sis. nervos. var imbunatatita

60

Upload: ptibcris

Post on 21-Jun-2015

4.664 views

Category:

Education


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 2: Sis. nervos. var imbunatatita

Din punctul de vedere al Din punctul de vedere al functieifunctiei::- I.Sistem nervos al vietii de I.Sistem nervos al vietii de

relatierelatie: : realizeaza legatura (relatia) realizeaza legatura (relatia) organismului cu mediul inconjuratororganismului cu mediul inconjurator

- II.Sistem nervos vegetativII.Sistem nervos vegetativ:: coordoneaza activitatea tuturor coordoneaza activitatea tuturor organelor interne organelor interne

Page 3: Sis. nervos. var imbunatatita

Sistemul nervosSistemul nervosI. Sistemul nervos somaticI. Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzorialasenzitivo-senzoriala

Sistemul Nervos Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)(SNC)Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)(SNC)

SomaticSomatic (al vietii (al vietii de relatie) de relatie) - Maduva spinarii Bulb rahidian - Maduva spinarii Bulb rahidian

- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio CerebelCerebel Mezencefal Mezencefal

DiencefalDiencefal Talamus Talamus HipotalamusHipotalamus Metatalamus Metatalamus Subtalamus Subtalamus EpitalamusEpitalamus

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

Sistemul nervos perifericSistemul nervos periferic

Page 4: Sis. nervos. var imbunatatita

-Nervi-Nervi Cranieni Cranieni SenzitiviSenzitivi

MotoriMotori

MicstiMicsti

SpinaliSpinali MicstiMicsti

-Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni-Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi LaterovertebraliVegetativi Laterovertebrali

PrevisceraliPreviscerali

IntramuraliIntramurali

II.Sistemul nervos vegetativII.Sistemul nervos vegetativ - coordoneaza activitatea inconstienta a - coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelorviscerelor

Sistemul nervos vegetativ (SNV) simpaticSistemul nervos vegetativ (SNV) simpatic

parasimpaticparasimpatic

Page 5: Sis. nervos. var imbunatatita

Componentele SNC sunt protejate de:

1. protectie osoasa:

-cutia craniana – encefal

-coloana vertebrala –maduva spinarii

2. Meningele

3. Lichidul cefalorahidian.

Page 6: Sis. nervos. var imbunatatita

2. 2. MMeningeleeningele - - sunt membrane conjunctive;sunt membrane conjunctive; - protejeaza maduva spinarii si encefalul;- protejeaza maduva spinarii si encefalul; - acestea sunt: duramater, arahnoida- acestea sunt: duramater, arahnoida si piamater;si piamater; 1. Duramater:1. Duramater:

- alc. din tesut conj. Dens, slab vascularizat;- alc. din tesut conj. Dens, slab vascularizat; - adera de formatiunile osoase;- adera de formatiunile osoase;2. Arahnoida:2. Arahnoida:

- tesut conjunctiv avascular, aderent la duramater;- tesut conjunctiv avascular, aderent la duramater;- intre ea si piamater se gaseste lichidul - intre ea si piamater se gaseste lichidul cefalorahidian(LCR) cefalorahidian(LCR)

3. Piamater:3. Piamater:- tesut conjunctiv care adera la organele nervoase;- tesut conjunctiv care adera la organele nervoase;- are vascularizatie nutritiva;- are vascularizatie nutritiva;

Page 7: Sis. nervos. var imbunatatita

3. Lichidul cefalorahidian3. Lichidul cefalorahidian - protejeaza tesutul nervos impotriva traumatismelor;- protejeaza tesutul nervos impotriva traumatismelor; - rol in transportul hormonilor;- rol in transportul hormonilor; - constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul - constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul

nervos a unor substante daunatoare din sangele nervos a unor substante daunatoare din sangele circulant;circulant;

Page 8: Sis. nervos. var imbunatatita

Neuronul reprezinta unitatea structurala si functionala a sistemului nervos.

In alcatuirea organelor nervoase se mai In alcatuirea organelor nervoase se mai gasesc celule de sustinere, numite CELULE gasesc celule de sustinere, numite CELULE GLIALEGLIALE

(nevroglii)(nevroglii)

CELULE GLIALE

Page 9: Sis. nervos. var imbunatatita

CORP CELULAR unde se afla nucleul

PRELUNGIRI NEURONALE

DENDRITE - scurte şi ramificate

AXON – unic, cu butoni terminali. Are un înveliş de mielină.

