Lucrarea lui care atesti'i 0 persolU{li peste 30 de ani, de "prezent" in fctfa rurale. Nu sunt mulfi sensibilitate pe care gustiene. Continudnd c()ordonate de proband 0 constanta figuri ale interbelice, prin lucrarea de fa!4, 0 Prof. univ. dr. Die t5AlJl:ilS( Asociatiei . Directorul Institutului de ISBN 97.;)-m.1u-'J CORNEL CONSTANTINESCU PROBLEME SOCIOLOGICE ALE EDUCATIEI J Cercetari Tn domeniul orientarii profesionale ....J EDITURA UNIVERSITATII DIN W Z a:: o rarea sA arate cll. educatia are un rol fundamental in emancipareaumana, caci educatia terenul pentru integrarea sociall a individuluL Urrn!rind etapele. dezvoltarii istoriee a conceptillor sociologiei educatiei. Plecand de 1a texte sociologice fundarnentale, autorul ofera 0 foarte rel.ll1itii binevenita sintezii despre direq:i:i1e de investigare a raporturilor dintre educatie lji schimbarile sociale I]i cu1turaJe. fn viziunea autorului, sociologia educatiei presupune analiza educatiei ca sistem proces la mvel macro microsociaL in temeiul acestei premise metodologiee, in lucrare se intreprinde analiza educatiei din cele doul1 perspective. La nivel macrosociologic studiul are in vedere sistemul de inva.tAmint, familia, comumtatea educativa en accent pe actorn sociali a caror actiune devine complementara Cll cele specifiee i fami1iei: organele de stat ale putern locale, mass-media, institutii culturale, unitAti economice, partide politice, biserica, armata. Se face 0 succintii. descriere a componente1or acestor instante de educatie. Analiza macrosocioiogica Ia mvel de proces cuprinde evolutia demografica a populatiei $colare, planificarea inv4t!m8ntului, democratizarea invatfuruintului, informatizarea invatamintului, descentralizarea 6 adtninistrativa a Este, dupil cate noi, prima abordare sociologicli ststemat1Ca tennenii ell acuratetea necesara i potriviti contextului. . Totodat4, ea se impune prin rdportarea demersului teoretic la realitat;i educationale instructive concrete, mai ales la acelea din institutiile Neindoielnic, despre 0 lucrare, de bine elaborata se pot face observatu. De pilda, in cazul de fata am :fi dorit sa fie intreprinsa critica unor teorii despre educatie invatBm8nt - mentionam numai teoriiIe de&--pre societatii, care neaga rolul in societatea actuaIa soo teoriile despre neoinstitutionalism. AI fi fost utiIil 0 succintA descriere a teoriilor postmodemiste care vM in i aite forme de educatie formaia, simple cadre de impact institutIonal. Aceste observatii nu tmpieteazil en nimic valoarea rernarcabilA a lucrarii profesorului Cornel Constantinescu.. PARTEAI PROBLEMEFUNDAMENT ALE $1 RAMURI SPECIALIZATE ALE SOCIOLOGIEI -" ," 9 g educatiei, ca ramura a sociologiei, este fundamentatli, teoretic metodologic, pe ansamblul conceptual al sociologiei, ca tllnfA globall1 a structurii dinamicii societi1pi. Sociologia este societlitilor modeme contemporane" care are ca obiect de studiu specific "totalitatea structuratii i dinamici a relat;iilor sociale". Raportabili la domeniul sociownne, sociologia analizeazli, pe de 0 parte, societatea, in general. din perspectiva dimensiunilor sale globale, fundamentale, . care vizeaz! functionalitatea structuralitatea vietH sociale in ansamblul san. Pe de alta parte, ea anaIi7..eaza principalele manifestru:i ale vietti sociale " (economice, politice, juridice, culturale, pedagogice, religioaSc etc.) abordabile la nivel de sistem, in sens macrostructural microstructural (vezi Sociologie.lndrumar teoretic practic, coordonator, loan Dragan, 1985; Sociologie, Constantin Schifimet, 1999, Socio[ogie generalii, roan MihAilescu, ,,000, Sociologie, manual pentru clasa a XT-a, coordonator ClUiilin Zamfir Septimiu Che1cca, 2001). Aceastii tilnta