Mark Twain

PRINT $I CER$ETOR

Traducere de Eugen B. Marian

**

CUPRI NS

Cronolo$e 5

Capitolull. NaEtereaprintuluiqi-acergetorului ...... rr

Capitolul II. CopilarialuiTom r3

CapitolulIII. int6lnirealuiTomcuprinful. zL

CapitolulMincepnecazurileprinlului ....... 3s

Capitolul V. Tom inlllat la rang mare. 38

CapitolulVl. Tominva{tr 49

CapitolulVll. CeldintdiospltregalalluiTom. . . . . . . . 6r

CapitolulVlll. int6mplareacusigiliul 67

Capitolul IX. Serbarea de pe fluviu. Zz

CapitolulX. Chinurile prinfului 7Z

Capitolu1Xl.LaGuildhall ....... 90

Capitolul)trI. Prinlulqieliberatorulstru... 98

Capitolul)flV. ,,Le roi est mort, vive le roi!" . . rz5

Capitolul )O/. Tom rege 14,3

Capitolul X\[. Osplful de gali r5r

CapitolulXVII. Fu-fuint6i,,,regele zinaticilor" . . . .. . $6

CapitolulXVllL Prinfulinmijloculvagabonzilor . . . .' 182

CapitolulXIX. Printul in mijlocul 15ranilor . .

Capitolul D(. Prinpl Ei pustnicul.

Capitolul )O(I. Hendon alearg5 in ajutor

Capitolul )frIL Victima perfidiei

Capitolul )Ofl IL Prinpl intemni{at

Capitolul )o([V. Evadarea

Capitolul )O(V. Hendon Hall . .

Capitolul )0ilII. Renegat

Capitolul )O(VII. in inchisoare . . .

Capitolul )O(VI II. Jertfa

Capitolul )O(IX. Spre Londra.

Capitolul )00(. Urcuqul lui Tom

Capitolul }0CXI. Procesiunea recunoaqterii. . . .

Capitolul )ofrIl. Ziua incoronirii.

Capitolui }0O(III. Eduard pe tron.

incheiere. Dreptate qi rlsplati.

194

?o3

213

2Zo

229

235

240

252

259

274

zBo

284

zBg

299

3rB

33o

Yoi aqteme pe hd,rtie o poeeste, a$a cunx mi-a fostspusd, d,e cd,tre cineva care-o auzise d,e la taicd,-sd,u,carelard,nd,ul sd,u o gtia delatd,td,ne-sd,u, iar acesta,lard,nd,u-i, o aflase d,e la taicd,-sdu gr aqa mai ilepartre,cufundd,nd,u-se tot mai add,nc in vremurile trecute, cutrei sute d,e ani gi, mai bine i,n urrnd,, pd,rinpii tncre-d,inld,nd,-o feciorilor qi astfel fiind pd,stratd, pd,nd, tnzilelenoastre. Sepreapoate co,poeeEtea a,ceasta sd,fie o

fild, d,eistorie adevd,ratd,, sepoa,te sd,fie d,oar olegendd,,o trad,ilie. Se poate iard,Ei sd, se fi petrecut aid,oma, sep o at e s d, nu s e fi t nt d,mplat d, efel - d, ar nici v orb d c d, s - arfi putut i,ntd,rnpla.

Se prea poate cd, in ttremurile cele vechi sd, fi crezutin ad,evd,rul ei cei ingelepgi gi tnvd,,ta[i; se prea poate canumai cei nei,nvd,yali qi fd,rd, ile minte s-o fi tndrd,gttgi sd,-ifi d,at tezare.

