PRINT SI CERSETORtta

MARK TWAIN

'at i-._--

BUCURE$TI,2018

https://www.libris.ro/print-si-cersetor-mark-twain-ATR978-606-8148-03-8--p13298605.html

CuPrins

Capitolul 1Nagterea printului gi a cergetoruIui.....................................3

Capitolul 2Primii ani din viala lui Tom...............................................4

Capitolul 3intilnirea lui Tom cu printul.. ..................9Capitolul 4Problemele prin{ului........................................... l7

Capitolul 5Tom ridicat la rang inalt...................................................21

Capitolul 6Tom lnvali sd se poarte................ ..........29Capitolul 7Prima cini regal[ a lui Tom........ ...........37Capitolul 8Disparilia si9i1iu1ui...................... ...........41Capitolul 9Serbarea de pe fluviul Tamisa... .............44Capitolul l0Nepldcerile adevdratului prin{ului................... .................4'7

Capitolul I 1La Guildhal1...... ............56Capitolul 12Prinful 9i salvatorul siu....................................................61

206

Capitolul l3Disparilia prinfului...................... ...........72Capitolul 14Regele a murit, trdiasc[ regele!.. ...........77Capitolul 15Regele Tom....... ...........88Capitolul 16Masa de ga14................... ......................100Capitolul 17Fu Fu cel dintdi, regele 2urlii1or.....................................103

Capitolul 18Printul 9i pu91ama1e1e.................. ........'114

Capitolul 19Regele printre t6rani..................... ........121Capitolul 20Prinful 9i singuraticul....... ..................'..126Capitolul 21Hendon e1iberatoru1...................... ........I32

Capitolul 22Trddarea............ ..........136Capitolul 23Printrul intemnilat ........142

Capitol:.tl24Fuga din inchisoare..................... .........146Capitolul 25Hendon HaIl................................ .'.'.....150

20'7

r

Tipografn SHIK & fTTFANSRLStrada N.DrIgan nr. 10, sector 5, Bucureqti

Editor: George Huzum

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiTWAIN,MARK

Print $i cergetor / adaptare dupd Mark Twain ;de Aldreea $erbinescu. - Bucuetti : Astro, 201 I

ISBN 978-606-8148-03-8

1. $erbinescu, Andreea (adapt.)

82r.1 r r (73)-31(0.046.6):135.r

Editura ASTROStr. Iacob Negruzzi, nr. 37A,Sector l, BucuegtiTel. / Fax: 021 223 04 5l

Comenzi la:www.cartea-mea.rowww-cartescolara-rowww.depozit-de-carti.rowww.pro-librarie.ro

O Toate drepturile asupra ediliei de falA sunt rezervate exclusivEditurii Astro.

CaPitolul 1Nagterea printului Si a cerfetorului

in vechiul ora$ al Londrei, intr-o zi de toamnd, pe lamijlocul secolului al X\{llea, se nd$tea intr-o familie sira-ca un copil nedorit de nimeni, pe nume Tom Canty.

$i tot in aceeagi zi, se ndstea un alt bliat englez, pe nu-me Edward Tudor, dar intr-o familie bogatd, careJ doreanespus de mult. De fapt, toate Anglia il dorea gi-l aqtepta,incdt acum cand sosise, poporul era nebun de fericire.Toatd lumea sarbetorea pe stradd, dansa qi chiuia. Oameni

cafe nu se cunogteau, acum se imblati$au 9i se sarutau pe

strade. $i a$a au linut-o zile 9i nopti in qir; ziua, Londra eraun adevdrat spectacol; la balcoane fluturau steaguri colo-rate, pe str5zi mer$eluiau fanfare, iar noaptea vedeai lafiecare col! de stradd focuri de tabard Toatd Anglia vorbeade noul nlscut, Edward Tudor, Prinful de Wales, careacum dormea tn satin $i mAtase Si care n-avea nici cea maimicl idee despre toatd aceastd agitalie Si nici despre doam-nele qi domnii care aveau grijd de el.

ins[ nimeni nu vorbea despre celdlalt copil, TomCanty, inllqat ln zdrenle, in afard de siraca lui familie, pecare o tulburase venirea lui pe lume

