PROBLEME EXAMEN - ECONOMIA COMERŢULUI

1. Propensiunea consumului si elasticitatea cererii – rezolvat la curs!

2. Aria de atracţie şi migraţia cererii

A. Aria de atracţie comercială a localităţilor;

Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se

prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde:

, prin relaţia:

Problemă: pe traseul dintre Câmpina şi Braşov se poate calcula până unde se prelungeşte aria de atracţie

comercială a fiecăreia dintre cele două localităţi:

Aria de atracţie comercială a localităţii Câmpina se întinde până la 17,47 km (65 km – 47,53 km = 17,47

km), în timp ce aria de atracţie comercială a Braşovului se întinde până la 47,53 km.

Cum distanţa dintre Azuga şi Braşov este de 29 de km, este evident faptul că localitatea Azuga se află în

aria de atracţie comercială a oraşului Braşov.

B. Migraţia cererii

Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri, se

prezintă astfel:

Problemă: Oraşul Urziceni este situată la 58 km de Bucureşti şi are o populaţie de 17707 de locuitori, cu

ajutorul formulei lui Converse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate de locuitorii acestui oraş pe

plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori).

Rezolvare: A = oraşul Bucureşti; Pa = populaţia oraşului Bucureşti;

B = localitatea Urziceni; Pb = populaţia localităţii Urziceni.

Raportul fiind subunitar, înseamnă că cea mai mare parte a cumpărăturilor se vor efectua în localitatea Urziceni

şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile se rezolvă raportul:

deci Ca = 0,52 Cb, iar Ca+Cb = 1

rezultă 0,52Cb + Cb = 1, adică 1,52Cb= 1

Cb =0,658 sau 65,8%, atunci Ca =0,342 sau 34,2%

1

Rezultă că doar 34,2% din totalul valoric al cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor efectua

în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică 65,8% pe plan local.

3. Casele de marcat şi productivitatea muncii

A. Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin

Numărul caselor de marcat se stabileşte conform formulei următoare:

Numărul caselor de marcat =

Unde:

Nc = numărul maxim al clienţilor care se află la un moment dat în magazin;

tm = timpul mediu de servire la casă a unui client;

Dt = durata totală de funcţionare a casei în intervalul de timp.

Problemă: Timpul mediu de servire la casă a unui client este de 12 minute, iar durata totală de funcţionare a

unei case de marcat în intervalul de timp în care funcţionează supermarketul este de 9,5 ore. În cadrul

supermarketului afându-se la un moment dat un număr maxim de 570 de clienţi.

Rezolvare:

Numărul caselor de marcat = (570 x 12 minute)/570 minute = 12 case de marcat (11 case de

marcat, inclusiv o casă specială).

B. Productivitatea muncii în comerţ

Productivitatea muncii: , unde V = volumul vânzărilor de mărfuri,

iar Np = numărul de persoane din cadrul magazinului

Problemă: Să se aprecieze evoluţia productivităţii muncii la o firmă de comerţ cu amănuntul pe baza datelor

din următorul tabel.

Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p

2000 327.731 2 163.865,5

2001 600.663 2 300.331,5

2002 851.022 3 283.674

2003 2.069.848 3 689.949,3

2004 2.621.962 3 873.987,3

4. Balanţa circulaţiei mărfurilor

2

Pornind de la datele din următorul tabel, să se întocmească balanţa circulaţiei mărfurilor pentru

trimestrul următor (trim. IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei, iar viteza de

circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă de trimestrul III.

- mil RON –

Trim Stocuri iniţiale (Si) Intrări (I) Vânzări (D) Stocuri finale (Sf)

III 48 188 180 56

Balanţa circulaţiei mărfurilor

Si + I = D + Sf

Pasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III

Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial

Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade devin stocuri iniţiale pentru perioada următoare.

Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adică stocul iniţial din trim. IV = 56 mil.

Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV

Adică:

Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei mărfurilor

Si + I = D + Sf I = D + Sf – Si

I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.

