cPt @'r1g,

' l, l

I:

'

CADAsrRuGENERAL

I

f f i i"ufu,eeffLi l

j

/ '

CADASTRU GENERAL

CURSUL I - INTRODUCTIV

*Definitia I - din regularnentul ONCGC- Cadastrul general este sistemul unitar deevidenta tehnica, economica sijuridica prin care se realizeaza identificare4 inregistrarea,reprezentarea pe planuri cadastrale a tutrror corpurrlor Je jn$iferent de destinatie siproprietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

' I proprietate

imobil : parcela de teren cu sau fara constructii.('OXCCC : Oficiul National de Cadastru. Geodezie si Carto.qrafie) . . . ,., ,'?rrlrere.t ANtCPi =A3e,,.,ria No$io,na-[aAe Cad.str.r,1i Pr]ttici+ate lvvto\ttrano-

Definitia 2 - Cadastrul general este un sistem de:evident4 o inventariere sistematica, dinpunct de vedere cantitativ,calitatjv , juridic abunurilor imobile de pe tot teritoriul tarii,pe folosinte si proprieiari.

*Caractefisticile cadastrului generul:

- cTacter obiectiv - exprima realitatea obiectiva" independent de vointa realizatonrlui,indeferent de ftinctia sociala si de tehnica folosita;- caracter unitar - se executa dupa instructiuni si normative unice, cu un limbaj unic pentruutilizator si benefi ciar;- caracter istoric - fiind realizat in perioade istorice diferite, tfure seama de caracterulprezentarii siin general de legitatile sociale;- caracter dinamic - totul este in miscare (schimbare),.irnpunandu-se intretinereapermanenta a cadastrului general; :

I Sggg1gigegglAl- - satisface toate cerintele de baza pentru toate persoanele fizice sijuridice care folosesc corpuri da proprietate- pote beneficia de automatizare a evidentei cu ajutorul actualizarii datelor prin folosireasistemului informational cadastral.+Rohil cadastnilui general: Jep.opriefote

- stabilirea proprietariior si a cctpurtior si iriscrierea lor in registrele cadastrale;- determinairu intrd.rii, configuiatiei si pozitiei corpu','ilor. ie ., adestinatiei si a foloslnteilui; PcoPnefote- stabilirea categoriilor de terenuri dupa insusirile calitative si dupa amenajarile existente;- inventarierea terenurilor mecanizate (lucrari) si mecanizabile, precum si inventarierbapantelor;- bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate si dupa categoriile de folosinte agricole,dupa caracteristicile lor productive;- identificarea tuturor resurselor funciare si intocmirea rnaterialului documentar necesarscaterii de terenuri din circuitul agricol;- inventarierea terenurilor degradate, care necesita lucrarisi inventarierea terenurilor amenajate si anreliorate.*Scopul cadastntlui generul :

de imbunatatiri funciare, precLlm

Sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, datele reale si complete asuprad.e propriei3te, in scopul solutionarii urmatoarelor probleme:

- condu'cere4 organizarea si planificarea diferentiata a productiei agricole,

corl, tni lc t '

1

- realizarea unor baze obiective pentru stabilirea impozituluifi.inciar;- identificarea si stabiiirea juridica a resurselor funciare;- clrnoasterea fondului imobiliar - edilitar sistarea acestuia:- crearea unei baze de date llecesare studiilor si proiectelor de sistematizare ateritoriului sia localitatilor:- obtinerea de date corecte in ce priveste starea de intretinere a diverselor lucraripgblice: strazi, drunuri, cai ferate etc. in vederea planificarii lucrarilor de intretinere:- folosirea. anrenajarea si regularizarea cursurilor de apa;- cunoasterea- amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;- cunoasterea terenurilor cu subsoluri ce contin diverse resume minerale si petroliere,- protectia rnediului inconjurator;- reglementarea situatiei juridice a corpurilor cte proprio-ta.le ;- realizarea de baze de date cadastrale necesare intocmirii sistemelor informationale aleteritoriului etc.

*Principalele discipline care concura la realizarca cadastrului general:- geodezia,- fotogramerria.- topografia:- cartografia,- tehnica calcrrlului si programarea,- organizarea teritoriului agricol.- pedologia,- geomorfologia,- geobotanica,- imbunatatirile funciare,- dreptulfunciar,- stiintele agricole,- economia agrara etc.

Cunostintele din domeniul masuratorilor terestre sunt necesare la realizarea lucrarilortehnice ale cadastrului general - masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea documentatieicadastrale (planuri, harti si registre cadastrale).Cunostintele agricole sunt necesare pentru a putea incadra corect terenurile in categorii sisubcategorii de folosinta-Cunostintele de geomorfoloeie- pedologie si geobotanica folosesc la fundamentarealucrarilor cu caracter economic si recunoasterea elementelor calitative ale terenurilor; elefurnizeaza specialistilor din cadastru cunostinte privind solurile si fertilitatea lor, factoriecologici si climatici, completeaza cunostintele despre relief si dinamica acestui4 dandposibilitatea'de a aprecia just modificarile si studiile de degradare a terenurilorneproductive si a celor care necesita lucrari de amenajare sau ameliorarerin vedereacresterii potentialului productiv,sau in vederea reintegrarii in circuitul agricol.Cunostintele de drept funciar sunt necesare pentru identificare_a si stabilirea in mod legal aposesorilor in baza drepturilor reale pe care acestia isi intemeiaza posesia.

2 (o;rs t)

!

G\i t l\Y,

Cunostintele- de tehnica de calcul si programare permit specialistilor in cadastru sarealizeze registre cadastrale de v'olum mare si situatii cie srnteza. cu acces in timp scurt(real) la date, precum si sa intocmeasca planuri cadastraie

i'a Ve4gLe-(lamrile) caclastnrlui - cunoasterea completa si sistematica a bunurilor imobile,cadastni general rediz.eaza evidenta acestora dupa urmatoarele aspecte:I - cantitatir';2 - cal i tat ir ' :3 - juridic.l. Aspectul cantitativ se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei. conliguratiei simarimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe posesitrni: si la detenninareaconstructiilor in functie de marimea suprafetelor de teren pe care acestea sunt amplasate,de ttumarul de nivele, precum si de posesorii lor. Aspectul cantitativ al cadasiruiui serealizeaza prin functia tehnica a cadastrului.2. Aspectul calitativ al cadastrului realizeaza cunoasterea potentialului prcductiv al

+ terenurilor, precum si a caracteristicilor calitative ale constructiilor.Pentru terenuri aspectul calitativ se realizeaza prin bonitarea cadastrala a terenurilor.sistem de evaluare in care se are in vedere: fertilitatea solurilor, categoriile de folosinta sicaracteristicile lor productive, stadiile de degradare a terenurilor, amenajarile eistente(irigatii, indiguiri, lucrari de desecare, de combatere a eroziunii solului etc.). Pentruconstructii, aspectul calitativ al cadastrului se realizeaza prin cartarea cladirilor dupamaterialele de constructie (beton, cararnida, lemn etc.). dctarea cu instalatii, gradui deconfort, gradul de uzura al cladirilor si dotarilor etc.3. Aspectul juridic al cadastrului se refera la regimul juridic ai teren,.irilor si constructiilorcu diferite destinatii si folosinte, la dreptul de pioprietate funciara si la situatia juridica afondului filnciar.*

Ttmctiile cadastntlti - se refera la modurile de realizare a aspectelor (laturilor)cadastrului.1. Functia tehnica;2. Furctia economica;3. Funtiajuridica.

- stabilirea, marcarea in terenprin bome de tip cadastral, a hotarelor teritoriiloradministrative (comunale, orasenesti si municipale);- identificarea si marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localitatilor si vetrelorsatelor;- identificarea si marcarea pe teren a perimeterelor terenurilor ce apartin diverselor fumede asociere in scop productiv - agricole (asociatii, intreprinderi de stat, ferme individualeetc.).- delimitarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul unui teritoriu administrativ, inftrnctie de categoriile de folosinta siposesorii acestora:- efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale:- intocmirea (sau reambularea) planurilor cadastrale;

3 (cuns {)

ri

/T-\.

- nutnerotarea cadastrala a tarlalelor (cvartalelor) si a parcelelor de pe teritoriuladministativ respectiv;- calculul suprafetelor pe parcele, tarlale (cvartale) si pe intreg teritoriul administrativcornunal, orasenesc sau nrunicipal;intocnrirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;- intretinerea cadastrului.Docr"rmentele principale ale cadastrului sunt:- dosarul lucrarilor de hotamicie (delimitare);- planurile sihartile cadastrale;- - registrele si fisele cadastrale, situatiile de sinteza.2 Ftrnc-tracestonxea a cadastrului consta in realizarea urmatoarelor lucrari:- incadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate;- evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii si factorii care au provocat-o:- evidenta terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri frrnciare (irigatii, desecari,indiguiri, co mbaterea eroziunii solului etc. ).- evidenta terenurilor care necesita lucrari de imbunatatiri fi.urciare si tipul acestora;- evidenta cladirilor dupa materialul de constructie, dotari cu instalatiii, confort, grad deuzuri etc.3.Functia juridica a cadastrului trebuie sa asigure identificarea corecta a posesorilor deterenuri si constnrctii si inscrierea acestora in documentele cadastrale, pe baza dreptului siactului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Inscrierea posesiunilor si a drepturilorreale asupra terenurilor.si ?:constructiilor se face in scopul evidenteijuridice, adica cuiapartine ioupu! d?"'rcP(inSSetine fiecare cetatean pe teritoriul tarii, asigurandu-se astfelp@Ptftlicitute inobiliara..din tesulantentele ANCP| .: sistem de inscrtere in documentelepttblice d corpurilor de.f'{EilFtrftlf, cu drepturite imobiliare pe care le attproprietarii si posesorii asupra lor- se realizeaza prin - carteafunciarc.Carte firnciara = inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitateimobiliara, in cadrul caruie evidenta se tine pe corpuri dqP llfi'tbhea fi.urciara se inscriuactele si faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecarui teritoriu

^ ^ {- . _-administrativ

*Cadastre de soecialitate au ca obiect de studiu si evidenta terenurile care au o destinatieeconomica bine definita.Cadastrele de specialitate, definitie dupa regulamentele ANCPI, : sunt subsisteme deevidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a corpurilorde

proprieiate specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor nationale.' Se disting urmatoarele:

- cadastrul agricol -= evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categoriisi subcategorii de folosinta specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumiteculturi, clasa de calitate, venitul net etc.- cadastrul forestier = evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a

amenajamentelor silvice, specificand suprafata" esenta lemnoas4 varsta" consistenta maseilemnoase etc. precurn si infornratii""tnritolX;ol, relief, clima;

+ (curs,l)

- cadastrul cailor ferate - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor. instalatiitor sistdrii relelei feroviare:- cadastrul drumurilor - idem pentru drumuri,- cadastrul oorturilor - idem relelei portuare:- cadastrul aeroporturilor - idem retelei aeroportuare;- cadastrul apelor - evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor ocupate cu ape si stuf,precum si a instalatiilor care le observa. organizate pe bazine hidrografice- specificandsuprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de prorectie siameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; s.ar.rietotie- cadastrul fondului imobiliar - evidenla si inventarier€a corpurilor der- .ldin localitati,specificand pentru constructii:folosinta" materiale de constructie, structura, reeimul deinallime, funda,tia, suprafatardot6ri, stare;.- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice,

telefionice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc.specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametriitehnici, starea.

* Cadastrul analitic - prezinta toate datelg-gapJitative, calitative sijuridice care conduc lainventarierea tuturor iotpurilor aaP"ifEb%?freutul planurilor si al regiqrtrelor cadastruluianalitic difera in fi.urctie de felul cadastrului ce se executa. de scop si de ramura econonricape care o deserveste.Pentru cadastru funciar general planul cadastral se executa pentru fiacare teritoriucomtmal, orasenesc si municipai la scari cuprinse intre I :500 si 1:2000 pentru intravilan sii :2000 si l :5000 in extravi lan.Pentru cadastrele de specialitate planul cadastral'se executa pentru teritoriul pe careinstitutia, regia sau proprietarul particular il are in administrare directa sau proprietate.Din planurile si registrele cadastrale se pot obtine pentru fiecare parcela de teren sauconstructie toate elementele cantitative, calitative sijuridice care le caractenzeaza: firma.pozitia, suprafat4 categoria de folosinta, destinatia, calitate4 posesorul si drepturileacestuia.