J

Capitolul 2Primii ani din viafa lui Tom

Trecem peste cadva ani.Londra avea acum o mie cinci sute de ani si era consi-

derat un ora$ mAret pentru acele vremuri. Avea o suti demii de locuitori, insd dupr unii, mult mai mult. Strdzileerau shamte, neincdpdtoare gi foarte murdare, mai cu sea-md unde locuia Tom Canty, lAngd Podul Londrei.Caseleerau construite din lemn, aveau primul etaj mai mare dec6tparterul, iar al doilea etaj era mai h.rng gi se intindea multlaterul fall de primul. Cu cAt erau mai inalte, cu atAt de-veneau mai 1argi. Scheletele erau fbcute din bdme puter-nice, aqezate in cruce, fixate cu ipsos gi tencuiald solidd.B6mele erau vopsite in rogu, albastru sau negru, dupigustul proprietarului, iar acest lucru conferea caselor unaer pitoresc. Ferestrele erau mici, in formd de romburi gise deschideau in afar6, inbalamale, precum uqile.

La marginea oragului, ldngd Pudding Lane, intr-uncartier mizerabil - de altfel qi numit ,,Curtea Gunoaielor"- tr6ia familia lui Tom. Aveau o camerd mic6, ddrdpdnatdqi siricdcioasd qi pe deasupra ticsitd de o droaie de familiinevoiaqe. Familia lui Tom locuia la etajul al treilea gi eracompusd din mai mulli membri: mama qi tatiil lui Tom, ceaveau intr-un col1 un soi de pat fErd saltea, bunica qi celedoud surori gemene Bet qi Nat, ce dispuneau de toat6 po-deaua qi puteau dormi unde doreau. Erau acolo aruncateweo doud zdrenle ce fuseserl in trecut paturi qi nigte paieputrede, insi nu se putea dormi pe ele.

Gemenele Bet gi Nat aveau cincisprezece ani. Erauniqte fete vesele si pagnice, dar murdare, neingrijite 9icomplet ne$tiutoare. Mama lor era la fel ca ele. Insa tatdl

4

gi bunica erau doi diavoli cu chip de om. Tot timpul seimbltau, frceau scandal, injurau qi blestemau pe cinegdseau in cale 9i se luau la bdtaie de cdte ori aveau ocazla,uneori chiar gi intre ei. John Canty era hot, iar mama luiera cer$etoare. Ii trimiteau pe copii 1a cerqit, insl'nureugirl sd-i facd s[ fure.

Tot in aceastd nefericit[ cas6 locuia qi un preot bdtrdn,pe nume Andrew, tare sufletist, pe care regele ?l alungasegi-i dlduse o biat[ pensie de cdliva gologani. Acesta obiq-nuia de multe ori sd ia copiii ldngd el qi sd-i invele tot felulde lucruri bune.

Pirintele Andrew il invdJd pe Tom sd scrie gi sd ci-teascd gi chiar pulina latine pe care o qtia. Ar fi vrut si facdacelagi lucru si cu surorile lui, ins[ eie il refuzari de teanacd prietenele lor vor rdde de ele.

intreaga Curte a Gunoaielor era o adundturd de nemer-nici qi ticdloqi. Scandalurile 9i betiile erau lucruri obiqnuiteacolo, fie cd eru zi sau noapte. Sd ai capul spart era cevanormal, ca qi lipsa mdnclrii. Cu toate acestea, Tom nu eraun copil nefericit. Ducea o via\d grea, dar nu realiza acestlucru, pentru cd el binuia cd aqa trebuie si fie viala, altamai bund nu cunogtea. Seara, cdnd ajungea acas6 cu mdnagoali, gtia cd prima datd va fi injurat 9i bdtut de tatdl siu,apoi mult mai rIu de bunica sa; gtia cd peste noapte mamasa, flSmindi qi ea de altfel, va veni la el cu o coajd de pdi-ne ascunsi special pentru el, chiar dacd uneori era prinsdde bdrbatul ei qi snopiti gi ea in bdtaie.

