proba a sesiune iunie var 03 10 iunie (1)

Bucuresti - 1265

LICEUL TEORETIC EUGEN LOVINESCU

Bucuresti - 1265


Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2013 10 iunie

Proba A

Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare.

Adevărul este că tehnica, sub variatele şi nenumăratele ei forme, stăpâneşte

astăzi viaţa noastră până în cele mai mici amănunte. Omul veacului al XX-lea aproape

că nici nu mai poate concepe viaţa fără ajutorul maşinii. Maşina a ajuns să influenţeze

nu numai viaţa noastră materială, ci şi viaţa noastră sufletească.

Faptul acesta nu este primit cu seninătate de toată lumea. Şi istoricii viitorului vor

clasa poate pe oamenii de cultură ai vremii noastre în două tabere vrăjmaşe între ele:

tabăra maşinofobilor şi aceea a maşinofililor, a adversarilor şi a admiratorilor maşinii.

Maşina, spun adversarii ei, după ce a modificat viaţa noastră de toate zilele,

transformându-ne obiceiurile şi apucăturile, ajutându-ne să ne mişcăm şi să lucrăm, să

producem şi să distrugem, să trăim – şi de multe ori să murim – mai sigur şi mai repede,

iată acum că se amestecă şi în viaţa noastră spirituală, în gândurile, în sentimentele, în

gusturile noastre.

Adversarii maşinismului se ridică mai ales împotriva acestei maşinizări a vieţii

noastre interioare. După ei, maşinizarea excesivă este nefirească: ea jertfeşte calitatea

în folosul cantităţii, chibzuinţa şi adâncirea în folosul vitezei şi al perfecţiunii superficiale;

prin ea progresul tehnic este preţuit în dauna culturii spirituale; în sfârşit, maşina, zic ei,

dezumanizează umanitatea.

(Alexandru Philippide, Studii și eseuri )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectele „maşinizării vieţii interioare”? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Vecinul meu ascultă, aşa cum a ascultat fiecare din[tre] noi aceeaşi ridicolă

poveste, din atâtea guri, din atâtea suflete. Mă uit la el. E ceva curios, ceva neaşteptat.

De ce n-are el capacitatea de a înţelege, de a realiza bucuriile din povestea mea, şi

înţelege atât de bine suferinţele de acolo? De ce toate bucuriile altor oameni nu sunt şi

ale noastre şi de ce, în schimb, suferinţele lor sunt atât de mult ale noastre?

Dacă eroul unei cărţi fumează o ţigară bună, eu nu simt nimic. Dar dacă rabdă

de foame, mă doare, mă doare îngrozitor, oricât aş fi eu de sătul. Fiindcă îmi dau seama

că aici stă o suferinţă omenească. O înţeleg perfect, îi ştiu perspectivele, ştiu câtă

mizerie închide în ea. Ba îmi vine să spun că eu, sătulul, sufăr mai mult decât flămândul

de aievea. Cel de acolo suferă de o singură foame, cea a lui, pe când eu sufăr împreună

cu toţi cei care au fost înfometaţi vreodată, sufăr cu tot ce e suferinţă pe pământ.

De ce durerea altora se echivalează, dacă nu chiar se amplifică în noi, în timp ce

bucuria lor e nerealizabilă pentru noi? Ce-mi pasă de fericirea altora? Mă şi doare, îmi

dă un gust amar în gură. Dar cum să nu-mi pese de suferinţa altora? E în mine. Stă aici,

gata să ţâşnească. Mă pândeşte, pe mine ca şi pe ceilalţi.

(Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa de a înțelege bucuriile sau neîmplinirile celor din jur? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


REVISTĂ. Publicaţie cu periodicitate de lungă durată, cel mai adesea lunară sau

trimestrială, de format mic, editată pe hârtie de bună calitate, cu număr mare de pagini,

ilustrată, abordând teme foarte variate şi destinată a fi păstrată în biblioteci, asemenea

cărţilor. Prin conţinutul ei (eseuri, cronici, texte literare originale, recenzii sau reportaje

despre manifestările culturale etc.), se adresează unui public cultivat. Revistele

ştiinţifice, fiecare într-un domeniu determinat, asigură în lumea specialiştilor difuzarea

rezultatelor cercetărilor în ştiinţele exacte, sociale sau umane. Cuvântul s-a popularizat

după apariţia publicaţiei engleze Gentleman’s Magazine , ale cărei rubrici erau variate,

sugerând sensul cuvântului franţuzesc magasin . Revistele din anii 1955–1960 sunt

adesea specializate prin temele abordate şi prin publicul ţintă.

Succedând periodicelor literare publicate în secolul al XVIII-lea, acest tip de

publicaţie apare în Anglia [...]. Franţa cunoaşte cel mai mare procentaj [...] în ceea ce

priveşte presa de divertisment cu 1.400 de exemplare vândute la 1.000 de locuitori. În

fiecare zi, 75,7% dintre francezi citesc cel puţin o revistă. În ultimii zece ani, sectorul

presei de divertisment din Franţa a progresat regulat şi trei trusturi de presă domină

piaţa în termeni de vânzare la bucată: presa de televiziune, care reprezintă 41% din

piaţă în volum, presa feminină, cu aproximativ 26% şi presa de actualitate, cu 18%.

(Dic ţionar de media )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța lecturii revistelor de cultură în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


În 1978 aveam 28 de ani și scriam de puțină vreme proză. Când l-am cunoscut

pe Radu Petrescu, nu-i citisem încă nicio carte. Eram, oricum, prea puțin la curent cu

aspectele prozei noastre contemporane, deși mă cam plistisisem de poezie, mai ales de

propria mea poezie. Știam despre omul Radu Petrescu, omul pe care venisem să-l caut

la București, că e un mare artist și un scriitor dificil, de tipul lui Joyce, care publicase

prima sa carte la vârsta de 40 de ani. Nici nu-mi aduc bine aminte dacă citisem

informațiile astea undeva sau mi le dăduse Horia Bernea, cel care mă îndrumase spre

locuința de pe strada Pitar Moș a prozatorului. E adevărat, cumpărasem la apariție

Ocheanul întors , dar până a-l cunoaște pe autor mi-a lipsit imboldul să deschid

volumul. De unde să știu eu atunci că primele două cărți ale viitorului meu prieten mă

așteptau și ele acasă […]? În vacanțele mari din ’79 și ’80, în două raiduri atente și

răbdătoare, am descoperit, rătăcite printre broșuri inutile, mai întâi Prozele și apoi Matei Iliescu . Nu putea

fi vorba numai de un simplu dar pe care mi-l făcea întâmplarea. Doar cele două capodopere mă

așteptaseră răbdătoare atâția ani!

(Gheorghe Crăciun, În căutarea referin ței)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța întâlnirilor cu scriitorii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Veneţia s-a dezvoltat şi a prosperat numai datorită navigaţiei şi comerţului.

De la sfâşitul secolului al IX-lea, fără a ţine seama de considerente de religie şi

gândindu-se exclusiv la profit, veneţienii au întreţinut relaţii comerciale foarte active cu

lumea islamică, furnizându-i mărfurile cele mai solicitate: lemn de construcţie a navelor,

fier pentru fabricarea armelor şi sclavi procuraţi din apropiatele regiuni slave. Mai

intense, erau, fireşte, relaţiile cu Bizanţul. [...]

Prin poziţia sa geografică, Veneţia avea cele mai propice condiţii pentru comerţ.

Nu depindea, ca celelate oraşe de pe continent, de vastele proprietăţi funciare. Barcagiii

cei mai modeşti din lagună exportau pe arterele fluviale un produs local foarte căutat:

sarea marină. Cum terenurile agricole lipseau, nici iobăgia – în vigoare în tot restul

continentului – aici nu era cunoscută. Veneţia va rămâne şi pe mai departe un oraş de

marinari, de negustori şi de meşteşugari. – Dar, pe lângă condiţiile favorabile, Veneţia

avea şi o adevărată vocaţie pentru comerţ. De pildă: pentru a ţine o evidenţă contabilă a

transporturilor şi pentru atât de necesara corespondenţă comercială, fiecare corabie care

pornea în cursă lungă avea la bord şi o persoană calificată pentru a efectua aceste operaţii.

(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii şi civiliza ţiei, 2) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei unui oraș renumit? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Există însă şi o situaţie când argumentatorul utilizează tehnici de argumentare

adecvate, însă enunţuri cu valabilitate locală sau individuală prezentate ca fiind general-valabile

pentru auditorul implicat în dialog. În acest caz, argumentatorul urmăreşte persuasiunea

auditoriului său.

Persuasiunea (acţiunea de a persuada) înseamnă a determina pe cineva să

acţioneze în sensul dorit, bineînţeles în urma argumentării. Aici putem vorbi despre

tehnici de influenţare care vizează dimensiunea emoţională, imaginaţia, sugestia şi pare

a avea ca scop adeziunea liberă a interlocutorului, aşa cum sugerează chiar originea

cuvântului […]. Deci „a persuada” înseamnă mai mult decât „a convinge”, fiindcă se

adaugă şi obţinerea forţei necesare trecerii la acţiune.

Persuasiunea este determinată mai mult de atitudinea interlocutorilor faţă de

valabilitatea argumentelor şi de legătura lor cu teza susţinută.

Aşadar, persuasiunea nu este o limită (cu atât mai puţin o eroare) a actului de

argumentare, ci, dimpotrivă, există numeroase situaţii argumentative când este dificil să

găseşti temeiuri care să fie acceptate de auditoriu şi ale căror legături cu teza să fie

unanim recunoscute. Disputele argumentative cele mai animate se poartă în legătură cu

temeiurile şi tezele care lasă loc construcţiilor alternative, prin susţinerea sau

respingerea tezei şi susţinerea tezei opuse.

(Aurel M. Cazacu, Teoria argument ării ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii tehnicilor argumentative în viaţa cotidiană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Dansurile şi obiceiurile rituale au adus muzica în perimetrul vieţii omeneşti, la

originile civilizaţiei. În joc, în marş, în gestul repetat. […]

Muzica se pare că a fost printre cele dintâi arte, iar mişcarea, ritmul – esenţa ei. Ar

putea cineva concepe muzica, dansul, fără ritm? Sau poezia? Viaţa noastră însăşi, în

totul – organism în efort sau repaus – are un anume ritm şi pentru fiecare om, altul.

Fără ritm, fără melodie, mişcarea nu are linie, frumuseţe, sens. Ea este stângace,

greoaie. Ritmul dă armonie, fineţe, stil. S-a spus de către esteticieni că ritmul este sufletul

muzicii, al dansului şi al poeziei. Iar noi vom adăuga, cu convingere: şi esenţa sportului.

Cândva, indigenii unor îndepărtate insule munceau în ritmul bătăilor din palme

(astăzi atât de asemănătoare cu aplauzele spectatorilor). Dansurile celebrau evenimente

cu totul deosebite ale tribului, plecarea la vânătoare sau război, bogăţia recoltei, puterea

zeilor, a soarelui şi a morţii. [...]

Sunete primitive, ca cele obţinute la tobă sau darabană, sunt evidenţiate doar de

gestică. Din fluier ies sunete purtate de respiraţie. Cu clopoţei, castaniete, fluieraşe,

ocarine, gonguri, talgere, tălăngi, cavale, buciume – mişcarea staccato devine

transparentă, lăsând să apară melodia din tumultul paşilor.

(Victor Bănciulescu, Virgil Ludu, Sport şi art ă) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul muzicii/dansului în formarea adolescenților/tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Despărţirea în silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidenţă structura

lor silabic ă şi, în cazul poeziei, metrica bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei şi

se foloseşte în unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadat ă, cu o anumită

valoare stilistic ă.

Ortografia este interesată însă mai ales de desp ărţirea la cap ăt de rând , care

nu coincide totdeauna cu desp ărţirea în silabe a cuvintelor. Când la sfâr şitul unui rând

dintr-un text nu mai încape în întregime un cuvânt , un grup de cuvinte care formează o

unitate sau o abreviere , elementele în această situaţie pot fi trecute integral pe rândul

următor sau, în unele situaţii, pot fi despărţite de la un rând la altul. În cazul grupurilor

de cuvinte , despărţirea se face cu ajutorul blancului, iar în cazul cuvintelor – cu

ajutorul cratimei.

Scopul principal al despărţirii la capăt de rând este de a face economie de

spaţiu faţă de trecerea integrală pe rândul următor (şi, totodată, de a păstra o dispunere

unitară a textului pe spaţiul rândurilor), de aceea despărţirea nu are rost dacă este

neeconomic ă. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la dificult ăţi de în ţelegere şi să

fie neelegant ă.