CAPITOLUT I

Naqterea prin!uluiqi-a cerqetorului

In strevechea cetate a Londrei, intr-o zi de toamnicatoate celelalte, din al doilea pltrar al celui de-alqaisprezecelea veac, a venit pe lume un b[ie]aq,

intr-o familie siracl Pe nume Canty, care nu-idorise nasJerea.

in aceeaqi zi s-a nlscut alt copil englez, al unei

familii bogate pe nume Tudor - care dorea din tot

sufletul venirea lui pe lume. intreagaAnglie dorea

acelaqi lucru. Poporul englez ii dusese atAt de mult

dorul qi-qi pusese atAta nidejde in nagterea lui,incit acum, eI se niscuse cu-adevirat, mullimeaaproape-gi pierduse min{ile de fericire. Oameni

care abia dacl se vizuserlweodatd se imhri{igau, se

s[rutau qi virsau lacrimi de bucurie. Toati lumea

era in sirbitoare: mai-marii, ca Ei cei umili, boga{ii,

ca gi siracii, petrecuri, denluir[ 9i cAntari, se

induiogar6 gi-aga o tinuri struni, zile qi nopti in qir.

in timpul zilei i{i bucura ochii priveliqtea Londrei,

L2 Mark Twain

cu steagurile-i voioase fluturAnd pe fiecare balconEi pe creasta fiecirui acoperig, qi cu alaiurile stri-Iucite care strlbiteau strlzile. Noaptea era de ase-menea o desfltare si priveqti oraqul, cu focuri mari,sirbltoreEti, aprinse la fiecare rlspAntie qi eu cetelede oameni ce se veseleau in jurul lor.

in intreaga Anglie nu se mai vorbea de altcevadecAt despre noul-nlscut, Eduard Tudor, prin{ deWales, care dormea inflgat ln scutece de mltase girtlaz, fIrI s-aiba habar de toati zawaEi hlrmllaiadin juru-i, ferl sd qtie ci semelii lorzi gi trufaqelelor doamne il df,df,cesc qivegheazf, asupra-i, gi flrisf,-i pese cdtuEi de pu{in de asta.

Dar nimeni nu sufLa niciun euvin{el desprecel5lalt prunc, Tom Canty, iavelit in bieteleluizdrenle - nimeni, in afarl de familia de cergetori alclrei trai tocmai il tulburase cu venirea sa pe lume.

CAPITOLUL IICopil5ria lui Tom

nbi ra.i* cu gdndul peste ciliva ani. Londra era

betr6ne de cincisprezece veacuri Ei era un oraE

mare - pentru wemea aceea. Avea o suti de mii de

Iocuitori - unii socotesc ci avea poate qi de doul ori

pe-at0t. U1ilele erau foarte strdmte, intortocheate 9i

murd are, mai cu seamf, prin partea unde locuia Tom

Canty, nu departe de Podul Londrei. Casele erau de

lemn, cu primul cat ieEit in afarf, qi al doilea parc[

scofAndu-Ei coatele peste primul. Cu cdt se inIl{au

mai sus casele, cu atit creqteau mai mult Ei in lili-me. Aveau schelirie din bArne tari, incruciqate, cu

zidf,rie temeinicl intre ele, acoperitf, cu tencuial5'

BArnele erau date cu roEu, cu albastru sau cu

negru, dupl cheful stf,pAnului casei, ceea ce Ie dadea

o inff,liqare foarte pitoreasc[. Ferestrele pricf,jite,

cu ochiuri mIrunte de geam, in form[ de romb, se

deschideau in afar5, pe {6!0ni, ea uqile.

Casa in care locuia tatil lui Tom se afla la cap6-

tul unei mici fundituri murdare, numitl Curtea

r4 Mark Twain

Gunoaielor, dincolo de pudding Lane. Era o qan_dramapripiditl, dirlpinati gi in{esat5 cu o droaiede familii care n-aveau nici dupl ce bea api. Liotalui Canty se ingrimidea intr-o odaie, la al treileacat. Mama gi tatll aveau un soi de lavili intr_unungher, dar Tom cu bunici-sa gi cu cele doul suroriale lui, Bet qi Nan, nu se aflau la strAmtoare _stlpAneau toati podeaua qi puteau sI doarml pe josoriunde pofteau. Mai erau pe-acolo gi rimigilele dela vreo doui plturi gi cAteva ghemotoace de paievechi gi murdare, insi ele nu meritau numele depituri, ciei nu erau strdnse in orAnduiall, ei doartrAntite de-a valma intr-un morman, in fiecaredimineali, iar seara, fiecare igi alegea din grimadice socotea mai de folos.