insi Tom se vedea fericit, in special vara. Cerqea atatc6t sd rimdnd in viatd, cdci pedepsele impotriva cerqetorieiera foarte aspre. Cea mai mare parte din timp qi-o petreceaascult6nd frumoasele legende qi poveqti ale ptrinteluiAndrew despre regi gi regine, uriagi qi zdne, castele fer-mecate $i prinlese in rochii strllucitoare. Gdndurile lui seindreptau mereu cdtre ele, iar noaptea, cdnd nu reuqea si

5

adoarmA pe acele resturi de paie, flamard 9i plin devin[tdi, igi imagina ci este un prinl ce treie$te fhrl niciogrijd, intr-un palat regal. Cu timpul ajunse si aibd odorinfl ce-l urmdrea zi gi noapte, aceea de a vedea cu ochiilui un prinl adevlrat. O dat[ chiar le destdinui acest lucrutovar[$ilor lui de pe maidan, dar ace$tia raserd de el, agaci Tom preferd sd pistreze visul numai pentru el.

Deseori citea din cd4ile vechi ale p[rintelui qi-l rugasd-i explice gi sd-i spund cdt mai multe. Cu timpul, acestelecturi il transformard vizibil. Pentru ci personajele dincdrfi erau nigte oameni minunali, Tom ajunse sd fie ne-multumit de felul in care arat[, de hainele murdare gizdrenfuite. Acum voia si fie curat gi mai bine imbr[cat.

in continuare ii pl[cea sd se joace in noroi, insd acumse anrnca in rAul Tamisa nu doar pentru distraciie, ci $ipentru a se splla, pentru. cA numai aga putea face acestlucru.

Tom mereu gasea ceva interesant de vdzut prinMaypoole 9i prin tirguri; aldturi de restul oamenilor dinLondra a arut o cazia sd vadd cdte o parada militar5, atuncicAnd weun nefericit era dus in lanfuri spre Tum, pe jos saucu barca. Odati a vdzut-o pe s[rmana Anna Askew gi incitrei bdrbati ax$i pe rug in Smithfild gi pe fostul episcoprostind o predic[ neinteresant[ pentru el.

Viala lui Tom deveni din ce in ce mai interesantd 9imai pldcutl, 9i asta datorit[ celor citite de el. Visele luidespre prinli incepurd sd-gi pund amprenta asupra com-portamentului lui. Tom incepu sd se poaxte precum unprint, deveni politicos gi ceremonios, spre amuzamentul,dar qi admiratia tovarigilor lui. Deveni autoritar cu tineriidin jurul lui, iar acegtia incepurd siJ respecte gi sdJpriveascd ca pe o fiin;l superioari.

$tia multe lucruri gi era foarte inlelept, dar gi extremde serios. Blietii mai mici incepurd sI il imite in fata

pdrinlilor lor, aga cd acegtia il vedeau ca pe o fiinli deo-sebit[, extraordinarl. Oameni maturi veneau la Tom pen-

tru a-i cere sfaturi sau pentru a-$i rezolva diverse problemegi erau foarte uimili de istelimea lui.

Ajunsese un adevlrat erou, respectat 9i admirat de toticei ce-l cunogteau, in afara familiei sale, care nu vedeaunimic iegit din comun la el.

in secret, dupl un timp, Tom igi organizd o curte rega-li. El era prin1ul, iar tovarSgii lui cei mai buni erau curteni,sfeurici, lorzi, pi familia regal6' in fiecare zi se desfEgurauadevdrate ceremonii, imprumutate de Tom din c[rfile luide povegti. Micul print dddea decrete pentru armatele 9iflotele imaginare. DupI care, in hainele lui rupte, pleca sdcergeasc[ c61iva bdnufi, minca amirdta lui coaji de p6ine'iqi incasa bdtaia 9i hjurdturile de zi cu zi, apoi se intindeape paiele lui putrede gi se cufunda in visele lui'

insd dorinJa lui de a vedea un prinJ adevdrat deveneape zi ce trece mai putemicl.

intr-o zi posomoriti de ianuarie' Tom umbla la cergitdescull 9i lngheJat, hoindrind fbri nicio nddejde in sus gi-njos pe lAngd Mincing Lane 9i Little East Cheap. Se trezi infaJa unei vitrine cu plf,cintd cu carne 9i cu alte astfel de bu-ndt6fi; el le considera niqte delicatese, potrivite doar pentru

ingeri, pentru cE Tom nu avusese niciodatd ocazia sd leguste.

