil de la posesorul de rea-credinta)-imobiliare-cand dr valorificat are ca obiect un bun imobil. Act imobiliare se impart la randul lor in actiunii petitorii si actiuni posesorii.ACTIUNILE MIXTE:-act prin care se valorifica in acelasi timp un dr personal si un dr real. Sunt clasificate in:-act care urmaresc executarea unui act juridic care a creat sau transferat un dr real asupra unui imobil dand nastere unor obligatii(act in predarea unui imobil intemeiate pe contractul de vanzare-cumparare)-actiunea in anulare sau rezolutiune a unui act juridic prin care se transmite sau se constituie un dr real imobiliar(act in revocarea donatiei unui imobil pt neexecutarea de sarcini).In cazul act personale termenul de prescripie este de 3 ani. DUPA CALEA PROCEDURALA ALEASA DE PARTE PT APARAREA DR:-principale-accesorii-incidentaleCLASIFICAREA dupa acest criteriu prezinta importanta:

a) sub raportul competentei teritoriale act accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei competente sa judece actiunea principala

b) anumite act se pot formula numai pe cale accesoriec) unele actiuni accesorii sau incidentale trebuie rezolvate din oficiu de instanta sesizata cu actiunea

principalad) pers care formuleaza o cerere incidenta dobandeste calitatea de parte si hotararea ce se va pronunta de

catre instanta ii va fi popozabilae) hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidente este supusa cailor de atac termenele pentru

exercitarea acestora fiind cele prevazute pentru actiunea principalaCAP 5PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVILCu priv la participantii la procesul civil exista 2 categ de participantii;1.Persoane sau organe care nu pot lipsi intr-cat actiunea nu ar putea sa existe sau nu ar putea fi desfasurate instanta de judecata partile cu denumirile lor difierite in fct de etapa perocesuala, si procurorul at cand este obligat sa participe2.Participanti a caror prezenta nu este obligatorie dar rolul lor poate fi hotaratoare petnru proces pentru aflarea adevarului in actiunea respectiva

INSTANTA DE JUDECATAPozitie si rol instantei:curpinde a)cercetarea cauzei-pe baza probelor adm se stab situatia de fapt

b)solutionarea cauzei cercetate-se realizeaza o data cu pronuntarea hot prin aplicarea textului de lg corespunzator concluziilor la care se ajunge in urma cercetarii.COMPUNEREA INSTANTEI DE JUDECATA:-judecata de fond judecator unic exceptie-litigiu de munca: 2 judecatori si 2 asistenti judiciari -judecata in apel: 2 judecatoriCONSTITUIREA INSTANTEI:-inst inseamna alcatuirea ei complexa cu toate org si pers cerute de legeINCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI :-Incompatibilitatea-abtinerea-recuzareaINCOMPATIBILITATEA-situatia in care se gaseste un judecator caruia ii vine spre judecata in apel recurs sau rejudecare in fond dupa casare cu trimitere o pricina in care a mai judecat odata CAZURI DE INCOMPATIBILITATE:

a) judecatorul ce a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu se poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau recurs

b) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate participa la rejudecarea aceleiasi cauze daca in apel sau in recurs s-a dispus casarea hotararii si trimiterea la instanta care a judecat-o, pt rejudecare.

c) In cazul in care judecatorul a fost martor expert sau arbitruIncompatibilitatea priveste numai pe judecatori nu si pe procuror sau grefier.Incompatibilitatea e reglem de norme imperative de organizarea judecatoreasca oricare dintre parti procurorul sau instanta pot ridica exceptia incompatibilitatii in fata instantei de fond de apel sau recursABTINEREA SI RECUZAREAOpereaza in cazurile privind legaturile de rudenie a afinitatii sau a starii conflictuale in care se afla judecatorul cu una din parti.Jud respectiv treb sa se abtina sau poate fi recuzatCu exceptia cazului notat la litera art 27 lit g sunt obligati sa se abtina sau pot fi recuzati si procurorii grefierii si magistrati asistenti de la ICCJ RECUZAREA-mijlocul procedural prin care partile din proces pot cere in cazuri determinate de lege ca judecatorul sa se retraga din instanta, incunostiintand presedintele instante idespre aceste imprejurari.ABTINEREA trebuie sa fie propusa de judecator iar recuzarea ceruta de partea interesata imediat ce au fost aflate cazuele ce le determina chiar in timpul dezbaterilorABTINEREA este reglem de norme imperative iar recuzarea e reglem de norme dispozitiveIncheierile prin care s-a incuviintat recuzarea nu sunt supuse cailor de atacIncheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.La judecarea cererii de recuazare sau abtinere nu participa partile, judecata facandu-se in camera de consiliu