*Cadastrul sintetic - realizarea centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblupe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin re*qistre sau situatiicentralizatoare (de sinteza).Pentru cadastrul funciar general , cadastrul sintetic la nivelele comunal, orasenesc simunicipal este alcatuit din harti cadastrale de ansamblu care contin intreg teritoriulrespectiv, la scari variind intre 1:10000 si l:25000, in firnctie de marimea teritoriului si adensitatii detaliilor din planul cadastral debaza pentru mmune, orase si municipii, hartilecadastrale se obtin prin micaorarea la scara a planurilor cadastrale originale.Partea scriptica a cadastrului sintetic la nivel de comuna, oras, municipiu si judet secompune din registre sau situatii centralizaioare, din care rezulta suprafetele totale pecategorii de folosintq pe grupe de posesori, pe teritoriu etc.Atat pentru cadastrul general, cat si pentru cele de specialitate, primele documente care se ra\intocmesc sunt cele cu caracter analitic, din care deriva cele sintetice. Y

5 frurs ,{ )

ffitCurs 2

FONDUL FT.]NCI.,{R AI- ROMANIEI - C..\TEGORIILE DEFOI-OSINTA. A TBREN URILOR

Fond f'unciar : totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pebaza carora sunt detinute sau de dorneniul !.ublic sau privat din care fac parte (definitie clinRegulamentele ANCPI ).

Fondul funciar al Rornaniei e de 23.839.07'l ha, la care se adauga 230.000 ha ce reprezintasuprafata apelor teritoriale maritime (zona de l2 mile de la tarm - I mila maritima = 1852m).La nivelul anului 7ACO, avem: (/,\* A1r,.o r.a?l.lrJ F'+"-f{shb al Rou,i"j ei - awt-L 2ooo)A. Categorii de folosinta agricola. 14730.7 mii hectare. l00oZ din aericol.G't.8yo din totai:Din care, l.Arabil, 9358,1 mii hectare; 63,5yo din agricol;39,3olo din totar;2. Pajisti naturale (pdpuni + fAnele), 4834,8 mir hectare;32 ,goA agricol; Z0 ,Zy'o din total;3. Plantatii viticole,28f4mii hectare;1r9%o din agricol; I,zyo din total;4. Plantatii pomt cole, ?56,2 mii hectare; 1,T oA din agricol; I .l % din total.B. cateqorii de folosinta neagricola- mii hectare: 37% din total:l. Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, 6790,6'-nii hectare, ?E,i o/o din total:2. Ape si stuf 8?9,3 mii hectare., S ,7 oA din total;3. Drumuri si cai feratell4. Curti - constructii | 1+38,5 miifrectare ; 6,0% din*"-bl5. Neproductiv

-[(cate3o.ia 3[ef"lssje)

In structura fondului funciar national, agricultura detine ponderea absoluta, urmata desilvicultura.

*Categoriile de folosinta a terenurilor

DEFINITIE (din Regulamentele ANCPi ) - caracterizarea codificata din punct de vedereal destinatiei terenului in funtie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic,constructii, cai de comunicatii, erploatare miniera etc.).DEFIMTIE - o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie econonica, creata in mod naturalsau artificial.Categoriile de folosinta agricola si neagricola prezenta te mai sus sunt detaliate prinsubcatego rii de fo lo sinta.A. Categofii de -folosinta agficola

l. Categoriile de folosinta Arabil - cuprinde terenurile care se ard anual sau la mai multiani odata (2 - 6 ani), cand su:t cultivate cu plante agricole anuale, respectiv perene.Subcategorii dp arabil:l.a) Arabil - in care se incadreaza terenurile cultivate cu cereale, leguminoase pentruboabe, plante tehnice si industriale, plante madicinale si plante furajere: tot aici seincadreaza:

1 (crrrs 2)

v-,/

- arabrl in izlaz ( izlaz- loc sau canrp nelucrat, pe care creste ialba, folosit ca pasune) sau- patuni arate.- arabil cu pomi razleti.:-a@- arabil in r,"ii paraeinite:l.b) Gradini de legume - se incadreaza terenurile din interiorul perimetrelor construibilesar.r din jurul acestora, cultivate cu legume. Terenurile din camp cultivate cu legume seincadreaza in subcategoria arabil.1.c) Serc - se incadreaza terenuriie destinate cultivarii cu le*qume si sunt protejate cuconstructii permanente.1. d) Solarii - se incadreaza terenurile distinate cultivarii cu legume si sunt protejata pnnconstructii provizorii acoperite, de regula cu folii de masa plastica.l.e) Orezdrii - se incadreaza terenurile amenajate si irigate pentru cultivarea orezului;1.f) capsund.rii - se incadreaza terenurile ciestinate cultivarii cu capsuni.

inierbate etc. din gradini, din terenuri amenajate. orezarii etc., care au latimi (in proiectieorizontal) mai mari de 1 nu se incadreaza in categoriile de folosinta specifice acestora.

2. Categoriile de folosinta Pd,sun9Se incadreaza terenurilor inierbate sau intelenite, natural sau artificial prin reinsamantari la15 - 20 de ani si care se foloseste ia pasunatul animalelor.Subcategorii de pasune:2.a) Pdtuni curate - terenuri acoperite cu vegetatie ierboasa;2.b) Patuni cu pomi - sunt pastu'ri pe care sunt plantatipomi rari in vederea stopariiproduselor de eroziune a solului si de alunecare'a terenlrlui, tot aici se incadreaza livezileparaginite, cu un procent ridicat de pomi uscati, care inierbate se folosesc la paSunatulanimalelor.2.c) Patuni imnadurite - pasuni ce contin si vegetatie tbrestier4 avand un regim juridic deizlazuri sau de patunicomunale;2.d) JgSugtlulgfadsLltt - pftuni invadate de vegetatie arbustica dispersata pe toatasuprafata sau in pasuni izolate.

Se incadreaza terenurilor inierbate sau intelenite, natural sau artificial prin insamantari la15 - 20 de ani, de pe care vegetatia se , pentru fHn.Subcategoriide faneata: coreste'

3.a) FdneaJa curata - se incadreaza terenurile acoperite numai cu vegetatie numai cuvegetatie ierboasa;3.b) Fdneara cu pomi - terenuri cu livezi degradate (numar mare de pomi uscali),precum sip5punile cu pomi inchise pdguratului si destinate productiei de fdn);l.c) E&@EpAdgaIA - fAnete acoperite partial cu vegetatie forestiera;3.d) Fdneala cu tufbrisuri - frnete invadate de arbusti dispersati sau in palcuri.

alateeoriile de folosSe incadreaza terenurilor cultivate cu vita-de-vie.

: ( curs 2)

rd\Y/

Subcategorii de vie:4.a) Vie nobila - se incadreaza terenurilor cultivate cu vi,te altoite- cu soiuri indigene saunealtoite:4.b) Vie hibrida - terenuri cultivate cu vite hibride (producatoare direct, rezulrare dirrincrucisari de specii);4.c) Pepiniere viticole - terenuri destinate producerii materialului saditor viticol.4.d) Plantatii de hamei - terenuri cultivete cu hamei (pentru prelucrarea berii). olanta cu oagrotehnica asemanatoare celei pentru vie.

5. Categorii de folosinta - LivadaSe incadreaza terenurilor plantate cu pomi fructiferi.Subcategorii de livada:5.a) Livada pura - livada in care terenul dintre pomi se ara anual si se tine sub forma deogor negru tot timpul anului;5'b) Livada inierbata - terenul dintre pomo este inierbet natural sau artificial, ori intelenit;iarba dintre pomi se coseste pentru fan si mai rar pentru pasunar;5.c) Plantatii cu arbusti fructiferi - terenuri plantate cu coacaze, agris, zmeura- trandafirpentru dulceata etc.5.d) Pepiniere pomicole - terenuri destinate producerii materielului saditor pomicol: ,=..5.e) Plantatii de dud - terenuri plantate cu specia dud, folosit (frunzele) p.,it* cresterea Il'iermilor de matase.

^-f__B. Categofii de folosinta neagricole

l. Categoria Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera.Se incadreaza terenurile impadurite natural sau artificial, indiferent de proprietai si varstasi cu o suprafata mai mare de 0,25 ha.Subcategorii silviceLa) Padure grupari de arbusti ce depasesc in suprafata 2500 mp, poienile si arabilul aflatin administratie silvica se incadreaza la arabil;1.b) Perdele de protectie - sunt benzi ordonate de plantatie sil,,'ic4 uneori silvo -pomicol{, care indeplinesc un rol de protectie (a culturilor agricole, a cailor decomr.rnicatie, a asezarilor ulnane, a digurilor, pentru combaterea eroziunii solurilor etc.).l.c) Tufarisuri - terenuri acoperite cu vegetatie arbustica (maceg, afin, ienupar, jneapanetc.).1.d) Rachitdrii - terenuri pe care se planteaza rdchita folosita la confectionarea diferitelorimpletituri;l.e) Pepiniere silvice - terenuri destinate producerii materialului sdditor de arbori si arbustiforestieri.

2. Categoria Terenuri cu ape si Ape cu stufCuprinde toate terenurile acoperite permanent cu ap4 precum si cele acoperite temporar,dar care dupa retragerea apelor nu sunt incadrabile in alta folosinta.Subcategorii2.a) Apa - se incadreaza apele teritoriale ale Romaniei din Marea Neagra;

r%

3 (cwns 2)

t6r\?

2.b) Apa curgatoare - se incadreaza albiile minore ale fluviului, raurilor, pdrturilor,gSrlelor, canalelor, izvoarelor etc.2 c) Bdl$ si lacuri naturft - terenuri acoperite cu ape statatoere ( lacuri, balti, ghioluri,iazuri, elestee, bazine de acumulare etc.),2.d) Amenajari piscicole - ape statatoare anrenajate pentru cresterea dirijata a pestelui(iazuri, elestee etc.),2.e) Lacuri de acumulare - terenuri acoperite cu lacuriartificiale;2.f) Canale - terenulocupat cu canalele din sistemul de irigatii, desecari etc. care au latimimaimari de I m;2.g)Ape cu stuf - se incadreaza terenurile cu ape statatoare, cu adancimi mici. cu vesetatiespecifica (trestie, papura), amenajate sau nu.

3. Drumuri si cai ferate3.a) Drumuri clasate - terenuri ocupate de cai de comunicatie terestra, altele decat cdileferate, impreuna cu constructiile aferente, trotuarele, locurile de parcare si stationare etc.Se disting: drumuri comunale, drumuri judetene, drumuri nationale, autostrari.3.b) Drumuri vicinale (de exploatere) - terenuri ocupate de drumuri de exploatare agricole,industriale, turistice etc.3.c) Strazi si ulite - drumuri din interiorul localit6lilor, sunt neclasate si consideratecontinue (fara intreruperi);3.d) Cai ferate - incadreaza terenurile ocupate de caile ferate, delimitate pe teren simarcate prin borne tip CFR; se int6lnesc cdi ferate simple, duble, inguste, triaje.

4. Categoria Cu4i - construclii si alte terenuri - cuprinde terenurile cu diverse utilizari sidestinatii: cladiri, curi, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatariminiere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, talanripietruite, terase, debupee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, pie1e, rampe deincarcare, fAsie de frontiera, locuri de depozitare etc.

- cuprinde terenurile degradate si cuprocese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie.Subcategorii de terenuri neproductive:5.a) Nsipuri "zburdtoare" - sunt suprafete ocupate de nisipuri mobile, nefixate devegetatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;5.b) Stancarii. bolovanisuri. pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive.ingramadiri de bolovani si pietrisuri care sunt acoperite cu vegetatie;5.c) Rdpe. ravene. torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu suntacoperite cu vegetatie forestiera;5.d) Sdr[turi-cu crustd - terenuri puternic sir"aturate, care formeaza la suprafata lor ocrusta alba - galbuie sfaramicioasa;5.e) Mocirle si smdrcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pecare nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini si stuf nu se inregistreazalacategoria terenurilor neproductive, ci la categoria ape cu stuf:5.f) Gropile de imprumut si cariere - terenuri dwenite neproductive prin decopertare(scoaterea solului) si excavarea rocilor pentru diverse nevoi de constructii:

4 ( ccrr5 2)

/n5.g) Halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati Yindustriale siexploatari miniere. _-,^--j-^

,9inbolurile de rcprezentare a categoriilor de.folosinta pe planurile cadost!.ale:1. Arabil:

Arabil-A,- Gradini de legume-Ag,- Orezarii-Ao,- Capswrarii-Ac,- Sere-As,- Solarii-Aso.2.Ptrluni:- Pasuni-P,- Pasuni cu pomi-Pl,

Pasuni impadurite-Pp,\--,/ - Pasuni cu tufarisuri-Pt.

3. Ffrne,te:- FAnele-F,

F6nele cu pomi-Fl,- Finele impadurite-Fp,- FAnete cu tufarisuri-Ft.4. Vi i :- vii-v,- Vii nobile -Vn,- Vii hibride-Vh,- Pepiniere viticole -Vp,

- Plantapii de hamei-Vha5. Livezi:-Lwezi-L.- Livezi inierbate-Li,

'- Plantapii cu arbusti fructiferi-Lf,Pepiniere pomicole-Lp, .

