Sffntul loan Guri deAur

PROBTEMELEVIETII

Traducere din neogreacd:

Cristian Spitirelu 9l Daniela Filioreanu

Carte tipiritll cu binecuv6ntareaPrea SfinftuluiPtuinte

GALACTIONEpiscopul Alexandriei gi Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxi

srTURa 0svMq{Tfl

446 SfAntul Ioan GurX de Aur

gi disprefuiascd aproapele penftu pdcatele sale,pentru cd Domnul a spus: Nu judecafi, ca sd nu filijudecali (Matei7,1).

19. Se fl certe cu dragoste pe aproapele sdu,atunci cAnd gregegte. SdJ apere pe cel nedreptd-lit qi pe cel slab. SHJ ajute pe cel neputincios. Sd-lpovhpiascd pe cel rdtdcit.

20. Se citeascd din cdrfi sfinte, sd asculte cu-vAntul lui Dumnezeu gi sd poarte discufii de su-flet folositoare.

21. Sd-gi cinsteascd pdrinfii gi sd nu vorbeas-cd niciodati rdu despre ei.

2z.Semeargi la sfintele slujbe care se sdvdr-qesc in bisericd. Sd nu se indoiascd de minunilepe care le face Dumnezeu tn toate epocile.

Dacd omul trdiegte astfel, avAndu-L mereutn inimd pe Hristos, va mogteni lmpdrdtia ceru-rilor, care a fost pregdtitd pentru sfinfi de la ince-putul lumii gi pe care ndddjduiesc sd o mogtenimcu tofii, cu harul gi cu iubirea de oameni a luiHristos, Cdruia I se cuvine slava gi cinstea gi in-chindciunea in vecii veiilor. Amin.

Cuprins

448 Cuprins

Tristelea gi mAhnirea .................. ..............297

MAnie gifurie ....307

Rdbdarea 9i trdelungata-rdbdare .......,,372

Milostenia ........,.331

Virtute gi rdutate ................... 346

Bundtatea 9i blAndefea .................. ...........36{

Lupta pentru mAntuireCele doud cdi ............... . .. ..... 39E

Deznddejdea gi nepdsarea ............ .......,... 401

FolosulpostuluiCuvinte de folos gi povele .......................416

Ce trebuie sd facd un cregtin ca sX

mogteneasci impdrdfia cerurilor ..........443

Distribufie:S.C. Egumenifa S.R.L.tel. / fax: 0236-326.730

e-mail : editura@egumenita.rowww.egumenita.ro

Voile lui Dumnezeu

I postolul Pavel, care a cunoscut atAteafLtaine negrdite gi a urcat pAnd la al trei-

lea cer, in vreme ce cerceta voile gi judecdfile luiDumnezeu, a simfit o amefeald., ca gi cdnd ar fiprivit intr-un abis. Strdduindu-se sd caute adAn-cimea infelepciunii lui Durnnezeu, s-a tulburat.S-a tulburat gi a incetat imediat cercetarea, spu-nAnd: Cdci cine a cunoscut gilndul Domnului saucine a fost sfetnicul Lui? (Romani 11; 34).

Dacd Apostolul a lntAmpinat ln felul aces-ta voile lui Dumnezeu, noi de ce ne strdduim lnzadar sd le cercetdm pe cele necercetate gi sd lepdtrundem pe cele nepdtrunse? Si nu ajungem,rogu-vd, la un asemenea nivel de nebunie. Ci lafiecare nelhmurire a noastrd sd rte aducem amin-te gi sd repetdm cuvAntul psalmistului: Adfrncne-pdtruns sunt judecdlile tale (Psalmi3s,6).

Pe Tine Te uoi mdrtuisi, cd minunat eqti Tu tn-tru cele temute (Psalmi138,1"4). Ce inseamnd,,celetemute"? Noi, oamenii, ne minundm de multelucruri, ca, de pildd, coloane mdrefe, tablourifrumoase, trupuri zvelte. Dar mirarea noastrdnu este insofitd de teamd. Ne minundm, de ase-menea, de marea nerndrginitd gi de adAncurile eiabisale. lnsd cAnd ne aplecdm si privim in aces-te adAncuri incercdm teamd. O teamd asemdnd-

SfAntul Ioan Guri deAur

toare I-a cuprins, deci, gi pe proroc, tn vreme ce

s-a aplecat sd priveascd neldrmurita gi nemdrgi-nita adAncime a infelepciunii lui Dumnezeu. Aamefit, s-a minunat, s-a speriat gi a dat inapoi,strigAnd: Pe Tine Te aoi mdrturisi, cd minunat egti

Tu tntru cele temute; minunate sunt lucrurile Tale

(Psalmi 138,1.4). $i cugetAnd in sine, a zis: Cu-noaEtereaTa e mult prea minunatdpentru mine; pu-ternicd este, eu no pot atinge (Psalmi\38,6).