PARTILE-Poarta nume diferite in diferite in etapele procesului:JUDECATA IN FOND: reclamant si paratAPEL :apelant si intimatRECURS : recurent si intimatCONTESTATIE IN ANULARE:contestator si intimatREVIZIUNE: revizuient si intimatEXECUTARE SILITA: creditor si debitor

COPARTICIPAREA PROCESUALAa) COPARTICIPAREA SUBIECTIVA SI OBIECTIVA:-dupa cum se are in vedere existenta unei

pluraritati unei parti cu interese identice sau proces cu mai multe cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu alte parti daca intre aceastea exista legatura. Poate fi activa pasiva sau mixta

b) COPARTICIPAREA FACULTATIVA SI NECESARA clasificare ce are in vedere vointei partilor in form coparticip. In cazul cop facultative opereaza principiul interdependentei procesuale in sensul ca

actele de procedura apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosisau pagubi celorlati

COND PT A FI PARTE IN PROCES:- sa pretinda un drept

- sa justifice un interes- sa aiba capacitate procesuala- sa aiba calitate procesuala

PARTICIPAREA TERTILOR LA PR CIVIL:A INTERVENTIA VOLUNTARA:-oricine are interes poate inteveni intr-o pricina ce se desfasoara intre alte persoaneINTERVENTIA poate fi:-in interes propriu-in interesul uneia dintre partiInterventia voluntara poate fi facuta numai in fata primei instantei inaintea inch dezbaterilor. Cu invoiala partilor principala se face in apel pana la incheierea dezbaterilor pe fond inaintea instantei de apel.CONDITII DE ADM:

- tertul sa ustifice un interes- cererea formulata sa aiba legatura cu cererea principala- sa fie introdusa in termen- sa fie admisibila

Clasificare:a)Interventia principala-se face de tertul care urmareste rezilierea sau conservarea uni dr al sau sub forma cererii de chemare in judecata ca natura juridica avand caracterul acesteia si este indreptata impotriva ambelor parti din procesb) Interventia accesorie-are un scop limitat urmareste pronuntarea unei hotarari pt partea in favoarea careia a intervenit

B INTERVENTIA FORTATAFORME:a)Chemarea in judecata a altor persoane – Ipoteze in care tertul ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclamantul. De exemplu in cazul cesiunii de creanta cand debitorul cedat poate sa cheme in instanta pe creditor cesionar. Tertul chemat in judecata dobandete calitatea de interveninet principal hotararea ce se va pronunta urmand a fi si lui opozabilab)Chemarea in garantie-partea poate sa cheme in garantie o alta pers impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere de garantie sau despagubiri. Cel chemat in garantie devina parte in proces si va putea la randul lui sa cheme in garantie o alata persoana sirul acestor chemari fiind de doua persoane.c)aratarea titularului dreptului -Paratul care detine un lucru pt altul sau care exercita un lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dr daca a fost chemat in judecata de persoana care pretinde un dr real asupra lucruluiCOND de admisibilitate:-poate fi folosita doar de parat

- se poate folosi numai in cazul cererilor prin care se valorifica un dr realSUNT POSIBILE:

- titularul dr recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consminte sa fie inlocuit cu paratul initial. In acest caz titularul dr va lua locul paratului acesta fiind scos din cauza

- tertul aratat ca titular se prezinta recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu consimte ca paratul initial sa fie inlocuit. Tertul va ramane in proces in calitate de intervenient

- tertul neaga sustinerile paratul- tertul prezentat ca titularul dr desi a fost citat legal nu se prezinta la proces

In aceste utlime 2 cazuri judecata urmand sa fie continuata intre reclamant si parat

REPREZENTAREA-potriv art67CPC partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Aceasta inseamna ca prin titularul dr subiectiv cu rare exceptii.

a) Legala –se asigura prin reprez legal parinte tutore curatorb) Conventionala a pers fizice a pers juridice ce se asigura prin avocat sau consilier juridic