Balanţa circulaţiei mărfurilor

- mil RON -

5. Preţurile în comerţ

Trim Stocuri iniţiale (Si) Intrări (I) Vânzări (D) Stocuri finale (Sf) Viteza de circulaţie (vz)

III 48 188 180 56 26 zile

IV 56 233 225 64 24 zile

3

1. Un produs parcurge trei stadii în circuitul său de la producător la consumatorul final. Preţul de

cumpărare facturat la producător (PC facturat) şi valoarea adăugată în fiecare din etapele distribuţiei sale (VA)

sunt prezentate în tabelul următor:

- lei -

Stadiul PCfacturat

din care TVA

PCfără TVA VA

PVnegociat

PVfacturat

TVA colectat

TVA de plată

Producător 456 110

Angrosist 60

Detailist 80

Să se determine:

a) preţurile negociate şi preţurile facturate;

b) TVA pe stadii şi TVA cuprins în preţul cu amănuntul.

FORMULE:

4

PRODUCĂTOR

Preţul cu ridicata negociat (PV negociat)

PR negociat = PC fără TVA + VA

Preţul cu ridicata facturat (PV facturat)

PR facturat = PR negociat + TVAcolectat

ANGROSIST

Preţul de gros negociat (PV negociat)

PG negociat = PR negociat + VA

Preţul de gros facturat (PV facturat)

PG facturat = PG negociat + TVAcolectat

DETAILIST

Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)

PA negociat = PG negociat + VA

Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)

PA facturat = PA negociat + TVAcolectat

TVAcolectat = PV fără TVA x cota TVA

TVAcolectat = PV cu TVA

TVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prin

preţul de aprovizionare

REZOLVARE:

▪ PRODUCĂTOR

PV negociat = 367,74 + 110 = 477,74 lei

TVA colectat = lei

PV facturat = 477,74 + 114,65= 592,39 lei

TVA de plată = 114,65 – 88,26 = 26,39 lei

- lei -

Stadiul PCfacturat

din care TVA

PCfără TVA VA

PVnegociat

PVfacturat

TVA colectat

TVA de plată

Producător 456 88,26 367,74 110 477,74 592,39 114,65 26,39

ANGROSIST

Atenţie! Preţul de vânzare al producătorului va deveni preţ de cumpărare pentru angrosist.

PC facturat = PV facturat = 592,39 lei

PV negociat = 477,74 + 60 = 537,74 lei

TVA colectat = lei

PV facturat = 537,74 + 129,06= 666,80 lei

TVA de plată = 129,06 – 114,65 = 14,41 lei

- lei -

Stadiul PCfacturat

din care TVA

PCfără TVA VA

PVnegociat

PVfacturat

TVA colectat

TVA de plată

Producător 456 88,26 367,74 110 477,74 592,39 114,65 26,39

Angrosist 592,39 114,65 477,74 60 537,74 666,80 129,06 14,41

DETAILIST

Atenţie! Preţul de vânzare al angrosistului va deveni preţ de cumpărare pentru detailist.

PV negociat = 537,74 + 80 = 617,74 lei

TVA colectat = lei

PV facturat = 617,74 + 148,26 = 766 lei

TVA de plată = 148,26 – 129,06 = 19,20 lei

PC facturat = PC fără TVA + PC fără TVA x 24%

PC facturat = PC fără TVA x (1 + 0,24)

PC facturat = PC fără TVA x 1,24

PC fără TVA = PC facturat / 1,24

PC fără TVA = lei

TVA = 456 - 367,74 = 88,26 lei

- lei-

Stadiul PCfacturat

din care TVA

PCfără TVA VA

PVnegociat

PVfacturat

TVA colectat

TVA de plată

Producător 456 88,26 367,74 110 477,74 592,39 114,65 26,39

Angrosist 592,39 114,65 477,74 60 537,74 666,80 129,06 14,41

Detailist 666,80 129,06 537,74 80 617,74 766 148,26 19,20

Diferenţa dintre preţul de producător şi preţul de la detailist este de:

766 – 456 = 310 lei (cu TVA)

617,74 – 367,74 = 250 lei (fără TVA)