Deseori, gi desigur sufletelor evlavioase,Dumnezeu iconomisegte lucrurile astfel incAtevenimente nefericite sd aibd un final fericit. Sd

ne amintim de unele intAmpldri din Vechiul Tes-tament.

Iosif, fiul patriarhului lacob, a fost vAndutde fralii sdi qi a ajuns ln Egipt, in casa lui Puti-far. Sofia lui Putifar avea gdnduri viclene pen-tru Iosif. La urmd l-a calomniat gi l-a kimis intemnifd. Credea cd in felul acesta ii va face rdu.Dar, dimpotrivd, temnila era un loc mai linigtit gi

mai sigur decAt casa lui Putifar. Cdci in casa ace-ea poate cd avea multe inlesniri, insd triia intr-oteamd continud datoritd atacurilor pdcdtoase aleacelei femei ucigage de suflete. Lupta lui era maichinuitoare decAt via,ta din temni!5. Prefera sd

trdiascd impreund cu osdndif,i decAt cu o feme-ie turbatd. in temnild era mdngdiat de gAndul cdse afla acolo pentru a nu-qi pierde neprihdnirealui, ln vreme ce atunci cAnd locuia aproape de ea

Voile lui Dumnezeu r3

kemura ca nu cumva sufleful sd-i fie vdtdmat.Astfel, dacd vedem lucrurile in addncime, el n-aintrat in temnifd, ci a fost izbdvit de aceasta. Avenit in conflict cu stdpAnul sdu pdmAntesc, pu-tif.ar, dar a intrat intr-o legdturi gi mai strAns6 cuStdpAnul lui ceresc, Dumnezeu.

Mai lnainte frafii lui il vAnduserd negusto-rilor ismaelifi. Dar in realitate i-au fost de folos,pentru cdinfelul acesta l-au scdpatde r5utatea gide uneltirile lor zilnice. $i, intr-adevdr, existd unlucru mai rdu decAt conviepirea cu frafi care teinvidiazd,, te prigonesc, te agreseazd? Voiau si-ifacd,rdu, dar Dumnezeul-aintors spre bine.

$i mai tdrziu, cAnd paharnicul l-a uitat ia-rdgi spre bine i-a fost, cdci a fost scos din tem-ni!6 cu mai mare mdletie gi cinstire. Eliberareanu i-a fost ddruitd de bundtatea omeneascd, ci dedumnezeiasca pronie. Faraon l-a scos din tem-nifd cAnd a avut nevoie de el pentru a-i tdlmicivisele. Astfel, l-a scos nu ca un impdrat care sd-vArgegte o binefacere, ci ca un impirat care pri-megte o binefacere. Dumnezeu n-a vrut ca Iosifsd primeascd binefacere ca un sclav, ci si apardin fafa lui Faraon ca un binefdcdtor al aceluia,sdJ mdngAie in nevoia lui gi s5-i arate cAtd in!e-lepciuneire.

Agadar de aceea a fost uitat de paharnic,pentru ca Faraon sd-l cunoascd, pentru ca Egip-tul sd se foloseascd de el. Fiindcd dacd paharni-cul gi-ar fi adus aminte de el, ar fi iegit mai devre-

SfAntul Ioan Guri deAur

me din temnili qi atunci fdrd indoiald ar fi doritsd se intoarcd in patria lui. insd in felul acesta

toatd intAmplarea, care a urmat ar fi fost zlddr-nicitd. Nenumdratele obstacole - slujirea in casa

lui Putifar, inchisoarea gi, mai tArziu, rangul datde tmpdrat - l-au linut acolo, pentru a se implinimarile planuri ale Domnului.

Sd cercetdm foarte pe scurt gi viafa tatdlui luiIosif, patriarhul lacob. Fratele sdu, Esau, iI invi-dia gi cduta sd-l omoare, silindu-l in felul acesta

sd plece din patria lui. Ce urmdri a avut acest

lucru? Mai lntAi de toate, scdpAnd de primejdie,a aflat siguranld gi liniqte. Apoi a invdlat sh apro-fundeze mai mult lucrurile gi astfel a devenit maiinjelept. $i, la urm6, s-a invrednicit sd vadd acel