Ploua mdrunt, iar cerul era intunecat. Seara, Tom ajun-

se acasd ud leorci, infometat gi obosit, incdt pdnd 9i bunica

Si tatAl s6u observarl induio$afi - atat cat puteau ei - acestlucru. A$a cd, nu-i dlduri dec6t citeva palme 9i-1 trimiserdla culcare.

Un timp, Tom nu putu adormi din cauza foamei 9i adurerii, dar gi din cauza scandalurilor din cas6. Pdnd laurm6, gdndurile lui igi luard zborul cdtre tlrdmurile fer-mecate gi adormi in compania printilor imbrdcali in haine

7

stralucitoare, ce tAiau in palate mari gi aveau servitori cele indcplineau toate dorinfele. Apoi visd cd era chiar el unprin!, ce pdgea printre inalti lorzi gi doamne alese, ascul,tAnd muzicd incdntdtoare $i sorbind bduturi fine.

Dar dimineatl se ffezi, in aceeagi mizerie qi sdrdcie; dedata aceasta totul ii pdrea mult mai crunt. Incepu a pldnge,dobor6t de amar gi cu inima frdntb.

8

CaPitolul 3intAlnirea lui Tom cu Prinful

Tom se trezi infometat 9i ieqi din cas6 cu foamea qi cu

gAndurile sale incl stapanite de splendoarea visului dinnoaptea trecutd.

Colindd oragul ftri sd se uite undel dnc paqii sau cese pefece in jurul sdu. Unii oameni il imbrdnceau, allii ilinjurau, dar Tom, ripus de gAnduri, nu bdga nimic inseamd.

Aqa se face ca se trezi la Temple Bar, un loc foarte in-

depdrtat de cas5, unde nu ajunsese niciodatd. Se opri, se

reculese un moment, apoi se intoarse in visele sale, pdndtrecu de zidurile Londrei.

Strand incetase a mai fi un drum de fari qi se con-sidera strad6, av6nd o ciudati arhitecturb; pe de o parte a

strizii se gdsea un gir de case, pe cealaltd parte se aflaudoar cdteva clSdiri masive rdzlele, palate ale unor nobili

boga{i, cu terenuri intinse $i aretoase cltre rdu, terenuricare sunt astdzi acoperite in intregime cu construclii decdrimidd qi piahd.

Tom ajunse curand h Charing Village 9i se aqezd sd seodihneasc[ ldngd o frumoasd cruce indliatd de un regeinsingurat in timpuri trecute; apoi, cdscdnd gura in stdngaqi-n dreapta, cobori frumos drumul, trecu pe l6ng1 palatul

impozant al cardinalului qi, pulin mai incolo, ajunse in fala

unui paiat qi mai mare qi mai impozant - Wesfininster'Extazrat de ceea ce vedea, privea cu uimire la construcJia

enormA cu aripile larg deschise, 1a ameninJ6toarele bas-

tioane, la imensul portal de piatrd cu zibrele aurite 9i la

alte semne gi embleme ale regattAlii engleze. Se putea9

oare ca dorinta inimii sale, in sfhrgit, sd fie satisfEcutd? Da,aici era intr-adevir palatul unui rege. Acum era cu putin!6sd spere cd va vedea un print in carne 5i oase.