(***, Dic ționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a cunoaşte normele actuale ale limbii române? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Încet, încet, dobândisem dreptul de a citi și noaptea. Aveam o masă de lucru și o

lampă cu abajur, dar pentru că tot îmi lăcrimau ochii și niciodată nu-mi găseam ochelarii

care să-mi convină, tata îmi cumpărase un bec albastru. Cineva îmi spusese că lumina

albastră nu obosește ochii. La început, lumina era atât de sumbră, încât după o jumătate

de ceas mi se împăienjeneau ochii și începeam să lăcrimez. Dar cu timpul becul se

decolora și lumina devenea suportabilă. Aveam dreptul să citesc până la 11 noaptea,

dar, de câte ori venea să-mi stingă lampa, tata mă găsea lucrând la vreo problemă de

matematică sau scriindu-mi tema pentru a doua zi, căci mă apucasem de lecții doar cu

câteva minute înainte de 11. Așa că trebuia să-mi îngăduie încă o jumătate de ceas. Dar

ades nu se mai urca să verifice dacă m-am culcat, și atunci continuam să citesc până

mă săturam.

(Mircea Eliade, Memorii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre lectură ca modalitate de a-ți petrece timpul liber? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Petrolul este un amestec natural, lichid, uleios și inflamabil de hidrocarburi

gazoase și solide, dizolvate în hidrocarburi lichide, formând soluții sau suspensii coloidale.

În legătură cu originea lui s-au emis două ipoteze, respectiv ipoteza originii

minerale și ipoteza originii organice.

Ipoteza originii minerale se bazează pe faptul că s-a reușit obținerea în laborator

a unor hidrocarburi corespunzătoare din petrol, prin sinteze minerale. […] În primul rând,

toate aceste sinteze presupun, în general, temperaturi și presiuni foarte ridicate, ceea ce

în scoarța terestră se pot realiza numai la adâncimi foarte mari, unde se întâlnesc în

exclusivitate roci eruptive și metamorfice. Or, în astfel de roci, dacă apar urme de petrol

sau acumulări foarte restrânse, ele sunt extrem de rare și se datorează unor procese de

migrare a acestora într-un sedimentar învecinat. În al doilea rând, temperaturile ridicate

care pot asigura sintezele minerale nu motivează prezența în petrol a unor compuși

organici derivați […].

Ipoteza originii organice este susținută atât de rezultatele experimentale, cât și

de faptele geologice observate în natură.

(Nicolae Raboca, Nicolae Ciangă, Alexandru Păcurar, Geografia economic ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii resurselor naturale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Constantin Vodă Mavrocordat le cere „judecătorilor” alcătuirea de condici în care

toate pricinile să fie trecute de către un logofeţel special plătit pentru această slujbă.

Alexandru Vodă Ipsilanti reia această obligativitate pentru fiecare dregător care se

bucura şi de atribute judecătoreşti. Chiar şi Condica Pravilniceasc ă pune accent atât

pe necesitatea actelor scrise, cât şi pe obligaţia posesorilor de a le autentifica. Fiecare

judeţ ar trebui să aibă un logofăt şi o condică în care să se treacă cărţile de judecată şi

toate actele de proprietate ale moşiilor din regiunea respectivă. Originalele aparţin

proprietarilor, dar ei sunt sfătuiţi să-şi autentifice actele cu semnătura şi sigiliul autorităţii

locale. În ciuda acestor porunci domneşti reiterate aproape cu fiecare domnie, aplicarea

măsurii ţine mai degrabă de hazard, decât de conştiinţa slujbaşilor care au datoria de a

pune în aplicare un ordin. Condicile au o importantă funcţie socială şi juridică: constituie

o dovadă a activităţii prestate, păstrează procesele judecate, devin o probă şi un punct

de plecare în reluarea litigiului, joacă rol de manual de care judecătorul se serveşte dacă

judecă un caz asemănător. Eficienţa existenţei unor astfel de condici este conştientizată

de judecători prin folosirea lor, ori de câte ori se iveşte prilejul.

(Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, În şalvari şi cu i şlic ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul justiției în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Ameliorarea comunicării intrafamiliale, așa încât să devină satisfăcătoare și

securizantă pentru nevoile tuturor membrilor familiei constituie un obiectiv central al

terapiilor familiale. În cadrul practicării acestor terapii este necesar ca terapeutul să fie

preocupat și de propriul mod de comunicare cu clienții, întrucât poate emite el însuși,

inconștient, duble mesaje. Modul în care membrii familiei se aranjează între ei în spațiul

terapeutic [...] reflectă considerabil gradul de încordare sau relaxare, calitatea și

intensitatea stărilor lor emoționale, natura comunicărilor. […]

În toate societățile au existat și vor exista legături între părinți și copii, mamele se

ocupă în special de copii la vârste mici, în toate societățile copiii vor considera părinții

responsabili de necesitățile, reușitele și insuccesele lor. Relațiile dintre părinți și copii

presupun un mecanism deosebit, filtrat social, ele au la bază statuarea comunicării în

care se realizează un model, un patern de conduită. În cadrul acestor relații părinții

încearcă și de multe ori mulți dintre ei reușesc să socializeze copiii, contribuie la

modificarea și perfecționarea stilului de interrelaționare din copilărie, ambele părți ale

ecuației au nevoie de deprinderi, abilități sociale pentru facilitatea intercomunicării.

(Anuarul Colegiului Na țional de Informatic ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța comunicării în cadrul familiei de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Omul tânăr vine la Şcoală şi spune: „Nu pot citi până la capăt Critica ra ţiunii

pure . Am început-o de mai multe ori, cu comentarii, interpretări şi exegeze – dar nu pot

s-o citesc.”

De ce s-o facă? N-are decât să arunce pe Kant. Ce să citească? Ce-i place.

Nu citi ce nu- ţi place . Filozofia e liberă de obligaţii. Frumuseţea ei e că se poate

începe de oriunde. Nu e o ştiinţă şi n-are nici măcar o definiţie. Îţi place Descartes?

Începe cu Descartes. Te pasionează problema devenirii? Începe cu ea. Dar să ştii că

începi . Ce e filozofia, asta ai s-o înveţi pe drum. Căci pleci acum, pleci spre o lume pe

care o poţi găsi de oriunde ai pleca. Nu există cale regală pentru matematici, spune

Euclid unui rege; dar tocmai că există, şi pentru matematici şi pentru ştiinţă: e calea

regală a raţiunii, calea logicităţii. Nu se poate învăţa matematica decât într-un fel, iar

asta înseamnă cale regală. Dar filozofia n-are aşa ceva. Ea se poate învăţa de oriunde,

căci n-are calea regală a raţiunii, ci căile neştiute ale inimii.

De aceea nu veni aci fără dragoste. […] fără dragoste nu face nimeni cultură, şi

în orice caz filozofie.

(Constantin Noica, Jurnal filozofic ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre avantajele lecturii unor lucrări filosofice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Există, probabil, puține „instincte” mai vechi și mai fundamental umane decât

acela de a povesti. Omul este un animal care povestește și singurul domesticit cu

ajutorul povestirilor. Un cuvânt, repetat, ajunge ca să dresezi un câine sau un cal. Ca să

se lase vrăjit, omului îi trebuie un miez epic, relatarea unei întâmplări, o povestire.

Dintotdeauna i-a plăcut să spună sau să asculte povestiri. Miturile și basmele arhaice

sunt în fond niște povestiri, unde înlănțuirea de fapte joacă un rol mai mare decât

fantasticul, decât povestea. În trecutul imemorial, bărbații întorși de la vânătoare, de la

pescuit sau din războaie, cu armele și animalele lor, povesteau lucruri la fel de minunate

ca acelea pe care le ascultau din gura femeilor, care-i așteptaseră strânse în jurul

focurilor, ținându-și copiii în preajmă și pregătind bucatele. [...] Cu toții aveau în

permanență ceva de povestit. Copilăria omenirii se pierde în noaptea povestirilor,

paradis uitat al speciei noastre. [...]

Povestirea presupune un lucru foarte simplu: un om istorisește o întâmplare

reală sau imaginară, pe care alți oameni o ascultă. Aceasta este situația originară. Unul

povestește pentru mai mulți. Niciodată invers. Totdeauna povestitorul este singur, iar

ascultătorii mai mulți.

(Nicolae Manolescu, Lectura pe în țelesul tuturor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre calitățile pe care trebuie să le dovedească un bun povestitor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


— Care sunt cele trei lucruri pe care le-ai lua cu tine dac ă ai pleca departe?

— Era o vreme când știam precis că aș fi luat cu mine o carte [...], o pereche de

ciorapi macedonești și o icoană pe care ai mei au adus-o din Grecia. Dar acum, mai

nou, simt că dacă aș pleca o vreme undeva, aș merge cu mâinile în buzunar, n-aș mai

lua nimic.

— De ce-ți place s ă aranjezi obiectele?

— Îmi place enorm, pentru că simt la obiecte așa o mare neputință de a se mișca

singure, încât am ajuns la concluzia că nouă ne revine obligația să le ducem dintr-un loc

în altul, să le punem împreună și să le ajutăm. De pildă, floarea-soarelui se întoarce

după soare, îi convine, ea poate. Obiectele nu se pot întoarce după noi.

— Ce înseamn ă timpul pentru tine?

Timpul e ceva de care mi-e groaznic de frică și nu știu de unde să-l apuc. Cel

mai simplu pentru oameni este să opereze cu timpul, îl mărunțesc, îl măsoară și după

asta se orientează. [...] Cabinetul „Timpul”, de la Muzeul Țăranului Român, l-am făcut ca

pe un avertisment pentru ceilalți oameni. Cabinetul acesta are rolul de a-i trage pe

oameni de mânecă și de a le spune „fiți atenți că trăiți în timp, că el este ritmat de

sărbători și dacă nu mai țineți sărbătorile atunci începe să se tulbure totul [...].”

(Irina Nicolau, descusut ă în 1998 de Mihaela Șchiopu , în Viața româneasc ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre valoarea timpului destinat celebrării sărbătorilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Pentru cea mai mare parte a secolului XX, fotografia – cu excepția câtorva artiști

– a reprezentat atât un mijoc de documentare, cât și unul de propagandă. Spre

deosebire de literatură, care n-a fost și n-a putut fi niciodată realistă, așa cum rareori a

pretins a fi, fotografia a reprezentat un mediu confortabil pentru majoritatea oamenilor,

de la persoanele obișnuite la istorici. De exemplu, pentru cei interesați de istorie,

singurul echivalent exact la nivelului scrisului erau actele de proprietate, contractele,

tratatele sau legile. Nimeni n-ar putea să se bazeze pe literatură, și nici măcar pe ziare

pentru o reprezentare a realității, cu excepția acelei zone preocupate cu descrierea

opiniilor și emoțiilor umane ce se axează numai pasager pe fapte. În general, oamenii au

acceptat ideea că scrisul denaturează într-un fel sau altul [...] și din aceste cauze,

faptele ce provocau astfel de reacții erau adesea considerate suspecte. Totuși,

fotografia părea în stare a produce atât un efect de realism, cât și emoție. Te poți uita la

un chip care e chiar acolo, exprimând o emoție ce a fost cu adevărat simțită, și nu te

îndoiești dacă chipul respectiv se află chiar acolo în mod real. [...] Fotografia este prin

excelență arta acestui Vis, o artă care, dispensându-se de formă, face posibilă existența

tuturor formelor.

(Andrei Codrescu, Fotografia și visul american , în Viața româneasc ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea artei fotografice în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Ambiția, în general, îmi pare un lucru bun; e impulsul de a te lua la întrecere cu

alții, dar și cu tine însuți. La aspirația de performanță se adaugă în substrat, invincibilă,

cea la imortalitate. Chiar având azi puternic sentimentul masificării și al efemerului la

accelerarea istoriei, tot rămâne imboldul de a ieși la suprafață și a de a plana o clipă-două. Nu

există reușită și progres fără minim de ambiție. Oamenii lipsiți de această calitate cu două tăișuri

– ca celelalte însușiri – mi-au părut întotdeauna suspecți, disimulând rele mai grave. [...]

Primul rezultat, benefic, al practicării discuțiilor e distanța pe care o capeți față de

tine însuți. Când vorbești tare, te și auzi vorbind, te descoperi în propriii tăi ochi, și nu

numai în ochii celorlalți. Numai așa te poți măsura cu cei din jur. Gândirea ne

îmbogățește astfel – și azi căutăm mereu să ne îmbogățim –, se ordonează, devine mai

argumentată și nuanțată. Pe unii, acest proces de creștere îi entuziasmează [...]. A

înțelege și a te defini tot mai bine, a lucra în acest mod asupra ta, nu e oare un fel de a

te salva?

(Ioana Mârzescu, Răzlețe, în Viața româneasc ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre avantajele şi dezavantajele ambiției în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Oportunitățile lumii de azi de a scrie și citi s-au înmulțit incredibil, au părăsit

suportul tradițional al hârtiei, proliferând incontrolabil pe mărfuri de larg consum și

mijloace de transport în comun, pe automobile de firmă și personale, pe burtierele

popularelor emisiuni tv, pe ecrane de calculatoare, laptopuri și telefoane mobile, pe

ziduri și panouri stradale, pe haine și chiar pe suprafețe neșteptate ale anatomiei

umane. De asemenea, s-au înmulțit prilejurile de a comunica prin scris, pe internet, de la

orice distanță, prin împrăștierea familiei și a comunităților tribale pe suprafața

Pământului. Forumurile articolelor din edițiile on-line ale cotidianelor, televiziunilor și

radiourilor, cât și puzderia de publicații virtuale, de reviste on-line, site-uri, bloguri și e-mailuri

zilnice, individualizate, democratizează scrisul, aducându-l la același nivel de notorietate

folclorică al oralității mioritice [...]. În acest context, am început să scriu literatură pe

internet pentru familia mea din Europa și America, dar și literatură de apartament pentru

prilejuri preaomenești ale familiei de acasă. Cititorul ideal de mâine nu poate fi decât

unul familial, inclusiv aparținând marii familii care începe să devină omenirea

sincronizată și în progresivă omogenizare culturală de azi.

