primul ajutor- protectia muncii

8/10/2019 Primul Ajutor- protectia muncii

1/9

Primul ajutor in caz de accident

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

Viata unei persoane accidentate depinde, intr-o mare masura, de momentulacordarii primului ajutor si de priceperea celui care intervine primul la loculaccidentului.

Primul ajutor caz in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-aprodus accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).

n toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important s se: asigure locul accidentului ia msurile de prevenire pentru ca starea de fapt s nu se !nrut"easc stabileasc contactul cu persoana bolnav sau accidentat ac"ioneze corespunztor c#nd persoana accidentat sau bolnav este

lipsit de cuno$tin" aline durerea stabileasc priorit"ile.

%el care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pecare le aplica el trebuie sa reuseasca sa:

- mentin accidentatul in via"- previn inrautatirea strii accidentatului

- stimuleze revenirea accidentatului.&n cazul producerii unui accident , interventia imediata a salvatorului are invedere: analizarea situatiei, protejarea victimei (victimelor), e'aminarea victimei(victimelor),anuntarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegereavictimei si asteptarea sosirii ecipelor de specialitate.

vand grija sa nu isi pericliteze propria sanatate (sa nu devina din salvator,victima), salvatorul trebuie sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor .

ccidentul se anunta la serviciul de urgenta 112.Persoana care va face apelul trebuie sa astepte confirmarea receptionarii

corecte a apelului sau si sa se intoarca la locul accidentului, pentru a confirmatransmiterea apelului.

pelul de urgenta la **+ trebuie sa contina urmatoarele informatii: locul unde este accidentul ce s-a intamplat informatii despre raniti: daca sunt prinsi, numarul ranitilor, daca sunt

raniti in stare grava, ce tipuri de leziuni s-au produs, informatiiprivind drumul de acces, cine face apelul .

*


2/9


PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

&. P/0 12P&11Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizata prin

oprirea respiratiei si deci lipsa o'igenului in sange, ceea ce poate producedistrugerea tesuturilor vitale si ciar moartea.

%auzele care determina asfi'ia pot fi grupate in trei categorii:-insuficienta o'igenului din aerul inalat-oprirea respiratiei si a circulatiei-obturarea cailor respiratorii.. emnele de recunoastere a tulburarilor respiratorii

- respiratie neregulata (prea repede sau prea rara)- respiratie superficiala sau prea adanca

- respiratie zgomotoasa sau dificila- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat- coloratia vanata (cianotica) a buzelor, uregilor, ungiilor- transpiratii abundente-imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita.

3. emnele stopul cardiac-pierderea cuno$tin"ei- oprirea respira"iei- !ncetarea btilor inimii

- absen"a pulsului la artera carotid-paloare e'trem (cianoz) a tegumentelor- midriaz.

Etape ale priului a!utor:- &ncercam sa stabilim comunicarea cu victima-4aca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la

atingeri inseamna ca victima nu este constienta si atunci trebuie verificate imediatcele doua functii vitale: respiratiasi circulatia.

%ea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este

resuscitarea cardio-respiratorie. ceasta este o tenica de mare eficacitate,

aplicabila si de persoanele care nu au studii medicale.Respiraia artificialse poate face prin mai multe metode:

- prin insuflare endotraeal de aer cu ajutorul unui aparat de respira"ieartificial

- prin insuflare direct cu gura: metoda 5gur la gur6 sau 5gur la nas6Resuscitarea cardiac7 are drept scop reluarea btilor cordului, folosind

manevre e'terne (masajul cardiac e'tern) sau interne.

&n caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de 8 7 9

minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. 4upa 9 minute se considera caipo'ia cerebrala (lipsa de o'igen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebralecare vor transforma victima, eventual salvata, intr-o fiinta pur vegetativa.

+


3/9


&&-1%/1& racturile sunt leziuni ce apar !n urma actiunii unui traumatism puternic asupraosului, const#nd !n !ntreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os (os fisuratsau rupt de tot).