De fiecare parte a porfii strijuia o statuie vie, adici unsoldat inarmat, acoperit din cap pini-n picioare de o strd-lucitoare armuri de ojel. Oameni de la tard gi chiar de laora$ stlteau la o distanld respectuoas5, astept6nd mo-mentul si zdreascd un cAt de mic semn dincolo de poartaregala. Prin mai multe porfi ale cu(ii intrau qi iegeaustrdlucitoare caleqti cu o fermecltoare lume inluntru qi cuservitori pe scard, la fel ca in povegtile citite de Tom.Bietul de el, imbrdcat in zdrenle, se apropie timid, incet,pAnd la santinele, cu inima gata sl-i sparg[ pieptul qi zdriun spectacol cel ficu s[ {ipe de fericire. Dincolo de gri-laje, observi un b[iat drdgu!, cu tenul bronzat de soare,innegrit de sporturi qi exercitii in aer liber; purta ve$mintedin mitase gi satin, impodobite cu bijuterii strdlucitoare; lagold avea o sibioard 9i un pumnal acoperite cu pietreprejioase; era incillat cu cizme din piele pAnd la genunchi,cu tocuri rogii, iar pe cap avea o pdldrie elegantd, impo-dobitd cu pene prinse intr-o piatrd mare, pre{ioasi. ln apro-pierea lui se aflau cAliva curteni; slujitorii sdi, desigur.

O! Era un prin{, un prinl adevdrat, un prinl viu, firdnicio indoiald, aga cd rugdcirmea sermanului copil fusese insfdrgit, ascultatd.

De emotie, suflarea lui Tom deveni rapidd 9i scurti, iarochii i se maritd de uimire gi de bucurie; indatd, in el, senlscu dorinla de a fi cu totul aproape de prin; de a putea siil priveasc[ bine in faJa. Fdrd si gtie cum se ficrl faJa lui segdsi lipiti de grilaj, dar in acel moment un soldat il in16fluicu brutalitate 9i il azvdrli in mijlocul mu[imii aiurite de ser-mani ai I-ondrei, strig6nd:

10

- Car6-te, caraghiosule !Multimea aplaudl qi izbucni in r6s; dar tindrul print serepezi spre poartd. Cu chipul imbujorat gi cu ochii str[-lucitori de indignare, strigd:

- Cum indrdzregti sI te porti astfel, in prezenla mea, cu

acest micul s6rman? Cum indrdznegti sI ridici mAna asu-pra unui supus al regelui, tatdl meu, fie acela cdt de mic?Deschide-1i po4ile 9i ldsati-l sd intre !

Atunci se vdzrt cdt de schimbdtoare e mullimea; pildriigi gepci zbwari in aer... Din toate piepturile izbucni stri-g[tul: ,,Trdiascd Prinful de Galles!"

Santinelele ptezentard armele, porlile se deschiserd.Micul print al sdrdciei intr[ cu zdren]ele in vdnt, spre ade-vdratul print de Westminster, cdruia ii intinse mdna.

- Pari obosit gi infometat, ii zise Edward Tudor. Ji-aufdcut rdu. Vino cu mine!O gr[madd de oameni de serviciu se repezird sd facl

nu se gtie ce, evident, numai pentru a se amesteca unde nutrebuia. Un gest, cu adevlrat regal, li puse la locul lor,oprindu-i pe loc, ca niqte statui. Edward il conduse pe Tomintr-o incdpere somptuoasA, care pdrea a fi cabinetul lui delucru. Porunci apoi sd se aduci un prAnz at6t de copios cumnu mai vdzuse niciodat?l Tom, decdt, poate in cdrfi. Printul,cu toatd delicatetea care sta bine rangului gi educaliei sale,ii goni pe servitori pentru a nu se simli stdnjenit oaspetelesdu, apoi se a$ezd 16ngd el gi incepu sil intrebe in timp ceTom mdnca:

- Cum te numeqti, micutule?- Tom Canty, v[ rog, AlteJ6.- Curios numel Unde locuiegti?- in orag, Altej[, in Curtea Gunoaielor, la capitul luiPudding I-ane.- Caraghios nume qi dsta! Ai perinii?

l1

- Pbrinti? Da, Alte\d, am tat6 $i mamd; apoi am 9i

bunic4 dar n-o iubesc, Dumnezeu sa ma ierte, pe urmA,am doud surori gemene, Bet gi Nan.

- Nu o iubegti pe bunica ta? Nu e bunl cu tine, asta

inleleg...