(Ion Zubașcu, Noua ordine a literaturii , în Viața româneasc ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea scrierilor literare întâlnite pe internet? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Și din acel cuibar rottweileresc – rottweilerul care urma să devină al meu a ridicat

privirile, m-a fixat și, vesel, copilăros, a venit spre mine [...]. Conte m-a ales pe mine.

Acum are un an și cinci luni. Învățându-l comenzile, ocupându-mă de el enorm, câte am

învățat eu însămi de la prietenul meu: Conte! Bucură-te de tot ce-ți iese în cale [...]! Nu

rata nicio ocazie să te bucuri și să-ți exprimi bucuria. Fii deschis până la transparență.

Aleargă spre cei dragi [...]. Joacă-te, nu uita să te joci! Nu rata nicio ocazie să tragi un

pui de somn. Întinde-te pe iarba moale; pământul și iarba deasă, de un verde încins, îți

vor da viață, redându-te întreg și curat vieții tale. [...] Minunează-te de fiecare clipă;

poate fi ultima! Dăruiește căldură. Să nu faci economie de tine însăți; [...] când ești

obosit, retrage-te printre ruinele templului care ai fost: fă-te colăcel și respiră, respiră,

respiră. Ai grijă să rămâi viu, să conservi viul din tine. Răsfață-te! Când nu ai cu cine să

te joci și vrei musai să te relaxezi, învârtește-te, ha, ha, ha în jurul cozii. [...] Când ai

nevoie să fii singur, fă-te colăcel, afundă-te în tine, vei descoperi lucruri greu de imaginat.

(Aura Christi, Legea iubirii ... și lec țiile lui Conte , în Viața româneasc ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul prieteniei dintre animale și copii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Era în preajma izbucnirii războiului [...]. Purtam în mine, în noaptea aceea,

apăsarea din casa Blaga, pe care ştiam că o regăsesc îndată în propria noastră casă,

apăsarea pe care bănuiam că o ascund toate casele acelui cartier al defunctei mele

copilării, după ferestrele lor închise şi obloanele lor trase. Bătrânul nostru burg sufla greu

sub opresiunea puterii tiranice. Chiar şi acei puţini dintre noi care s-ar fi putut socoti

protejaţi de primejdiile ce ne ameninţau, cei favorizaţi prin statutul lor de cetăţeni străini,

aparţinând acelui apus al libertăţilor de care ne separa acum cortina de fier lăsată brutal

peste corpul ostenit al Europei, pe lângă alte ziduri de netrecut, nu se mai simţeau

scutiţi, prezervaţi de lovituri subite, din umbră, ci ajungeau să-şi teamă ultimul privilegiu,

acela de a putea oricând trece dincolo de acele ziduri, de a străbate acea cortină şi de a

sufla în voie. Mă întorceam spre casă, în noaptea aceea înstelată, şi mă năpădea din

nou tulburarea de care încercasem după-amiază să fug, căutând un refugiu în casa

Filosofului. Dar nu era niciun adăpost în cetatea cuprinsă de vrăjmaşi. Nimic şi nimeni

nu mai era imun, inviolabil. Iar cei rari ce-şi mai puteau aroga independenţa, libertatea,

aveau să fie siliţi s-o părăsească.

(Nicolae Balotă, Cu Blaga sub cerul înstelat , în Contemporanul. Ideea european ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa evocărilor în cunoaşterea unei personalităţi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


M-ar interesa o carte despre viaţa de zi cu zi a marilor scriitori. Dacă aşa, cu

articole, anchete, interviuri, radio şi TV, călătorii, lecturi publice, târguri de carte,

conferinţe, lansări [...], dacă aşa pot fi şi mari artişti, înseamnă că sunt, chiar sunt, făpturi

ieşite din comun. Pericolul este să se retragă în jurnal. Care e foarte bun, dar nu-i tot ce

pot da. Unde să tot spună cum ar trebui să fie şi nu mai este el.

[...] când ţii jurnal pentru că simţi nevoia s-o faci, este firesc să scrii tot ce te

preocupă şi să spui lucrurile aşa cum le vezi; un asemenea jurnal nu apare, dacă e să

apară, decât după moarte şi este cel mai bogat – nu neapărat şi cel mai bine scris. Dacă

te hotărăşti să-l publici, sau l-ai conceput din capul locului în acest scop este firesc ca la

unele lucruri să renunţi ori să nu le scrii. Nu din nesinceritate/ipocrizie, ci din decenţă. De

asemenea, pentru că atunci îl şi construieşti, cât de cât, ceea ce înseamnă şi să

selectezi. E o încercare oarecum disperată şi cam fără şanse de a scoate jurnalul din

starea lui de minorat. Minor, fie pentru că ce e mai tulburător rămâne nespus, fie, când e

spus, pentru că ai prefera [...] să nu fi citit.

(Livius Ciocârlie, Însemn ări , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa publicării volumelor de jurnale/memorii ale scriitorilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Cu multe decenii în urmă, am apelat la o firmă specializată să-mi trimită un

depanator pentru televizorul meu nou-nouţ. Aruncasem eu însumi o privire în cutia de la

spate şi nu pricepusem nimic. Unde erau lămpile bine ştiute de la aparatele de radio

Telefunken sau de la televizoarele ruseşti Rubin? Locul li-l luaseră nişte circuite

integrate (abia mai târziu le-am aflat numele), care mi s-au părut ilizibile. Depanatorul,

un tânăr de vreo 25 de ani, nu-mi inspira nicio încredere. A scos dintr-o geantă murdară

şi uzată un fel de cleşte dublu încărcat electric, pe care l-a prins de două plăcuţe

metalice. S-au aprins toate ledurile, în afară de unul, pe care tânărul l-a desprins din

priza lui minusculă şi l-a înlocuit cu altul care a clipit numaidecât. A pus la loc capacul de

la spate, a dat drumul televizorului şi ecranul s-a luminat dintr-odată. Întâmplarea mi-a

dat de gândit: tehnologia modernă impune, aşadar, un nivel mult mai înalt al

cunoştinţelor decât acela oferit de şcoală în trecut. Ca să poată „citi” măruntaiele unui

televizor, un simplu tehnician trebuie să înveţe astăzi lucruri de care meşterii de ieri nu

aveau nevoie. Optimismul meu incurabil m-a determinat să cred că tineretul de mâine va

fi, cu siguranţă, mai şcolit şi că rezultatul pentru societate va fi o medie culturală

superioară celei actuale.

(Nicolae Manolescu, Fractura , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre ideea de progres din societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


— Petru Cârdu : Cum vă simţiţi ca scriitor român care trăieşte la Chicago şi Paris

şi care nu a vizitat România timp de 42 de ani?

———— Mircea Eliade : Am ajuns la Paris în 1945. Am fost invitat la Chicago în

1956, cu o viză de profesor, şi am rămas. Dar în fiecare an mă întorceam în Europa.

Trăisem un an în Anglia în timpul războiului, am stat patru ani în Portugalia, iar apoi am

ajuns la Paris. În tot acest timp mă simţeam român. Vorbeam româneşte [...]. Scriam

numai în româneşte. Pe de altă parte, mă simţeam tot mai mult altceva, iar acel altceva

a început să crească şi eu am crezut că era viitorul meu – să creez în spiritualitatea

mai multor popoare. Simţeam că pot crea o punte între America şi Europa, fără s-o

părăsesc pe una sau pe cealaltă şi fără s-o glorific pe niciuna: să stau opt-nouă luni în

America şi trei-patru luni în Europa. Mi se părea că în acest fel anticipez o situaţie

culturală. [...] Poate că acest nomadism nu e obligatoriu, însă cred că acel transfer

cultural, acel mod de viaţă, acea apartenenţă la două continente m-au ajutat şi vital, şi

cultural, şi lingvistic; scriam în franceză, apoi am continuat în engleză, şi asta în timp

ce scriam proză în româneşte. Treaba asta mi s-a părut că este un fel de extindere, un

fel de îmbogăţire care face parte din destinul uman, cel puţin aşa cred. Nu e ceva

excepţional, pur şi simplu aşa se întâmplă, aşa s-a întâmplat cu mine.

(Dosar Mircea Eliade , în România literar ă) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre avantajele cunoaşterii mai multor culturi europene? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Gheorghe Zamfir și naiul său rămân în continuare embleme ale spiritualității

românești, ale României profunde; a concertat în Biserica Sfânta Katharina din inima

orașului. [...] Succesul a fost imens, la nivelul publicului local; printre românii sosiți – unii

dintre ei – de la zeci de kilometri distanță. De (multe) decenii Zamfir apare în compania

organistului Nicolae Licareț, un muzician care știe să se retragă lăsând cu discreție loc

de desfășurare partenerului său; știe să-și asume și poziția de protagonist atunci când

prezintă lucrările de orientare neoclasică ale lui George Enescu. Este interesant de

observat perspectiva din care privim performanța Orchestrei Naționale Radio, aici, la

Frankfurt, în marea sală de concerte de la Alte Oper; este astăzi una dintre cele mai

pretențioase săli de concert ale lumii. La nivelul vieții muzicale bucureștene concertul a

fost absolut valabil. Extensia în timp a concertului a fost în parte obositoare. Programul

însuși a etalat valori universale cum este triplul Concert beethovenian; de asemenea,

lucrări enesciene ce aparțin unei spiritualități naționale, precum și altele ce urmează o

orientare prioritar vest-europeană.

(Dumitru Avakian, Zilele culturii române ști la Frankfurt , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Întotdeauna comunicarea a reprezentat o modalitate de persuasiune, prin gest,

cuvânt rostit ori scris sau imagine. Întotdeauna comunicarea afirmă existența unei

entități umane, publice sau private, îi definește identitatea. Îndărătul unei cronici, discurs,

scrisoare, fotografie, pictură, povestire este cineva care încearcă să convingă pe

altcineva despre adevărul existenței sale, fie că este o realitate aparent obiectivă sau

este transfigurată, ca în cazul comunicării prin artă. Multă vreme comunicările de la un

om la altul s-au desfășurat într-un timp rezonabil, oferind o cantitate de informații

suportabilă pentru un intelect mediu, ceea ce permitea majorității destinatarilor să

asimileze mesajul, să-l transforme în gânduri și sentimente proprii. Vestea unei nașteri

sau a unui deces generau comentarii ori, după caz, ode sau elegii. Un anunț, o

scrisoare, o cronică erau descompuse cu mare atenție în cuvinte, cuvintele interpretate,

scoase și repuse în context, pentru că erau considerate indicii prețioase privind

adevărul. Întotdeauna mesajele propuse reprezentau alternative ale realității, nu cutezau

să se înfățișeze drept realitatea însăși.

(Vladimir Simon, Cât de real este omul virtual , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectele comunicării prin artă/imagine? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


(Ce muzic ă aveţi în iPod?)

Marin Mălaicu-Hondari : Spre ruşinea mea, în iPod am aproape aceeaşi muzică

pe care o aveam, în urmă cu 25 de ani, pe benzile de magnetofon ORWO şi pe casetele

BASF, sau, în urmă cu 10 ani, pe CD-uri. Chiar dacă suportul tehnic s-a schimbat, atunci

când îmi pun căştile pe urechi gestul mă face să-mi concentrez toată atenţia de care

sunt capabil. Aşa se face că nu-mi place să ascult muzică pe stradă. Ascultatul muzicii e

la mine la fel de important ca şi cititul cărţilor. Ascult muzică în singurătate, foarte rar

când scriu, niciodată când citesc. Însă cel mai mult şi mai mult îmi place să ascult

muzică în maşină, în singurătatea aceea specială a şoferului. Mi-am umplut iPod-ul cu

albume, aşa cum m-am obişnuit, şi mai puţin cu piese disparate, cu selecţii. Predomină

rockul progresiv: [...], iar în ultimul timp ascult foarte mult Arvö Part; când spun foarte

mult nu mă refer la cantitate, ci la timpul pe care mi-l petrec ascultând aceleaşi două, trei

piese pentru pian. Curiozitatea mea acum e cât de repede şi cu ce vor fi înlocuite

definitiv iPod-urile, aşa cum, pe rând, au fost înlocuite magnetofoanele, casetofoanele,

CD-player-ele.