Page 10: Sis. nervos. var imbunatatita

Neuronii sunt celule care trăiesc mult - pot să funcţioneze toată viaţa.

Neuronii nu se înmulţesc - deci nu pot fi înlocuiţi dacă sunt distruşi.

Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o capacitate mare de a răspunde la stimuli externi sau interni -

Neuronii au nevoie de oxigen şi glucoză pentru a funcţiona optim. În lipsa oxigenului, neuronii pot să trăiască doar câteva minute.

Neuronii sunt specializaţi în conducerea excitaţiilor sub formă de impuls nervos prin corpul şi prelungirile lor.

Page 11: Sis. nervos. var imbunatatita

Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASEMai multe fibre nervoase, invelite de un invelis

comun, formeaza un NERV

Prin fibrele nervoase circulaPrin fibrele nervoase circula

Influxurile nervoase se transmit de la unInfluxurile nervoase se transmit de la un

neuron la altul prin intermediul neuron la altul prin intermediul sinapselorsinapselor

Page 12: Sis. nervos. var imbunatatita

Neuron presinaptic

Neuron postsinaptic

Buton terminal

Fanta sinaptica

SINAPSA

Page 13: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 14: Sis. nervos. var imbunatatita

MADUVA

MADUVA SPINALA

Page 15: Sis. nervos. var imbunatatita

LocalizareLocalizare in canalul vertebral format prin suprapunerea vertebrelor, se intinde de la baza craniului (vertebra C1) pana la L2,

de unde se continua cu filum terminale care se continua cu nervii lombari si sacrali formand "coada de cal".

prezinta 2 umflaturi: una cervicala si una lombara si corespund zonelor de unde pornesc nervii membrelor;

are forma de cilindru usor turtit dorso-ventral;

Page 16: Sis. nervos. var imbunatatita

Alcatuirea Alcatuirea externaexterna

• Are forma unui cordon turtit dorso-ventral

• Pe ambele fete prezinta niste santuri

Substanta alba – la exterior, sub forma de cordoane;Substanta cenusie - in interior, sub forma literei H,fluture;-dispusa in centru, sub forma de coloane

Alcatuirea Alcatuirea internainterna

Page 17: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 18: Sis. nervos. var imbunatatita

Substanta cenusieEste formata din corpul neuronilor. Bara transversala a H-

ului formeaza comisura cenusie a maduvei,iar portiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne:anterioare,laterale,posterioare.

Comisura cenusie- prezinta in centru,canalul ependimar care contine LCR.Coarnele anterioare - sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare - contin neuroni somatomotori, ai caror axoni formeaza

radacina ventrala(anterioara) a nervilor spinali.Coarnele posterioare - contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de

deutoneuron protoneuronul fiind situat in ganglionul spinal(in radacina posterioara).

Page 19: Sis. nervos. var imbunatatita

Coarnele lateraleCoarnele laterale- sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara,in regiunea sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara,in regiunea

toracala si lombara superioara;toracala si lombara superioara;- contin contin neuroni viscerosenzitivineuroni viscerosenzitivi in jumatatea posterioara a in jumatatea posterioara a

coarnelor laterale; si coarnelor laterale; si neuroni visceromotorineuroni visceromotori in jumatatea in jumatatea anterioara a coarnelor lateraleanterioara a coarnelor laterale

- Substanta alba - Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de

cordoane in care gasim cordoane in care gasim fascicule ascendentefascicule ascendente situate spre situate spre interior fata de precedentele,si interior fata de precedentele,si fascicule de asociatiefascicule de asociatie, , situate profund,in imediata vecinatate a substantei cenusii.situate profund,in imediata vecinatate a substantei cenusii.

Page 20: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 21: Sis. nervos. var imbunatatita

Nervii spinaliNervii spinali - conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si

vegetativi)vegetativi)- sunt in numar de 31 de perechi (in regiunea cervicala sunt in numar de 31 de perechi (in regiunea cervicala

exista 8 nervi cervicali, in regiunea toracala sunt 12 exista 8 nervi cervicali, in regiunea toracala sunt 12 nervi, apoi 5 in regiunea lombara , 5 in sacrala si 1 in nervi, apoi 5 in regiunea lombara , 5 in sacrala si 1 in regiunea coccigiana .regiunea coccigiana .