vis minunat cu scara.Dar, imi veli spune, in lara strdind in care

a mers, Mesopotamia, a muncit din greu. $i latnceput, desigur, gi-a g6sit ca sofie pe Rahela, 9ia c6qtigat simpatia socrului sdu, Laban, dar incontinuare Laban l-a ingelat dAndu-i-o de sofiepe fiica lui cea mare, Lia. Da, chiar aga s-a intdm-plat, dar acestea i-au adus folos, cdci Rahela era

stearpd, pe cAnd de la Lia a dobAndit mulli copii.Mai tdrziu Laban l-a urAt. Dar gi ura aceasta

i-a iegit spre bine, pentru cd a fost pricina pentrucare s-a intors in patria lui. Dacd n-ar fi intdm-pinat nici o probl.emd in Mesopotamia, nu s-arfi gAndit la Canaan. Laban nu i-a dat rdsplatd

Voile lui Dumnezeu r5

pentru truda sa. insd nici de aici nu s-a vdtdmatdeloc, de vreme ce a sporit gi s-a imbogdfit maimult decdt socrul lui.

Ce vedem aqadar? Cu cAt uneltirile 9i vrdj-mdqia pe care le intAmpina erau mai mari, cuatdt sporea mai mult. Dacd n-ar fi luat-o mai in-tdi de sofie pe Lia, n-ar fi dobAndit degrabd atA-

fia copii, ci ar fi fost mulfi ani neroditor gi ar fijelit, la fel ca Rahela. Dacd Laban nu i-ar fi opritrdsplata, nu i-ar fi fost dor de patria lui, nu s-arfi legat atAt de strdns de femeile lui, nu s-ar fiintors cu slavd gi cinste ln pdmAntul Canaanului,nu s-ar fi intAlnit pe drum cu ingerii gi cu insugiDumnezeu.

Minunat este, cu adevdrat, faptul cd Dumne-zeu sdvArgegte binefaceri cu noi prin int6mpldricare nu par favorabile gi pldcute, ci potrivnice qinepldcute. Sd vedem alte cAteva exemple.

Faraon a poruncit sd fie aruncafi in rAu prun-cii israelifilor. Dacd nu se fdcea asta, Moise n-ar fifost salvat de fiica lui Faraon gi n-ar fi crescut lapalat. Dumnezeu a iconomisit lucrurile in aga fel,ca sd arate cAt de ugor, prin infelepciunea gi atot-puternicia Lui, gdsegte solufii la probleme de ne-rezolvat gi iegiri la lucruri care pdreau fdrd iegire.

Mai tArziu un evreu i-a spus ameninldtor luiMoise: ,,Nu cumva vrei sd md omori gi pe mineaga cum l-ai omorAt ieri pe egiptean?". $i aceastai-a fost de folos, cdci vdzAnd cd fapta lui a iegit l-a

Sfrntul Ioan Guri deAur

lumind s-a temut qi a hot6rAt sd pdrdseascd Egip-tul. Astfel a plecat ln pustia Sinai. Acolo nu nu-mai cd a trdit departe de primejdiile Egiptului,dar s-a gi maturizat duhovnicegte gi s-a imbogd-

lit cu inlelepciune,lnvrednibindu-se sd aibd acea

vedere minunatd a rugului care ardea 9i a primitfdgiduinla dumnezeiascd a izbdvitii poporuluisdu de sclavia tiranicd a egiptenilor.

Ceva asemdndtor s-a intAmplat 9i cu Aaron.CAnd Core gi alte cAteva cdpetenii ale poporuluiisraelit s-au ridicat impokiva lui, indoindu-se de

rangul sdu preo,tesc, Dumnezetl, prin minuneatoiagului care a dat vlistare, l-a ardtat mai str5-lucitor gi mai sldvit.

Si ne amintim acum gi de cei trei tineri. incazul lor diavolul gi-a luat leclia sa obiqnuitd,prin care niciodatd nu se invald minte. Ce i se

tntAmpli? MijJoacele pe care le folosegte pentrua-irdzboi pe credincioqi, tn cele din urmd se in-torc Ai-l lovesc chiar pe el, zdddrnicindu-i puteri-le. Asta, binein,teles, nu se face pentru cH o vreael, ci intrucAt Preainleleptul Dumnezeu conducelucrurile astfel lncdt uneltirile qi armele lui sd se

intoarcd impotriva sa. Vicleanul i-a vArAt agadar

in minte acelui tiran, Nabucodonosor, gAndul sd

nu le taie capetele sfinfilor, gi nici sd-i arunce lahare, ci sd-i ardi in fldcdri. De ce? Ca sd nu rd-mAnd nimic din moagtele 1or, ca trupurile lor sd

dispar6, ca cenuga oaselor lor sd se amestece cu

Voile lui Dumnezeu

cenuga lemnelor. insd Dumnezeu afolosit acestmijloc pentru a birui lipsa de evlavie gi a nimiciidolatria. Astfel a fdcut ca flScdrile sd nu se atingdde trupurile lor, inv5fAndu-i pe barbari cd focul,care fusese indurnnezeitin pdrfile ltdsdritului, se

teme nu numai de Dumnezeu, ci gi de robii Lui.