Bet qi Nan erau gemene gi aveau cincisprezeceani. Erau fete cu inimi bunI, dar soioase qi l5foase,imbrlcate in zdren{e qi cufundate in bezna neqtiin_!ei. Mama lor semlna leit cu ele. Dar tatil gi bunicaerau o pereche de diavoli cu chip de om. Se imbitauori de c6te ori aveau prilejul, apoi se inclierau intreei sau se luau la harfi eu oricine le pica in cale,blestemau qi injurau, fie cI erau beli sau treji; JohnCantyerauntAlhar, qi maiel-sa, o cerqetoare. FIcu-serE niqte cerEetori gi din eopii, insl nu izbutiserisI-i deprinde gi cu niravul holiei.

Printre leplditurile care locuiau in casa aceea seafla- darfirl a se inhiita eu ele-qiunpreot bdtr6n,bun la inimi, pe care regele il alungase din easa qi

Prin{ -si cerqetor

din cf,minul lui, dAndu-i drept pensie doar cA{iva

gologani. Preotul acesta ii lua adesea deoparte

pe copii Ei-i povi{uia in taini de bine. Pf,rintele

Andrew iI mai inv[{a pe Tom qi din pulina latinl pe

care o Etia; iI invlla sI citeasci 9i si scrie - le-ar fiinv6{at qi pe fete, dar ele se temeau de batjocurile

prieteneloro care n-ar fi ribdat si le vadi cipitAndo asemenea ciudati Poleiah.

Toati Curtea Gunoaielor era un viespar la fel de

plcf,tos ca vizuina lui Canty. Belia qi hada din fie-care noapte, aproape pAnf, la ziui, erau lege acolo.

Capetele sparte erau ceva Ia fe1 de obiEnuit ca foa-

mea in aceste locuri. Totuqi, micul Tom nu era nefe-

ricit. O ducea greu de tot, insi nu-Ei dldea seama de

mizeria lui. AcelaEi trai amar il duceau toli bdie{ii

din Curtea Gunoaielor, inc6t el iEi inchipuia cI aqa

se cuvine si fie qi mai bine nici nu se poate. Cindvenea acasi cu mina goalf,, in asfin{it, qtia ci mai

intAi o s5-1 blesteme qi-o sf,-l stAlceasci in bitditaicf,-sf,u, iar dup[ ce va isprf,vi el, o s-o ia de Ia cap

bunici-sa cea cumplitf,, arf,tindu-se qi mai iscusitlin aceastf, indeletnicire. $tia Ia fel de bine cf,, ininima noplii, maici-sa - infometati cum era - se va

strecura tiptil pAni Ia eI, cu weo firimituri sau vreo

coaji uscat[ de pAine, pe care izbutise s-o plstreze,

rlmdnAnd ea inslqi lihnitl - cu toate cf, adesea era

prinsl tocmai cAnd inf[ptuia asemenea trldare Ei

era sclrmlnatl zdravln din pricina aceasta de c5tre

berbatul ei.

r5

r6 Mark Twain

Dar lui Tom i se p[rea ci o duce indeajuns debine, mai cu seami vara. Cerqea doar at0t cAt sInu-qi punl pielea in bil, ciei legile impotrivacerqetoriei erau aspre, Eipedepsele grele, aqa c5_irimdnea weme destuli ca si asculte ineAntltoarelebasme gi legende pe care i le povestea bunul plrinteAndrew - despre uriagi gi zAne, despre pitici qiduhuri puterrrice, despre castele fermecate gi crai gidespre prinli a clror strllucire ili ia ochii. Totascult6ndu-le, aceste poveqti minunate il inari_paseri qi, nopli de-a rAndul, culeat pe mdna de paiesc6rboase, sleit de oboseali, mort de foame gi_abiaseipat din vreo snopeali, beiatul igi deseituqainchipuirea in intuneric qi uita curAnd de durerileqi de suferin{ele sale, zugrivindu-qi tablourile plinede desf[tare ale vielii fermecitoare pe care o duceaun prinligor risf5lat, in weun palat regal. Cu we_mea, o dorin{i arzitoare incepu si nu_idea pace zigi noapte: sI vadl cu ochii lui un prin! adevlrat.Pomenise o dati despre asta tovarigilor lui de joacldin Curtea Gunoaielor, dar ei il luaserl peste piciorgi-l batjocoriserl atdt de nemilos, inc6tdupl aceeafu bucuros si-Ei pistreze visul pentru el.