- sunt formati din sunt formati din 2 radacini2 radacini::- - Anterioara (ventralaAnterioara (ventrala), motorie), motorie- - Posterioara (dorsalaPosterioara (dorsala), senzitiva), senzitiva

care prezinta pe traiectul ei care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinalganglionul spinal..- Radacina anterioaraRadacina anterioara contine axonii neuronilor contine axonii neuronilor

somamotori din cornul anterior al maduvei si axonii somamotori din cornul anterior al maduvei si axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral cornului lateral

Page 22: Sis. nervos. var imbunatatita

Radacina posterioaraRadacina posterioara (dorsala) prezinta pe (dorsala) prezinta pe traiectul sau ganglionul spinal la nivelul traiectul sau ganglionul spinal la nivelul

caruia sunt localizati atat neuronii caruia sunt localizati atat neuronii somatosenzitivi cat si neuronii visceosenzitivi somatosenzitivi cat si neuronii visceosenzitivi

Neuronii somatosenzitiviNeuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga care ajunge la receptorii din au o dendrita lunga care ajunge la receptorii din

piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici piele (exteroceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul profunzi din aparatul locomotor(propioceptori).Axonul lor intra in locomotor(propioceptori).Axonul lor intra in maduva pe calea radacinii posterioare; maduva pe calea radacinii posterioare;

Page 23: Sis. nervos. var imbunatatita

-- -- Neuronii viscerosenzitivi Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga ,care au si ei o dendrita lunga ,care ajunge la receptorii din viscere (viceroreceptori). Axonii lor ajunge la receptorii din viscere (viceroreceptori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si ajung in patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si ajung in jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona viscerosenzitiva)viscerosenzitiva)

- - Radacinile anterioare si posterioareRadacinile anterioare si posterioare ale nervului spinal se ale nervului spinal se unesc si formeaza unesc si formeaza trunchiul nervului spinaltrunchiul nervului spinal , care este mixt , , care este mixt , avand in structura sa fibre stomatomotorii , visceromotorii., avand in structura sa fibre stomatomotorii , visceromotorii., somatosenzitive, viscerosenzitivesomatosenzitive, viscerosenzitive

Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului Trunchiul nervului spinal iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrala . Dupa un scurt traiect vertebral prin gaura intervertebrala . Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral , nervul spinal se de la iesirea sa din canalul vertebral , nervul spinal se desface in desface in ramurile sale:ventrala,dorsala,meningiala, si ramurile sale:ventrala,dorsala,meningiala, si comunicanta albacomunicanta alba. Prin a cincea ramura comunicanta . Prin a cincea ramura comunicanta cenusie ,f ibra vegetativa simpatica postganglionara intra in cenusie ,f ibra vegetativa simpatica postganglionara intra in nervul spinal.nervul spinal.

Page 24: Sis. nervos. var imbunatatita

- Ramurile ventrale(anterioara) , prin anastomozare,intre ele formeaza o serie de plexuri: cervical,brahial,lombar,sacral.

In regiunea toracala ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali.

- Ramura dorsala(posterioara) a nervului spinal contine ca si ramura ventrala atat fibre motorii cat si fibre sezitive ;se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor vertebrale.

Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge.

Ramurile comunicante :prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica ,cu originea in neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei ,iar prin cea cenusie fibra post ganglionara amielinica fiind axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero-vertebral (paravertebral)

Page 25: Sis. nervos. var imbunatatita

1.Functia reflexa:-centri reflecsi de importantavitala ex. reflexul rotulian;-actul reflex = procesul fiziologic de

raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic= arcul reflex (1. calea aferenta;2 centrii reflexi;3. calea aferenta;)2. Functia de conducere:- pe cai ascendente - informatii de la organele corpului spre encefal- pe cai descendente – comenzi de la encefal spre organele efectoare (muschi sau glande)

Page 26: Sis. nervos. var imbunatatita

1. Functia reflexa a maduvei spinarii1. Functia reflexa a maduvei spinarii- - este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi

A.Reflexele somaticeA.Reflexele somatice medularemedulare

B.Reflexele vegetative medulareB.Reflexele vegetative medulare: mai importante : mai importante sunt:sunt:

- reflexele cardioacceleratoare si pupilodilatator (cu centrii in - reflexele cardioacceleratoare si pupilodilatator (cu centrii in coarnele laterale ale maduvei cervicodorsale);coarnele laterale ale maduvei cervicodorsale);

- r. vasoconstrictoare(cu centrii in maduva dorsolombara);- r. vasoconstrictoare(cu centrii in maduva dorsolombara);

- r. sudorale, pilomotorii si motilitatea tubului digestiv(in - r. sudorale, pilomotorii si motilitatea tubului digestiv(in centrii dorsolombari);centrii dorsolombari);

- r. de mictiune, defecatie si sexuale(cu centrii localizati i - r. de mictiune, defecatie si sexuale(cu centrii localizati i maduva lombosacrata: in coarnele laterale si comisura maduva lombosacrata: in coarnele laterale si comisura cenusie);cenusie);

Centrii vegetativi medulari sunt subordonati unor centrii superiori Centrii vegetativi medulari sunt subordonati unor centrii superiori (bulbari, hipotalamici si chiar corticali);(bulbari, hipotalamici si chiar corticali);

Page 27: Sis. nervos. var imbunatatita

A.Reflexele somaticeA.Reflexele somatice medulare:medulare:

Sunt de 2 tipuri:Sunt de 2 tipuri:

1.1. Reflexele monosinapticeReflexele monosinaptice sunt cele mai simple reflexe sunt cele mai simple reflexe somatice;urmarind declansarea reflexului rotulian prin percutia somatice;urmarind declansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactia rapida(exrensia tendonului rotulian se constata reactia rapida(exrensia gambei), deoarece arcul reflex are doar 2 neuroni: axonul gambei), deoarece arcul reflex are doar 2 neuroni: axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal,face sinapsa direct cu neuronului senzitiv din ganglionul spinal,face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior;motoneuronul medular din cornul anterior;

- Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida, - Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida, aceste reflexe au timpul de latenta f. Scurt si, datorita lipsei aceste reflexe au timpul de latenta f. Scurt si, datorita lipsei neuronilor intercalari, sunt strict limitate si nu iradiaza;ex: neuronilor intercalari, sunt strict limitate si nu iradiaza;ex: reflexele osteotendinoase (rotulian, ahilean, reflexele osteotendinoase (rotulian, ahilean, bicipital,tricipital,etc)bicipital,tricipital,etc)

Page 28: Sis. nervos. var imbunatatita

2. Reflexele polisinaptice:

-Arcul lor reflex include un nr.variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor;

-Cel mai tipic este reflexul de flexie care consta in indoirea unui membru dupa aplicarea unui stimul nociv(intepatura, obiect fierbinte, curent electric, etc) pe piele , tesut subcutanat sau muschi;

-Sunt reflexe de aparare si indeparteaza zona stimulata de agentul nociv;

-Arcul reflex e format din cel putin 3 neuroni si de aceea timpul lor de latenta este mai lung;

-Daca intensitatea stimulului este f. puternica, raspunsul motor este mai complex, flexia membrului stimulat insotindu-se de extensia membrului de paretea opusa;

-In cazul unor stimului extrem de nocivi se produce o activitate motorie din partea tuturor celor 4 membre, prin iradierea excitatiei;

Page 29: Sis. nervos. var imbunatatita

2. 2. Functia de conducereFunctia de conducere:: I.cai ascendente - informatii de la organele corpului spre encefal II.cai descendente – comenzi de la encefal spre organele efectoare (muschi sau glande)

Page 30: Sis. nervos. var imbunatatita

I. CAILE ASCENDENTEI. CAILE ASCENDENTE1.Calea sensibilitatii tactila, termica si dureroasa1.Calea sensibilitatii tactila, termica si dureroasa

1a.Calea sensibilitatii termice si dureroasa1a.Calea sensibilitatii termice si dureroasa Receptoriii se gasesc in piele.Pentru sensibilitatea Receptoriii se gasesc in piele.Pentru sensibilitatea

dureroasa,ca si pentru cea termica,receptorii sunt terminatiile dureroasa,ca si pentru cea termica,receptorii sunt terminatiile nervoase libere.nervoase libere.