Pe timpul prigoanelor, iardgi, ce s-a intAm-plat? Prigonitorii s-au aruncat cu furie oarbd im-potriva creqtinilor. $i totuqi, toatd ura lor, toatduneltirea, toatd sdlbdticia au pierit mai ugor decAto pdnzi de pdianjen, s-au destrdmat rnai repededecAt furnul, s-au lmprdgtiat mai degrabd decAtpraful. Prigoana lor impotriva cregtinilor a avutcarezultat vddirea unei intregi cete de mucenici.Astfel Biserica s-a imbogdfit cu aceste comori viigi nemuritoare care, nu numai in timpul vietii lorsfinte, ci qi dupd adormirea 1or, ne-au ddruit tu-turor din belgug atdtea binefaceri ceregti.

Dumnezeu igi aratl puterea Sa indeosebiatunci cAnd vrdjmagii credincioqilor Lui robi se

inmultesc.Astfel, in generafia noastrd, cAnd pe tron a

urcat nelegiuitul Iulian (361.-363), cel ce i-a intre-cut pe toli ceilalli in necuviinfd, s-au ardtat sem-ne multe gi ciudate.

Mai intAi de toate, indatd ce a urcat pe tron,in cetdfi s-a fdcut foamete mare. inceput rdu alunui lmpdrat rdu.

Sfrntul Ioan Guri deAur

Mai tArziu, cAnd a dat. porunce sd se rezi-deasci templul iudaic din Ierusalim, pentru a se

tdgidui prorocirea lui Hristos, acesta a fost cu-prins de fldcdri de la temelii gi i-a fdcut pe meq-

teri s-o ia la fug5. in felul acesta planul siu a fostzHdHrnicit.

CAnd iardgi, vistierul gi unchiul sdu - Iulianse numea gi acesta din urmd - au cutezat sb pdn-gdreascd sfintele vase ale cregtinilor, au fost pe-depsili pilduitor de Dumnezeu: trupul vistieru-lui s-a umplut de rdni qi viermi, iar mdruntaieleunchiului sdu au fost scoase afard. Aqa au muritamAndoi. infricogitoare morfi!

in fine, in unele locuri, unde se aducea jertfdidolilor, izvoarele au secat. incd un sefiln dum-nezeiesc. Dumnezeu obignuieqte sd acfioneze infelul acesta in imprejurdri deosebite. CAnd relelese inmulfesc, cdnd fdridelegea se intinde, cdndrobii Lui sunt chinuifi, atunci igi aratd marea Sa

putere.

Nu voi uita sd amintesc Ai de o altd inle-leaptd dar obignuitd pedagogie a lui Dumnezeu:Cdnd intdmpindmviclenii qi $eutd'i, nu intervi-ne indatd pentru a ne ajuta, ci mai intdi ne lasd

sH ne chinuim un timp gi mai tdtziu sdvdrgegte

minunea. De ce face aqa? Ca sd ne fereascd denerecunostinld gi nemulpmire. De obicei noi,oamenii, imediat ce iegim din necazuri, uitdmgi de amdrdciunea lor gi de Dumnezeu Care ne

Voile lui Dumnezeu

izbivegte de ele. De multe ori, iardgi, credern cdsinguri am reugit s5 scdpdrn de nenorocirile careau dat peste noi. Agadar de aceea Dumnezeu in-gdduie ca mai intAi sd ne loveascd incercdrile gi

mai tArziu vine sd ne salveze.De pildd, cAnd filistenii i-au amenintat pe

israelifi gi Goliat i-a infricogat, Dumnezeu a pl5-nuit si-l arunce in luptd pe David gi s6-l arate bi-ruitor. N-a fdptuit insd de la inceput planul sdu.A ldsat mai intdi sd se scurgd patruzeci de zile.in toatd perioada aceasta uriagul barbar huleabatjocorea qi-i provoca pe evrei, care incremeni-serd de fricd. Nimeni nu indriznea sd se batd cuingrozitorul adversar. Toli au dezndddjduit pen-tru izbdvirea 1or. $i nurnai atunci cdnd gi-au datseama de neputinla lor gi au crezut cd vor pie-ri, Dumnezeu i-a ddruit lui David acea i.zbAnddminunatd qi nesperath. Cumplitul Goliat a fostomorAt 9i filistenii au fost ruginafi.