(Ce muzic ă aveţi în iPod?, Anchet ă realizat ă de Marius Chivu , în

Dilemateca )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre evoluţia tehnologiei informaţiei în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


A devenit un clişeu „argumentul” că, între lectura pe hârtie şi lectura on-line, o

preferăm pe prima [...]. E normal. Până la urmă, dincolo de orice studiu sau teorie

sofisticată despre psihofiziologia lecturii, putem reduce totul la o constatare simplă:

cartea este, de atâta vreme, unul dintre obiectele familiare omului. Şi nu (prea) s-a

schimbat esenţial în acest timp, în ciuda tuturor modificărilor: e vorba (tot) de nişte

fascicole de foi prinse între două coperţi.

Cum stăm însă cu preferinţele în materie de cumpărare? Cu atât mai mult ar

trebui să alegem varianta „fizică”: în librărie, pipăitul coperţilor, plimbatul privind printre

rafturi, „drămăluitul” fiecărui volum, răsfoitul la întâmplare sunt mici ritualuri preliminare

cumpărării care pregătesc sau stimulează ritualul cel mare al lecturii. Pentru asta e

nevoie de librării, desigur. La acest capitol, stăm prost şi nu vom sta mai bine nici în

viitor. Dintre cele vechi, foarte multe librării s-au închis: avem oraşe mici şi mijlocii fără

nicio librărie, iar în cele mari au rămas doar câteva librării în centru. Au apărut câteva

mici lanţuri de librării noi şi moderne, prezente în câteva mari oraşe şi care au succes

numai dacă se ocupă şi cu altceva : evenimente culturale, vânzarea de cadouri,

suveniruri sau/şi electronice.

(Mircea Vasilescu, Pipăitul şi click-ul , în Dilemateca )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul librăriilor în viaţa comunităţii locale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


— Ce cuvinte (nu) v ă plac?

— Ioan L ăcust ă: Îmi plac cuvintele în care se oglindeşte gândul curat, limpede şi

frumos în sinceritatea lui. Nu îmi plac cuvintele ostentativ căutate, strepezit meşteşugite,

cu damf de „măiestrie literară”. Îmi plac cuvintele oamenilor simpli, mai ales ale celor câţi

au mai rămas „de la ţară”, felul lor de a saluta, de a-şi spune neputinţa în faţa marilor

dureri, de a-şi suporta tragediile în alesele vorbe ale tăcerii. […] Nu îmi plac semeţele

cuvinte ale celui care crede că doar el este stăpânul adevărului, ale celui care crede că

doar el poate pedepsi. Nu-mi plac cuvintele slugii tămâindu-şi sau denigrându-şi

stăpânul, ale lăudătorului zorit să nu fie altul mai meşter decât el în osanale sau ale

detractorului aprig în a găsi doar el cele mai grele vorbe defăimătoare. […] În literatură,

nu-mi plac urzelile de cuvinte doar frumoase , dacă din frumuseţea lor nu se ridică

pagina mărturisirii. Îmi plac, şi le caut şi în scrisul meu, cuvintele mărturisirii. Cred că au

rămas singurele noastre cuvinte adevărate, încă nemaculate de laşităţile şi răul Lumii

prin care am trecut sau trecem.

(Ce cuvinte (nu) v ă plac?, Anchet ă realizat ă de Marius Chivu , în Dilemateca ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul „cuvintelor frumoase” în limba română? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Câteva cuvinte despre profesionişti. Aceştia sunt oameni care practică o meserie

pentru care au studii adecvate şi pe care o stăpânesc foarte bine. Amatorii, în schimb,

nici nu au studii adecvate, nici nu fac ceea ce fac cu competenţă, ci superficial,

defectuos. Cam aşa ceva scrie în dicţionare.

Românii au peste hotarele ţării renumele de profesionişti. Iată două exemple.

Am scris deja despre vizita la Roma a unui grup de 50 de profesori de la

Universitatea Babeş Bolyai. Am scris despre faptul că la audienţa generală a Papei

Benedict al XVI-lea, profesorii clujeni, fără îndoială nişte profesionişti recunoscuţi, au

avut un loc rezervat în imediata apropiere a Papei. […]

În timpul vizitei la Roma ne-a fost dat să cunoaştem şi alţi profesionişti români.

Chiar în prima seară, la prima noastră călătorie cu metroul, unui prieten din grup i s-a

furat telefonul mobil. Şi nu de oriunde, ci chiar din buzunarul de la pantaloni. La hotel, i-am

povestit cameristei, o româncă, despre neplăcuta păţanie. „Nu vă faceţi sânge rău – ne-a

consolat ea – telefonul va ajunge în România, o astfel de lucrătură de fineţe numai

românii noştri ştiu executa. Numai ei lucrează profesionist”.

(Ion Mureşan, Editorial , în Verso )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa de a lucra cu profesionalism? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


— Spunea ţi, în „Întoarcere în secolul 21”, c ă „privirea goal ă este semnul

distinctiv al omului modern. Se vede c ă acolo în ăuntru nu mai e nimeni.” Ce

însufle ţea privirea omului de secol 19 sau a celui interbel ic?

— Da, e de necrezut: cioc-cioc, baţi la fereastra omului de azi şi înăuntru sună a

gol şi pustiu, nu e nimeni acolo. Sau e, dar se ascunde atât de bine, că uită şi el de el,

uită că e înăuntru. Între omul din a doua jumătate a secolului 19 şi cel interbelic e o

diferenţă: în omul de secol 19 erau şi ceilalţi, erau persoanele a III-a, ei şi ele. În omul

interbelic era măcar el însuşi, persoana I, oricum, era cineva. Azi e un gol care uneori ia

numele „vanitate”. De aceea îmi plac cel mai mult oamenii de secol 19. Ei nu se

plictiseau niciodată, aveau lume în ei. Aţi observat că azi oamenii sunt neliniştiţi imediat

ce nu mai au lângă ei telefonul mobil, laptopul, un film, căştile etc.? Cei de acum sunt

conectaţi permanent la lume prin intermediul unui aparat, dar au pierdut capacitatea de

legătură directă, interioară, cu ceilalţi, de legătură biologică. Unde sunt conversaţiile atât

de îmbogăţitoare cu oamenii din jur, plăcerea de a auzi ce spun alţii? Unde sunt

conversaţiile cu tine însuţi, plăcerea de a afla de la tine ceva nou despre tine şi despre alţii?

(Câte bun ătăţi ne ofer ă lumile trecute!, Interviu cu Ioana Pârvulescu , în

Dilemateca )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța dialogului în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Se ştie că aceia care fac cinste ţării lor – indiferent în ce domeniu – sunt regi la ei

acasă. În mod cu totul bizar, la noi se întâmplă exact pe dos. Creatori, fie din domeniul

artei, al muzicii, al dansului, sau oameni de ştiinţă, cercetători, ori sportivi de

performanţă, sunt mult mai apreciaţi dincolo de graniţă ... Anomalia nu e de ieri, de azi.

Şi ne tot întrebăm de ce? Evident, întrebarea a rămas mereu fără răspuns. Nu ştim care

să fie motivul adevărat. Doar dacă stai de vorbă cu unul dintre aceia care au preferat să

plece pentru totdeauna din vatra strămoşească, pentru a-şi împlini menirea cât mai

departe de ochii şi urechile indiferenţilor autohtoni sau, uneori, de invidia conaţionalilor,

poţi face efortul supraomenesc de a înţelege adevărul gol-goluţ. Putem crede, oare, că

tocmai cei care au datoria de a-şi proteja şi promova valorile ... preferă să le întoarcă

spatele?! Nu. Deşi „antecedentele” demonstrează limpede că aşa s-a întâmplat. Cu

Brâncuşi, cu Ionesco, Eliade, Cioran ... Iar lista este mare. Şi continuă să se extindă. E

drept, celebrităţilor din România li se deschid larg porţile lumii. Ceea ce ne umple de

mândrie. Dar şi de tristeţe. Fiindcă acasă sunt preţuiţi numai după ce au trecut mai întâi

„proba lumii”, „examenul de recunoaştere” luat cu brio pe mapamond.

(Veronica Marinescu, Popas printre românii celebri în lume , în Curierul Naţional )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa promovării valorilor autentice naționale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Limbajul publicitar actual utilizează tot mai mult varietăţile regionale şi

sociolingvistice ale limbii. În ultima vreme, spoturile publicitare traduse şi în genere cele

cu aspect neutru-internaţional au fost puternic concurate de mesajele pitoreşti, cu

specific local. Comicul contrastului dintre produsele moderne şi cadrul tradiţional este

valorificat în primul rând de imagine [...]; se pare chiar că imaginile cu elemente parodic-autohtone au

primit mai multe premii la diverse festivaluri, unde au adus probabil o notă de originalitate. În

crearea efectului comic joacă un rol important şi limbajul – care are însă dezavantajul de

a funcţiona doar pe piaţa internă. Există reclame care marchează autenticitatea

produsului prin cea a limbajului: regional (mai ales moldovenesc sau ardelenesc) sau

pur şi simplu popular, incult, uneori argotizat. Cele mai marcate de pitorescul local par a

fi reclamele la băuturi (care mizează adesea pe autenticitate maximă şi umor); simţului

comic al femeilor pare să i se acorde, deocamdată, mai puţină încredere: reclamele la

detergenţi rămân la fel de dezolant de banale şi artificiale.

(Rodica Zafiu, Limbajul cotidian în publicitate , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul reclamelor în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Primul târg tehnologic din acest an aduce numai veşti bune părinţilor asediaţi de

cei mici şi de tehnica multimedia mult mai accesibilă copiilor. Se pare că producătorii de

gadgeturi, jocuri şi aplicaţii pentru copii şi adolescenţi au înţeles, într-un final, cine

plăteşte pentru toate minunăţiile, atât la propriu, cât şi la figurat. Astfel că acest început

de an vine cu o mulţime de elemente de suport pentru viaţa de zi cu zi a adulţilor.

Trecem rapid peste aspiratorul comandat de pe smartphone şi peste roboţelul care

spală geamul, aruncăm numai o privire la briceagul care are şi un stick de 1 Tera şi ne

oprim la ceea ce ne doare: cum reglăm programul şi cum securizăm activitatea copiilor

pe calculator, smartphonuri sau tablete multimedia.

Ce bine ar fi dacă copilul ar merge 5.000 de paşi într-o zi înainte să-i fie permis

să urmărească desenele animate. Ce bine ar prinde o plimbare de vreo oră cu bicicleta

înainte să stea la jocuri video. Dar dacă ar primi în schimbul plimbării aprobarea de a se

juca şi chiar bonus un nivel nou la joc? […]

Cât de activ a fost un copil într-o zi apare reprezentat pe ecran, în forma unui

animal de companie Tamagotchi.

(Mihai Armanca, Tehnologia înclin ă balan ţa în favoarea p ărin ţilor , în Transilvania

reporter )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre avantajele/dezavantajele tehnologiei informaţiei în formarea tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Eram în anul II și nu cunoșteam decât din vedere pe câțiva dintre colegii de

facultate care se perindau la diferite ore de cursuri sau seminar. Intrasem cu sfiiciune în

Universitate și nu mă socoteam demnă de interes, astfel încât să-mi pot închipui că voi

atrage atenția într-un fel colegilor mei. În liceu trecusem drept o elevă bună, fără să mă

omor cu învățătura, căci citeam pe nerăsuflate poezie și literatură. Îmi copiasem într-un

caiet poeme ale simboliștilor francezi din care citeam, evadând în orele în care mă

plictiseam. Păstram însă în sufletul meu o liniște și încredere nativă – independentă de

împrejurări – căci dragostea părinților mei îmi dăruise o temelie de nezdruncinat.

Multe dintre studente cu veșminte modeste, în culori fără strălucire, aveau un aer

provincial și se furișau tăcute spre locurile lor pe care le ocupau de obicei și unde se

pregăteau să ia notițe cu sârguință. Altele erau elegante, pășind dezinvolt și vioi sau cu

mers răsfățat și molatec – de pisică – pentru a asista la prelegeri ca la un spectacol.

Puținii studenți ai Facultății de Litere și Filozofie erau în marea lor majoritate de origine

modestă. Unii veniseră de la țară sau din orașe de provincie. Intrau cu deferență în sala

de cursuri, îmbrăcați în trencicoturi ponosite, purtând o servietă mototolită sub braț,

ridicându-și respectuos pălăriile decolorate de soare și ploaie.

(Cornelia Pillat, Eterna întoarcere )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa promovării relaţiilor de colegialitate? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


În aceeași seară am ajuns la Saint Moritz, unde mă așteptau ai mei să petrecem

Crăciunul. Călătoria mă lăsase buimacă. Străzile pline cu o mulțime de blănuri și

hanorace lucioase îmi dădeau amețeli. În loc de chipuri distingeam căciuli de lână și

câteva sclipiri de dinți ori de ochi umezi. Sacoșe cu mâncare și cadouri se legănau la

capătul brațelor. M-am mirat că trotuarele erau atât de bine întreținute. Vitrinele și

ghirlandele electrice revărsau lumini multicolore, multiplicate de șoseaua udă. Fetele

mele mă țineau de braț și, dacă nu le-aș fi simțit căldura, aș fi căzut ori aș fi luat-o la

goană: atâta ordine și bunăstare îmi întorceau stomacul pe dos. […]

Se înnoptase rapid, munții erau deja în întuneric, ultimele telescaune

încremeniseră. Acolo, sus, totul era calm și albastru. Deasupra stațiunii se înălța, și mai

întunecată, silueta imensă a unui hotel de lux, ca un castel din povești. […] I-am invitat

pe ai mei să ne bem ciocolata în hotelul acela. Soțul și fetele au râs de mine, dar m-au

urmat, nu fără curiozitate.