Protoneuronul Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita se afla in ganglionul spinal.Dendrita este lunga si ajunge la receptori,iar axonul patrunde in este lunga si ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva.maduva.

DeutoneuronulDeutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul se afla in neuronii senzitivi din cornul psterior al maduvei.Axonul lui trece in cordonul lateral psterior al maduvei.Axonul lui trece in cordonul lateral opus,unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral,care,in opus,unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral,care,in traiectul sau ascendent,strabate maduva si trunchiul traiectul sau ascendent,strabate maduva si trunchiul cerebral,indreptandu-se spre talamus.cerebral,indreptandu-se spre talamus.

Al III-lea neuron Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala,in aria somestezica I din proiecteaza pe scoarta cerebrala,in aria somestezica I din lobul parietal.lobul parietal.

Page 31: Sis. nervos. var imbunatatita

2b.2b.Calea sensibilitatii tactile grosiere (protopatica)Calea sensibilitatii tactile grosiere (protopatica)

In piele,receptorii sunt reprezentati de corpusculii In piele,receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si de discurile tactile Merkel.Meissner si de discurile tactile Merkel.

ProtoneuronulProtoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita se afla in ganglionul spinal.Dendrita acestui neuron,lunga,ajunge la nivelul receptorilor,iar acestui neuron,lunga,ajunge la nivelul receptorilor,iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva.axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva.

DeutoneuronulDeutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior.Axonul acestor neuroni trece in cordonul cornul posterior.Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus,alcatuind fasciculul spinotatalamicanterior opus,alcatuind fasciculul spinotatalamic

anterior care,in traiectul sau ascendent,strabate anterior care,in traiectul sau ascendent,strabate maduva,trunchiul cerebral so ajunge la taltamus.maduva,trunchiul cerebral so ajunge la taltamus.

Al III-lea neuron Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza in scoarta cerebrala,in aria somestezica I.proiecteaza in scoarta cerebrala,in aria somestezica I.

Page 32: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 33: Sis. nervos. var imbunatatita

1c.Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice)1c.Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice)

Utilizeaza calea cordoanelor posterioare,impreuna cu calea Utilizeaza calea cordoanelor posterioare,impreuna cu calea proprioceptiva kinestezica,cu care va fi descrisa.proprioceptiva kinestezica,cu care va fi descrisa.

2.2.Caile sensibilitatii proprioceptiveCaile sensibilitatii proprioceptive

2a. 2a. Calea sensibilitatii kinestezice(constienta)Calea sensibilitatii kinestezice(constienta)

Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica.tactila epicritica.

RecetoriiRecetorii:: pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceeasi ca si pentru pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceeasi ca si pentru

sensibilitatea tactila protopatica,insa cu camp receptor mai mic;sensibilitatea tactila protopatica,insa cu camp receptor mai mic; Pentru sensibilitatea kinestezica,receptorii sunt corpusculii Pentru sensibilitatea kinestezica,receptorii sunt corpusculii

neurotendiosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.neurotendiosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.

Page 34: Sis. nervos. var imbunatatita

Protoneuronul Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,a carui se afla in ganglionul spinal,a carui dendrita,lunga,ajunge la receptori.Axonul,de asemenea dendrita,lunga,ajunge la receptori.Axonul,de asemenea

lung,patrunde in cordonul posterior,formand la acest nivel lung,patrunde in cordonul posterior,formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat.Mentionam ca fasciculul gracilis si fasciculul cuneat.Mentionam ca

fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala superioara si in maduva cervicala.Aceste doua superioara si in maduva cervicala.Aceste doua

fascicule,numite si fascicule spinobulbare,urca spre bulb.fascicule,numite si fascicule spinobulbare,urca spre bulb.

Deutoneuronul Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb.Axonul celui deal II-lea neuron se incruciseaza in bulb.Axonul celui deal II-lea neuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva,dupa care devin bulb si formeaza decusatia senzitiva,dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medeial,care se ascendenti si formeaza lemniscul medeial,care se indreapta spre talamus.indreapta spre talamus.