&n raport cu pozitia fragmentelor osoase , fracturile pot fi: cu deplasare fara deplasare

racturile mai pot di: nchise - tegumentele !n jurul focarului de fractura sunt intacte fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu e'teriorul printr-o

plaga.Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:

Semne de probabilitate durere: vie, persistenta, localizata, de obicei ;profunda;, accentuata la

pipaire, la miscare activa si pasiva (cand i-o miscam noi - cu blandete) impotenta functionala (nu mai poate folosi...): poate fi doar partiala la

fracturile incomplete sau fara deplasare deformarea regiunii: prin deplasarea capetelor rupte sau prin edem

(umflarea regiunii) scurtarea (e'. la cele cu tasare < infundare) ecimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale.

Semne de certitudine (semne sigure) mobilitate anormala (la locul fracturii, desi acolo nu e articulatie deci nuar trebui sa miste asa...) perceperea palpatorie de crepitatii osoase (se aude < simte frecareacapetelor osului) netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura !ntrerupereaevidenta (la inspectie sau palpare) a continuitatii osoase.

Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie in stare sa deosebeasca ofractura incisa de una descisa. Pielea peste o fractura incisa nu este strapunsa,

in timp ce pielea din jurul unei fracturi descise este strapunsa.Priul a!utor i" #a$ul fra#turilorare rolul sa previna complicatiile sileziunile ulterioare, urmarindu-se atenuarea durerii (calmante) si imobilizarea

provizorie.Pentru imobilizare folosim frecvent atelele (trebuie sa fie atat de lungi incat sa

depaseasca capetele osului fracturat).&n cazul unei fracturi descise - se asigura oprirea sangerarii (emostaza),

garou, calmante, pansament steril al plagii, apoi imobilizare si transport la spital.&n cazul unei fracturi:- acoperiti rana si opriti sangerarea -imobilizati, pe cat posibil, partea accidentata -preveniti intreruperea circulatiei -transportati cu atentie accidentatul la spital sau medic

8


4/9


daca fractura este descisa, acoperiti rana si inecrcati sa opriti sangerarea.

III% P0=&Plagile sunt ra"i, deci traumatismealepartilor moi , descise (adica

suprafata pielii intrerupta > e'ista osolutie de continuitate). 4e regula este si osangerare vizibila (> cu hemoragiela e'terior).

Priul a!utor

0a plagile mari, din politraumatisme, facem tratament general: resuscitare,oprirea emoragiei, prevenirea socului, imobilizare, transport la spital. 0a plagilemai mici < unice, ne limitam practic la tratament local > pansament.

Primul ajutor consta in:- %uratarea zonei din jurul plagii- %uratarea plagii

- 4ezinfectarea plagii- Pansarea.&V-?2@1=&&02

?emoragiile pot fi : e'terne ( s#ngele se pierde la e'terior ) si interne(s#ngele se acumuleaza !ntr-una din cavitatile normale ale organismului).

- tipuri de emoragii e'terne:a) arteriale 7 s#ngele este ro$u-viu $i t#$ne$te din ran

b) venoase 7 s#nge ro$u !ncis $i scurgerea este continu (se prelinge)c) capilare 7 s#ngele muste$te din ran

?emoragia arteriala pune in pericol viata si trebuie oprita imediat APrimul ajutorprirea s#ngerarii poarta denumirea de emostaza. 2a poate fi spontana !n

cazul unor emoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar decele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizezeemostaza. ?emostaza poate fi provizorie sau definitiva si se realizeaz princompresiune 7 direct sau la la distan"

%ompresiune direct - metoda cea mai indicat se aplic un pansament pesteplag $i se trage o fa$ , compresiv (pentru emoragiile arteriale).

%ompresiune la distan", se ob"ine prin aplicareea de garou peste o fa$nederulat aplicat pe traiectul vaselor, printr-o curea, batist, etc.

=aroul se foloseste doar !n cazuri e'treme si !n situatia !n care emoragia nuse putea controla prin alte metode

- odat cu garoul se ata$eaz $i un bile"el cu ora aplicrii garoului $i eventualnumele persoanei care l-a pus.