\-/ - Plantatii de dud-Ld.6. Pilduri si alte terenuri cu vesetatie forcstiera:- Plduri-PD,- Planlatii si perdele de protectie-PDp,- Rachitirii-PDr,

Pepiniere silvice -PDps- Tufariguri si m&Eciniguri-PDt.7. Tercnuri cu ane si ape cu stuf:- Ape-H,

Ape curgatqare-Hr,- Canale-Hc,- Lacuri si bX$i naturale-flb,- Amenajari piscicole-Hp,

5 ( cur5 t)

- Stufirit -Hs,- Lacuri de acumulare*Ia.8. Drumuri si cai ferate:- Drtrmuri-D.- Caiferate-Df,- Drumuri nationale -Dn.- Drunturi judetene -Dj,- Drunturi comunale-Dc-- Drumuri de exploatare-De,- Strazi si ulite-Ds.9. Curti - constructii si alte terenuri:- Constructii-C.- Curti - constructii-Cc,- Diguri-Cd,

Cariere-Ca.'\--l - Parcuri-Cp,

- Cimitire-Ci,- Terenuri de sport-Cs,- Targuri si piete-Ct,- Plaje si stranduri-Cpj,- Talazuri pietmite-Ctz,- Alte terenuri-Cat.10. Neproductiv;- Neproductiv-N,- Nisipuri-Nn,- Stanc{rii, bolovanipuri, pietrisuri-M,- Rdpe, ravene, torenti -Nr,- Sdrlturi cu crusta-Ns,- Halde-Nh,- Mocirle si smdrcuri-Nng- Gropi de imprumut-Ng.

Categoriile de rcrenufi:

Prin categorie de teren se inlelege o grupere de terenuri cu aceleasi caracteristicitehnice, legate de reliefl, de procesele de degradarg de lucrarile de amenajare si ameliorare,de pante de gradul de mecanizare si de rezistenta la arta etc.Se deosebesc urmatoarele categorii de terenuri:1. Terenuri degradate - sunt terenuri cu folosinlb economic4 dar sunt afectate de diverseprocese de degradare ( unul sau mai multe simdltan).Se disting:- terenuri cu qxces de apa;- terenuri cu soluri acide (soluri podzolite si soluri cu PH<6);- terenuri sdrrturoase (soluri tip soloneceac, solone!, solodii, alcaline etc.);- terenuri nisipoase cu folosintd agro-silvica (nisipuri mobile, semimobile sau stabilizate);

6 (curs 2)

@,

- terenuri cu eroziune de suprafata(procese lente, dar continue);- terenuri cu eroziune de adancirne (fragrnente de oga;e, ravene, rape si alte formatiuritorentiale) - se inventariaza cand distantele dintre formatiile de eroziune sunt de cca. 20 -30 m (max.) ;- terenuri cu alunecari si prabusiri;- terenuri cu stanci si pietre,- terenuri cu degradari artificiuale (gropi de imprumut, deponii etc.).2. Terenuri amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare - cuprinde terenuri careau fost amenajate pentru a putea trece Ia o folosinta superioara:- terenuri irigate prin brazde;- terenuri irigate prin aspersiune;- terenuri irigate prin submersie;- terenuri desecate neindiguite:- terenuri desecate indiguite;- terenuri indiguite nedesecate;- terenuri cu benzi inierbate,- terenuri cu terase:- terenuri cu lucrari de regularizare;- terenuri cu lucrari fitoameliorative.3. Terenuri in panta - dupa marimea pntei terenurile se inusidieazi in 7 categorii:- terenuri cu panta de pana la -sozi, [Po);- terenuri cu panta intre 6 - l0 % (Pl);- 1r - 15 % (P2);- 16 - 20 % (P3).-2r -?s%Qa).- 26 - 35 % (P5);- peste 35 % (P6).4. Terenuri mecanizabile si nemecanizabile.Terenurile se incadreaza astfel:- mecanizabile fara restrictii - panta panala 5%o;- mecanizabile cu restrictii minime - panta 6 - l0 o/o:

- mecanizabile cu restrictii mari pentru tractoarr pe roti (se executa mecanizat doar aratulsi semanatul - panta lI - 20%);- mecanizabile cu restrictii foarte mari (se folosesc tractoare senilate - panta 2l - 35 %);- foarte greu mecanizabile (se folosesc tractoare speciale) - panta intre 36 - 45 To;- nemecanizabile - panta > 45 %o.5. Terenuri incadrabile dupa rezistenta la arat.Se incadreaza terenurile cu urmatoarele soluri:- soluri cu rezistenta mica (cu terenuri nisipoase);- soluri cu rezistenta mijlocie (textura luto -nisipoasa);- soluri cuy rezistenta mare (te>rtura luto -argiloasa);- soluri cu rezistenta foarte mare (textura argiloasa).

7 (curs 2)

6i.\:/

CURS 3

INTRODUCER.EA CADAS'TRULUT GENERAL FUNCI,.\R

btroaucerea caaas eneral pe un teritoriu aciniinistrativ reprezinta nrasuratoarea oficala princare se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice alecadastrului general.o Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrului general reprezinta docunrentatia oficiala pe

baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.o Pana la rntroducerea cad pe un teritoriu administrative, sau in perioaciele dintre

introducere si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara (:sistem de inscriere in ciocurneirte publice acorftirilor ce proprietate , impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor)

- se reahzeaza prin canea funciara (:inscris oficial reprezentand unitatea,dqbaza in sistemul depublicitate imobiliara, in cadrul caruia evi<lenta se,tine pe cor,euriaa i'ol;+t;e.artea fi-rnciara se inscriuactele si faptele juridice referitoare la corouriieJe .din,cuprinsul fiecarui teritoriu administratir').

A) Unitatile administrative - teritoriale lropriei'te '

In tara noastra unitatile administrativ-teritoriale sunt: comune. oratul sau municipiul sijudetul.In cadrul unita,tilor administrative comunale si orasenegti (municipale) teritoriile se separa in

intravilan si extravilan.Intravilanul teritoriului administrativ reprezinta partea din teritoriu, legal delimitata, care este

destinata construirii si habitatiei; intravilanul cuprinde perimetrul construibil, sau vatra de sat si terenurilecu constructii si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitatii situate in afara perimetruluiconstruibil sau al vetrei de sat, cum suilt: zona industriala si de depozitare. zona spatiilor r,'erzi si a

aql€4qlarilor sportive. si transporturi. etc., stabilite prin schitele de sistematizare alocali tat i lor.

Pe planul cadastral debaza (: plan tematic intocmit pentru nevoile cadastnrlui generai. pe care sunlredate detaliat pozitiile si numerele cadastrale ale bunurilor imobile si parcelelor, categoriile de folosintaale terenurilor si constructiile permanente) se reprezinta atat limitele intravilanelor cat si iimiteie vetrelorde sate (in tus negru) sau perimetrul construibil al oraselor (cu tus rosu).Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interioarul ei se facenumerotarea cadastrala si calculul ariilor (suprafetelor) unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanul teritoriului administrativ este restul teritoriului, delimitat de hotarul unitatiiadministrative si limitele intravilanelor localitatilor. In general extravilanul este destinat exploatariiagricole si silvice.

Atat intravilanul cat si extravilanul se divid in unitati teritoriale cadastrale:.Parcela:port iunedeterencomponentaaunuicff ir i toriuadministrativ,avatrd

o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar.. Sectorul cadastral: diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrativ, delimitate de detalii liniare

(cai de comunicatii, ape, diguri, canale, magistrale, ljziere de padure, etc) care nu sufera modificaricurente si care cuprinde mai multecorp,rricleFroPi"rt'fflipite (parcele sau teren cu sau fara constructii).. Corp de proprietate = una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

B) Limite si hotareLimita se defineste ca fiind linia care determina configuratia sau forma geometrica a urritatilor

teritoriale cadastrale, a detaliilor liniale, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor debonitare, a categoriilor de terenuri, etc.

Din punct de vedere al vizibilitir'tii se disting:. limite distincte - au conturut vizlUit si se poi stabili cu precizie; pot fi naturale (limita intre terasa si

lunca, limita de la baza unei pante, etc) sau artificiale (limita dintre arabil si o plantatie viticola saupomicola, limita dintre un teren amenajat si altul neamenajat, etc);

' limite difuze - sunt timitele dintre doua categorii de folosinta care se intrepatrund; pentru stabilirea lorsunt necesare documentatii si martori (ex.: limita dintre o pXgune impadurita si paduie);

' limite discrete - nu sunt vizibile la suprafata terenului, necesitand lucrari speciale pentru stabilirea lor,ca exemplu: limitele unitdtilor de sol, limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de tereneuri, etc.

{ ( curs 3)

Limitele pot separa si terenuri care au diferite regiunijuridice. In cadastru, o deosebita importanta oau limitele care separa intravilanul de extravilan.

Hotarul se definepte ca fiind linia despdrtitoare intre doua terenuri care foi.rneaza unitatiadministrative distincte. intre doua unitati economice distincte sau care separa doua proprietb,ti funciare.Se disting urmatoarele tipuri de hotare.. hol4re nAlAnal_e (frontiere de stat)'

" hotare administrative. judetene, municipale, orasenesti, conrunale,. hotare ale unitatilor (agenti) economice: delimiteaza teritoriile unitatilor industriale, unitatilor agricole

de stat si particulare, unitatile forestiere, etc.Liniile de hotar pot fi naturale (linii de talveg ale cursurilor de apa permanenete sau temporare, linii

de cumpana ale apelor, liziere de padure, etc) si artificiale (santuri, garduri, brazde, diguri, canale,dnrmuri, etc).

In plus aceste hotare sunt materializate (marcate) in teren si prin diverse tipuri de obiecte: tflru,si delemn, stalpi din lemn, borne din piatra, borne din beton, moviie din p6mfnt.

Pe hirti si planuri cadastrale hotarele se deseneaza prin semen conventionale liniare, iar marcajeleprin semeri conventionale de scara (punctuale).

Hotare si lirnite - puncte de hotar

Materializarea punctelor de hotar - obiectele cu care se f'ace materializarea trebuie sa t-re vizibile sidurabile. Se folosesc. bome tip cadastral (fig.1), stalpi din lemn (fiS.2) sau tamsi din lemn lungi de 30-40cm si cu diametrul de 5-8 cm, care dupa fixarea lor in plmtnt se acopera cu pfm6nt (se movilesc), movileLeavtnd rol de protecjie pi semnalizare (fig.3).

[, lurs3)

Nr.Crt. Demrurire hotar/obiect SemnuI conventionalI Frontiera de stat

2 Hotar ir-rdeteanHotar municipal

4 Hotar oraseuesc5 Hotar comuna!6 L mita exploatatie asricola

L mite intravilan

I Punct uou de hotar materraliza pe terencu tdrus din lemn O-I 2,'trr

9 Punct trou de hotar materralizat pe terencu boma cadastrala din beton tr I 2 'rr'r

t0 Punct vechi cadastral materializat peteren cu piatra de hotar sau boma dinbeton

2 rrrtrr

l l Punct de hotar materializat pe teren custalp din lemn T

lt- f nrtrrI rrrrrr

t2 Pnnct de hotar materializat pe teren prinmovila'clin paurant

I 2 t't't

l ll l1'l

cr)lectxrc alrc ilr talu scurgcre

fepel'

l i eurI2 cur

ai{) c l t )

I i e'lu

/ cln

_t ig l (a)

sxlrne fepefnl

NI

mxr!'a subtefarnnt-r cu plurnlr

nnrca srbterana

f ig.1 (c)Fig.l - Materializarea punctelor de hotar cu borne cadastrale:

a) borna cadastrala;b) sectiune prin punctul cadastral bornat - stratul de semnalizare se.compune din materiale care se

disting net de pamantul compact. caramida faramata, rocd 99.l9.rag;c) modul de asezare pe aceeasi verticala a reperelor de pe borna si marca subterana:

l) asezarea marcii subterane pe fundul gropii, in dreptul vArfului "firului cu plumb";2) centrarea reperului de pe borna in dreptul vtrfului "firului cu plumb" (se scurteaza firuI)

L

o

n

: r t 'r1

-1 -- . i -a3;

3 ( c-u.rs f)

Obs.: l) marca subterana foloseste la reftcerea punctului daca borna dispare - se stabileste pozitia peteren folosind punctele vecine si se sapa pana se intalneste stratul de semnalizare care ne avertizeaza casub el se afla marca subteranarcare nu trebuie "deranjatd" (deplasata prin s[pare neglijenta; marca sevestela reconstituirea punctuluirapeztnd noua bornd ca ?n {ig.41c;.