Al III-lea neuronAl III-lea neuron se afla in talamus. Axonul celui de al III- se afla in talamus. Axonul celui de al III-lea neuron se proiecteaza in lea neuron se proiecteaza in aria somestezica I.aria somestezica I.

Page 35: Sis. nervos. var imbunatatita

2b. 2b. Calea sensibilitatii proprioceptive de control al Calea sensibilitatii proprioceptive de control al miscariimiscarii

(inconstienta)(inconstienta)

Aceasta cale este constituita din doua tracturi:Aceasta cale este constituita din doua tracturi: Tractul spinocerebelosTractul spinocerebelos dorsal(direct);dorsal(direct); Tractul spinocerebelos ventral(incrucisatTractul spinocerebelos ventral(incrucisat).). Protoneuronul este lcoalizat in ganglionul Protoneuronul este lcoalizat in ganglionul

spinal;dendrita ajunge la receptori,iar axonul,pe calea spinal;dendrita ajunge la receptori,iar axonul,pe calea radacinii posterioare,intra in maduva,in substanta radacinii posterioare,intra in maduva,in substanta cenusie.cenusie.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei.Axonul celui deal doilea neuron se posterior al maduvei.Axonul celui deal doilea neuron se poate comporta in doua moduri:poate comporta in doua moduri:

Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte,formand Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte,formand fasciculul spinocerebelos dorsal(direct);fasciculul spinocerebelos dorsal(direct);

Page 36: Sis. nervos. var imbunatatita

Ambele fascicule au un traiect Ambele fascicule au un traiect ascendent,strabat maduva s iajung ascendent,strabat maduva s iajung

in trunchiul cerebral,unde se in trunchiul cerebral,unde se comporta in mod diferit;comporta in mod diferit;

Fasciculul spinocerebelos dorsal Fasciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul si apoi,pe strabate numai bulbul si apoi,pe calea pedunculului cerebelos calea pedunculului cerebelos inferior,ajunge la cerebel;inferior,ajunge la cerebel;

Fasciculul spinocerebelos ventral Fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul,puntea si strabate bulbul,puntea si mezencefalul si apoi,mergand de-a mezencefalul si apoi,mergand de-a lungul pedunculului cerebelos lungul pedunculului cerebelos superior,ajunge la cerebelsuperior,ajunge la cerebel

Page 37: Sis. nervos. var imbunatatita

3.Caile sensibilitatii interoceptive3.Caile sensibilitatii interoceptive(visceroceptiva)(visceroceptiva)

In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici,termici,chimici,iar influxurile nervoase interoceptive mecanici,termici,chimici,iar influxurile nervoase interoceptive nu devin constiente.Numai in conditii anormale viscerele pot nu devin constiente.Numai in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.

Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor,sub Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor,sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.

Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal;dendrita lui Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal;dendrita lui ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva.ajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva.

Deutoneuronul se afla in maduva;axonii acestuia intra in Deutoneuronul se afla in maduva;axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si,din aproape in aproape,ajung la alcatuirea unui fascicul si,din aproape in aproape,ajung la taltamus.Aceasta cale este multisinaptica.taltamus.Aceasta cale este multisinaptica.

Al III-lea neuron se afla in taltamus.Zona de proiectie Al III-lea neuron se afla in taltamus.Zona de proiectie corticala este difuza.corticala este difuza.

Page 38: Sis. nervos. var imbunatatita

II.CAILE DESCENDENTEII.CAILE DESCENDENTE

1.Calea piramidala1.Calea piramidala Isi are origine in cortexul cerebral si controleza motilitatea Isi are origine in cortexul cerebral si controleza motilitatea

voluntara.voluntara. Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale

diferite:aria motorie,aria premotorie,aria motorie diferite:aria motorie,aria premotorie,aria motorie suplimentara si aria motorie secundara ,suprapuse ariei suplimentara si aria motorie secundara ,suprapuse ariei senzitive secundare..Dintre cele aproximativ 1 000 000 de senzitive secundare..Dintre cele aproximativ 1 000 000 de fibre ale fascicululi piramidal circa 700 000 sunt fibre ale fascicululi piramidal circa 700 000 sunt mielinizate .mielinizate .

