PROCESE PSIHICE PROCESE PSIHICE SENZORIALESENZORIALE

PROCESELE PSIHICEPROCESELE PSIHICEPROCESE SENZORIALEPROCESE SENZORIALE SenzaţiileSenzaţiile Percepţia Percepţia ReprezentareaReprezentarea

PROCESELE COGNITIVE SUPERIOAREPROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE GândireaGândirea LimbajulLimbajul MemoriaMemoria ImaginaţiaImaginaţia

ACTIVITĂŢI ŞI PROCESE REGLATORIIACTIVITĂŢI ŞI PROCESE REGLATORII MotivaţiaMotivaţia AfectivitateaAfectivitatea VoinţaVoinţa DeprinderileDeprinderile AtenţiaAtenţia

PROCESE PSIHICE PROCESE PSIHICE SENZORIALESENZORIALE

Procesele senzoriale sunt Procesele senzoriale sunt procprocese ese de de cunoaştere comune omului cunoaştere comune omului şi animaluluişi animalului..

Din categoria proceselor psihice Din categoria proceselor psihice senzorile fac parte: senzorile fac parte:

SenzaţiileSenzaţiile PercepţiaPercepţia ReprezentareaReprezentarea

SENZATIILE

Procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoastere a insusirilor concrete, luate separat, ale obiectelor si fenomenelor, cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analizator sau organ de simt.

CALITATILE SENZATIILOR

1. MODALITATEA2. INTENSITATEA3. DURATA4. TONALITATEA AFECTIVA

1. Modalitatea – exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (luminosi, sonori, mecanici, etc.) si de existenta unui aparat specializat de realizare (vizuale, auditiv, olafactiv, etc.);

2. Intensitatea – exprima gradul de pregnanta si incarcatura energetica a senzatiei (depinde de intensitatea stimulului specific si de starea organismului);

3. Durata – reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimulul;

4. Tonalitatea afectiva – caracteristica senzatiilor de a fi insotite de trairi afective de placere, tensiune, depresie, neplacere, etc. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimulilor, cat si de experienta personala in raport cu un stimul sau cu altul.

SENZAŢIILESENZAŢIILE Se produc în Se produc în condiţiile condiţiile

acţiunii directe a acţiunii directe a stimulilorstimulilor asupra asupra analizatorilor;analizatorilor;

Ne aduc Ne aduc informaţii informaţii separateseparate despre lumea despre lumea înconjurătoare;înconjurătoare;

Sunt stric Sunt stric dependente dependente de de funcţionarea analizatorilor;funcţionarea analizatorilor;

Principale Principale modalităţi modalităţi senzorialesenzoriale: senzaţii vizuale, : senzaţii vizuale, senzaţii auditive, senzaţii senzaţii auditive, senzaţii olfactive, senzaţii cutanate, olfactive, senzaţii cutanate, senzaţii gustative, senzaţiisenzaţii gustative, senzaţii de de echilibru, senzaţii echilibru, senzaţii organice organice sau interne, senzatii sau interne, senzatii proprioceptiv-chinestezice. proprioceptiv-chinestezice.

PRINCIPALELE MODALITATI SENZORIALE

Dupa natura surselor care genereaza semnalele, senzatiile se grupeaza in senzatii:

exteroceptive, care isi au sursa in mediul extern;

proprioceptive, cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare;

interoceptive, cu sursa in mediul intern.

1. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate, tonalitate cromatica (determinata de lungimea de unda care predomina) si saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene, cu atat culoarea este mai saturata, mai pura). Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase si cromatice.

2. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Senzatiile auditive au un rol important in invatarea vorbirii (auzul fonematic). Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate, fata de noi, obiectele, in miscare, care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi, sunetele receptionate cresc in inaltime si invers).

3. Senzatiile cutanate (cutis, in limba latina, inseamna"piele") iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor

din piele si sunt de mai multe feluri:

- senzatiile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Prin ele obtinem informatii despre consistenta, duritatea, asperitatea obiectelor. Cea mai ridicata sensibilitate tactila se afla pe suprafata limbii, pe buze si pe varful degetelor, iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte si pe spate;

- senzatiile termice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp si obiectele cu care intram in contact.

4. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor, stimulii lor fiind substantele volatile. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul si ne avertizeaza asupra prezentei substantelor periculoase, avand o tonalitate afectiva accentuata.

5. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrundin cavitatea bucala. Exista patru gusturi fundamentale: dulce, acru, sarat si amar, o mare diversitate de gusturi luand nastere din combinarea acestora. In corelatie cu senzatiile olfactive, vizuale si termice, ele contribuie la reglarea apetitului, avand tonalitate afectiva.

6. Senzatiile organice sau interne reflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame,greata, sete, slabiciune etc.).

7. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului si a membrelor in spatiu si despre miscarile pe care le efectuam, receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in muschi, in tendoane si in ligamente.

8. Senzatiile de echilibru ne informeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate, despre miscarile capului pe verticala, despre miscarile de rotatie.

Analizatorul- componente şi Analizatorul- componente şi funcţiifuncţii

Analizatorul (organul de simţ) face Analizatorul (organul de simţ) face posibilă apariţia senzaţiilor. El posibilă apariţia senzaţiilor. El este alcătuit din următoarele 4 este alcătuit din următoarele 4 verigi:verigi:

receptorulreceptorul- captează informaţia - captează informaţia stimulului prin intermediul stimulului prin intermediul celulelor receptoare;celulelor receptoare;

calea aferentăcalea aferentă- transportă - transportă influxul nervos la cortex (scoarţă influxul nervos la cortex (scoarţă cerebrală) şi prezintă întreruperi cerebrală) şi prezintă întreruperi sinaptice care filtrează influxul sinaptice care filtrează influxul nervos, astfel încât la cortex nervos, astfel încât la cortex ajung numai informaţiile ajung numai informaţiile semnificative;semnificative;

zona centralăzona centrală- are rol în - are rol în decodificarea influxului nervos, iar decodificarea influxului nervos, iar pe plan psihologic asigură pe plan psihologic asigură „trăirea” senzaţiilor;„trăirea” senzaţiilor;

calea eferentăcalea eferentă- transmite - transmite răspunsul dat de cortex la răspunsul dat de cortex la receptor şi asigură autoreglarea receptor şi asigură autoreglarea funcţionării organismului.funcţionării organismului.

PERCEPTIILE

Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoastem obiectul, in totalitatea insusirilor concrete, cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.

Perceptia ar putea fi interpretata ca:- proces cognitiv in masura in care sunt

integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea externa si despre noi insine. Imaginea perceptiva este bogata in continut, adica include atat insusirile importante, cat si pe cele neimportante, de detaliu ale obiectelor si fenomenelor;

- produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. Perceptia se destasoara "aici si acum", adica intr-un anumit spatiu si timp, atunci cand exista interactiune directa intre stimuli si organele de simt.

PERCEPŢIILEPERCEPŢIILE Se produc în Se produc în condiţiile condiţiile

acţiunii directe a acţiunii directe a stimulilorstimulilor asupra asupra analizatorilor;analizatorilor;

Ne aduc Ne aduc informaţii informaţii completecomplete despre lumea despre lumea înconjurătoare;înconjurătoare;

Nu sunt doar o sumă de Nu sunt doar o sumă de senzaţii, ci sunt senzaţii, ci sunt rezultatul rezultatul interacţiunii senzaţiilorinteracţiunii senzaţiilor;;

Sunt în Sunt în strânsă relaţiestrânsă relaţie cu cu activitatea umană, cu activitatea umană, cu limbajul, cu experienţa limbajul, cu experienţa anterioară.anterioară.

Legile percepţiilorLegile percepţiilor

Percepţia funcţionează după următoarele legi: legea Percepţia funcţionează după următoarele legi: legea integralităţii prceptive, legea structuralităţii perceptive; integralităţii prceptive, legea structuralităţii perceptive; legea selectivităţii perceptive; legea constanţei perceptive; legea selectivităţii perceptive; legea constanţei perceptive; legea semnificaţiei; legea proiectivităţii imaginii perceptive.legea semnificaţiei; legea proiectivităţii imaginii perceptive.