.\

f- Qr,;x,*.r"*n -+l l , r r

I 00=l 50cnt

750crn

a) b)Fig.Z - Materializarea punctelor de hotar cu stalpi din lemn:

a) stalpul de marcaj; * .?LQQ!P...." este necesara pentru a face dificila smulgerea din teren;b) modul de bornare.

urovild de protcdtie, seturalizxre

/

50 qru

llnrr* d3 lgturp s-scm

Fig.3 - Materializarea punctelor de hotar cu t{rupi din lernn moviliti @I

#

7)^

q (crrs 3)

1,, I t

CURS 4

DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATTVE

Delimitarea teritoriilor administrative este o operatiune tehnica sijuridica care se executa inainte deintroducerea cadastrului general in teritoriile administrative vizate.

Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezinta operatia de baza prin care se identitlca,masoara terenul si se oficializeaza limitele teritoriului administrativ continand punctele de frangere sitraseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine precum si limitele intravilanelor din respectivulteritoriu. Delimitarea hotarelor se considera incheiate dupa intocmirea documentatiei legale de delinritare

Stabiiirea liniei de hotar si denumirile administratir,-teritoriale se face in conformitate cu Legeanr.7/1996, pebaza prevederilor Legii nr.2/1968, cu rnodificarile ulterioare stabilite prin cote normatieemise de Guvernul Romaniei sau prin alte documente legale. Limitele intravilanelor se stabilesc conformplanurilor urbanistice generale intocmite si aprobate conform Legii nr.5011991, cu modificarile ulterioareIn caanl in care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente ia1 ianuarie 1990, potrivit Legii fondului funciar nr.18i 1991, republicata.

A) Documentatia necesara efectuarii delimitariiPentru corectitudinea si simplificarea totodata a operatiunii de delimitare a hotarelor, delegatul OJCP!(Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie) procura urmatorul material documentar cartograficsi juridic:

- planuri topografice la sc. 1:5.000 sau i: 10.000;- harti topografice la sc. I :25.000 sau 1: 50.000,- planuri le cadastrale vechi la sc. 1:5.000 sau 1: 10.000:- planurile cadastrale ale teritoriilor administrative vecine, in care s-a introdus cadastrul. inclusiv

schitele de hotar;informatii legate de hotarele teritoriului administrativ avut in rredere (comun6, oras saumunicipiu);

- documentele juridice existente.

B) Operatiunile de delimitare

1. Constituirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei acesteia, prin ordinul prefectului.Comisia are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor teritoriiloradministrative implicatein operatiunea de delimitare cadastrala, delegatul OJCPI pi dupa caz, delegatul Directiei generale deurbanism si amenajarea teritoriului; se recomanda ca din comisie sa faca parte (fara a fi nominalizati prinordinul de constituire emis de prefect) si localnicii care cunosc traseele hotarelor. Mai pot fi invitati lastabilirea hotarelor si delegati desemnati de miniserele titulare ale cadastrelor de specialitate.2. Parcurgerea pe teren a traseului si stabilirea punctelor hotarului administrativ precum si stabilireapunctelor de hotar care vor fi materializate.3. Materializarea puctelor de hotar cu borne de suprafata si borne subterane coform standardului SR3446-1196 sau cu alte tipuri de borne si marci avizate sau omologate deANCPI : marcile pentru bornelede suprafata se inscriptioneazb ca in fig.1.

- tL- r .pt"-.rrfafl t1

t l<+ -+J

$to

f-,-".t - t'rlqrcd- fo sof >I d' co^lorm SI-AS kzsh-13 :\ , -Notil xX + FF{sc.uh.+drea crtcali i-

\ u d et"l ui,/$*trn.cj pi ufo

c.,rpul n";rt i

[' a "t"t ui 7t *ur,, i"i p i "f,l^

t ig l .a) - marca la sol conf. STAS 4294-73 .b) - marca la sol uzata in jud. si mun.

4. Executarea operatiunilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;5. lntocmirea actelor de cont-rrmare cu acordul mernbrilor comisiei de delimitare cadastralu . isr'i{pTiulut

delegatilor teritoriilor adrninistrative vecine (anexa l);6. Intocmirea dosarului de delinritare cadastrala si marcarea hotarelor administrati,,'e.

o Detalierea operatiunilor de delimitare

a) Operatiuni preliminare de organizare a h.rcrarilor

1) inaintea inceperii lucrarilor de delimitare, delegatul OJCPi impreuna cu primarul, procedeaza lacotlvocarea comisiei, cae are obligatia sa studieze (inainte de parcurgerea terenului) intreagadocumentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala;2) primaria care doreste sa-si delirniteze teritoriul va comunica in scris (anexa 2) cu aviz de confirmare,primariei din teritoriul administrativ vecin, cu minimum i 5 zile inainte, data, ora si locul de intalnirepentru a proceda la operatiunea de delimitare. Primaria teritoriului administrativ vecin este obligata sa-si

delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului;3) cand o parte a hotarului teritoriului administrativ cae se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia

de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. Primaria care isidelimiteaza teritoriul si OJCPi, vor informa in scris (anexa 3) prefectul judetului vecin, respectivOJCGC din judetul vecin despre operatiunea dedelimitare cu minimum 75 zile inainte de data stabilitapentru delinritare. Acestia sunt obligati sa-sitrimita delegati membri ai comisiei, la data, ora si locul

conrmunicate.4) In cazul in care delegatii primariei de pe teritoriul vecin, judetul vecin sau ai OJC ?l vecin, dr"rpa caz,

nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face in lipsa acestora, iar in procesul verbal

si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta

b) Operatiuni tehnice generale si variatii de caz'.

1) operatiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar incepe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai

multe hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. In

cazul in care aceasta lipseste stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza

la fata locului pe.hartile si planurile topografice existente. Reprezentantii executarii lucrarilor, convocatiprin grija OJCPi , participa in mod obligatoriu la operatiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar si a

punctelor care vor fi materializate;2) in cazul in care unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de

delimitare) au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiunile in acest sens. Numerotareapunctelor de hotar incepe cu punctul 101 din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situat in

partea de nord sau nord-vest si se continua in sens orar;3) in cazul existentei unei delimitari facute anterior, se vor inlocui numerele vechi ale punctelor de hotar,

cu numere noi, fara a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritorii administrativedelimitate, numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin se scriu in paranteze;

4) pentru toate puncteldlotar materializate (vechi si noi; se intocmesc schite de reperaj si descrieri

topografice (anexa4). Se culeg date asupra terenurilor traversate de tnonaooneleliniilor de hotar (categoriile

de folosinta, destinatia terenurilor si proprietarii) si se vor consemna in procesul verbal de delimitare;

. Criteriile de impXrtire a terenurilor dupa destina,tii

Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice sijuridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt

detinute, se impart pe destinaJii, conform prevederilor legale.

<r .t

.4 t l \

b i l t t . ' tSt , ' )

@

Prin detinatori de terenuri. se tntelege titularii dreptului de proprietate, persoan e fizice sau juridice, aialtor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, arr calitatea de posesori oride,tinatori legali.Domeniul public poate fi de interes national, cazin care proprietatea asupra sa in regim de drept publicapartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemeneainregim public) apartinecomunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.Tgrenurile se impart dupa destinatie. astfel.

a. terenuri cu destinatie agticola (cod TDA) - din aceasta categorie fac parte: terenurile arabile, viile,livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele,terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, celeocLlpate cu constructii agrozootehnice si imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumuriletehnologice si de depozitarel

b. terenurile cu destinatie forestiera (TDF) - din aceasta categorie fac parte: terenurile inipaclurite sicele care sevesc nevoile de cultura, productie ori administratie sivica, terenurile destinate impaduririlor sicele neproductive - stancarii, abrupturi, rape, torenti- daca sunt cuprinse in amenajarile silvicel

c. terenurile aflate permanent sub ape (TDH) - din aceasta categorie fac parte: albiile minore alecursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivel maxim de saturatie, bratele si canaleledin Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue (=care se leaga, seinrudeste, se uneste cu ceva, care are elemente apropiate, comune cu altceva)

d. terenurile din intravilan (TDD - include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta,situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urrnare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului.conform legislatiei in vigoare;

e. terenurile cu destinatie speciala (TDS) - din aceasta categorie fac parte terenurile folosite pentrutransporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii 6idrotehnice,termice si de transport ai energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatatie miniera,petroliera, cele pentru nevoile de aparare atlrir, precun si rezervatiile si monumentele naturii.monumentele. ansamblurile si siturile arhedlogice si istorice si altele asemeneq

5) daca linjade hotar este si linia de frontiera at{rii, coordonatele punctelor de hotar se preiaq, inmod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie si Cadastru, prin ANCpi . Liniade frontiera a tarii se avizeaza la Comandamentul National al Granicerilor;6) Cu ocazia parcurgerii ternului se va face desenarea st5rii marcajelor atAt pentru vechile puncte de hotar(cele care se mentin) c6t si pentru noile puncte, care trebuie materializate cu borne.Punctele care se borneaza sunt:

- punctele de intersectie a liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe hotare); '

unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseele hotarului, astfel incat sa permita la rr.g.ygiereconstituirea exacta a traseului hotarului; pe . Lrl.r.le.f.u.l...... de hotar, in aliniament, mailungi de 3 km, se planteaza la distante de aproximativ 2 km;

- punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare, cai ferate, sosele, se vor borna numai peo parte a acestora detalii liniare, iar pe cealalta parte se vor marca cu stalpi din lemn cudiametrul de l0 cm si cu lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pamant.

7) In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersectie a hotarelorcare trebuie bornate, se afla in locuri improprii bornarii (balta, mlastina, prapastie, etc) se vor planta inapropiere la borna martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar (fig.2)

.ll0 c(rru. Rrrcs

- - - t rI0s

tig 2bornarea uuui puuct dehotar aflat in locimpropriu (mlastina ).

,.1

109

' . ' . ' . : i ; t l ' i l. ' : . : '

::5:yiliryii::::fl'.ll-r:l.l9rzre_stcanrcicR^F,E : ;,:'

@t'i0ficiul Judclcrn de Crrhstru. Gcodezic 9i Crrlogrr l ic

ANFXA LProccs vcrbel

dc dcl irnitarc a teri toriului adrninistrariv al contunci/orn5u!ui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Judc1u1... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

: !

inchcirt la rJata... . . . . . . . . . . . . . . '

trecc prin punctele...........ftc conlilatco:tl tlq,d n|/.,tcrttrli:a?aa punculorl,cu nuallftnrl llec6rul ptnct ic hvril tt sc I$c oliill.t dc hotar) '

r

ilct :- :r:j.r :r t l i j '

;q Trriiijl:

;i

. -J: :

:i ' ri:;j

. r j : r r t i ;0t r r r ! tz. :

nttttt lt 'trl l ' l. ioioi ,. r'cnriir ln puncrul uc ........... horare n,crcur pc scnilir iu ,,r...-..,j.-..:tU;;li i i

In intcr.sccl in hotcrcldr urmdtoirclor tcr irori i administrat ivd ' : : :r ' ' : l' ' . jr ' . ir ' ..1

schisa'orarului facc partc intcgrantr di' documcntall. tl T::1..:::.il.:::::1ti:::,,fllr1lr,,,t;lPrczr:ntul proccs vcrbol a fost i-nchciat in 3 crcmpllri, din cati unui a fosr.piiuar piiiiiaiiii'ii

comunei/oragu1ui.............:....:.........,.rrriu1 primlriei comunei/orEu1ui............;...........-. :" 'r ' ' i I

- .,r1.', ' ?rl l- r: i Tit i

Rcprczcntant OJCPI , a) Mcmbrii comisici dc dclimitare

"i"""""'-""""--";

@-"E

AttE

CItrc Pr iml l r i l comunci /oragului . . . . . . . jut lc lu l .

Domnulc Primar,

Primar,

@o0

r/:1, iJ. lI : ll ' lt ,l l

t ;I . rl : :! iiii ;

i ,I

t . ,

AT.IEKA 3

Crilrc Prr'fr'ctrrrn judt'lulrri....

Dornnului Prcfect . . . . . . . . . . . . .