Fibrele fasciculului piramidal strabat,in directia lor Fibrele fasciculului piramidal strabat,in directia lor descendenta,toate acele etaje ale trunchiului cerebral si descendenta,toate acele etaje ale trunchiului cerebral si ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit: ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit:

1. in jur de 75% din fibre se incrucisaza la nivelul 1. in jur de 75% din fibre se incrucisaza la nivelul bulbului (decusatia piramidala),formand bulbului (decusatia piramidala),formand fasciculul fasciculul piramidal incrucisat sau cortispinal lateral piramidal incrucisat sau cortispinal lateral care ajunge in care ajunge in cordonul lateral al maduvei ;cordonul lateral al maduvei ;

Page 39: Sis. nervos. var imbunatatita

2. in jur de 25 5 din fibrele fasiccului priamidal nu se 2. in jur de 25 5 din fibrele fasiccului priamidal nu se incrucisaza si formeaza fasciculul piramidal direct incrucisaza si formeaza fasciculul piramidal direct

(corticospinal anterior),care ajunge in cordonul anterior (corticospinal anterior),care ajunge in cordonul anterior de acceasi parte ,fiind situat lanaga fisura mediana .In de acceasi parte ,fiind situat lanaga fisura mediana .In

dreptul fiecarui segment ,o parte din fibre parasesc acest dreptul fiecarui segment ,o parte din fibre parasesc acest fascicul ,se incrucisaja si trec in cordonul anterior opus.fascicul ,se incrucisaja si trec in cordonul anterior opus.

In traiectul lui prin trunchiul cerebral ,din fibrele In traiectul lui prin trunchiul cerebral ,din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior ai maduvei)cornului anterior ai maduvei)

In concluzie.calea sistemului piramidal are 2 neuroni :In concluzie.calea sistemului piramidal are 2 neuroni : un un neuron cortical centralneuron cortical central ,de comanda ,de comanda un un neuron inferiorneuron inferior ,periferic sau de executie care poate ,periferic sau de executie care poate

fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni cranieni

Page 40: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 41: Sis. nervos. var imbunatatita

2.Calea extrapiramidala2.Calea extrapiramidala

Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata .Caile motilitatea involuntara automata si semiautomata .Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) .De extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) .De la nucleii bazali prin eferentele acestora (fibre la nucleii bazali prin eferentele acestora (fibre strionilice,striorubice si strioreticulate),ajung la nucleii din strionilice,striorubice si strioreticulate),ajung la nucleii din mezencefal (nucleul rosu,substanta alba si formatia mezencefal (nucleul rosu,substanta alba si formatia reticulata),continuandu-se spre maduva prin reticulata),continuandu-se spre maduva prin fasciculele fasciculele nigrospinale, rubrospinale si reticulospinalenigrospinale, rubrospinale si reticulospinale;de la nivelul nucleilor ;de la nivelul nucleilor bulbari –olivari si vestibulari-se continua cu fasciculele bulbari –olivari si vestibulari-se continua cu fasciculele olivospinale si vestibulospinale olivospinale si vestibulospinale

Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung, in final, la neuronii motori din cornul anterior al maduvei .motori din cornul anterior al maduvei .

Prin Prin caile descendente piramidale si extrapiramidalecaile descendente piramidale si extrapiramidale centrii centrii encefalici exercita controlul motor encefalici exercita controlul motor voluntarvoluntar (calea piramidala ) si (calea piramidala ) si automatautomat (caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. In (caile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie fiind sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie fiind mentinute postura si echilibrul corpului.mentinute postura si echilibrul corpului.

Page 42: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 43: Sis. nervos. var imbunatatita

Să recunoaştem organele componente ale encefalului:

– creier mare – emisfere cerebrale

-creier mic – cerebel

- trunchiul cerebral

Page 44: Sis. nervos. var imbunatatita

Localizare: in continuarea maduvei spinarii

Alcatuirea externamezencefal

puntea lui Varolio

bulb rahidian

Page 45: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 46: Sis. nervos. var imbunatatita