in situalii de crizd,, noi obignuim sd gAndimomenegte gi sd facem socoteli superficiale. Agade pild6, spunem: ,,Dacd. duqmanii ne vor atacaprin surprindere gi armata noastrd nu este gatasd se apere, ce se va intAmpla? Ne vor face pe tofirobi gi vor distruge lara noastrd". Dar ce crezi?Pentru cd tu nu-l poli birui pe dugman nu-l vaputea birui nici Dumnezeu? Pentru cd tu nu eqti,,pretutindeni prezent" nici Durnnezeu nu este?Sau nu cumva la Ddnsul unele sunt cu putin,td gi

Sfhntul loan Guri deAur

altele nu? Marea Rogie, deq|lipsiti de suflare, s-a

supus voii Domnului 9i ia lnghifit pe egipteni.Pegtii, degi lipsifi de minte, s-au supus gi ei voiiDomnului gi s-au l6sat pringi tn plasele aposto-lului Petru. $i un tnger, cAnd primegte poruncdde la Domnul, ii poate nimici pe toli vrdjmaqiiadeviratei credinfe. Nu s-a intAmplat aga in vre-mea prorocului Isaia?

Un canaanit era tare mAndru de el" Credeacd este un foarte important general. Md refer laSisara, despre care vorbegte gi psalmistuI: Fd-le

lor (Doamne, vr5jmagilor Tdi) ca lui Madian qi luiSisara Ei ca lui Laain la rAuI Chigon (Psalmi 82,9).Iavin era impdraful cananeenilor, iar Sisara cd-

petenia ogtilor. trsraelifii, vdzilnd cele noud sutede care de fier gi pe nenumdrafii ostagi ai lui Si-sara, s-au infricogat. Atunci iubitorul de oameniDumnezeu a vorbit prin gura unei prorocife, De-bora, care a chernat-o pe cdpetenia israeli,tilor gii-a spus: ,,Nu te teme! Dumnezeu !i-l va da inmAinile tale pe Sisara. Izbdnda insi, va fi a uneifemei. Da, o femeie il va nimici". $i intr-adevdr,l-a omordt Iaela. Vezi cum a fost pedepsit pentrum6ndria lui? A fost ucis, qi incd de mAnd feme-iasc6. Dumnezeu l-a legatcu legdturile somnuluigr, pe cdnd era adormit, Iaela i-a infipt un ldrugin tAmpld!

CAnd Dumnezeu vrea sd ne ajute, nimicnu-L poate impiedica. E de-ajuns atunci o armda lui Dumnezett, e de-ajuns un om al Lui, e de-

Voile lui Dumnezeu

ajuns doar un semn al Lui, pentru a fi biruifi gicei mai puternici vrdjmagi.

Noi sd ne rugdm la Hristos, zicilnd:,,Doam-ne, spune un cuvAnt gi vrdjmagii Tei se vor im-prdgtia. Spune un cuvAnt gi cetatea Ta se va iz-bdvi. Spune un cuvdnt gi poporul Tdu va birui".Sd-I spurrem la fel ca David: Iatd, ardjmaqiiTdi au

fremdtat Ei cei ce Te urdsc au ridicat capul (Psalmi82,3). $i atunci e de-ajuns o femeie ca laela, unaca Debora sau un.a ca acea necunoscutd care l-alovit cu bolovanul pe impiratul Abimeleh, adu-cAnd izbAnda.

Dumnezeu are multe feluri de leacuri pen-tru mAntuirea noastr6. Fiecdruia ii dd ceea ce arenevoie. Cdci fiecare avem nevoie de un leac. Cinese poate lduda cd are inima curatd? Sau cine ua cute-za sfr spund cd e curat de pdcate? (Pilde 20,9).

Nu existd om fdrd de pdcat. $i dacd-mi veispune cum cutare este drept, este milostiv, esteiubitor de oameni, sunt de acord. Nu se poateinsd si nu fi fdcut vreo gregeald. Ori va fi fostbiruit de slava cea degart6, ori de cArtire, ori dealtceva. Unul face milostenii, dar nu este curat.Altul este curat, dar nu face milostenii. Unulare o virtute, altul altd virtute. Fariseul postea,se rugar nu nedreptdlea pe nimeni, linea legea.lnsd era mdndru. Astfel a fost osAndit de Dom-nul, cdci mAndria il vdtdma mai mult decAt l-ar fivdtdmat toate celelalte pdcate la un loc.