. V'tr cornrrnicltnr ctr in confonnitate cu prcvederile l-cgii iudastrului gi a ptrblicitnliiinrobiiiurc..nr. 711996, sc vo firce dclinritareu ;i nrrrcarct hoturulor ndnrirristralivc llccon::rnci/ t ' ratului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . : . dinjudclul nostru.

lntrucAt hotorul dinlre comunclc/ongcie... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . .iirrrr:e.rzl linrittr administrativil de judcf, i,tr rugtrrn sli nunrili dclegnlii durnneuvoastri, rucntbri ri, :on:isici . cunoscltori ,ai accstui hotar, carc inrprcuni ctr r lclcgatul Oticiulrt i Judolcan t lcCrd..srnr5ifub| ici tateInobi l iardrt in- j trdc1tl l . . . ' ' . . . . . . : . . . . , . . . . . .rcclr::orgtlrca, s,rbilircl gi n:utcrirtizurur linici dc hotur. -

Ilcprczcntangii dunrne.rvorstrtr r'or fi irrr'putcrnicili cu dclcgalic scrisl purtirrl sigilitrlprc!:uturii, pcnlru vnlidnrcl linici tlc holur gi vor fi prcz.cnli h d:rtl dc otit.,....-.....i rr , . , . , . . . . . , . . . . . . , . , . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Potrilit nonnclor tchnicc pcnlru introduccrca crtlastrului gencral, sluborute tlc (tticiul

Naliond dc Cldostnr, Gcodczjc gi Cortogrnlic. in cruul in corc dclcgrlii dunutcnvoaslnl nu vtti fiprczcnti ln ttata :;i loctrl nrcnlionulc, sc vl prttccdr lu dclirrritarc in lipsu llccstotit, sitrrllic itt curcoricc cvcnltrulc oiriccliuni uhcrioarc ntr vtrr fi ltratc irt cort"-idcrlrc.

Prcttct, Dircctor QJCPI

Q*o t)

,rescrierea topograficd a punctului geodezic

V IDR,A.

HoTAe

PJJA B€TON

L-34-25-D--L

5ir . ?or i ic lnr- 57 - Vidrn

P',,..iwi Jz 1,-|ar o/iz t?-a'1.; ["-E.J- ccr-".Vi.{; l"- ti.*t+* .-r" ."J". 1t'*1J- , ie-fa^-ale r'ito'Cpj. l-..pu,.S te- o-iu,t3n

^^ ,,.1;utr F. bc?6 d4

Qc ̂e;, v,. $i d *.'. l; 4 g:" llit" -t 2 ;,. ffi J i.el' o,'j,Qc eovr..\I idru- ..;,rd cc'r 't f ir i i j ja i| i ,.4n3tB,cou^# lidp -i;'.f'

.Jb (,;ro" /cuip' ;"*;t;l1rtf * u-4o.. ,,$ J[ii; Jt s+l.a6it .fz 0qi-*.* ,.,ni-rt'c.,,v+!t t\.r.t 19i*o"d.. sc'.r2 J).'-t-n t,ri..t- 6/'l?

-6*-p\ , :Scj f -6o-c.r .a{a 'L j - | '

oc.. ,,frulfu.nu9 t

$ 'cor,t 5tr1c-

6/

^j'sG;g6/sz

ot)" "9

?i-f,\ a" . \l,fir'\\viue.a.--l--\ /

._ z igo+1

+-{0tr'i. l -J@jt-8* l-t!;r-

/i,u c-i c) /&-4f e)an't

: r - - ' - | b i . i , .Jae b.", le .o+. i t6t

- i ; r i i ' i , r , ' lnq. ior.eicrr jar. .

intocrnrt : Tcl ' . .6t 'npott l 9 Nrcol 'g l )ata" lL ' 'o) . )

Curs 5

( Detalierea oper:atiunilor de delimitare: b) operatiuni tehnice generale si variatii de caz -continuare la C4)

8 - Daca hotarul traverseaza, in linie dreapta. o padure compacta- o patune. o ffneald sau un lac.bomelese..planteaza,, la l imi taacesteicategor i idefolosintintersecteaza suprafetele acestor categorii de.folosinta (evident, portiunea de hotar care traverseazarespectivele suprafete, este segment de dreapta imaginara- fig.l); la ,recunoasterea traseuluihotarului care traverseaza piduri si lacuri de acumulare, in comisia de delimitare vor fi invitati,dtrpa caz, si reprezentantii Directiei Silvice Judetene si ai Regiei Apelor Romane.9 - Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa. picheta si determinacoordonatele punctelor care definesc respectiva linie( punctele de fi'ingere sau. dupa caz.'definitoriide pe linia curba) - fig.2:Fig.I - bomarea unui hotar rectiliniu care traverseaza uu lac ( padure compacta, pasrne. faneata)-\

coMr.rNA MERISoR

l ( )

' - " ' ' " t ' '

COM{.I}trAMAR(;ARMESTI

Fig.Z - bomarea unui hotar linie franta in padure compacta-\

LACI.IL- . -n '

-e" ' -

- '1"a ' "

tvlORIL()R

:e

l -

\ -

\ ,l -\ :

\:

Ooogoece

1 [cr.'rs l',)

l0 - Dact hotarul este format din taivegul (linia care uneste intre ele punctele cele mai adanci alealbiei unei ape curgatoare sau ale unei vai uscate) unei ape curgatoare se bomeaza numai punctele deintersectie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferentde lungimea tronsonului. Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delirnitare se determinacoordonatele pr.rnctelor intermediare care definesc acest traseu; prlnctele intermediare se materiahzeazala intervale de 200- 1000 m, cu stilpi de lemn ( lungime 50 cm, @ 10 cm), protejati cu movile depXmint.In cazul apelor curgatoare interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de al apei, iar in cazulalbiilor secate, hotarul se stabileste la juma.tatea albiei minore ( fig.3 ).Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ.

C()I\,{. CAZANESJTIC(]}.{. P()IENI

OC()Nf.I 'RI NDi]

COM. VALEA I|EACAHotrr de tirmra sinuoasit

COM. BARAGAM]

- ' - ' l 1-" ' - f l - " ' - ' - \! ;

't--. --l"

\:_. . .J 9

C:I)}.,I. PLES.\TJI

[r) Hotirr despirrtincl insule

,. c( )N{.' luflERilit lR

COIv{.IiARU

rr t Hotlr pe t'irtl rrpei

[ - l 'rorna:

#- .tolp c{e lenur ctt molilir de pamant.

se b,r'renza pe.'rbere ",11,?,r 1fi".ry[.,ffi::fli:]il;.T,i:,:';i;.t'rui.rin rinrr,1e apr.ciue llu poate ti muterializnt.

1l - Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri. cai ferate. diguri. canale, linia dehotar se stabileste pe una din laturile acestora, astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime insuprafata unui terito riu admini strative.In cazul traseelor frAnte ori sinuoase (fig.4 ) se determina coordonate la puncte intermediare caredefinesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeteiteritoriului administrative.Materializarea punctelor de hotar, in cazul in care hotarul este fixat pe unul din detaliile liniareenumerate mai sus, se face la limita zonei de protectie a respectivelor (fig. 5 ).

8

r l0l t

Id

Fig.4

Z ( c;wrs 5)

Pe fluvial Dunare4 pe portiunea in care ambele maluri se afla pe teritorir-ll Romaniei, punctelehotar intre doua teritorii se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului.

SiINTESTI

12 - Pe raurile de frontiera a tarii sip e fluvial Durrarea, coordonatele punctelcr de hotar se preiau dela A.N.C.P.i . prin Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie si Cadastru.Pe fluvial Dunarea- De Dortiunea in care ambele maluri se afla oe teritorir-rl Romaniei. nunctele de

5 Ht.rtar ne element linirrr t crle t'erota ) ctrnstruit

13 - La NIarea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data masuratorilor14 - CAnd linia de hotar se desfigoara drept, pe mai mulli kilometri (in special in zonele cie ses ). seplanteaza bome din km in km.l5 - Mateializarea hotarului administrativ se realizeaza si se planteaza prin grija executantuluilucrarilor de delimitare, cu respectarea caracteristicilor mentionate anterior.16-Coordonatele x,y,zalepunctelordehotarsecalculeazacusistemuldeproiect iestereograf ici970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor estesimilara cu cea a punctelor din rejelele geodezice de sprijin.Observatii: in cazurile in care exista neintelegeri intre vecini la stabilirea liniei de hotar si membriicomisiei nu pot sa rezolve neintelegerile, litigiul se consemneazain documentelede delimitare astfel:

a) pe schila generala a hotarului administrativ si pe schila cu portiurea de hotar in litigiu, seconsernneaza ambele variante ;

b) suprafata in litigiu se calculeaza din coordonatele puctelor de pe contur care se vor stabili inprezenta membrilor comisiei de delimitare;

c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei in litigiu se materializeaza cu stilpi delemn ( lungime 50 cm, (D10 cm )care vor avea o alta numerotare decat restul punctelor dehotar,

d) pana la rezolvarea litigiului suprafata disputata va fi inclusa in suprafata calculate ateritoriului nominalizat de O.J.C.P. 1 .;

e) in procesul verbal de delimitare se vor menticna argumentele celor doua parti si se vor anexacopii dupa actele detinute, daca acestea exista;

0 dupa rezolvarea litigiului se reface documentatia cadastralapunctele de pe varianta acceptata.

C. Operatiunile de delimitare a intravilanelor1. Constituirea comisiei de delimitare:

3 ( crr'rs 5)

se vor materialize cu bome

l)?\

J.A'1 .

6.

o

2. parcurgerea pe teren a limitei intravilanului,stabilirea punctelor care se vor rnaterializa:

conform planului urbanistic general aprobat si

determinarea coordonatelor prut ctelor;a intravilanului, cu acordul si semnaturile

anexa 5. )ANCPi.pr.urctelor

cele reprezentate prin detaliiteritoriului, primul numar este

materi al i zarea punctelo r;executarea operatiilor de teren si birou pentruintocmirea procesului verbal de delimitaremembrilor comisiei ( vezi anexa l),intocmi rea dosarului de delimitare cadastrala.

Comisia de delimitare a limitelor intravilzurului, numita prin ordinul prefectului, esteformata din primarul si secretarul primariei, delegatul O.J.C.P.!. si delegatul DirectieiGenerale de Cadastru si Amenajare a Teritoriului.Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si orastabilite de primar.

' Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate ( SR 3446-l/96 -sau cu bome preluate din standardele intemationale avizate sau omologate deMarcile pentru bome se inscriptioneaza conform fig.l - curs 4. Densitateamateializate trebuie sa fie de minimum 2 puncte &m.

. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum sistabile se numeroteaza incepand din partea de nord - vest a1001 , parcurgandu-se limita in sens orar;

o Pentru toate punctele se intocmesc schite de reperaj si descrieri topo-qrafice ( r,ezi anexa 4 -cursul 4 * anexa 6 ) pu'nclete se preJau(c,,. FyDce5 '1srloal-awwa+); .";,' Fe(!:,....i Te,nirr-u pis!',a-'g,

" Pentru toate punctele geodezice utilizare si pentru punctele de hotar si lirnita de intravilan,materializate, se vor intocmi procese verbale de predare conform modelului dh anexa 7.

Limitele dintre intravilan si extravilan se a.leg pe detalii vizibile pe teren formate din garduri,santuri sau limite de categorii de folosinta. Stabilirea pe teren a limitelor dintre intravilan siextravilan se face cu bome din beton, sfalpi de lemn sau cu tarusi cu movile, in functie cieimportanta fi ecarui punct.Limitele intravilanelor identificate si marcate pe teren se reprezinta atat pe schita generala ahotarelor, cat si pe planul topografic c€re se reambuleaza cu ocazia lucrarilor de cadastrufunciar.Deosebit de limita intravilarrului se stabileste si reprezinta pe planul cadastral si limitele vetrelorde sat sau a perimetrului construibil al orasului, stabilite anterior in comisiile de delimitare-.

lirutl intratil.rnu lni

liruitr tetrei sahrhri

['erinretnrllinie plina

Fig. 6 Schitaconstnrit'ril aI orlsnlui satrcle ctt[r'x.r[e rosie.

crr limitele iutrnvilnnului si a r-etrei clelimitele vetrelor de srrt se reprezinta pc

silt

1:rllntrlile cadastr irle prin

4 ( curs 5)

,I.NEX+ 5/{

soe'cEoiF

ceo0f

aco

@

N

o

.EnE

foc

-aeoJ

oa

-Eoo

3,o<;h&=aTdtr,

'otE3

,H6G !i.jo.

- t f l3EE3ooTJ g'ooul9tr,95=iG

EH1U<F

[.=BtutJ

bTzo32

rviI taFO* tr,;b! !2-22

6:ov>

I<

oEa

'E

.9n5?

.ott

-qo

@

N

csE

Eou.9

€-€oet

oo

-C.o

@

tE=-E

-s-caa.o2a

-Ee

!}

ci

a.E;tE

.gL

I

tqtt

aoaB

o

st&ItrlF(,2)E62.,>v>2=,{:>39-o6!r5?HE.J

g'

E1!<F3EC'BZqg6Eo:-oxgH=9e5HG ltl

d,zz9tr| |FB<

zfxclE=q4

- tar

se;Fofs=WF

IT,EulauJcj, |,,

5q2=6P5anr gioos9tr9<zdz69zfr<FFzFF

ulsoe1ll J

5g2.h>z:si

\v fE?urrbH=o-6 at>

6l

. r i

iiI

0

._€oE

-o.E

-aoA:t

f!