Legea structuralităţii perceptiveLegea structuralităţii perceptive- deşi avem impresia - deşi avem impresia că imaginea apre spontan, în realitate explorarea vizuală a că imaginea apre spontan, în realitate explorarea vizuală a unui obiect se face treptat. unui obiect se face treptat.

Ex: în cazul nostru, explorarea se face după schema literea Ex: în cazul nostru, explorarea se face după schema literea „Z” datorită activităţii de citire (de la stânga la dreapta).„Z” datorită activităţii de citire (de la stânga la dreapta).

Legea semnificaţieiLegea semnificaţiei- elementul care are semnificaţie - elementul care are semnificaţie pentru individ se impune în câmpul său perceptiv.pentru individ se impune în câmpul său perceptiv.

Ex: o căprioară nu dă importanţă sunetului produs de vânt, Ex: o căprioară nu dă importanţă sunetului produs de vânt, dar dă importanţă altor sunete care sunt semnificative dar dă importanţă altor sunete care sunt semnificative pentru viaţa ei (răgetul uni leu, de exemplu).pentru viaţa ei (răgetul uni leu, de exemplu).

Observaţia şi spiritul de Observaţia şi spiritul de observaţieobservaţie

Observaţia Observaţia este este activitatea perceptivă activitatea perceptivă desfăşurată în mod desfăşurată în mod voluntar. Diferenţa voluntar. Diferenţa dintre percepţia dintre percepţia spontană şi observaţie spontană şi observaţie se reflectă şi în expresii se reflectă şi în expresii diferite. Pentru perceţie diferite. Pentru perceţie se folosesc verbe: a se folosesc verbe: a vedea, a auzi, a simţi un vedea, a auzi, a simţi un miros, a simţi o atingere miros, a simţi o atingere etc. Pentru observaţie: etc. Pentru observaţie: a privi, a asculta, a a privi, a asculta, a mirosi, a palpa.mirosi, a palpa.

Spiritul de Spiritul de observaţie observaţie este este aptitudinea de a aptitudinea de a sesiza cu uşurinţă, sesiza cu uşurinţă, rapiditate şi precizie rapiditate şi precizie ceea ce este slab, ceea ce este slab, ascuns, nerelevant, ascuns, nerelevant, dar semnificativ dar semnificativ pentru scopurile pentru scopurile omului.omului.

Iluziile perceptiveIluziile perceptive

Iluziile optice sunt Iluziile optice sunt percepţii care percepţii care denaturează, denaturează, deformează unele deformează unele aspecte ale realităţii.aspecte ale realităţii.

Ele sunt determinate fie de:Ele sunt determinate fie de:

Unele compUnele compoonente ale nente ale câmpului perceptiv care câmpului perceptiv care acţioneză concomitent cu acţioneză concomitent cu obiectul central al obiectul central al percepţiei, pot determina percepţiei, pot determina subestimarea sau subestimarea sau supraevaluarea supraevaluarea elementelor obiectului elementelor obiectului perceputperceput

Centrarea activităţii perceptive pe un obiect Centrarea activităţii perceptive pe un obiect poate determina dilatarea subiectivă a poate determina dilatarea subiectivă a elementelor saleelementelor sale

Relaţiile de contrast dintre excitanţi pot Relaţiile de contrast dintre excitanţi pot determina supraestimări sau subestimăridetermina supraestimări sau subestimări

Ex: o persoană de statură medie poate părea Ex: o persoană de statură medie poate părea înaltă între altele mai scunde şi scundă între înaltă între altele mai scunde şi scundă între persoane care o depăşesc mai multpersoane care o depăşesc mai mult

Lipsa reperelorLipsa reperelor Ex: iluzia plecării propriului trenEx: iluzia plecării propriului tren

SENZAŢISENZAŢIE E PERCEPŢIPERCEPŢIEE

REPREZENTAREA

Rerprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita, selectiva si schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor si fenomenelor date in experienta perceptiva anterioara a subiectului.