(Marie-Hélène Fabra Brătianu, Memoria frunzelor moarte )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa respectării tradiţiilor de sărbători? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Îmi place viața, dar altcum: mai liniștită, mai liberă. Nu voiesc să fiu închis între

zidurile înalte ale străzilor, să respir ziua praful, seara gazul lor. Eu voiesc grădina,

câmpiile mele. [...] Viața eu o țin un dar nu numai de o zi, ci până la venirea bătrâneților.

Aici toți se grăbesc a trăi, pare că soarele ce apune salută pentru ultima oară pământul.

Într-o zi, retras de vuietul lumii [...] în sânul familiei, mi-a venit ideea, ce mult m-a

întristat, că viața de sat, de mic oraș, societate inferioară culturii unui mare centru, ar

retrograda, ar nimici, ar micșora, împuțina, șterge omul științei, pătrunzătorul ideilor de

progres, lucrătorul simplu, dar totdeauna lucrătorul la edificiul de înaintare, civilizare.

Astăzi, în Paris, în centrul mișcării intelectuale și industriale a Europei, trebuie să

vin ca la ultimul rezultat al reflecțiilor mele: că acest oraș nu este pentru mine. Au doar în

om predomnește schimbarea în toate manifestațiile vieții sale? Au doar judecata mea nu

e adevărată? Dorul Patriei [...], tot ce am mai scump mă leagă către Carpați; viitorul meu

e acolo: aici eu sunt pierdut într-o mare străină; acesta nu e elementul meu. Altcumva

am fost crescut, altcumva sunt deprins. Binele, frumosul îl primesc; dar relele cele multe

mă dezgustă și mă întristează foarte.

(Ioan Artemie Anderco, Jurnal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii jurnalelor/volumelor de memorii/confesiuni? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


3 septembrie 1933

Jurnalul acesta l-am dus neregulat și l-am întrerupt aproape un an. Azi am

început să-l recitesc de la început. Îl găsesc extrem de prețios pentru mine. Nu mă

așteptam să fie atât de evocator și de autentic. După scurgerea vremii, lucrurile

sufletești capătă o culoare de literatură și de obiectivitate, care mă impresionează.

Regret că n-am scris un jurnal adevărat cât am stat în America. Memoria este singurul

bun pe care nimeni nu ni-l fură. Dar memoria trebuie ajutată, cu toate riscurile.

Revăd, recitind jurnalul, cât de greu am dus-o la început, de când m-am întors

din America, câte speranțe am avut, de care mă legam cu toată nădejdea și care nu s-au

îndeplinit. Toate așteptările mele au fost grele, toate certitudinile dejucate. Înțeleg de ce

acum sunt sceptic și mai umil, de ce mă acomodez așa de ușor la orice, de ce nu mai

sper mare lucru.

Mă interesează, din jurnal, cum m-am îndepărtat, tot iubindu-le și dorindu-le cât

mai mult, de Mama și de ideea catedrei universitare. [...] Acum, când voi avea mai puțin

timp liber, dar bani, voi avea de văzut ce voi putea face cu adevărat pentru Mama și

pentru studiile și ambițiile mele universitare, aceste lucruri scumpe, pe care le-am trecut

aproape în mit și în ideal.

(Petru Comarnescu, Jurnal. 1931 – 1937 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii jurnalelor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


În această primă epocă a copilăriei petrecută la Fălticenii natali, singura mea

ambianță literară, cu posibilități de atitudine critică era formată de doi din camarazii mei:

M. Sadoveanu și I. Dragoslav, a căror icoană vreau să o fixez.

După câțiva ani de viață colectivă a școlii și, apoi, după un sfert de veac de

regăsire, câteva luni pe an, în atmosfera aceluiași orășel, n-aș putea totuși spune că am

pășit în intimitatea lui Sadoveanu. Înclinări sufletești diferite ne-au despărțit chiar din

această fază a unei vieți în genere nediferențiate: năzuința lui de aer liber, cu realizări

filmate de scene haiducești în pădurile învecinate, aspirațiile și încercările lui literare,

romantice sau romanțioase, viața de baltă și de vânat, spiritul de aventură nu se

armonizau nici cu rezerva mea timorată, nici cu viața mea claustrată și supravegheată,

nici cu scepticismul meu firesc față de orice inițiativă de evadare: îndoiala nu mergea

numai spre literatura camaradului meu dintr-o atitudine critică, ci, alimentată de seva

celulei familiale solid organizată, în cadre sociale bine precizate, se îndrepta, revulsiv, și

spre specia acestei vieți, de altfel numai în aparență dezarticulată, căci, în realitate [...]

Sadoveanu a durat casă de piatră, a tras brazdă de ogor mănos, a păstorit un popor

numeros de copii, cu patriarhalitate, [...] totul din osteneli pur literare și cu o conștiință ce

ne-a înnobilat profesia.

(Eugen Lovinescu, Memorii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii memoriilor unui scriitor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


N-am scris nimic aici după plimbarea în Bucovina. [...] Oamenii mi-au deschis

larg inima, nicio clipă nu m-am simțit străină. Oameni de treabă, mai simpli ca noi, mai

români. Țară încântătoare. [...]

Mănăstirile – sentimente deosebite. Putna m-a cuprins prin amintire și evlavie

față de Ștefan Voievod. Sentiment curios, între vis și uimire, de a vedea realitatea și a o

confrunta cu imaginația și gândul unei vieți întregi. Aș fi vrut să mă pot reculege în fața

marelui mormânt. N-am putut din pricina companiei; trebuia să fiu singură. [...] Doar în

gestul strămoșesc de a aprinde o lumânare la căpătâiul lui am trăit realitatea clipei,

fuziunea trecutului cu prezentul în mine, și toate gâdurile și sentimentele animate de

Marele Voievod s-au realizat în gestul pios și într-o rugăciune să ne păzească de dușmani.

Muzeul minunat. Aici mă împac cu bizantinul. Broderiile artistice au deșteptat în

mine un simțământ de mândrie și mai ales de siguranță culturală!

(Alice Voinescu, Jurnal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa călătoriilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


12 septembrie 1958

Nu-mi aduc exact aminte când am văzut pentru întâia oară pe Enescu. [...] Eram

oricum un adolescent. Neavând la îndemână nici Atlanticul, nici Pacificul, contemplam

aproape în fiecare după-amiază modestele ape ale lacului Cișmigiu. Atunci, într-o zi, a

trecut prin preajma mea, venind dinspre Str. Schitu Măgureanu, un om care m-a uimit

prin măreția surâsului său și în care am recunoscut pe Enescu. Într-o mână ținea un

sicriaș asemeni unui sarcofag de copil de faraon, o cutie de fapt pentru două viori.

Pășea modest, după vocabularul curent, nu distant și nici familiar, nu teatral abstras, dar

nici amestecat cu strada. Mi s-a părut un zeu. Tot ce-am citit, scris de alții, despre

marele muzician se acordă cu această întâie imagine. [...] Este cu neputință ca

muzicianul să fi cunoscut vreodată tortura invidiei sau viermele neîncrederii. Vibrațiile

muzicii reprezentau pentru el o a doua circulație sanguină, era zâmbitor fiindcă trăia de

două ori viața. Undele muzicii au ca și valurile mării darul de a lustrui fețele marilor

maeștri, de a le da o netezime de sticlă antică.

(G. Călinescu, Fals jurnal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul evocării unei personalităţi pentru tinerii din societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


9 septembrie, orele 10 dimineața

Marea problemă pentru individ e să nu-și greșească viața. E cumplit să fii

destinat să faci binele și, în loc să faci binele, să fii silit de împrejurări pe care n-ai știut

să le învingi să faci răul. Vei duce o existență chinuită, ros de remușcări, sfâșiat de

dorința de a te împlini. Căci destinul nu înseamnă asigurare. Există un sub-destin, un

hazard, un „ce” nedeterminat pe care omul trebuie să-l cucerească. Abia după aceea

începe să intre în funcțiune destinul, și nici atunci complet, purtând mereu cu el

amenințarea de a-l scăpa. Oamenii morali se înșală crezând că un om sortit să facă rău

și silit de împrejurări potrivnice să facă bine e un om salvat. [...] Chinurile unui astfel de

om nu sunt mai puțin înspăimântătoare decât remușcările unui om bun care a săvârșit o

crimă. Pe de altă parte, atenția oamenilor și a întregii suprastructuri este îndreptată

totuși asupra creației, promovând-o și slăvind-o, blestemând și ponegrind distrugerea. E

o manifestare naivă, căci în lume domnește nestingherită legea implacabilă a luptei

pentru cucerirea destinului, a conștiinței că faci ceea ce trebuie să faci.

(Marin Preda, Jurnal intim )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul întâmplării ca factor de destin? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Am zis că mai întâi ne ocupam de Dosar. Și, într-adevăr, Societatea „Junimea”

își înființase două dosare, unul al Aniversărilor despre care am să vorbesc mai jos, și

altul al Curiozităților contemporane, numit pe scurt: Dosarul „Junimii”. De la anii 1866,

‘67, ’68 nivelul învățăturii era mult mai jos decât acum în România și adesea se tipăreau

lucruri așa de rău scrise, ca limbă și gramatică, și așa de ciudate, ca gândire sau lipsă

de gândire, încât ne-a venit ideea să culegem pentru petrecerea noastră extracte din

scrieri tipărite, care, din cauza stupidității lor, ar fi meritat să nu fie date uitării. Această

culegere a și început să se facă în anul 1868. În fiecare sâmbătă (căci după câțiva ani

se schimbase ziua întrunirilor), mulți membri ai Societății aduceau cu sine bucățele de

hârtie tăiate de prin cărți, broșuri și mai ales jurnale române proaspete – căci extracte

din scrieri netipărite nu erau primite – și le comunicau „Junimii”. Dacă extrasul citit

cuprindea o prostie destul de gogonată, el era primit și declarat bun, în cazul contrar el

era respins ca unul ce nu ar merita onoarea Dosarului. Depozitarul acestei prețioase

culegeri era Pogor, care avea o deosebită plăcere de a lipi extractele în Dosar,

însemnând totdeauna de unde erau scoase, iar cel care aducea materia cea mai multă

pentru Dosar și care avea și însărcinarea să dea citire bucăților aduse era Grigore Buicliu.

(Iacob Negruzzi, Scrieri alese )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul societăţilor literare în evoluţia unei culturi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Deschizând volumul de „Nuvele” pe care Mircea Eliade l-a publicat în colecția

„Destin”, poți oare să nu te întrebi ce-ar fi însemnat această apariție într-un climat

normal de literatură în România? Un eveniment, desigur, după cum între cele două

războaie, orice nouă carte a lui Mircea Eliade reprezenta un eveniment, provocând

discuții și luări de poziție pasionante. Mircea Eliade a ocupat de la început în literatura

română un loc aparte: izvoarele sale de inspirație nu erau comune celorlalți romancieri.

De bună seamă experiențele cele mai moderne ale scrisului pe care le-a încercat Mircea

Eliade au ispitit și pe alți scriitori, – nu trebuie să uităm că el a fost printre primii care au

acordat monologului interior, frângerii lineare a timpului, importanța cuvenită. Dar

modernismul nu reprezenta, în România dintre cele două războaie, o originalitate

deosebită: literatura noastră era, pe atunci, cu totul contemporană cu cele mai

îndrăznețe dintre cuceririle Apusului. Nu în acest modernism deci consta însemnătatea

lui Mircea Eliade în peisajul literar românesc. Nu putem să fim de acord cu aceia care,

ca G. Călinescu, de pildă, încercau să explice epica lui prin vădite influențe occidentale.

[...] Noțiunea de „dosar de experiențe” nu este de ajuns pentru a stabili astfel de filiații.

(Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul modelelor în evoluția literaturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Curiozitatea față de tot ce e nou în domeniul său, curiozitatea față de viața celor

din jur, curiozitatea – fără gelozie – față de realizările confraților săi într-un domeniu

similar sau comun, curiozitatea față de tot ce-l înconjoară – strada, soarele, răsăritul și

apusul ... lor – lumea, lumea cărții, lumea muzicii, muzica sferelor de la Bach la Enescu,

de la Eminescu la Arghezi – muzica odihnei atât de necesară pentru celelalte curiozități,

obligatorie pentru primenirea spirituală a gândului, a pasiunii sale primordiale.

Obligatorie ca somnul, ca apa, ca hrana zilnică – gaj și condiție a existenței, răgaz

binemeritat, pentru minte, inimă, trup între două bătălii.