-Co@

FulgbIEg

tl>

t ..o.

\ /

)?2oaoufogF

4rafro=9a<

-gts 'g1uf_o6| r tEFrsC'F2=

agl

?EbJ2<U,Ea l'luZz.e6oo.! l9

- - /

Ar-EyA 5A

@utcl'oo!tooI

ooo9,tJF

o

of.:{E

oE!Caoa:r!co

@

(\.

I

.EE

€oUo:=EE

G

Iqa

o!

-SuTE

rO

-E

Ee: tcS

o?tf2o(Eorrlog

3('zsEFu,ou,()z3G3GzulrE9-

E3-E=uJ(F(,(Jo=JJrA=

t',

<

a

E-Ec

-cao5Ia

-cE.D

(\.

oE

-Ea'

Ej

atEtaa!raco

E

2glF

t-tte

Jazog,oEIog

t(,2

cFulog,FLI=3A

eEsrlr3

-<E('

89c|

.i

6ub:rl

6

:=r<{5 'zt9e0;;

ESE5<=JF2U>Ct'<

?Et -t r5H6-SFl-

2,=3se{r iFg7dYG=(,a r,tu lF2tJE-of,dtcF

<

Nr.punct gifclulbomi

Schita punctbornat

Descr iereapunctului

Unghiulint. fomutde hturi

Dir.linicfa!.i dc

nord

Formaliaici dchotar

Dist.dintrepurctr

LB

. l i ihal Vodd- . -L- , - . -

I 9r twtno

I

PuncIuI cste silut in nord-yestu!terilaialui admhb trativ alcomuaei Crivina- Hotarul mergesprc est.

95.3.{l I EST Dresptl 1324 m

ztr

2 -

r '1ihoi Vo.J6l._._.J_;

L l lYloq

Punctul cste situat in nord-vesrilIerilo ri u I ui admin'u trativ alcomunei Crivina. Hotanil meryespre csl.

t9?.1462 EST Drcapti 1726 m

3o

Mihoi Vodd__n

C r i ' ino 3] lvll7IH

Pwclti csle sittut in panea devest a DN 36, la intenecliaacestuia cu houruI dintre com.LIilai Vdd g Crbira. Hoaru!merge spre $L

230.019.1 EST Dreapti 478 m

=

trMihoi 6. -d+

C.i . i^o a f

vbd;Punctul estc siaal pe tnalu! dreptal riului Pralvya,Ia ittenecliaac*tuia cu lwaru! dinre com.Llilui VdA 5i Civind. HoraruImerg,c spre est.

t79.0957 EST Drerptii 122 a

tr

EIf4rhoi l l" LVod;-n- -Flr---

-\-rtvt^a fZ f

Puncrul este siuat pe nalu! sfutgal iului Pmhova, la intersecliaacestuia cu houn! dintre com.Itilwi Vdd Si Crivir,a. Hotart!merte spre est.

194.9657 EST Drcapti l35l m

otr

l '1 i hoi vod& Ptucnil este situat in nordul t99.0127 Dreapti lOl9 m

Criv ins Criina. Hotanl mcrge spre esL

7 l ' l ihoi Vod& 7.-B-C r iv inq

Punctul esre siltur in nordulteritorfuLti administrativ aI com.Crilina. HoaruI mcrte spre est.

201.29C5 EST Dreapti 804 m

8

U

8-._. E

Criv ina \I

HihoiVod6

Puncn! este siuut in nord-estulteritoritlui cdniabtrativ al com.Criviu. IIoanI merge spre sM-sud-6t.

rn.5575 ssE Dreapti 1097 n

9

tr

\ Miho;

Crivino fl Jo':

,/ Bolintin

Punctul se afld Ia inursecliahnarelor dintrc com, Crivina,Iltilui Vda g Bdintn Hourulmcrte sp re sud-sud-vest.

138.4-t60 ssv Dreapti 1573 m

L0tr Crivino to/

oo,,,.*,^Punctul sc aj.d h estul uritoriatuiadmhistrativ al ca n, Crilina.Hourul mergc spre std-sud-est.

243.125r ssE Drcaptii 1152 m

l_1tr

Ii l lICriv ino Bol in l in

Punaul se afd h estu,' teitoriuluiadntinistrativ aI comueiCrivina.Holarul merge spre sud.

t99.7617 SUD Dreaptii 1225 a

A-{J EXA 6

C!,,{tJ 5

@

! : lt , l

iilt l. t l

. l, t

j i

i

:. l

i {

1

Ofic i r r l Jt rdr: lc ln dc ( . ! ( l rJtru.

Arrera?

P roccs vcrba IrJe prcdarc - prinrire a punctelor geodczicc/de hotar

inchciat la data... . . . . . . . . . . . . .

- Suhscmnaru... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .din panca OJCPI .-, . : , . . . . . . , . . . . . . , . . . ' . . . . . . .kt c.,mlrlil.a:a nt nrmcle 1i yrrnnatk aileso propfi.,un.!ut hnobllulvl pe cart * u.lltl punutl)

imprcunil ct i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . """""""" ' :"""

in baza prcvcdcrilor art.l2.din Lcgea cadastrului gi a publicirllii irnobitiarc, arn proccdat lr prcdarca,

rcspcctiv prinrircl urmItosrclor punctc Scodczicc:' lhr.,tltnnmlniuuh llatc dc rtpcrarc a !"nclilhtt)

purstu1.. . , . , . . . . . . s i tuat la

x

n:itl

I

Pro;:r ictarul va lua mtrsuri dc prorcjarc ; i plstrarc in bunc condil iuni a punctului.

in clzul cinr! pt'locul dc arnplasarc a punctului geodezic sc intcnlioneazf, c.{ccularcit ltrror

lucrir i carc por ducc l i distrugcrca accstuia, proprietarul va:rnunla in scris OJCFI . . . . . . . . .- . . . . . ' . . . ctr

cc! pul in 30 d: zi le inainlc dc incepcrca lucrtrr i lor.' '

Dcgradarca sau distrugerca punctului geodczic conslituic infracliunc 9i sc pcdepseqte potrivit

Drevcrjcr i lor art. 2 l7 din Codul Pcnrl. '

Prczcnlul procci vcrbal s-s intocmit in 2 c' , ' iemplarc, unul pentru OJCPT """"""""""""" 9i

unut pentrrr primdrir . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . .

Propr ictar,

Prirnar,

Dclcgat OICPI

Q,rrs5)

Exccuurnl lucrarc, II

I

@

Curs 6

Intocniirea documentatiei tehnice de delimitare

La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului adrninistrative se intocmeste in vedereareceptiei " dosarul de delimitare ", care trebuie sa contin6 urmatoarele piese:

a) schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse intre doua punctede trei sau mai multe hotare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei dedelimitare;

b) schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate ( anexa 4.)c) inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar ( materializate si

nematerializate );d) " schita vizelor " ( schema directiilor masurate );e) inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier

ASCtr - model anexa 8);0 suprafata teritoriala calculate dm coordonatele tuturor puncteior de hota-r:g) procesul verbal de delimitare cu descrierea trcnsoanelor de hotar corespunzatoare

fiecarui teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membrilor comisiei dedelimitare ( anexa i - curs 4);

h) copii dupa scrisorile de incunostintare trimise primariilor teritoriilor administrativevecine si, dupa caz si OJCP| vecine.

Schita generala a hotarului administrativ ( fig. I ) insotita de o descriere a traseului hotarului seintruneste pe copii extrase dupahartile cadastrale sau topografice, la scarile l: 25000 sau l: 50000,astfel ca, in functie de marimea teritorului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generalatrebuie sa contina urmatoarele detalii:

- reteaua principala de cai de comunicatie;- releaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale;- perimetrele intravilanelor si dimensiunile lor;- ponsiile si numerotarea punctelor de hotar materializate si a punctelor de trei sau mai multe

hotare,- traseul liniei de hotar marcat prin semen conventionale.- denumirile teritoriilor vecine.

| (w.s 6)

COM. RADNA

A

ASOC..oGoRIlr

vrbR.A

\.. ---.-------.-

L--J -/''1

$ vie

' fuqf. alj

A

ASOC.*MERI"

vi oel

ASiOc...LIEIERTATEA"

vioeA)c.

/ \ . A

':1,frhcoM

DRAGU

A

L)r l lL

,- l l

E--t

\\I'.t

tI

..-->

T'TRA.IA

h STRA.IA

0c.Colv{.

AS0C.,:- f't\ tt r ,TOCiORU(/' A r l , -^ l -aenrt_ _:i f , : ' ,D

ASOC.*I,INIREA'

inRcl

:OM, DRAGA}IESTI

Fig. I Schita generala de hotar a unui teritoriu comunalSchita generala a hotarelor teritoriului adrninistrativ comunal Vidra

Scara l:25000

STRA.TA

r

2 (ul66)

e0

(:otv1 Y11)PO .rIII). VALCEA

C(.)\f.I)RA.(iANESTI.Ti.rI).\'ALC:EA

r}{iK

' / 'n lb/"' T6

COM, STRA.TA .II.D. VALCEA

Schita segmentului de hotar intre comunele Vidra si StrajaScara 1:25000

Fig. 2 - Schita unui segment de hotar

Schitele segmentelor de hotar ( sau schitele hotarelor partiale cuprind aceleasi elemente ca sischita generala a hotarelor, putand fi chiar copii de pe acestea, la aceeasi scara, sau la alte scari,in ftlnctie de marimea si forma hotarelor.

Descrierea punctelor si a liniilor de hotar. Pentru aceste operatii sb folosesc camete specialetip ( anexa 6) , in care se inregistreaza:

- numarul punctului si felul bom6rii;- schita cu amplasarea punctului bomat;- descrierea locului unde este amplasat punctual, categoria de folosinta pe care este

amplasat si posesorul terenului;descrierea liniei de hotar ( unghiul interior format de liniile de hotar in punctual respectiv,directia liniei fata de nord, forma liniei de hotar, distanta dintre puncte ).

Anexa.6 -,,cap"tabel

Pentru segmentele care constituie si hotar de judet se impune acordul scris alprefecturilor si OJCP| din cele doua judete limitrofe, purtand semnaturile si parafeleprefectilor, precum si semnaturile si parafele presedintilor Consiliilor judetene, aplicate peschita in dreptul tronsonului de hotar;

J- l ' l

gr.6' '\

I.-Eq_?l,o lUIAl

I

t92A

*l

[+

:lrr l .

I ', l i' l ilu

III

I=l' l

I-4ULG

C()M.R\DNA.nD.VALCEA

Judetul. . . .Comuna..

Descrierea punctelor si a liniei de hotardintre teritoriul admitristrativ al comunei (orasului)...Judeurl. . . . .si ter i tor iul administrat iv al comunei.. . . . (orasului). . . . . . Anu1... . . . . .

Nr. crt. si felulbomarii

Schitapunctului

Descriereapunctului si aliniei de hotarpana lapunctulurlnator

Unghiulinterior formatde lahrri

Directia linieifata de nord

Formade(dreapta,franta,sinuoasa)

linieihotar

Distanta intrepuncte

l 2 J 4 ) 6

3 (co+6)

Dosarul de delinritare se iutruneste in trei exemplare, cate unul pentru OJCpi ,primarie si consiliul judetean. Petrtru portiunite de hotar cu teritoriile aclministrative vecinese rntocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar (cu pozitiile si numerotarea punctelor dehotar).

La fiecare primarie a teritoriilor vecine se transmite un dosarschita portiunii conlune de hotar si inventarul de coordonate altronsunul resoective.

pr in gr i ja OJCPi. , cupunctelor de hotar pe

Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare care trebuie sa contina:l- schita generala a l imitei intravi lanului, la o scara convenabila ( l : 5000. i : 10000, l :

15000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reteaua generala dedrumuri- strazi, hidrografia; pentru cazuri speciale se reconlanda si detalierea la scarimai mari;

2. schita cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1: 2000, cu numerotareatuturor puncteior;

3' schita de reperaj ( anexa 4) si desenele topografice ale punctelor materializate;4- inventarul de coordonate pentru toatb punctele de pe limita intravilanului (

materializate sau nematerializate );5. inventar de coordonate pentru toate punctele materialtzate, pe suport magnetic (figier

ASCII, conform anexei I I6. schema masuratorilor effectuate ( " schema vizelor ..);7 copii dr'rpa scrisorile de instiintare trimise Directiei generale de urbanism si

amenajare a teritoriului din cadrul primariilor si, dupa caz, a comisiilor judetene satrprefecturilor-

8. suprafata intravilanului calculate din coordonatele punctelor de pe limitaintravilanului.