SANCTIONAREA:-daca reprez partii in proces nu face dovada calitatii sale instanta poate acorda un termen pentru remediera acestor lipsuri si daca nu au fost inlaturate cererea va fi anulataPARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVILMODALITATI:

a. poate porni act civila ori de cate ori este necesar pt apararea dr si intereselor legitime sub interdicite si ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lg.

b. Participarea la judecata procesului civil at cand considera ca e necesar indiferent de natura actiunii. Uneori procurorul este obligat sa participe. Atunci cand participa concluziile sale sunt obligatorii

c. Exercitarea cailor de atac chiar si at cand nu a participat la judecatad. Cererea de a se pune in executare hot jud

CAP 6COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTINOTIUNE-aptitudinea rec de lege unei instante judecatoresti sau a unui organ cu activ jurisdictionala de a solutiona o anumita pricina civila potrivit legii

CLASIFICAREA NORMELOR DE COMPETENTA:A dupa cum ne raportam la organe din sisteme diferite sau la organe sin acelasi sistem

a) COMPETENTA GENERALA-delimitarea atributiilor instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe fara activitate jurisdictionala si competenta jurisdicionala adica delimitarea atributiilor dintre inst judecatoresti si alte organe cu atrib jurisdiciotnale

b) COMPETENTA JURISDICTIONALA-dupa ce s-a constatat ca un litigiu este de competenta unei inst judecatoresti, se impune sa se stabileasca daca trebuie solutionat de judecatorie tribunal curte de apel sau ICCJ si apoi care

B dupa cum deplimitarea se face intre inst judecatoresti de grad diferit sau intre inst de acelasi grad competenta jurisdictionala se clasifica in:

a) COMPETENTA MATERIALA-c m functionala care se stab dupa felul atrib ce revin ficarei categ de instante-judeca in prima instanta in apel sau recurs

cm procesuala care se stab in functie de obiectul natura sau valoarea litigiului.b) COMPETENTA TERITORIALA-o delimitare a atributiilor instantelor de acelasi grad. Poate fi

competenta ter de dr comun, alterantiva sau fdacultativa si exclusiva sau exceptionala C. In functie de caracterul normei care reglem competenta:

a) Competenta absoluata- reglementata de norme cu caracter imperativb) C relativa-reglem de norme cu caracter dispozitivAu caracter imperativ: normele de competenta generala norme de comepetenta materiala si norme de competenta teritoriala exclusiva sau exceptionalaAu caracter dispozitiv : norme de competenta teritoriala altele decat cele de competenta exclusiva sau exceptionala.COMPETENTA MATERIALA:

COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORILOR:a) in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date de lg in competenta altor instante.

Aceasta inseamana ca judecatoriile au plenitudine de competenta in materie civila in ce priveste judecata de fond

b) in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani pana la 2000 lei inclusiv

c) plangerile impotriva hot autoritatilor adm publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate in cazurile prev de lg

d) judeca in orice alte materii date de lege in competenta lor

COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALELOR:1. IN PRIMA INSTANTA

a) procesele si cererile in materiala comerciala al caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei precum si procesele si ceerile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani

b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are val de peste 500.000lei cu exceptia cererilor de imparteala judiciara a cererilor in materie succesorala a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar inclusiv cele de dr comun petitorii sau dupa caz posesorii formulate de tertii vatamati in dr lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar

c) conflictele de munca cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instanted) procesele si cererile in materie de contencios adm in afara de cele date in competenta curtilor de apele) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industrialaf) procesele si cererile in materiele de expropriereg) cererile pt incuviintarea nulitatea sau desfacerea adoptieih) cererile pt repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penalei) cererile pt recunoasterea precum si cele pt incuviintarea executarii silite a hot date in tari straine

2. ca instanta de apel apelurile declarate impotriva hot pronuntate de jud in prima instanta3. ca instante de recurs recursurile declarate impotriva hot pronuntata de judecatoriii potriv lg nu

sunt supuse apelului4. in orice alte materii date prin lg in competenta lor

COMPETENTA MATERIALA A CURTILOR DE APEL1. In prima instanta procesele si cererile in materia de contencios adm privind actele autoritatilor si institutiilor centrale 2. Ca instante de apel apelurile declarate impotriva hot pronuntate de tribunale in prima instanta3. ca instanta de recurs recursurile declarate impotriva hot pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hot date in prima instanta de triunale care potriv lg nu sunt supuse apelului precum si orice alte cazuri expres prevazute de lege4. in orice alte materii date lg in competenta lor.COMPETENTA MATERIALA ICCJ