În fața ineditului cotidian, personalitatea, fie ea din orice domeniu, îmi apare ca o

imagine desăvârșită a cumpătării între foame și sete, ca o competiție între tine și tine,

între tine și toți semenii tăi de pe Pământ.

(Constantin Crișan, Eseu despre personalitate )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ți răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia despre importanța cunoașterii propriei personalități? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Mi-am iubit părinţii şi le-am fost recunoscător pentru rolul pe care l-au jucat în

formarea mea ca om şi ca intelectual. Trebuie să spun şi despre ei câte ceva. Amândoi

au fost profesori. La nouăzeci de ani, mama continua să-şi facă meseria dând meditaţii

de limba franceză. Chiar şi fără bani. Din vocaţie şi din plăcere. Probabil că, având

profesori în familie, am considerat, de la început, şcoala ca un mediu propice dezvoltării

personalităţii. Într-o măsură la fel de mare ca familia. În profesorii adevăraţi, am văzut

totdeauna nişte maeştri spirituali. Cu alte cuvinte, nişte modele. Sunt convins, până în

ziua de azi, că numai aceia dintre tineri care au şansa de a întâlni, în adolescenţă,

asemenea modele cresc frumos şi învaţă să se comporte în societate. Domnul Trandafir

rămâne maestrul paradigmatic. De câte ori recitesc povestirea despre el, pe care o ştiu

de o jumătate de secol, mă emoţionez la culme. În viaţa fiecăruia dintre noi, există un

învăţător ca domnul Trandafir. Îl purtăm în suflet până la bătrâneţe. Mă întreb ce ne-am

face fără el.

(Nicolae Manolescu, Viaţă şi cărţi) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul profesorilor în formarea personalităţii tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


23 aprilie 1851, București

Iubite Alexandre!

Am primit scrisoarea ta de la 5 ale lunii și îți mulțumesc că mi-ai scris fără să

aștepți răspuns de la mine, și sunt încredințat că și în viitor vei urma tot într-acest chip,

căci scrisorile tale îmi fac mare mulțumire și plăcere, și doresc să nu fii leneș la scris, că

nu știi ce rău este și câtă întristare aduce părinților. […] Îmi descrii primăvara Parisul, și

precum înțeleg, după comparația ce faci, în țara noastră este mult mai frumoasă și în

adevăr poți să zic că nu poate găsi cineva în toată lumea o țară așa de îmbelșugată […]

ca a noastră. De aceea ai răbdare și silește-te la învățăturile tale, ca la întoarcerea ta

aici să ai înlesnirile trebuincioase și să poți fi folositor țării, și ție și tuturor nouă. Cărțile

românești le vei primi curând. Câteva le-am trimis prin Cantacuzino, iar celelalte se

pornesc duminică prin doctorul Paciura. Doamna pleacă la 2 mai de aici și, după cum se

vorbește, o să vină mai în urmă și fiul său, cu care ai avut cunoștință. […] Adio, iubite

Alexandre, sărută pe mama și pe Mari din partea mea. Costinca și Bebi îți trimit

complimente și vă sărută pe toți. Vodă Ghica întreabă totdeauna de voi și vă sărută de

mii de ori. Îți doresc sănătate, înaintare la învățături și fericire. Te sărut de mii de ori, al

tău preaiubit tată,

Odobescu

(Al. Odobescu, Pagini reg ăsite )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța comunicării în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


9 august 1942, Miorcani Dragă Dinule,

Am citit aseară de la 8 1/2 la 11, primul tău roman, cu un interes și o atenție de

care îți poți da ușor seamă. Țin să fac o constatare prealabilă: între ce ai dat acuma, pe

de o parte, și ceea ce ai publicat în Albatros , dar mai ales ceea ce scriseseși acum un

an, nu poate fi nicio comparație. Cuvântul progres ar fi slab – au trecut parcă zece ani

de maturizare și ca obiectivitate a fondului și ca tehnică a formei. Săritură în timp și în

propriul tău suflet, de care numai tinerețea e capabilă.

Romanul tău nu numai că e publicabil, dar e reușit, fără niciun compliment de

vanitate părintească sau vreo iluzie a dragostei ce ți-o port.

Are, pe lângă o tinerețe firească și care-i dă o calitate de neînlocuit, ce-i va face

– pot să ți-o prezic de acum – succesul de librărie, asigurat după mine – are, spun, acea

bogăție interioară de viață durabilă legată de unele înmuguriri hărăzite cu harul

existenței viitoare în întruchipări tot mai perfecte. [...]

Dar, nu vreau să sfârșesc cu critici de detaliu față de reușita de azi, chezășie a

marilor înfăptuiri de mâine, dacă Dumnezeu îți dă viață și putere de muncă, după dorința

și rugăciunea inimii mele.

Ion Pillat

(Dinu Pillat, Itinerarii istorico-literare ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul sfaturilor părinteşti în formarea tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Berlin – Wilmersdorf, sâmbătă, 30 iulie/12 august 1905

Dragă Costică,

Iată ce crez eu. Și mai crez, iarăși, că altruismul, ca să fie în adevăr efectiv, nu

trebuie să însemneze anihilarea absolută a egoismului, ci conciliarea bine echilibrată cu

acesta. Să nu zici repede că astea sunt numai vorbe goale și jocuri de cuvinte fără fond.

Ai răbdare ... Cum poate cineva concepe ideea de datorie față cu lumea prin negațiunea

datoriei față cu sine însuși, care este și el o parte a lumii, parte demnă de atenție cu atât

mai mult cu cât ea are mai multă atenție pentru necazurile altora, supusă și ea acelorași

dezastre, doritoare și ea de aceleași delicii? – Un suflet întreg, tocmai printr-un fel de

egoism delicat și hiperiritabil, devine altruist: îi este milă de durerile altora și vrea, cu

paguba lui, să le liniștească, și dorește să facă bine altora, chiar sacrificând binele lui;

fiindcă acele dureri ale altora sunt supărătoare pentru simțirea lui, îi turbură binele lui. El

trebuie să-și știrbească binele lui pentru al altora, vrând tocmai să și-l asigure pentru

partea care-i mai poate rămânea: își împlinește o datorie cătră sine, îndeplinind alta

cătră ceilalți. [...]

Multe complimente la toți ai tăi de la toți ai mei. Așteptând răspunsul tău, te-mbrățișez cu

drag și dor,

al tău frate, Caragiale

(I.L. Caragiale, Cele mai frumoase scrisori )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modalităţile prin care se poate manifesta altruismul? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


28 septembrie 1944 Stimate domnule Creţu,

E o eternitate de când n-am mai avut prilejul unui plăcut contact cu dv. Daţi-mi

voie să acopăr această pauză cu o reverenţă şi să-mi găsesc pretextul unei scrisori în

prezența din nou a fătului meu între elevii dv.

Băiatul meu a avut în vreo 2 săptămâni două întârzieri de la şcoală, pe care îmi

permit să vi le explic pentru o motivare generală: întârzierile fiind de forţă majoră se pot repeta.

El pleacă de acasă, adică de la vreo 12 km distanţă de şcoală, zilnic la orele

6,30. Tramvaiul nostru periferic se întrerupe la Bellu, unde intervalul de timp sau

posibilitatea corespondenţei durează când 15 minute, când 45 şi mai mult. Uneori,

elevul dv. ajunge la liceu la 7.30 – cazul fericit. Câteodată, la orele 8 şi cinci minute sau

zece – şi atunci pierde întâia oră. Regulamentul îi interzice intrarea în clasă după 8.

Dacă adaug că educaţia copiilor mei e făcută pe temeiul sincerităţii integrale, atât

la bine, cât şi la rău, că minciuna şi frauda sunt inexistente între părinţi şi odrasle, veţi

înţelege mai bine de ce şi pentru noi şi pentru copiii noştri o întârziere echivalează cu o suferinţă. [...]

Vă rog să binevoiţi să ţineţi seamă şi să primiţi odată cu expresia celor mai bune

sentimente respectuoasele mele salutări.

T. Arghezi

(Documente literare, vol. II) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanța educației în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Paris, 28 iulie1909 Dorită surioară,

A nu știu câta oară vin să te rog frumos de iertare că nu m-am ținut de făgăduială

și nu ți-am scris la vreme. […] De câte ori nu mă gândesc cu drag și cu dor nespus la voi

toți, mi-aduc aminte de vremurile acelea fericite când eram toți împreună, dar

împrejurările ne-au risipit. […] Cu atât mai puternică va fi bucuria unei revederi, cu cât va

fi câștigată după mai multe sacrificii. […]

Dragă Hortensia, scrisoarea asta aș fi dorit să fie cât mai veselă, dar eu nu mai

știu să scriu și să cuget decât trist, de multă vreme. Tristețea mă-nsoțește în orice parte;

nu știu cum s-a furișat și a reușit să-și facă așa bun cuib în inima mea.

Astă-iarnă – nu știu dacă ți-am scris – am auzit pe Enescu la un concert. […]

Niciodată nu mi-a apărut mai uriaș acel geniu muzical care a scris Sonata Lunii. Eu nu

aveam program, nu știam ce se execută, dar de la primele acorduri am tresărit [...]:

Beethoven! Și nu m-am înșelat, cu toată lipsa mea de educație muzicală. […]

Mi-e dor, mi-e așa de dor de intimitatea care-a domnit întotdeauna în familia

noastră, de bătrâna lampă fără glob, de la Brașov, de tata așa de mulțumit când își

plimba ochii peste capetele noastre.

Șt.O. Iosif

(Horia Oprescu, Scriitori în lumina documentelor ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul familiei în formarea adolescenților/tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


/București 1933/

26 mai seara și 27 dimineața

De vreo câteva zile am început să trăiesc sub semnul venirii tale.

Știi cum mi-a mers după Paști din scrisoarea lungă de acum o lună. De atunci

zilele au fost grele și pline de încercări. Un viitor tot mai greu de descifrat, o întâmplare

care era să mă despartă de Profesor, scrisorile tale puține și scurte după ce mă

spovedisem aproape ție și mă simțeam ca un melc care și-a dăruit cochilia și e silit să

umble neapărat peste toate ierburile, firele de nisip și pietricelele lumii. Ajunsesem să nu

mai văd nici viitor și nici prezent. Toată minunea înfloririlor mi-a scăpat așa aproape cu

totul. Pornit și rău, m-aș fi vrut cu dragă inimă tăiat bucățele, trecut prin saramură și

aruncat la câini. Că n-am luat-o razna se datorește în bună parte ție. Oricât aș fi vrut să

mă înstrăinez de tine, m-am pomenit totuși totdeauna întors, de cele mai multe ori prin

amintirea ta, la felul de a fi știut de tine. De vreo câteva zile m-am liniștit. Și am început

să trăiesc sub semnul venirii tale.

Acum trebuie să mă îmbrac repede să fiu la opt la Profesor. Și o să-ți vorbesc

altădată despre fleacuri ca niște decorații, despre monografie, în privința căreia nu s-a

hotărât încă mare lucru, chiar și despre frumoasa ta recenzie, pe care am cetit-o de

două ori, până s-o dau la tipar.

Cu multă iubire, Ștefanio/Anton

(Anton Golopenția, Ceasul minunilor reale )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre alegerea scrisorii ca mijloc de comunicare în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


25 ianuarie 1940

Mult stimate Domnule Profesor,

Îndrăznesc să încep această scrisoare cu o mărturisire și o rugăminte. Am scris o

piesă de teatru, Iphigenia , pe care am înaintat-o Teatrului Național. Poate tocmai pentru

că este prima mea încercare dramatică, eu țin destul de mult la această Iphigenie

românească. Vă închipuiți cât de nerăbdător sunt să vă aflu părerea, căci, atât ca

gânditor, cât și ca artist, D[om]nia Voastră ați fi în măsură să-i înțelegeți întregul și să-i

surprindeți ineficiențele. Mi s-a spus că piesa mea a fost trimisă dlui Liviu Rebreanu

pentru a raporta. Nu știu care sunt etapele obligatorii până ce manuscrisul ajunge în fața

Comitetului de lectură. Rugămintea mea este, mult stimate Domnule Profesor, ca să

asistați și Domnia Voastră la lectură și, dacă s-ar putea, să vă fie comunicat manuscrisul

chiar înainte de lectură. Repet că cele două exemplare dactilografiate au fost reținute de

Teatrul Național. Aș fi dorit mult ca să vă înmânez chiar eu un exemplar, pentru a vă

face, cum se spune pe la București, „idee” despre această încercare dramatică a mea.

În nădejdea că scrisoarea de față și rugămințile mele vor fi întâmpinate cu

generozitatea pe care vi-o cunosc, vă rog să credeți, Domnule Profesor, în cele mai

alese sentimente și vechea admirație a lui

Mircea Eliade

(Mircea Eliade, Jurnal portughez și alte scrieri, vol. 1)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul mentorului în formarea tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Viena, 12 aprilie 1949

Dragul de tine,

Mă bucur atât de mult că a sosit această scrisoare – și iată că iar te-am lăsat să

aștepți îndelung, fără intenție și fără vreun gând neprietenos. Știi tu că uneori așa se

întâmplă. Nu știm de ce. De vreo două-trei ori ți-am scris – scrisori pe care totuși nu le-am

trimis. Dar ce contează asta atâta timp cât ne gândim unul la altul, și poate că vom mai face

asta multă vreme. [...]