- garoul nu se poate "ine mai mult de BC-DC de minute, altfel, dup acestinterval poate apare 5$ocul de ridicare a garoului6

9


5/9


V -1/1&02Arsurile- sunt provocate de caldura sub diferite forme, agenti cimici,

electricitate si iradiatii.rsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, licide

cu temperatura !nalta, metale !ncalzite, gaze sau vapori supra!ncalziti, corpi soliziincandescenti.

Primul ajutor:-oprirea c#t mai rapida a arderii cu jet de apa.-e !ndeparteaza ainele accidentatului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite

de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.rsurile cimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, cloridric,

sulfuric, o'alic, etc sau de substante alcaline: idro'id de sodiu, de potasiu, decalciu, amonia gazos, etc.

Primul ajutor:palarea suprafetei arse cu jet de apa ( durata mare, pentru a fi siguri ca se

!ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare).rsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub

tensiune.Primul ajutor:

rsurile sunt de patru grade:

a) gradul I7 pielea se !nro$e$te $i ustur, doare la atingerePrimul ajutor 7 scoaterea accidentatului de la locul accidentului- coperirea arsurii cu tifon steril, !nvelim bine victima !ntr-un cearceaf,

ptur, etc. 7 cabinetul medicalb) gradul II7 apar b$ici (flictene), !ncepe s fie afectat "esutul $i zona !ncepe s

fie dureroas.Primul ajutor 7 badijonare, b$icile nu se sparg 7 necesit prezen"a medicului.c) gradul III7 periculoase, necesit transport de urgen" la spitald)gradul IV-intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

V&. 02E&/F& 02 %?&01&u"#tiile o#'iuluisunt atat de comple'e iar structura lui este atat de delicata

incat el poate fi ataat #u usuri"ta #'iar si e o parti#ula e praf* 4easemenea, a#orarea u"ui pri a!utor i"#ore#t+ poate prou#e o le$aresuplie"tara*

tructura ociului:,lo-ul o#ular> principala parte a ociului care are:

*. in partea frontala: #or"ee+ iris+ pupila si #ristali"+. partile e'terne: . al-ul o#'ilor/+ .#o"!u"#tia/ si.pleoape/*

Cor"eeaeste un invelis delicat si transparent aflat in fata globului ocular.

G


6/9


Irisuleste un musci circular si colorat cu o descidere in centru numita pupila,care isi scimba marimea pentru a comanda cantitatea de lumina care intra in oci

prin cristalin.Cristali"ulfocalizeaza lumina pe retina, care e un strat sensibil la lumina, aflat ininteriorul globului ocular..Al-ul o#'ilor/este invelisul e'terior dur al globului ocular..Co"!u#tia/este o membrana neteda care acopera partea interioara a pleoapelorsi partial 5albul ociului6Pleoapele superioare si i"ferioareau rolul de a proteja ociul fata de e'terior.

%el mai iporta"t i" tipul esfasurarii a#tiitatiila locul de munca estede a pree"i le$iu"ile o#ulare, deoarece consecintele lezarii ociului pot fi grave,ajungand pana la tul-urari eeere sau or-ire. 4eci trebuie:

purtati ocelarii de protectie atunci cand se efectueaza operatii de

polizare, sudura, sablare, curatare, etc.ipuri de accidente oculare!

0* Corpi strai"i i" o#'i1particule de nisip, particule abrazive sau resturi degene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoapa, producand o stare dedisconfort si inflamarea tesutului conjuctiv, dand ociului un aspect caracteristic:oci rosu si lacrimare abundenta( care poate ajuta la indepartarea unor astfel de

particule).Nu tre-uie sa se i"#er#e sa se i"eparte$e parti#ulele i" o#'i si nu trebuie

frecat ociul2 victima trebuie dusa ur3e"t la un serviciu medical de specialitate

primul ajutor- protectia muncii

Documents