1. recursurile declarate impotriva hot curtilor de apel si a altor hot in cazurile prev de lg2. recursurile in interesul legii3. in orice materii date prin lg in competenta sa

COMPETENTA TERITORIALA-CLASIFICAREA COMPETENTEI:-competenta teritoriala de dr comun-competenta teritoriala alternativa sau facultativa-competenta teritoriala exclusiva sau exceptionalaCOMPETENTA TERITORIALA DE DR COMUN Potriv art 5 CPC „cererea se face la instanta domiciliului paratului daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut cererea se face la instanta resedintei sale din tara iar daca nu are nici resedinta cunoascuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului”.Exista si 2 exceptii de la art5: a)ipoteza in care lg stabilrdyr doua sau mai multe instante deopotriva de competente printre care se gaseste si instanta de la domiciliul paratuluim reclamantul avand dreptul de a alege(facultativa)b)ipoteza in care lg desemneaza ca inst competenta o anumita instanta(c exceptionala)COMPETENTA TERITORIALA ALTERNATIVA SAU FACULTATIVA-in afara de instanta de la domiciliul paratului sunt competente sa solutioneze pricina si alte instante aratate expres de lg art6-10 CPC sin in alte cazuri prev de norme specialeEX: - in cazul actiunilor mixte- intanta locului situarii bunului imobil sau instanta de la domiciliul paratului-in cazul cererilor intemeiate pe 554/2004 privind conctenciosul adm instanta de la domiciliul reclamantului ori la instanta in raza careia se afla sediul autoritatii adm de la care emana actul s.aSe nasc 2 oblig pt reclamant de a nu renunta la instanta aleasa pt a reinvesti la alta instanta-pt instanta de a nu se dezinvesti de a refuza sa judece pe motiv ca si alta instanta e la fel de competenta sau din alt considerent

COMPETENTA TERITORIALA EXCLUSIVA SAU EXCEPTIONALA-apartine unei anumite instante prev expres prin lg fara posibilitatea de a stabili o alta instanta. In cazurile privind starea si capacitatea pers precum si cele prev de art 13-16CPC. Potriv art 13 se aplica la impartirea bunurilor comune ale fostilor soti. Art14 in materie de mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctuluietcEX: - cererile se refera la bunurile imobile se pot introduce numai la instanta in circumscriptia careia se alfa imobilele-cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare instanta celui din urma domiciliu al defunctului-cereile privind desfacerea casatoriei divortul

INCIDENTE PROCEDURALE CU PRIVIRE LA INSTANTA SESIZATA1. DELEGAREA INSTANTEI –art.23 cpc in situatia in care datorita unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze ICCJ la cererea parti interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judecce pricina.STRAMUTAREA PRICINILOR: - cand una din parti are 2 rude sau afini pana la gradul al 4-lea inclusiv, printre magistratii instantei cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad. Stramutarea poate fi ceruta si pentru motive de banuiala legitima sau de sg publica. Stramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.Stramutarea pt siguranta publica se poate cere numai de procurorul de pe langa ICCJCererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara iar pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la ICCJ.Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv in afara in cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia, in caz contrar cerea fiind inadmisibila.PARTICULARITATI PRIVIND SOLUTIONAREA CERERII:-cererea se judeca in camera de consiliu

- presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii cauzei

- in caz de admitere pricina se trimite spre judecata unei alta instante de acelasi grad- hotararea asupra stramutarii si nu este supusa unei cai de atac

NECOMPETENTA INSTANTEI EXCEPTIA DE NECOMPETENTA-situatia in care instanta sesizata cu solutionarea cauzei nu este competenta sa judece.Necompetenta poate fi:de ORDINE PUBLICA- 1. in cazul incalcarii competentei generale cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti 2. In cazul incalcarii competentei materiale cand procesul este de competenta unei instante de alt grad 3.in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura

- de ORDINE PRIVATA-in toate celelate cazuri necompetenta este de ordine privataNecompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau cand intaminarea nu e obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare.La prima zi de infatisare judecatorul este obligat din oficiu sa-si verifice competenta.