REPREZENTĂRILEREPREZENTĂRILE Se produc în Se produc în absenţa absenţa

stimululuistimulului;;

Se produc în condiţiile Se produc în condiţiile conştiinţei absenţei conştiinţei absenţei obiectuluiobiectului;;

Conţin Conţin informaţii informaţii elementareelementare despre lumea despre lumea înconjurătoare;înconjurătoare;

Conţinând în sine tot ceea Conţinând în sine tot ceea ce este esenţial, ce este esenţial, reprezentarea reprezentarea face face trecerea spre noţiunetrecerea spre noţiune. .

Calităţile reprezentărilorCalităţile reprezentărilor

Imaginea din reprezentare are o Imaginea din reprezentare are o intensitate intensitate mai slabămai slabă în comparaţie cu imagine perceptivă în comparaţie cu imagine perceptivă

Ex: reprezentarea unui arbore nu are un contur Ex: reprezentarea unui arbore nu are un contur clar, imaginea este „ştearsă”clar, imaginea este „ştearsă”

Însuşirile importanteÎnsuşirile importante ale obiectelor / ale obiectelor / fenomenelor se impun în imaginefenomenelor se impun în imagine

Ex: reprezentarea unui arbore are întotdeauna Ex: reprezentarea unui arbore are întotdeauna rădăcină, tulpină şi coroanărădăcină, tulpină şi coroană

Imaginea este Imaginea este panoramicăpanoramică- redă integral şi - redă integral şi simultan toate informaţiile despre obiectsimultan toate informaţiile despre obiect

Ex: reprezentarea unui motor conţine toate Ex: reprezentarea unui motor conţine toate elementele structurale şi toate corelaţiile elementele structurale şi toate corelaţiile funcţionale funcţionale

Imaginile sunt Imaginile sunt figurativefigurative- conţin însuşiri - conţin însuşiri concrete, intuitive de formă, mărime, concrete, intuitive de formă, mărime, culoareculoare

Ex: reprezentarea unui arbore vara, va Ex: reprezentarea unui arbore vara, va avea întotdeauna coroana verde, avea întotdeauna coroana verde, imaginea va corespunde realităţii. imaginea va corespunde realităţii.

Schema structurală a obiectului poate fi Schema structurală a obiectului poate fi modificatămodificată în funcţie de cerinţele în funcţie de cerinţele cunoaşterii şi practicii.cunoaşterii şi practicii.

Ex: ne putem reprezenta elementele de Ex: ne putem reprezenta elementele de mobilier din camera noastră într-o altă mobilier din camera noastră într-o altă structură (în alte locuri) decât cea reală.structură (în alte locuri) decât cea reală.

ReţineţiReţineţi::

DDacă senzaţiile ne dau informaţii separate acă senzaţiile ne dau informaţii separate despre obiecte, percepţiile ne aduc despre obiecte, percepţiile ne aduc informaţii complete- imagine este unitară. informaţii complete- imagine este unitară.

Dacă senzaţiile şi percepţiile se produc în Dacă senzaţiile şi percepţiile se produc în prezenţa obiectului, reprezentările se prezenţa obiectului, reprezentările se produc în absenţa lui. produc în absenţa lui.

Dacă imaginea percepută conţine tote Dacă imaginea percepută conţine tote informaţiile, imaginea din reprezentare informaţiile, imaginea din reprezentare conţine doar informaţii esenţiale.conţine doar informaţii esenţiale.

SENZATIA

Este o imagine primara (presupune actiunea directa a stimulilor asupra analizatorilor);

Este o imagine simplaEste o imagine separataNu poate fi modificata voluntar.

PERCEPTIA

Se constituie pe baza senzatiilor;Este o imagine primara;Este o imagine complexaEste o imagine unitara (ofera

totalitatea insusirilor unui obiect);Este o imagine bogata in continut;Nu poate fi modificata voluntar.

REPREZENTAREA

Se realizeaza in urma perceperii repetate a obiectelor;

Este o imagine secundara;Este o imagine complexa;Este o imagine unitara;Este o imagine schematica;Poate fi modificata voluntar.