Puncfirlnr. 12 de lintitr ilrtr:rr.iliur se rrt'lrr le l30r00ol ril hrlgrllimitei proprietrtii cu ur. postnl l.1tj -ultitua pe partea srillsrl rldnrruului t de DC 76 . ie,sirea crtre couruna Stm ja.

VIDRA

TiTRAJA

Fig- 3 - Descrierea topografica alaturi de schita de reperaj a punctului l2 de limita intravilan (secompleteaza in fise tip - anexe 5 )

Se procedeazain cadrul ( interiorul ) limitelor ( hotarelor ) comunale la stabilirea hotarelor (limitelor ) unitatilor agricole de stat, de cooperatia agricola (asociatii, etc. ), sta.tiuniloiexperimentale,. precum si a terenurilor aflate in administrarea comunelor ( oraselor ) si aterenurilor fonbului forestier.

Delegatul cadastral (OJCPi ) impreuna cu reprezentantii primariei si ai unitatilor de productiein cauza si cu posesorii vecini acestei4 procedeaza la recunoasterea, identificarea si stabilirealiniilor si punctelor de hotar. Aceste hotare se reprezinta pe planul de ansamblu al teritoriuluidelimitat. Daca dupa stabilirea acestor hotare nu se formuleaza obiectii sin u se deschid litigii cuposesorii terenurilor invecinate, se trece la materializarea pe teren prin bome tip caclastral sibrazie. Delirnitarea se incheie cu un process verbar de delimitare.

4 (xs 6)

@w t

INVENTAR DE COORDONATE -.fiei.cr ASCII

-:.Anern [i.'

Judclul

Denurnirea teritoriului .

Cod SIRUTA

Cod punctCod punctCod punctCod punct ....Cod punct'Cod punctCod funct -

S1

srslslS1

.31

:sr

YYYYYYY

xXX

. . . .x.X

.X

x

i l

Lra

|1'

:.:. it:

: i

. l

{

l t :t.I't 'It !

(cun G)

CURS 7

PLANUL CADASTRAL

Planul cadastral se incadreaza in grupa planurilor tematice, elementele continutefi ind specifi ce cadastrului.

Conform noilor regulamente ale A.N.C.P.i. conceptual de baza la realizareaplanului cadastral este forma digitala.

Se realizeaza dupa variante ale planului cadastral si anume :l. Planul cadastral de baza;2. Planul cadastral de ansamblu.

I ) Planul cadastral de baza contine datele obtinute Ia introducerea cadastruluigeneral pentru un anumit teritoriu administrativ, precum si cele rezultate in urmaoperatiilor de intretinere a cadastmlui general - acest plan contine elemente cadastrale(de cadastru general )de detaliu.

. scarile uzuale la care se reprezinta planul cadastral de baza, in formaanalogica, stmt urmatoarele :

- 1 :5000 in zonele de;es pentru extravilan I | :2000, 1 :1000 sau i :500, in fi.rnctie dedensitatea detaliilor pentru intravilan ;- I :2000 in zonele de deal pentru extravila-n / 1 :20A0,1 :i000 sau I :500 in frrnctie dedensitatea detaliilor pentru intraviian :- 1 :5000 si I :10000 sau, dupa caz la scari mai mari in zone montane :- 1 :2000 , I :1000 , I :500 in functie de densitatea detaliilor in zonele din Delta Dunarii.

. Planurile cadastrale de baza redactate in forma analogicE , la scarileenumerate , se intocmesc pe foi de plan cu dimensiunile cadrului interiorde 50 cm. x 50 cm. avand in coltul de sud-vest valori kilometrice infregi (fig I ) , reprezentarea analogica se face in sistem stereosrafic (fig 2 ).

o Continutul planului cadastral de baza ( elemntele de continut )- punctele retelei geodezice de sprijin , de indesire, ridicare ;- limitele si punctele de hotar pentru hotarul teritoriului administrativ si uentruintravilanele componente ;- limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate , limitele si numerelecadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor precum si ale constructilor cu caracterpermanent ; daca mai multe parcele alipite apartin unui singur proprietar sau mai multorproprietari in coproprietate sau indiviziune , acestea vor fi tratate ca un corpde proprietate ;- reteaua de drumuri :- caile ferate ;- apele curgatoare cu sensul lor de curgere ;- apele statatoare :- constructiile hidrotehnice ;- denumirile localitatilor, apelor , principalelor forme de relief , padurilor , denumirilestrazilo5 " obiective industriale ; social - culturale etc. , care sunt prevazute innomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare ;- numerele postale ale imobilelor din intravilan ;

1 ( cuus ?f

- codul de identificare pentru intravilan si extravilan si codul SIRSUP ( codul deidentificare al unitatii administrativ - teritoriale : se gaseste in < Registrul permanent alunitatilor administrativ - teritoriale publicat de Comisia Nationala pentm statistica ) ;- scara de reprezentare , sistemul de proiectie , anul de intocmire , schema de dispunere siincadrare a foilor componentela nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului dep ro i ectie stereo grafi c a D7 A pentru pl enurile an alogice.NOTA : Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilitepentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de bazasunt prevazute in < Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarileI :5000, I :2000 ,1 ;1000 si I ;500 - editia 1978 l> , pana la elaborarea si avizarea si / sauaprobarea unuinou atlas de semne conventionale .

2) Planul cadastral de ansamblu se intocmeste pentru un teritoriu administrativ ;modul de obtinere este acela de generalizare a planului cadastral de baza si reprezintagrafic intreaga suprafata a respectivnlui teritoriu administrativ.

. Scarile de intocmire a planului cadastral de ansamblu, sub forma analogica ,sunt,de regula urmatoaele :

- I :10000 pentru teritoriile la care planul cadastral de baza a fost intocmit la scaraI :2000 :- 1 :25000 daca planul cadastral de baza a fost intocmit Ia scara I :5000 sau partial si lascara 1 :2000 , in funstie de marimea teritoriului administrativ si de forma sa, se poatefolosi pentru reprezentarea grafica si scara I :50000 .

" Elementele de conlinut ale planului cadastral de ansamblu sunt :- denumirea teritoriului administrativ ;- padurile si terenurile cu vegetatie forestiera ;- reteaua de posele , drumuri , strdzi , ulile si c[i ferate ;

- reteaua hidrografica si consfructiile hidiotehnice importante ( apele curgatoare,statatoare. canale deschise, barajerdiguri ) ;- punctele care marcheaza hotarele administrative :- limitele si denumirile intravilanelor;- elemente de toponimie ;- puncte dih reteaua geodezica de sprijin (planimeri si nivelment ) .

Pentru fiecare foaie a planului cadastral de ansambluse intocmeste (in extracadru ,in poster stanga jos )shema de dispunere a foilor componente .

(NOTA . veziPlanul cadastral debaza.-rfr^i.r,nr- val,abil pon|,i-r-t-,,L "!z-I o- "Itota'

')

2 ( c^tvs 7)

cf.

-.11j

o

J

II=I ?=B

---. - .4. : . : :I r i i i i i

l <<<<<<<

I ? i?+i i??EgEEgggs334:"-: : : : : : : :

I

ai

- - _t__ _ l_

. i " i"r" lF.- . - - r

. t !q i -' ' ! ' . - : \ :i : t i I

3EEt

EAiI "Eng

' rL5eEE3!o! lt9

.EgEN

' i ;F i. ; :E?=

-: €3et r TT5

I4-

EEE'e u5E3 B

EE:'Egg E€! oN

F$5 sI65€ *eEe; 'EaE€.* $7=s

1Es'33S

\l* 5

( J3

v r (!

\\aq

b

\

)onnt k

t\ q lc} \} FI ta lR t\ q !' b \ N

5-Eirz Ei :; i ! :FE, ;3 ;

iiiigdj =: .E

a:sg€

EEiiiEg IIii;iE ii;EEE 3IE!g

FE .E

_. lI ; t Ii ' : l , i iiHBli -F -, ., -r {t - l lE' F. l- + + 1- llE.l ii lH l i l : r ri3 li

.r. f -r Jl.:n I

l i l ! l l lm I

i i i l f r+++] l i f f i i- -

Ir_--

if

4no,a:nl.:a:qa,

J,4

: :ia

o . . iFC:CDO:

b: :(JO:

E PiF iE i6:b :b :E :da- ' t? i€€E i

-'€E setSE- : '5C'65 5, I

: lLlEd6=e8

€ow

. :FE.ho=e8

I

.a

+

-LI

-l-I

-F-t-+

- t -++

- l -++

T++

6D

CURS 8

METODE DE TNTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DEBAZA

Dr.rpa cum s-a mai prezentat , conceptul de 6azalarealizareaplanului cadastral esteforrna digitala . Forma analogica a planului cadastral va trebui sa fie realizata pe bazacoordonatelor x. y ale punctelor de detaliu ale elementelor din teren de interes cadastral,coordonate calculate pebaza datelor culese in timpul ridicarilor topografice .

Ridicarile topografice se leaga de reteaua de sprijin geodezica ale carei puncte aucoordonate calculate in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in plan de referintaN{area Neagra 1975 .

o Reteaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau intretinerea cadastruluigeneral inff-un teritoriu administrativ este formata de totalitatea punctelor reteleigeodezice de referinta .

o Pentru a se realiza densitatea de puncte pentru executarea lucrarilor de introduceresau intretinere a cadristrului general, se procedeaza la realizarea retelei geodezicede indesire si ridicare in configuratia acestei noi retele trebuie sa fie incluse celputin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin .

o Reteaua eeodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute :trianeulatie . trilateratie . triangulatie- trilateratie . retele de drumuiripoligonometrice . intersectii . retrointersectii- sau tehnologii geodezice bazate peobservatii satelitare (sisteme globale de pozitionare - G P S- Global PositioningSystem ).

r Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct I 5 rlnL.,in extravilan si 1 punct llKnz,in intravilan .

r Densitatea retelei de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara deredactare a planurilor cadastrale .Retelele de ridicare se proiecteaza in asa felincat sa asigure determinarwa punctelor care delimiteaza teritoriul administrativ siintravilanele precum si a celor care definesc eocpu'rite 4e proprielate.

TRIANGULATIEI) Rertea de triangulatie stabilita pe teren . care constituie baza oricarei masuratori

topoglafice . Ansamblu de operatii geodezice care au cas cop stabilirea foarte precisa acoordouatelor utrui tlulllar de puncte de pe teren. prin intemrediul turor triunghiuri alecarcr varfrrri sunt aceste puncte . (DEX ed. tr 1978 ) :

2) Metoda de detemrinare a coordonatelor B si L ( pe elipsoidul de referinta ) sau /si a coor donatelor X .Y ( in planul de proiectie ) ale unei retele de pturcte siftrate pesuprafata Pamantului ( Prof. Dr. Ing. Dumitnr Ghitan - < Geodezie si gravimetriegeodezica > Ed. Didactica si Pedagogica . Bucuresti 1983 > fig I )

TRILATERATIAEste o retea forntata din figuri geouretrice in care s-au masurat numai lanrrile .

1 ( or,rs S)

INTERSECTIA (inainte)Este o metoda de indesire a retelelor de triangulatie caracteri zaiapnn stationarea a

minimum 3 puncte vechi (de coordonate cunoscute )- doua pentru rezolvarea stictmatematica a intersectiei, al treilea pentru variante de control a masuratorilor sicalculelor- masurarea directiilor catre punctul nou si calculul analitic al coordonatelor.(f ig.2 )

RETROINTERSECTIA ( intersectia inapoi )Este tot o metoda de indesire a retelelor de triangulatie , in care punctul nou este

stationat masurandu-se directiile catre minimum 4 puncte vechi ( trei pentru rezolvareamatematica si al patrulea pentru variante de control a masuratorilor si calculelor ), dincare se obtin elementele ( unghiulare ) necesare calculului analitic al coordonatelorpunctului nou - (fig 3 ).

TEHNOLOGIA GPS (Sistem Global de Pozitionare )Permite determinarea pozitiilor tridimensionale ( X,Y,Z )aIe punctelor de pe scoarta

terestra ( si nu numai ) , cu ajutorul masuratorilor satelitare , preciziile de determinarerecomandand aceasta tehnologie modema masuratorilor terestre , cea mai utilizata

aplicatie fiind realizarea retelelor ( geodezice : retele primare- mondialesi continentale,retele nationale , retele de indesire ; topografice : retele de constructie ), dar cuaplicabilitate si in alte domenii, cum ar fi cadastrul ( cadastrul agricol, imobiliar-ediiitar,cdilor de comunicatie-rutiere, feroviare ,energetic, etc. ).