NECOMPETENTA POATE FI INVOCATA PRIN:-exceptia de necompetenta daca se invoca in cursul judecatii- prin apel daca hot e nedefinita- prin recurs in cazul unei hor definitive- in caile de atac extraordinare(contestatia in anulare sau revizuire) daca hotararea este irevocabila.

DACA SE ADMITE EXCEPTIA INSTANTA:a) respinge cererea de chemare in judecata daca pricina este de competenta unui organ al statului fara

activitate jurisdictionala sau atunci cand litigiul are un element de extraneitate si este competent un organ de jurisdictie din alt stat

b) declinarea competentei in cazul in care cererea de chemare in judecata este de competenta altei instante judecatoresti sau a unui alt organ cu activitate jurisdictionale.

c) Respingerea exceptiei de necompetenta daca aceasta este neintemeiata si pronunta o incheiere care are caracter interlocutoriu.

CONFLICTELE DE COMPETENTA-at cand doua instante sa se declare deopotriva competente sa rezolve aceiasi pricina-conflict pozitiv ori at cand instantele se declara necompetente-conflict negativ. In primul caz se naste un conflict de competenta si trebuie solutionat pt a se evita pronuntarea unor hotarari contradictorii. Conflictele de competenta dintre instantele judecatoresti pozitive sau negative se rezolva pe cale regulatorului de comeptenta de catre instanta ierarhic superioara comuna instantelor aflate in conflict. In cazul conflictelor aparute intre instante judecatoresti si organe de activitate jurisdictionala competenta este instanta superioara cele aflate in conflict.Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu fara citarea partilor si daca va constata ca exista conflict de competenta va stabili instanta competenta si va trimite dosarul acestei instante. Hot poarta denumirea de REGULATOR DE COMPETENTA.Regulatorul poate fi atact cu recurs in 5 zile de la comunicare cu exceptia celei ICCJ care este irevocabil.PROROGAREA COMPETENTEI- se intelege situatia in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant devine competenta sa solutioneze si cereri care in mod normal sunt de competenta altei instante.PROROGAREA COMPETENTEI POATE:- legala ( ex cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala chiar daca in mod obişnuit ar fi competente altei instante )- judecatoreasca( ex in caz de stramutare)

CAP 7ACTELE DE PROCEDURA SI TERMENELE PROCEDURALENOTIUNE-intelegem orice act(operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului, in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de activitatea procesuala a acestora.CLASIFICARE ACTELOR DE PROCEDURA:A. IN RAPORT DE ORGANELE SAU PERSOANELE CARE LE INTOCMESC ORI DE LA CARE EMANA a) actele partilor- cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala, cererea de exercitare a unei cai de atac s.ab) actele instantei: incheierile de sedinta hotararea judc) actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea rap de expertiza depozitia martoruluid) actele organelor auxiliare justitiei: dovezile de comunicare a actelor de procedura procesele verbale de lauare la cunostinta a masurilor asiguratorii actele de executare ale organelor de executare etc.

B. IN FCT DE NATURA LOR-a) acte judiciare-se intalnesc in fata inst interogatoriul partii depozitia martorului etc

b)acte extrajudiciare care indeplinesc in cadrul procesului doar in afara instantei experitza somatia etcC. IN FUNCTIE DE CONTINUT:

a) actele de procedura ce contin o manifestare de vointa cererea de chemare in judecata intampinarea cererea reconventionala tranzactia

b) acte de procedura care constata o operatiune procedurala citatia procesul verbal de sechestru comandamentul

D. IN FUNCTIE DE MODUL DE EXECUTARE:a) acte scrise- cererea de chemare in judecata incheierile

b) acte orale: depozitia martorilor citirea minuteiE. IN FCT DE CARACTERUL LOR:a) acte scrise-de chemare in judecare cererea pt exercitarea unei cai

de atacb)acte orale-depozitia martorilor rasp la interogatoriu

F. IN FCT DE ETAPA PROCESUALA IN CARE SE INDEPLPLINESC ACTELE: a)acte procedurale pregatotoare judecatii-cererea de ch in judecata cererea reconventionala

b)acte procedurale facute in timpul dezbaterilor-incheierile de sedintac)acte realizate dupa inch judecatii-hot judecatoreasca