apare in "'pectului social (reh$ile statusuri, roluri variabile direct observabile proprii grupulni restrans care are: etc.) cu aspectul psihologic (resursele cognitive, afectiv-motivatiooale,a) un set de scopuri obiective generale specifice, volitive/aetionale, caracteriaIe, creative; aptitudinale-atitudinale etc.).operationalizabile in tirop spatiu; c) organizarea formala care angajeazil. existenta: profesoruJui_b) 0 anumitli. mWime (mtre 2-3 - 40-50 membri) care permite . diriginte, conducMor al clasei, coordonator al colectivului didactiC',funct;ionarea sociopedagogica: a grupuIui; 219 218 raporturilor constante, reglementate extern intern intre diriginte elevi intre elevi; Prograrnului de activitate obligatorili nrofe.Qfl,.,; la SCopuri de asistent! realizabil in plan didactic extradidactic, in mediu! l}i d) proiectarea acpunilor in C01'ldipile lnvaliirii psihosociale compOI'tamentelor adecvate tipului de personalitate defmit idealului eduCl$ei, in perspectiva modelului cultural al postindustriale, informatizate. Clasa de elevi apare astfel ca un grup educational individualizat prin unnatoarele note caracteristice (idem, vezi pag.!3's-1's I): proiectarea finalitAliIor in contextul avans1:lrii unor prescriptive stabilite la nivel de politica deciz.ionali situati in afara colectivului (conducerea. . colar/casa corpuJui didactic, centnif de psihopedagogica" Ministeml !nvatamantulw), scopuri interiorizate treptat la nivelul interac(:iunii educatori-educap, prin ac(:iuni formate nOnformale intluente informale; sustinerea finalitli(:ilorlscopurilor la nivelul motivational optim necesar pentru eficientizarea social& a actiunlJOr proiectate pentru asigurarea securitatii psihice a autorilor acestora (in primul rand a elevilor dar a profesoriIor); organizarea activiUl.tilor in conformitate cu 0 anumita structura de roluri (de conducere, de execupe, de rei ape, de transmitere, de tranzacpe etc.) investite ca "modele de conduiUl. dependentc de sfatusu1 elevului" de resursele acestuia experiente anterioarc, dezvoltarealintelectuaIa, sociomoralii, sociabiIitate, "imaginea sa despre grup i despre membrii acestuia", etc.); valorificarea stiIuriIor de conducere (normativ, personal,' tranzacponaI; autoritar, permisiv, democratic) in direc(:ia eficientizarii comportamentului colectiv!ji individual, in situa(:ii de 220 actiune de interac(:iune evaluabile in termeni de cultura organizationalli; asigurarea coeziunii interne concepuUI. ca strategie de funcponare . a grupului educaJional care vizeazlt unitatea integrarea membrilor; capacitatea de satisfacere a problemelor specifice varstei 'i de cooperare in condi1ii de competitivitate; deschiderea futii de resursele formative nonformale fJi infonnale care vi$. colectivului; consolidarea rolului projesoru/ui-diriginte, de conducator coordonator al grupului educa:tional. realizabiI in func(:ie de dimensiunea static! (situapa la un anwnit moment dat) dinarnica (sesizarea tendintelor de evolu(:ie fJi a Hnllior de perspectiva necesare) a acestuia; perfectionarea permanenta a core1.atiei ftmcponale projesoT-e/ev in condi(:ii de comunicare de intercomunicare fonnativa ModeluJ c:oqumitar permite analiza cJasei de elevi din perspecttva raporturi/or de democrape directa exprimate in practica Icoiara la nivelul grupului educaponal de rejerin (vezi RueffEscoubes, J997). C/asa de elevi oferii un cadru special de socializare CQre poale evo/ua in masura responsabilizarii tuturor membrilor coleetivului . , conceput ca grup educafional. Socializarea e/evu/ui presupune infondvalorificdrtd viziunea psihosociala Ii pedagogica propusd de Jean Piaget - trecerea de fa egocentrismul infantil la cooperare n. Aceasta solicitii reproiectarea clasei ca "un dispozittv de exprimare co/eetivd a elevilor" care sunt ptqi in situafia de a invafO in mod progresiv conduitele socializate, neg/ijate sou insuficient cultivate Ja nivelul leolii, in general 221 tuluror contribuind la [ormarea microgupwilor de Prin valorijicarea deplinr'i a juncpilor structuri/or sale specijice sprijin la cererea elevilor. 