- Ni"i .., mine, Aiteld, nici cu altii. Are inimi rea 9i

face rdu la toatd lumea, cat e ziua de mare.

- Se poart[ riu cu tine?- Uneori e mai bine,

atunci cdnd doarme sau cAnd e

beatd; dar indatd ce se treze$te, imi cere socoteala banilorcerqi{i gi, atunci se repede asupra mea cu lovituri cdt sd-miajung5...

O strdfulgerare trecu prin ochii miculului prini:

- Te bate? intrebd el.- O! Da, Altete!- Se te batd pe tine, aqa de

delicat 9i mic cum eqti...Ascultd: inainte de cdderea noplii, bunica ta va fi inchisl inTurn. Regele, tatdl meu...

- Uitall, Alteld, cd suntem nigte oameni s[raci 9i cd

Tumul nu e decdt pentru sus-Pugi.

- Este adevirat. Nu m-am gdndit. Voi vedea ce e de

friut pentru a o pedepsi. $i, tatll tiu e bun cu tine?

- Ca 9i bunica, Alteld.- Toti pdrinlii sunt la fel, se

pare' Nici al meu nu eprea dulce la mdnie. Are mdnd grea cdnd loveqte; dar pemine nu md bate. E adevdrat c[ md tine in vorbe aspre'Dar mama ta?

- Mama mea este foarte bun6, Alte{6; ea nu-mi face

nici necazuri, nici rdu. Iar Nan gi Bet, de asemenea suntbune.

- Ce vdrstii au ele?- Cincisprezece. Alteld.- Lady Elisabeth, sora

mea, are patrusprezece $1Lady Grey, verigoara mea, este de aceeaqi vdrstd cu mine; 9iea e foarte drdg{e gi amabil6; dar sora mea Lady Mary are

12

mereu chipul intunecat $i e totdeauna posomoritd qi...Spune-mi, surorile tale opresc pe slugile lor sd rAdl, pentruci e un picat care ar cauza distrugerea sufletelor lor?

- Slugile lor? Oh! Alteid, credeti cd ele au aqa ceva?

Micul prin! il privi o clipd gAnditor qi grav pe cerqe-torul din fa{a lui, aPoi zise:

- $i de ce nu? Cine le dezbrac:a atunci cAnd se culcS?

Cine le imbracd atunci cdnd se scoald? Nu le ajutd nimeni?

- Nimeni, Alteli. Vreli sd-gi scoatd rochia 9i sd doar-

nd dezbr cate ca animalele?

- Sd scoatd rochia?! N-au decdt c6te una!?

- Ah, Alte{d, ce-ar face cu mai multe? Ele n-au dec6t

un trup fiecare.

- Ce caraghios! Iartd-md, n-am vrut sd r6d. Bunele

tale surori, Nan qi Bet, vol avea rochii 9i servitoare, cdtmai repede. Casierul m'eu se va ingriji de aceasta. Vorbeqtibine, sinceritatea ta imi place. Eqti gcolit?

- Nu gtiu dacd sunt sau nu, Alte16. Un preot cum-

secade, pe nume Andrews, m-a invitat din cd4ile lui.

- Cunoqti latina?- Prea pulin, Altetrd.- Continud s-o invetri, e

grea doar la inceput. Greaca

dd mai multd bitaie de cap. Pentru Lady Elisabeth qi veri-

$oara me4 aceste doui limbi, sunt floare la ureche. Dacdle-ai auzil... Dar spune-mi mai bine de Curtea Gunoaielor,

de unde spui cd vii. Duci o viali pldcutd acolo?

- Oh! Da...mai pulin cdnd mi-e foame. E un teatru

de plpugi qi pe urmd sunt maimutele: sunt a$a de cara-ghioase gi bine dresate! Apoi se joacd piese in care se tragfocuri de arm[: se bat $i toat6 lumea este omordtd. Sdvezi ce frumos este $i toate acestea nu costi decdt rm barLdegi este tare greu sE capefi acel bdnut.

- Hai, mai spune-mi!- I-a Curtea Gunoaielor,

noi, biieiii, ne lupt?im cu bdtele'

13