CONDITIILE CERUTE PT INTOCMIREA ACTELOR DE PROCEDURAa) actele de procedura trebuie sa imbrace forma scrisab) sa rezulte chiar in continutul lor faptul ca au fost indeplinite cerintele legiic) actele de procedura trebuie indeplinite in limba romana

NOTIUNEA SI CLASIFICAREA TEMERELOR PROCEDURALE:NOTIUNEA-intervalul de timp inauntru caruia trebuie indeplinite actele de procedura sau dimpotriva este oprita indeplinirea actelor de proceduraCLASIFICAREA TERMENELOR PROCEDURALE:IN FUNCTIE DE CARACTERUL LOR:

a) termenele imperative (premptorii) sunt acele termene inauntrul carora trebuie sa fie indeplinit un act de procedura. EX recursului este de 15 zile de la comunicarea hotararii

b) termenele prohibitive(dilatorii), sunt termene inlautrul carora legea interzice indeplinirea actului de procedura. EX somatia in vederea executarii silite

DUPA MODUL IN CARE SUNT STABILITE:a) legale- stabilite de lege si care nu pot fi prelungite sau scurtate de instanta ori de parti prin conventia lor.

EX termenul de 5 zile referitor la judecarea conflictului de competentab) termenele judecatoresti sunt termnelel fixate de instanta EX pentru prezentarea martorilor pentru

interzicerea expertizeic) termenele convetionale EX depunerea tranzactiei

DUPA SANCTIUNEA NERESPECTARII LOR: a) termenele absolute sunt termenele care daca nu sunt respectate este afectata insasi validitatea actului de

procedura. EX termenul pt exercitare apelului sau a recursului termenul de perminareb) termene relative- in cazul nerespectarii lor nu esrte afectata validitatea actului de procedura atragand

numai sanctiuni disciplinare sau pecuniare EX termenul de 7 zile pt pronuntarea hotDUPA DURATA LOR- termenele pot fi pe ore zi saptamani luni aniMODUL DE CALCUL AL TERMENELOR:

a) termenul pe ore- incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoareb) termenul stab pe zile – se calculeaza pe zile libere sistemul exclusiv. Nu intra in calcul ziua in care

termenul a inceput sa curga nici ziua in care el se dsfarsestec) term pe staptamani luni si ani se sfarsesc in ziua stapamnai luni anului corespunzator zilei in care a

inceput sa curgaPRECIZARI:-termenul care incepe sa curga in ziua de 29 30 sau 31 ale unei luni si se sfarseste intr-o alta lunca care nu are o zi corespunzatoae se implineste in ultima zi a acelei luni

- cand termenul se safarseste intr-o zi de sabata/duminica ori alta zi de sarbatoare legala sau in care nu se efectueaza servicul se prelungeste pana la sf primei zile lucratoare care urmeaza.

DURATA TERMENELOR PROCEDURALE:-Termenele procedurale au un punct de plecare care este mom de la care termenul incepe sa curga de regula comunicarea actelor si un punct de implinire.De regula teremnul curge continuu

a) CAZURILE DE INTRERUPERE:-neexercitarea actului in termenul legal datorita unei imprejurari mai presus de vointa partii-perimarea se intreprupe prin indeplinirea oricarui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes

-termenul de apel se intrerpe prin moartea partii care are interes sa faca apel-la moartea mandatarulului caruia i s-a facut comunicarea.SUSPENDAREA TERMENULUI de procedura reprez orpirea cursului termenului pe perioada existentei unor sit expres prev de lg. La incetarea acestor situatii termenul scurs ininte de suspendare EX punerea sub interdicitie incetarea functiei tutorelui s.a.