Deseori eitea cirfile cele vechi ale preotului gi_truga sI-i hmureascl tot cuprinsul lor gi s[_l ajutesl le inleleagl. incetul cu incetul, visele qi citituladuserl unele schimbiri inviala lui. Fipturile dinvisele sale erau atdt de alese, incAt Tom incepu si sesc6rbeascd de straiele sale ferfeni{ite qi de murdlria

Prin{ qi cerqetor

in care triia qi s6-qi doreasc[ a fi curat gi a avea

straie mai bune. Se juca mai departe in noroi, ca qi

pAn-atunci, gi chiar eu plScere, dar, in loc s[ se

b5liceasci in Tamisa doar de haz, incepu sf, pre-

luiasci mai mult indeletnicirea aceasta, fiindcl aEa

putea totodati si se spele gi sI se cure{e.

Tom gisea totdeauna eAte ceva la care si caEte

gura prin imprejurimi, prin Maypole .si Cheapside

qi pe la iarmaroace, iar din c0nd in cAnd, ca qi

ceilalli locuitori ai Londrei, avea norocul sI vadi o

parade militar[, c6nd vreun nipistuit de neam

mare era dus in lanturi la inchisoarea din TurnulLondrei - pe jos sau cu barca. Intr-o frumoasi zi

de vari, o vizu pe slrmanaAnne Askew' laolalti cu

trei birba{i, urcdnd treptele rugului din Smithfield

Ei auzi pe unfost episcop rostindu-le o predici, eare

nu-l interes[ cdtuqi de pu{in. Da, la urma urmei,via{a lui Tom se scurgea destul de interesant qi

de plicut.Treptat, tot citind Ei visAnd intruna la viala

prinlilor, Tom fu atAt de puternic inr6urit, incAt -ferx sa-qi dea seama - incepu sI faci pe prin{ul.Graiul Eipurtf,rile sale devenirf, ciudat de simandi-coase, potrivite cu ceremonialul curfii regale, spre

ne{Srmurita inveselire a prietenilor sf,i apropiali.Dar, cu fiecare zi, influenla lui Tom asupra baielilorcresJea, Ei, cu timpul, ei ajunseri s5-l socoteascI, cu

' Poeti englezr 65zo/zt-r545), condamnatr qi arsr pe rug pentru

erezie (n.red.)

r7

IB Mark Twain

un fel de respect amestecat cu team5, drept o fiinlndeosebiti. Pirea cf, gtie at6t de multe gi putea sispuni qi si facl lucruri at6t de minunate!

$i, dincolo de toate, avea atAta inlelepciune,o minte at6t de pitrunzitoare! Spusele lui Tom qiisprivile lui erau povestite de biie{i celor mai invdrst5, gi eur0nd Ei aceqtia incepuri sI vorbeascidespre Tom Canty qi s5-l socoteascl drept o feptureneobiqnuiti qi nespus de inzestrati. Oameni intoatl fireaveneau de multe ori la Tom dupd o pova{iEi rlm0neau adesea uimi{i vizAnd cAt de plini demiez qi bine cumpiniti era judecata lui. intr-uncuvAnt, devenise un adevlrat erou pentru to{i ceicare-l cunogteau, in afaride familia sa, clci numaiei nuvedeau nimic de soi intr-insul.