Acum înțeleg că a fost bine pentru tine să pleci la Paris. Ce-ai zice dacă în

toamnă aș apărea pe neașteptate acolo? După doctorat ar trebui să primesc o bursă în

America sau la Paris. Mi se pare incredibil totul. Ar fi frumos.

N-am prea multe de spus despre mine. Am foarte mult de lucru, facultatea se

apropie de sfârșit, și, pe lângă asta, scriu pentru ziare, radio etc. Mai mult ca înainte.

Încerc să nu mă gândesc la mine și să trec cu ochii închiși la ceea ce vreau să spun de

fapt. Sigur, cu toții simțim o mare încordare, nu ne putem elibera și facem multe

ocolișuri. Asta mă îmbolnăvește uneori atât de rău, încât mi-e teamă că odată și-odată

totul se va termina.

La sfârșit, aș vrea să-ți mai spun că frunza pe care mi-ai dat-o în medalion nu s-a

pierdut, chiar dacă nu mai e de mult în el; mă gândesc la tine și încă te mai ascult.

Ingeborg

(Ingeborg Bachmann – Paul Celan, Timp al inimii: coresponden ță)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre beneficiile acordării unor burse de studii în străinătate? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


30 ianuarie [1949], duminică, ora 2

Aș vrea să spicuiesc astăzi, pentru tine, din noianul de amintiri, frunze moarte

care zac risipite pe pământul meu pierdut. Soarele de astăzi [...] îmi amintește de o

vacanță de Paște în luna martie, pe pământul mustind de sevă și de brazdele negre și

late. Ne întorceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă

întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. [...]

De la Sălcii, drumul se făcea mai greu, cotropit de verdeață. Arborii seculari îl

mărgineau; mult timp am crezut că acei copaci erau ai noștri, că fuseseră plantați pentru

că acela era locul nostru de plimbare preferat. [...] Apoi, el cobora, cu alura lui de mare

senior, și uneori examina caii, trăsura, făcând observații, pe urmă urca în trăsură și

dădea un ordin scurt: „Mână! Și bagă de seamă la Podu-Amărăzii!” Mi se strângea și

mai tare inima; n-o uit pe fetița aceea slăbuță, cu o fețișoară mică și cu părul mătăsos

care scăpa în șuvițe dezordonate, drepte, ce-i dădeau un aer nepieptănat (cât am suferit

din cauza asta!). Încă mai credeam că Amărădia e cel mai mare fluviu din Europa (la 7 ani). [...]

Noapte bună, floare din Oltenia. Mama te adoră mereu, chiar atunci când îmbini

„țanțoșenia oltenească” cu molateca melancolie moldavă.

Mama

(Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, Scrisori c ătre Monica: 1947-1951 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa sfaturilor părintești în viață? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Dragă Jenny, Paris, 15 ianuarie 1940

Dacă ai fi bănuit cât câștigă Parisul prin lipsa oamenilor și a luminii, te-ai fi

hotărât, cred, să vii aici. Astăzi l-am privit mai atent ca oricând, învăluit cum e el de

obicei în ceața albăstrie și meditativă, și mi se părea că fiece casă îmbătrânită își șoptea

sieși: „Mi-e destul. Nu mai pot.” – Uneori mă gândesc că ar trebui să rămân aici, să mor

cu aceste case, să mă învechesc cu ele, leagăne ideale ale ostenelilor mele. Odată

plecat, ce voi face fără poezia bulevardelor și a străzilor înguste? M-am sincronizat

incurabil decadențelor acestui oraș. Nu sunt oboseli care mă obligă să scobor până la

vârsta lui spirituală și adieri nervoase ce mă așază în sfârșitul de veac, înscris pe fețele

acestei urbe.

Două lucruri îmi mai lipsesc pentru a fi desăvârșit sau liber pe întinderile inimii:

Spania și deșertul. De mi-aș vedea în lume sinele și pustiurile lăuntrice, aș face astfel un

pas hotărâtor în cunoașterea de mine. Nu-ți poți închipui ce des mă gândesc la Saharele

universului și cât fug spre ele, când sunt silit a le visa în cafenea!

Mi-a părut rău că la București n-am putut vorbi mai multe.Tu ai atins un grad de

luciditate inconceptibil la o fată. [...] În mine se zvârcolesc un Don Juan periferic și un

sfânt. Nu voi mai încerca zadarnic să îndrept această dramă și nici să mă decid pentru o

cale. Mă îmbăt de dimineața până seara de nedesăvârșiri.

Cu prietenie, Emil

(Jeny Acterian, Jurnalul unei fiin țe greu de mul țumit 1932-1947 )

1.Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa prieteniei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 5. – (1) Este operă comună opera creată de mai mulți coautori, în

colaborare.

(2) Dreptul de autor asupra operei comune aparține coautorilor acesteia, între care unul

poate fi autorul principal, în condițiile prezentei legi.

(3) În lipsa unei convenții contrare, coautorii nu pot utiliza opera decât de comun acord.

Refuzul consimțământului din partea oricăruia dintre coautori trebuie să fie temeinic justificat.

(4) În cazul în care contribuția fiecărui coautor este distinctă, aceasta poate fi utilizată

separat, cu condiția să nu se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile

celorlalți coautori.

(5) În cazul utilizării operei create în colaborare, remunerația se cuvine coautorilor în

proporțiile pe care aceștia le-au convenit. În lipsa unei convenții, remunerația se împarte

proporțional cu părțile de contribuție ale autorilor sau în mod egal, dacă acestea nu se

pot stabili.

(Lege privind drepturile de autor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea unor legi privind drepturile de autor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 49 . Protecţia copiilor şi a tinerilor

(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea

drepturilor lor.

(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu

handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii

sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.

(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru

participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.

(Constitu ția României )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea asigurării unui regim special de protecție pentru copii şi tineri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Dacă vă aflaţi într-o situaţie de urgenţă şi aveţi nevoie de forţele de intervenţie

specializate, sunaţi la numărul de telefon unic 112.

Dacă sunaţi la 112, trebuie să anunţaţi:

– ce urgenţă aveţi;

– unde este urgenţa;

– unde vă aflaţi;

– de la ce număr de telefon sunaţi;

– cum vă numiţi.

Operatorul evaluează urgenţa apelantului în funcţie de informaţiile primite şi

transmite aceste informaţii forţelor de intervenţie abilitate în rezolvarea cazului respectiv.

Dacă este nevoie de intervenţia tuturor agenţiilor, datele preliminare ale cazului sunt

transmise simultan, în maximum 2-3 secunde.

După furnizarea acestor date trebuie să rămâneţi la telefon pentru a fi puşi în

legătură cu agenţia de urgenţă de care aveţi nevoie şi pentru a primi eventuale recomandări.

Dacă legătura cu numărul 112 se întrerupe, trebuie să sunaţi din nou. Rămâneţi

calmi şi răspundeți la toate întrebările; nu închideţi până când nu vi se spune.

(Ghidul cet ățeanului pentru situa ții de urgen ță)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl poate avea un asemenea ghid? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 3. – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, unităţile, instituţiile şi

serviciile publice subordonate acestora au obligaţia să sprijine activitatea de tineret şi să

asigure cadrul adecvat de desfăşurare a acesteia la nivel naţional şi local, în condiţiile legii.

Art. 4. – Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii

generale:

a) elaborarea şi promovarea unor strategii globale şi integrate şi fundamentarea

acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actuale;

b) asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea,

promovarea şi realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul

structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret;

c) sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în

vederea asumării responsabilităţilor individuale sau de grup;

d) sprijinirea şi îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viaţa

economică, educaţională şi culturală a ţării.

(Legea tinerilor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea unor principii care să asigure condiții adecvate de integrare a tinerilor în societatea actuală? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 27. Consumatorii beneficiază de următoarele drepturi:

a) de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un

serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le aducă

atingere drepturilor şi intereselor legitime;

b) de a fi informaţi complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale

produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să

corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de

consumatori;

c) de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de

calitate;

d) de a fi despăgubiţi în mod real şi corespunzător pentru pagubele generate de

calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace

prevăzute de lege;

e) de a se organiza în asociaţii ale consumatorilor, în scopul apărării drepturilor şi

intereselor lor.

(Codul consumului și legile conexe )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea consultării unui cod despre drepturile consumatorilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 29. (1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii

media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:

a) să poată fi uşor de identificat ca atare, comunicările audiovizuale cu conţinut

comercial mascat fiind interzise;

b) să nu facă uz de tehnici subliminale;

c) să nu prejudicieze demnitatea umană;

d) să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie, naţionalitate, religie,

credinţă, handicap, vârstă [...];

e) să nu aducă ofensă convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor şi

radioascultătorilor;

f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei;

g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;

h) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;

i) să nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.

(2) Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală,

fizică sau mentală minorilor [...].

(Legea audiovizualului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea unor legi specifice audiovizualului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 144. (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor

salariaţilor.

Art. 145. (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de

muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile şi se acordă

proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin

contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 146. (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. […]

(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor

salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la

care aveau dreptul.

(Codul muncii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a avea timp liber în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 1. – (1) În România, stat de drept, democratic şi social, demnitatea omului,

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă

valori supreme şi sunt garantate de lege.

(2) Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt

garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

a) dreptul la un tratament egal în faţa instanţelor judecătoreşti şi a oricărui alt organ

jurisdicţional;

b) dreptul la securitatea persoanei şi la obţinerea protecţiei statului împotriva violenţelor

sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituţie;

c) drepturile politice, şi anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viaţa publică

şi de a avea acces la funcţii şi demnităţi publice.

(Ordonan ţa privind prevenirea şi sanc ţionarea tuturor formelor de

discriminare )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea respectării drepturilor cetățenilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 5. – (1) Copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea

deplină a drepturilor lor, în condiţiile prezentei legi.

(2) Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine, în primul

rând, părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini

obligaţiile faţă de copil, ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

(3) În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care face parte copilul şi

familia sa. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a sprijini părinţii sau,

după caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligaţiilor ce le revin cu privire

la copil, dezvoltând şi asigurând, în acest scop, servicii diversificate, accesibile şi de

calitate, corespunzătoare nevoilor copilului.

(4) Intervenţia statului este complementară; statul asigură protecţia copilului şi

garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de

instituţiile statului şi autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu.

(Legea privind protec ţia şi promovarea drepturilor copilului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea unor legi privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Art. 1. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice,

precum şi asupra altor opere de creaţie intelectuală este recunoscut şi garantat în

condiţiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului şi comportă

atribute de ordin moral şi patrimonial.

(2) Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducerea

la cunoştinţa publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar în formă nefinalizată.

Art. 3. (1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.

(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condiţiile legii.

Art. 4. (1) Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele

căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştinţă publică.

(2) Când opera a fost adusă la cunoştinţa publică sub formă anonimă sau sub un

pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de

persoana fizică sau juridică ce o face publică având consimţământul autorului, atât timp

cât acesta nu îşi dezvăluie identitatea.

(Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea aplicării unor legi privind dreptul de autor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Omul cu autoritate – dobândită sau conferită – este acela care poate să

hotărască, să ia decizii cu caracter obligatoriu pentru societate sau pentru sectorul de

societate pe care îl conduce. Autoritatea se bazează pe cunoaștere și capacitate, pe

înțelepciune și prestigiu, pe experiență, pe moralitate și altruism, pe dialogul permanent

dintre el și ceilal ți și prin câștigul ambelor părți ce rezultă din acest dialog.

Spre deosebire de omul cu autoritate, omul autoritar cade în cursa vanității sale,

exultă de bucuria de a fi ascultat: lui îi place să uzeze și de foarte multe ori să abuzeze

de dreptul său de a comanda, întrerupe dialogul și monologhează în mod continuu, nu

admite nicio contrazicere și nici o replică […].

Omul cu autoritate funcționează echilibrat, își găsește totdeauna timp să judece,

să chibzuiască și își caută toate argumentele în deciziile pe care le ia. Dacă nu știe

ceva, întreabă, se consultă cu oamenii în care are încredere, nu se sfiește să aplice

propunerile înțelepte ale altora […].

Omul autoritar funcționează pripit în lurea deciziilor, este prompt în luarea

deciziilor, de cele mai multe ori improvizând, nu are încredere decât în el însuși, niciodată

nu-și recunoaște ignoranța, se socotește infailibil și nu justific ă, ci se justific ă.

(Eduard Covali, Picătura de otrav ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre autoritate în societatea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Ceea ce supără, în lumea contemporană, e tocmai că începem să ne trezim cu

toţii nişte automate, nişte păpuşi. Gândim, vorbim, ne purtăm cam în acelaşi fel. Nu chiar

la fel cu toţii, căci încă mai facem parte din câte o tabără. Dar la fel cu cei din tabăra

noastră. Citim, de pildă, aceleaşi ziare. Şi ziarul nu se mulţumeşte să ne dea veşti; ni le

rânduieşte, pe cele mai însemnate în prima sau în ultima pagină, pe celelalte la mijloc.