SANCTIUNI PT NERESPECTAREA CONDITIILOR REFERITOARE LA ACTELE DE PROCEDURA SI LA TERMENELE PROCEDURALE:

- nulitatea actului de procedura- decaderea din termenul prevazut pentru intocmirea actlui- perimarea cererii prin care a fost investita instanta- prescriptia dr de a cere executarea silita- sanctiunile pecuniare- sanctiunile disciplinare- oblig de a completa sau reface actul indeplinit fara respectarea disp legale- oblig de despagubi partea vatamata pt prejudiciul cauzat ca urmare a incalcarii formelor proceduraleNULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA-sanctiunea procedurala ce intervine in cazul actului de pr civila care nu indeplin cond cerute de lgpt a f considerat un act valabil intocmit si care lipseste actul in tot sau in parte de efectele ce lear produce daca ar fi un act incheiat cu respectarea cond de valabilitate cerute de lege.CAZURI DE NULITATE:a) actele indeplin de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata sunt

nule indiferent daca a cauzat sau nu partii interesate de un prejudiciub) actele indeplinite cu neobs formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nu le numai

daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lui. ALTE CAUZE rezulta din lit juridica mai veche sunt clauzele extrinseci:

- lipsa capacitatii partilor- neplata taxelor de timbru- nerespectarea unui termen prohibit

CLASIFICAREA NULITATILOR:Dupa caracterul normelor incalcate la intocmirea de procedura:A.DUPA IZV DIN CARE PROVIN: a)nulitati exprese-prevazute formal de lg sunt mai reduse ca nr in care prejudiciul se prezumab)nulitati virtuale tacite si implicite-viseaza orice act de procedura si deriva din esocotire princip fundam cat si din neobs sau incalcarea cond impuse de lgB.DUPA CUM PRIVESC FORMA EXTERIOARA A ACTULUI DE PROCEDURA:a)nulitati extrinsecib)nulitati intrinseciC.DUPA CUM NULITATEA INTERVINE PT NERESPECT COND PROPRII ACTULUI DE PROCEDURA:a)nulitatii proprii-actele care au fost intocmite fara respectare cond de validitate prev de lgb)n derviate-cand nulit actului este urmarea dependentei sale de un alt act care insasi este nulD.DUPA CARAC NORMELOR INCALCATE LA INTOCMIREA ACTULUI DE PR:a)nulitati absolute ce intervin in cazul incalcarii normelor imperative b)nulitatii relative cand s-a incalcat o norma dispozitivaMIJLOACELE DE INVOCARE A NULITATII:

a) exceptiab) apelulc) recursuld) contestatia in anularee) revizuireaf) contestatia la executare

DECADEREA-neexercitarea oricarei cau de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazurile cand lg dispune altfel sau cand dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa eiCAZURI DE DECADERE:

a) cand legea de procedura stabileste un termen fix pt indeplinirea unui act de procedura sau pt exercitarea unui drept iar partea nu si-a valorificat acel dr in termenul respectiv

b) cand lg procesuala stab ca exercitarea unui dr treb sa se faca intr-o etapa a procesului si partea nu erespecta aceasta cerinta a legii

c) cand lg procesuala stabileste o ordine in efectuarea actelor de procedura iar partea nu a respectato

Decaderea se invoca pe calea exceptiei in functie de faptul daca exceptia este absoluta sau relativa. Sarcina probei revine celui care o invoca.

REPUNEREA IN TERMENIn cazul in care parea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejuare mai presus de vointa ei sa exercite o cale de atac sau sa indeplineasca orice alt act de procedura actul se va putea indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicariiCompetenta apartine instantei care va solutiona calea de atac sau actul de procedura.

SANCTIUNILE PECUNIARE-se pot referi la parti sau la ceilalti participanti la procesul civila) Sanctiuni cu privire la parti EX cu amenda judiciara de la 50 la 700 lei introducerea cu rea credints s

unor cereri vadit netemeinice formularea cu rea credinta a unei cereri de recuzare sau stramutareb) Sanctiuni cu privire la alti participanti:- martorul care desi legal citat nu se prezinta va fi sanct cu amenda de la 30-500lei expertul care refuza

fara motiv intemeiat sa indeplineasca o sarcina ce i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termenul stabilit amenda in 30-500lei cel care nu depune raportul in termenul stabilit amenda intre 30-500lei

SANCTIUNI DISCIPLINARE:- judecatorul sau functionarul judecatoresc poate fi sanctionat disciplinar pt nerespectarea formelor

procedurale in special termenele relative. EX refuzul nejustificat de a indeplini o indatorie de seviciu exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta daca fapta nu constituie infractiune efectuarea cu intarziere a lucrarilor din motive imputabile absentele nemotivate de la serviciu in mod repetat etc