Alcatuirea interna

• Substanta cenusie – sub forma de nuclei

• Substanta alba – la exterior si printre nuclei de substanta cenusie

Functiile trunchiului cerebral

1. Functia reflexa – ex. reflexe respiratorii, de tuse, stranut,clipirede reglare a activitatii inimii

2. Functia de conducere – pe cai ascendente si descendente, continuarea celor medulare

Page 47: Sis. nervos. var imbunatatita

Localizare: in partea posterioara trunchiului cerebralAlcatuirea externa: 2 emisfere cerebeloase legate printr-o punte numita vermis

Alcatuirea interna: Substanta cenusie – la exterior =>SCOARTA CEREBELOASA si in interior formand nuclei cerebelosiSubstanta alba – in interior

Page 48: Sis. nervos. var imbunatatita

de mentinere a echilibrului

de mentinere a tonusului muscular

de coordonare a miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala

Functiile cerebelului

Page 49: Sis. nervos. var imbunatatita

Localizare: in cutia craniana, ocupand cea mai mare parte a acesteia

Alcatuirea externa: 2 emisfere cerebrale,separate de un sant antero-posterior, si unite la baza prin mase desubstanta alba

Page 50: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 51: Sis. nervos. var imbunatatita

Suprafata emisferelor cerebrale este brazdata de santuri:

- adanci ce delimiteaza

- superficiale ce delimiteaza girusuri sau

LOBII EMISFERELOR CEREBRALELOBII EMISFERELOR CEREBRALE

Lobii emisferelor cerebrale se denumesc dupa numele oaselor in dreptul carora se afla

Page 52: Sis. nervos. var imbunatatita

Substanta cenusie ce formeaza

SCOARTA CEREBRALA

Substanta alba

Page 53: Sis. nervos. var imbunatatita

functie senzitiva – la scoarta cerebrala ajung informatii de la organele de simt, pe care aceasta le transforma in senzatii

functie motorie – de la scoarta cerebrala pornesc comenzi spre organele efectoare ale corpului

functii psihice – memoria, judecata, gandirea, atentia etc.

Page 54: Sis. nervos. var imbunatatita

Alcatuirea nervului spinal

2 radacini:

-posterioara – senzitiva

-anterioara– motorie1 trunchi – mixt ramuri - mixte

Page 55: Sis. nervos. var imbunatatita
Page 56: Sis. nervos. var imbunatatita

Nervii si ganglionii nervosise clasifica:

- dupa originea lor in: - nervi spinali (31 perechi) - nervi cranieni (12 perechi)

- dupa functia lor: - nervi senzitivi - aduc informatii de la organele de simt

- nervi motori – conduc comenzi spre organele efectoare

- nervi micsti – contin ambele tipuri de fibre nervoase

(senzitive si motorii)= ingramadiri de corpi celulari ai

neuronilor - se afla in vecinatatea maduvei spinarii

dar si in alte regiuni ale corpului

Page 57: Sis. nervos. var imbunatatita

Reflexul – reactie de raspuns a organismului la stimuli

La baza actului reflex sta arcul reflex, care reprezinta baza anatomica a actului reflex.

stimul receptor Cale aferenta (senzitiva)Centru nervos

Cale eferenta (motorie)efectorraspuns

Page 58: Sis. nervos. var imbunatatita

Reflexele pot fi:

• innascute, involuntare• au centrii reflecsi in maduva spinarii si in trunchiul cerebral• ex. rasul, plansul, stranutul etc.

• dobandite, voluntare• au centrii reflecsi in scoarta cerebrala• ex. mersul pe bicicleta, cititul

Page 59: Sis. nervos. var imbunatatita

Stiati ca:

• Emisfera stanga “raspunde” de talentele pentru limbi straine, matematica, judecata sau logica???

• Emisfera dreapta “raspunde” de talentele muzicale, artistice,inventiv-creative???

Page 60: Sis. nervos. var imbunatatita

Ai grija de sistemul tau nervos, Ai grija de sistemul tau nervos, urmand cateva sfaturi:urmand cateva sfaturi:

• Alterneaza activitatea fizica cu cea intelectuala!

• Odihneste-te! Te poti odihni activ (plimbari) sau pasiv (somn). Se stie ca in timpul somnului, sistemul nostru nervos se reface!

• Evita factorii ce dauneaza sistemului nervos, cum ar fi: zgomotul, alcoolul, tutunul, cafeaua, drogurile etc.!