Mai mult încă, pe cele care trebuiesc să ni se impună le tipăreşte cu litere groase, îţi sar

în ochi. Le subliniază, le încadrează, le paginează în aşa fel încât vrei, nu vrei trebuie să

le citeşti pe ele mai întâi. Şi încetul cu încetul citim toţi ziarul cam în aceeaşi ordine, dăm

lucrurilor cam aceeaşi însemnătate, în sfârşit, ne colorăm cam în acelaşi fel şi unii şi alţii.

Ce, e un rău? zicea lumea prin veacul al XIX-lea şi zic unii şi acum. De aceasta e făcut

omul, să se întovărăşească! Nu avem cu toţii aceeaşi ştiinţă? Nu avem aceeaşi industrie

şi civilizaţie? De ce n-am avea aceleaşi convingeri [...]? De ce să nu putem face teorii

bune pentru toată lumea, dacă produsele industriei noastre sunt bune pentru toată

lumea? – Nici prin gând nu le trecea lor că ceea ce fabrică unul este bun pentru ceilalţi,

dar ceea ce gândeşte şi simte unul s-ar putea să nu fie bun pentru toţi.

(Constantin Noica, Eseuri de duminic ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre tendința de uniformizare care se manifestă într-un grup de prieteni? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Oamenii trăiesc într-o lume concretă, prietenoasă, în care totul poate fi încă

explicat şi înţeles, în care cuvintele şi adresele sunt pline de realitate . Când spun

„vizitiu”, cuvântul îi trimite firesc la vizită şi când vor să meargă în vizită, doamnele

cheamă vizitiul. Când spun „jurnal”, se gândesc la jour , pentru că gazeta e oglinda unei

zile, iar când îi spun „foaie” sau „foiţă” e iarăşi limpede, pentru că ziarul numit astfel are

doar faţă şi verso, deci o singură foaie. În ziare se dau adresele magazinelor, ale

doctorilor sau ale croitorilor, aşa cum îşi dau întâlnire doi prieteni, astfel încât omul să

ştie imediat unde să caute. Băcănia Filleanu & Ionescu unde se poate cumpăra

untdelemn din Grecia se află pe str. Germană „în colţul spre Hotel de Europa, la Crucea

cu Coroană.” […] Mutările unor asemenea magazine sau cabinete, sau ateliere sunt

anunţate tot prin ziare şi, în genere, jurnalul e făcut în aşa fel încât să vină în

întâmpinare şi în ajutor bunului cetăţean şi să-i dea senzaţia că oraşul în care trăieşte e

o mare familie.

(Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia despre rolul publicațiilor în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Am citit undeva că [...] teatrul ocupă poziţia supremă, deoarece oferă

spectatorului o cantitate maximă de informaţie pe unitatea de timp şi aceasta într-o

desfăşurare dinamică. În plus, faţă de televiziune şi cinema, teatrul asigură şi o

ambianţă umană, astfel încât iluzia co-trăirii este maximă. Spectatorul vede şi ascultă în

acelaşi timp, participă cu propria sa imaginaţie la „decodarea” limbajului scenic, e

solicitat continuu intelectual şi afectiv la toate nivelele puterii sale de percepţie. Aşa s-ar

clarifica în termenii informaticii marea putere instructivă a teatrului, larga lui accesibilitate

la rândurile unui public neomogen, cu formaţie atât de diferită şi atât de diferenţiat ca

dotare psihică şi temperamentală. Această putere a teatrului explică importanţa finalităţii

lui social-politice, eficienţa lui educativă. Se admite că, nativ, publicul în globalitatea lui e

mai receptiv faţă de teatru decât faţă de celelalte arte. Mai receptiv, dar nu mai pregătit.

Teatrul îşi pregăteşte spectatorii, şi-i cultivă. Prin teatru se deschide una din cele mai

importante punţi de legătură cu tradiţia unei culturi naţionale, prin el se face mai uşor

racordul cu tezaurul artei universale. Lui îi revine sarcina de a-şi introduce publicul într-un orizont

spiritual, de a-i oferi termeni de comparaţie, o privire de ansamblu asupra totalităţii operelor

create de geniul dramatic al omenirii. În sarcina teatrului rămâne obligaţia de a-şi învăţa

spectatorii „să vadă” şi să perceapă imaginea scenică, să guste calitatea, frumosul

artistic, să-i citească sensurile.

(Radu Beligan, luni, mar ţi, miercuri … )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul teatrului în educația tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Examenele, mereu aşteptate cu înfrigurată emoţie, cu reală sau disimulată

detaşare, condensează ceasuri, zile, luni sau ani de acumulări şi reuşesc să polarizeze

atenţia tuturor: candidaţi, profesori, părinţi. Unii sunt nerăbdători să înceapă concursul,

iar alţii nu ştiu cum să-l amâne. Pentru unii, examenul este prilej de afirmare, iar pentru

alţii este o ameninţare. Unii trăiesc reacţii de teamă, alţii se bucură, iar prea puţini rămân indiferenţi. […]

Examenul este, fără îndoială, agent stresor deoarece solicită rezolvarea unor

probleme într-un timp limitat şi la un nivel performanţial cât mai ridicat. Teama de a nu

obţine rezultatul dorit produce nelinişte şi îngrijorare. Gândurile legate de apariţia unor

situaţii surpriză nedorite sau percepţia celorlalţi candidaţi (în număr prea mare şi foarte

bine pregătiţi) sunt solicitări care pot accentua starea de stres.

Consecinţele stresului la examen sunt în mare măsură negative (perturbatoare):

candidatul e neliniştit, panicat, incapabil de concentrare. Se pierde cu firea, acuză

blocaje ale memoriei sau erori de raţionament. […]

Dacă intensitatea stresului este moderată se pot obţine efecte mobilizatoare,

favorabile pentru performanţă. Candidaţii sunt dornici de a se întrece şi de a învinge, vin

la examen cu dorinţa de succes şi nu cu teama de eşec.

(Daniela Mihăeş, Autoprogramarea succesului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre consecinţele emoțiilor la examene/concursuri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Îndeobşte, omul se întreabă dacă ştie să trăiască în cazul unei experienţe

nefericite sau în momentul vârstei sale înţelepte, care este – aşa cum sunt rostuite

rotirile anotimpurilor firii umane – în toamna vieţii sale. Dar de ce să ne punem această

întrebare numai în momentele dramatice ale existenţei noastre sau numai atunci când

prea puţine se mai pot schimba şi să oftăm cu regret: de ce n-am avut în tinereţe mintea

de-acum? Şi, totuşi, într-un fel sau altul interogaţiile grave despre arta şi ştiinţa de a trăi

le rostim mai ales într-o formulare indirectă: sunt un om modern?; aparţin, prin ceea ce

sunt sau prin ceea ce vreau să devin timpului meu?; mă comport eu ca un om modern?;

ce înseamnă la urma urmei să fii om modern? Şi aşa mai departe. […]

S-a spus şi s-a scris că a fi modern înseamnă a fi în pas cu evoluţia modei. S-a

spus şi s-a scris că a fi modern înseamnă a te sincroniza spiritului unei epoci care a

lansat spre stele rachete şi a realizat debarcări spectaculoase pe lună, pe un astru care

era [...] doar substanţă de poezie. S-a spus şi s-a scris că a fi modern înseamnă a fi tu

însuţi, căci nimic nu este mai modern decât a fi pus sub zodia eternului.

(Vartan Arachelian, Cum înv ăţăm să trăim )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre ce înseamnă să fii modern în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Cine a urcat vreodată un munte, cunoaşte bucuria de a rătăci drumul. Peisajul se

întinde în sinea lui ca un suflet de om şi nu se arată privitorului decât după ce o cale

nouă a fost desluşită între umbra brazilor şi răcoarea vegetală a tăcerii. Într-o astfel de

plimbare urăsc semnele vopsite pe copaci pentru uzul excursioniştilor. Ele îi fură locului

spontaneitatea înfăţişării iar călătorului orgoliul de a găsi. […]

Pentru bucuria unui asemănător sentiment de libertate iubesc paginile vechi şi

autorii ieşiţi din uz. Întâlnirea poate să fie excesiv de interesantă pentru un cititor de

profesie. În măsura în care o lectură poate fi însă un act de viaţă, această explorare

postumă este neînchipuit de frumoasă. Vreau să spun anume că cine iubeşte cititul ca

pe un gest natural, ca pe o mişcare necesară în trecerea zilelor şi nu ca pe un „viciu

nepedepsit”, nu va putea să preţuiască norocul de a găsi o carte eliminată din istoria

literară (ca un pământ izgonit dintr-un manual de geografie) plăcerea de a întâmpina

singur un nou ţinut sufletesc.

(Mihail Sebastian, Eseuri, cronici, memorial )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii în formarea unui tânăr? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Ne plac titlurile şocante şi inteligente. Ne oprim la ele, trăim impresia că suntem

informaţi, că nu mai este nevoie să citim întregul articol. Comoditatea noastră este din

plin satisfăcută. Lectura pe diagonală, atât de dragă cititorului grăbit de astăzi, nu ar mai

fi posibilă fără elemente de titrare puternice.

Literatura de specialitate se ocupă prea puţin de acest subiect, deşi îi recunoaşte

constant importanţa (un titlu bun şi inspirat, scris în manşetă pe prima pagină, vinde

publicaţia). Această lacună teoretică poate avea mai multe explicaţii: diversitatea practic

inepuizabilă a procedurilor de titrare şi, mai ales, intervenţia tiranică a şefilor ierarhici,

care îşi rezervă mereu dreptul de a modifica titlul propus de ziarist, sub pretextul unităţii

stilistice a ziarului şi al eventualelor concurenţe semantice care pot apărea între titlurile

din aceeaşi pagină.

Să spunem de la început că nu există o anume tehnologie a unui titlu bun. În

reuşita unui titlu intervin o mulţime de imponderabile: de la inspiraţia ziaristului, până la

stilul publicaţiei. Prin urmare, sfaturile noastre sunt orientative, ele vizând mai ales

erorile şi primejdiile ascunse.

(Sorin Preda, Tehnici de redactare în presa scris ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța titlului unei cărți/publicații? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Lucrul cel mai r ău ori cu urmări greu de vindecat mi se pare a fi [...] starea

noastră de ne-aşezare. Tranziţia numeşte nu o perioadă trecătoare, un prag de trecut

dinspre o societate spre alta [...], ci provizoratul etern în care ne bălăcim, improvizaţia ca

lege a zilei. Cum la români lipseşte (credea Rădulescu-Motru) aplecarea spre lucrarea în

perspectiva lungă a istoriei (cea care cere efort îndelungat cu succese/câştiguri târzii şi

mereu îndoielnice), dar şi spiritul comunitar, interesul personal ori de grup fiind la noi

mereu şi nesmintit deasupra celui public, o lucrare de o viaţă neterminată la dispariţia

autorului nu e continuată firesc şi generos de generaţia imediat următoare. Tot ce s-a

făcut înainte e lăsat/împins/aruncat deoparte şi se re-începe de la capăt [...]. Vezi

formula genială a „strânsurii de năvală” în care ne complacem, acea permanentă stare

de urgenţă în gol, de ne-aşezare cronicizată, de forfotă gălăgioasă, în cerc (vicios).

Avem cioturi care n-au fost pădure şi ruine care n-au fost zidiri.

(Irina Petraş, Literatur ă român ă contemporan ă. O panoram ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a valoriza aspecte ale trecutului? Susţine cu argumente opinia pe care o exprimi.

Bucuresti - 1265


Bucuresti - 1265




Proba A


Proba A


Timp de câteva ceasuri ne-am găsit sub impactul unei succesiuni de imagini care

ne-au dezvăluit complexitatea și întinderea construcțiilor, dar, în egală măsură,

frumusețea realizării arhitectonice și artistice de la începutul veacului al XVIII-lea. Ziduri

puternice, dar și construcții armonice, dând în ansamblu impresia copleșitoare a unei

realizări de excepție. Coloane sculptate de o mare frumusețe, dar și pictura de o

neprețuită valoare s-au înfățișat succesiv în fața ochilor și a uimirii noastre. Deși am

coexistat o jumătate de veac cu momentul în cauză, n-am avut prilejul de a-l vizita […].

Deși născut și trăit în București, nu am avut niciodată prilejul de a cunoaște Văcăreștii,

cu toate că soarta a făcut ca indirect să fiu legat de acest monument.

Până la ședința de la Academia Română nu cunoșteam, în consecință,

Văcăreștii […]. E data aceasta, timp de câteva ore, prin succesiunea de imagini și prin

luările de cuvânt la care am asistat, am luat cunoștință de frumosul complex distrus […]

cu un sfert de veac în urmă.

(Dan Berindei, Mănăstirea V ăcărești , în Cultura )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre importanța restaurării mănăstirilor/bisericilor vechi românești? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

proba a sesiune iunie var 03 10 iunie (1)

Documents