'in general, a elevilor-problemA, in moo specialde elevi asigurii: (idem, veri pag.43). De aid consecintele pozitive obiectivate in plan a) recunoWlterea efectiva a dreptului de exprimare a1 eIevilor tn legMurll ell problemele care apar la nivelul vietii lor colare prin:a) concenttar psihosocialfl a elevilor in raport eu stalusu/ cu eacxtra$colare; "Tearea eadrului fonnal 1$1 nonfonnal de exprimare adaptabil la cerintc1e psihosocialc ale fiecarui elev in conditii de grup, microgrup in mod mdividual; c) angajarea exprimaru in direclia elevilor-lYlii in contextul Taporturilor lor intra interindividuale; d) deplasarea exprimm-ii in afara in directia colegilor a profesorilor care actioneazain merliu Ia nivelul unor "parteneri institulionali"; c) perfectionarea continuA a exprimarii 'in termeni de comunicare i de intercomunicare (idem, vezi pag.30). Realizarea aces tor obief..:tive pennite trnnsfonnarea c1asei de elevi intr-un grup educap.onal-comunitar caracrerizat prin unnatoarele capacillip de: expresie (derulatA fwie prin trecerea de Ia exprimarea individualil; spontlmii Ia cea colectiva, elaborata); comunicare ejicientli cu echipa didacticii (derulatli f'azic prin trecerea de la exprimarea dirijata la cea coparticipafiva); comportare psihosocialii autodirijatii in .raport eu reacliile mediului in general, ale echipei dldactice, In mod special fazic, prin trecerea de la: raspunsul mediatfde profesorul-diriginte, profesonil-consi1ier; clasei etc. la raspunsul colectiv responsabil, operalicnalizat in plan mdividual la nivel de microgrupuri). ea grup educationalcornunitar, clasa de elevi contribuie la "schimbarea vocabularului devalorizant (n.n. prin aceasta defilvorizanl) al profesorilor i 111 imbunatatITea climatului colectiv care evolueaza 1n 222 rolurile lor, b) adaptarea opt:iJnA 1a regulile "jocului colectiv"; c) stimularea initiativelor individuaIe de microgrup; d) descoperirealinteriorizarea valorilor specifice rnediului (vezi reJatiile en profesorul-dlriginte, en profesorii c1asei. en directorii en profesorii-consilieri etc.); e) JDOtivarea pentrU activitatea cficientil social care pennite._'efuninarea diminuarea unor tendin\e 'incurajate de specificul viirstei elevilor (negativism, agresivitate, fronda. individualism., izolare, reverie etc.); f) acceptarea autoritai sociaIe in raporturile eu profesorii care definesC obiectivele generalc specifice ale activitalii realizabiUi autonom in plan metodologic, ceea ce angajeaza responsabilitatea fiecmul elev; g) dinami7..area clasei ca grup educaponal deschis la mvel inte:rper.ronal (vezi opiniile, sentlmentele, interesele, atitudinile etc. rnernbrilor clasei) (ve7i regulernentul clasei; raporturile en comunitatea eu comunitatea educativil locala. eu familia, ell al\i agenti sociali etc.). Abordarea comunitarA a clasd elevi pennite aprofundarea uneia din cele "trei misiuni ale - socializarea" care, pe de 0 parte, este "complcmentara indisociabila" 'in raport eu lnvataea iar, pe de alti parte devine din ce in ce mai importanta datoritR faptuhll ca efectele sale, mw putiO vizibile in conditiile devin extrem de 223 grave in perspectiva integrarii sociale profesionaie (vezi violenttd izolarea, ineapacitatea de comunicare i de individualismul etc. - idem., vezi pag.173. Clasa de elevi trebuie sa asigure, astfe1, un cadru educaponat