DupI o bucatl de vreme, Tom iqi injghebi intainl o curte regale. El insuqi era prinful, tovariEiis5i de joacl preferali erau strljerii, gambelanii,scutierii, sfetnicii, lorzii gi doamnele din suiti qifamilia regali. in fiecare zi, aEa-zisul prin! era pri-mit de prietenii sii cu un intreg ceremonial com-plicat, invi{at de Tom dinlecturile sale romanfioase.in fiecare zi, treburile insemnate ale maimul5reliiaceleia de regat erau dezbitute in consiliul regal qiin fiecare zi ,,in5llimea Sa" trimbila decrete cltreinchipuitele sale oqtiri, flotile qi eltre viceregiilinuturilor st5pdnite de el.

DupI care se ducea, inzdrenfe, si cerqeasciweocdliva gologani, si roadl o biati coaji de p6ine,

Print qi cerqetor

sa-qi primeasci tainul de scatoalce gi sudllmi qi

apoi sf, se tr6nteasci pe maldlrul de paie puturoase,spre a-qi lua de la caplt deEarta mirelie, invis.

$i totugi dorinla de a vedea micar o datl un prin!adevirat, in carne gi oase, creqtea zi de zi, siptf,mAn5de slptlmdn[, tot mai aprins[, pdnl ce, in cele dinurmi, absorbi toate celelalte dorinle Ei deveni sin-gura patiml a vielii sale.

intr-o zi de ianuarie, umblAnd ca de obiceicu cerEitul, hoinlrea am5rAt in sus qi-n jos pe uli-lele din preajma lui Mincing Lane' Ei a ulicioareiEast Cheap.

Ceasuri in qir, descull si rebegit, privea la gea-

murile prlvSliilor cu de-ale gurii, poftind amarnicla imbietoarele phcinte cu carne de porc Ei Ia ce-

lelalte nlscociri ucigitoare, r6nduite acolo sprea fi privite - cdci pentru el erau bucate alese, bunepentru ingeri- celpulin agapireau, judecAnd duplmiros, fiindci norocul nu-i hirizise sI se infruptevreodatl cu asemenea bunItI{i. Cidea o burni!f,rece, vizduhul se infunecas€; €r& o zi posomordti.

Seara, Tom ajunse acas5, pf,truns de ploaie pAnIla oase, qi atAt de sleit de oboseali qi de lihnit, incAt

p6ni Ei tatal gi bunica lui iqi df,duri seama in ce haljalnic era qi furi miEcali - in felul lor. De aceea,

ii traseri un toc de bataie qi-l trimiseri pe dati laculcare. O bun[ bucati de weme, durerea gi foamea,

'Veche stradl din Londra, unde se aflau priviliile marilor negus-

tori de ceai (n.tr.)

r9

zo Mark Twain

injuriturile gi zarva inciieririlor care nu mai con-teneau in casf, nu-l hsarl si inchidi ochii. Dar, incele din urml, g6ndurile sale plutirl alene cltreindeplrtate Ei romantice meleaguri, gi Tom adormiin tovf,rdqia unor vlistare princiare, care trliau inpalate vaste gi aveau cete de slujitori ce flceaupleciciuni la picioarele lor sau zburau sl le im-plineascl poruncile. Apoi, ca de obicei, visd ci elinsuqi era odrasl5 de vil5 regeasci.

Toat5 noaptea, slava qi mdreliarangului siu re-gal sc6nteiarlin juru-i. Plqeaprintre Eiruri de lorziEi inalte doamne, intr-o invipiiere de luminl,trigind in piept miresme dulci, sorbind o muzicldesfetitoare Ei rispunzdnd ici cuunz6mbet, colo cuo uqoarl aplecare a capului sf,u princiar, respectu-oaselor pleciciuni supuse ale acelei mullimi sclipi-toare, ce se dldea in l5turi ca si-i facl loc.

Iar in zori, cAnd se trezi qi privi sirieia lucie dinjuru-i, visul s5u avu urmarea obignuitf,: tot ce-linconjura ii piru de o mie de ori mai becisnic.Atunci il coplegi amiriciunea, i se frAnse inimagi-l podidirl lacrimile.