RETELE POLIGONOMETRICE (fig. a )Sunt alcltuie din linii poligonale masurate cu precizie ridicat4 desf;isurate pe mar

mrrlti kilometri, care unes cintre ele punctele de triangulatie ; se utilizeazain special inzonele impadurite sau construite, unde realizarea unor.retele de triangulatie este dificila,impunandu-se constmirea unor semnale inalte (.piraniide cu mai multe'poduri, cu inaltimiajungand uneorila cateva zeci de metri ) ; aceste inconveniente ale semnalelor inalte suntocolite prin tehnologia GPS , care nu necesita intervizibilitate intre puncte .

9-v',- -

. ' / \)r+ - . / - - -Fl r i / ' ,

i i \

fig I Reterur tle tlinnErhtie geotlezica tletrrdinele n @r. IIi r O l- IV ( A ).nrcrrdnrl retelei tle r'rrclinulI

@

iKar\

-)q-, . n,

ttt.+g: )/'d)

5{/s.

\: iV,-zUnN\ / , - - / / , - -V.-:)e+ ;'+p"..

. - ' - , ' / \ I ; 7 l \ - -=-

2 (cars8)

POfe=?iYP= ?)-'+ Punct*or,'

, - t r oeD.Val

/

P

{(x^iY^)oab.E//

A+U,jV,*t

p4rtd4orr-oAD.9

P(xe;f ;{e= f )

r OaD. iii

[4 3(&, Yr)rJ

z(xrXJY

oeb.tr.

@fig. 2 Intersestia inainte tdp- punctnou -lsunt necesare 2 puncte vaitri O,G\ pentnr Icalculul analitic si @ pentru control. I

oRb.= oeoiUut PAucfuuti I

fig.3 Retrointersectia@= punct nou ( P )- ordirrul V- punct stationabil - se vizeazapturctele vechi si se masoara unghirileorizontale o,0 . y ,6 .

oa). ry __-A oeb.G

r|Q

a

A

OR\.LQ

@--

?.\.no**[E

oeb.Ti

a Dg;-tv

fig. 4 Reteaua de drumuiri poligonometrice- cu patru poligoane inchise (I, II ,III, tV )

@ - punct rodal poligonometric in care se intalnesc mai multe linii poligonale;

6 - punct de drumuire poligonometric .RETELE DE RIDICAREAu rolul de a asigura numarul de puncte necesare ridicarilor topografice , puncte

aflate in imediata apropiere a detaliilor de ridicat ; aceste retele sunt formate din puncte

de intersectii , retrointersectii si drumuiri care se sprijina in determinarea lor pe puncte

din reteaua geodezicardeterminate anterior.Densitatea urei retele de ridicare se stabileste in raport cu scopul lucrarilor si scara

de redactare a planurilor topografice sau cadastrale , dupa criteriile stabilite prininstructiunile tehnice de lucru.

@ r(*",v"!

oebv

p

Pol iconr l T

r--@-aCURS 9

REGISTRELB CADASTRALE

Dupa introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrative, se intocmescurmatoarele documente tehnice :

l. registrul cadastral al parcelelor :2. i'dexul alphabetic al proprietarilor si domiciliul acesrora :3. registrul cadastral al proprietarilior;4. registrul corpurilor de proprietate ;5. fisa centralizatoare, partida cadastralS pe proprietari si pe categorii de folosinta ;6. planul cadastral

Fisele corpurilor de proprietate sunt documente care contin datele de intrare inbazade date a cadastrului general . Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prinprelucrarea datelor din baza de date.

Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtineprin interogarea bazei de date a cadastrului general .

Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe support de hartie , !aincheierea lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. De regula,registrele cadastrale se intocmesc in trei exemplare, dintre care unul se depune laconsiliul local si doua la Oficiul Judetean de Cadastru si Purohcriate in'tbiiia:i. unexemplar pentru arhiva proprie si un exemplar pentru birout de carte funciara.

Fisa corpurilor de proprietate (anexa 9 )Contine ( exemplu din anexa 9 ) :

Datele de identificare a bunului imobil : codul SIRUTA( 179169 ), adresa (str. Silvia ,nr.

o d ) DATE REFERITOARE LA TEREN ( tabet )- nr. parcela - este pentru 4 parcele din cadrul bunului imobil ; daca sunt mai mult de 4parcele se completeazao fisa suplimentar4 sau se extinde fisa ( se urmareste tabelul ) ;- categgria de folosinta ( col. 2 )normativul ANCPI prevedg inregisharea urmatorel or calepi:ii Ae.

{oiosinfa ' cod -_-d--.T-

arabilviilivezipasunifanetepaduri si atte terenuri cu vegetatie

forestieraape curgatoareape stathtoarecai de comunicatie rutieracai feratecurti si curti cu constructii

AVLPF

PDHRTIB

DRCFCC

I ( <r,rs 3)

constructil cterenuri neprductive si degradate N

, Daca cor?uf, /"t'?FJ*fikulte parcele ( parcelq= por-rrune de teren componenra a unuicory dz a't"rid,'.1e situat intr-un teritoriu administrativ, avand o singura categorie defolosirita si apartinand unui proprietar ), in dreptul fiecareia se iniegistreza codulfolosintei- in exemplul dinanexa I avem CC ) .- co(Lgzup4-dsuu&e ( col. 3 ) - se au in vedere umratoarele destinatii ale terenurilor :

terenuri cu destinatie agricolaterenuri cu destinatie forestieraterenuri aflate permanent sub apeterenuri aflate in intravilanterenuri cu destinatii speciale

codTDATDFTDHTDITDS

In dreprul fiecarei parcele din cadrul bunului imobil se inregistraza destinatiaterenului - in exemplul din anexa 9 avem TDI .- suprafete din masuratgri ( mp.) ( col. 4 )- se inregistreaza, in dreptul fiecarei parcele dincadrului imobil ; suprafetele rezultate din masuratorile eflectuate pe teren ( se calcnleazadin coordonatele X ,Y ale punctelor de delimitare a bunului imobil - in exemoiul dinanexa I avem 898,70 mp ).- clasa de calitate.( col. 5 ) - se inregisffeza in drptul fiecarei parcele dupa e{bcruareabonitarii cadastrale si numai pentru terenurile cu folosinta agricola;- zona in cadrul lpcalitatii ( col. 6 ) - se inregisJreza zona in care se inregistrezi corpul de

p.op'iaJa+e in .uTT de pozilia centrala cbtre periferia localitritii ( suprafeiefe ain localita,ti sermpart in astfel de zone ) :- mentitttli - ( col. 7 ) - locul unde se pot face mici adnotari pentru cazuri partictrlare clesitualii.

Tabelul se incheie cu totalul suprafetelor - in anexa g -> g9g.70 nip.. B ) DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTtr

Se completeaza utttnai turde eista cladiri / constructii cu caracter permanent.- Irltrmar corp cladire / constructie ( col . I ) : fiecare corp de cladire sau constnrctie cucaracter permanent se noteaza in ordinea importantei ( de regula ) cu c1, cz ... ... ( vezi schifacorP'rluidepropriefate ) , iar in fipd se inregi#eza in aceeasi ordine :- Denumire (col.2 ) : se exprime in c,rvinte rolul ( destinatia )corpului de cladire /constructie in cadrul corpului |e proprietaie - in anexa I avemjn oidinerATELIERMECAMC ( Ct- poz. 1), LOCUINTA ( Cz- poz. 2),GIIEN'A ( C, - poz. 3 ) .-Suprafataconstrui ta lasol(mp)(col .3) :sereferalasuprafaiacdesenatar ipesoldezidurile / structurile cladirii / constructiei ; se calculeaza din coordonatele X ,y alepunctelor de contur, coordonate obtinute in urma masuratorilor topografice. Se exprimain metrj patrati ( mp ) si se inregistreza in dreptul fiecarei pozitii dinl*"t- in ex. dinanexa 9 averqin ordine 312,50 mp, T46,20 mp, 15,30 mp- tabelul se incheie cu totalulsuprafetei construite la sol ( 474,00 mp ) ;- Cod grupa destinatie ( col. 4 ) :'fiecare tip de cladire sau canstructie trebuie incadrataintr-o grupa de destinatie care este codificata; se au in vedere urmatoarele destinatii :

2 (c.rrrs e)

@

. constructii de locuinte

' constructii admin istrative. constructii financiar bancare. constructii comerciale. conctructii pentru cult. constructii pentru cultura. constructii pentru invatamant. constructii pentru sanatate, constructii si amenajari sportive

' constructii pentru agrement. constructii sociale. constructii industriale. constructii de monumente, ansambluri

istoricer constructii turistice

' constructii metrou, constuGtii edilitarer constructii anexe

cod

CLbdCADJ\4CFBCCOMCCLTCCULCI}N/CSANCSPOCAGRCSOCCIND

CMASICTURCMETCEDIL

@A

cAlqf

In exemplul din anexa I avem pentru Cr - ATELIER MECAMC , deci constructieindustriald CIND :Cz- LOCUINTA+CLOC ;C: - GIIENA+CANEX .-Menfiuni ( col. 5 ) : se inregisfteaza situatii particulare etc.

e-lb- = eat^b".fr- i vJ-:cftn r.-b d e"Q.1,:f?1"Cf-S = "e/rr'\6"F'o-e;,-r&.'{frre- '/ S"t.J-&

3 Cars s)

C.;,( Jo/

CURS 10

FISA CORPTILUI DE PROPRIETATE( continuar-e )

r-GJ--]

. C ) DATE REFERITOARE LA PROPRIETAR . +,+b- Nr.crt. ( col i ) : sturt rezervate linii pentru 4 proprietari ai unui corp Je PtP$fit-ftI5frecventa in cazurile de preluare a unei mopteniri- in ex. din anexa g sunt 3 coproprietan.In situatiile mai rare cand sunt mai mult de 4 coproprietari se extinde tabelul ;- Nume. Denumire proprietar ( col. 2 ) : se inscriu numele proprietarilor (sau alpropritarului , daca este singur ) pe linia care ii este rezervata - este situatia proprietarilorpersoane fizice. Daca proprietarul sau coproprietarii (mai rar ) sunt persoane juridice seinscrie numele / denumirea firmei , societatii sau ce forma iuridica este ( ex. PrimariaMun. Bucuresti ) ;- Domiciliu / Sediu proprietar ( col. 3 ) : se inscrie adresa completa ;- cod numeric personal I cod SIRIJES ( col. 4 ) : codul numeric personal ( ex.1440610400372 ) reprezinta modul de identificare a unei persoar€, ffrE putinta deconfuzie ; la persoana decedata pentru care nu s-a facut succesiunea se inscriJ < decedat >si lacoloanacment iuni>(col . 1 l )seinscr iudateledeident i f icareaactuluidedeces: inaceeasi siruatie de deces , cand exista mostenitori care nu au obtinut inca certificatul demostenire se va inscrie numele delindtorului cu vocalie cle mogtenitor,. urmat de numeie siprenumele propnielalului decedat (ex. Georgescu N. Alexandru , cu vocalia demostenitor a lui Georgescu I. Nicolae ) si calitatea ce-i confera acestuia vocaiie , pentnrpersoanele juridice se inregistreaza codul SIR{JES , adica codul sub care este inregistratain registrul publicat de Comisia Nationala de Statistica :- Tipul actului de proprietate. nr. si data inregistrarii / eliberarii ( col. 5 ) : se inregistreazatoate actele care atestd dreptul de proprietate , cu datele de identificare ( numere deinregistrare / eliberare- date ) : f; vanzare -

- Cod grupa proprietate ( col. 6 ) : se inregi strezain dreptul fiecarui proprietar un codliteral care indica tipul de propiietate :

, proprietate privatd a persoanelor fizice F.propnietate privati a persoanelor juridice J.domeniul public al statului N.do meniul pub li c al unitdtilo r administrative

teritoriale ' L.domeniul privat al statului S.do meniul p rivat al un itatilor administrative

teritoriale A- Suprafata din act ( col. 7 si 8 ) : este vorba de suprafaja terenului. respectiv suprafalSconstrucfie ( unul sau mai multe corpuri ) , cladiri care se gasesc inregistrate in actelecare atesta dreptul de proprietate. Exista situatii in care in act se precizeazasuprafataterenului , se mentioneaza existenta unei constructii ( sau mai multe ) , fara a se preciza sisuprafata da teren ocupata de acestea in cadrulcorpului Cs PropriffiE"^tu situatie , lipsamarimii suprafetei construite ( in act ) se marcheza cu un < X > in coloana 8. Suprafe-tele

I ( crrn lo)

rezultate din masuratori pentru teren si constructie pot fi diferite de cele inregistrate inacte si se inregistreaza ca atare.- Ivlodul de dejinere teren / constructie ( col. 9-10 ) : poate fi o delinere exclusiva si semarcheza cu << X > atAt la teren cht si la consinrc,tie : poate fi odetinere exclusiva la cottstnrctie. asa cunl se intampla cu proprietarii de apartamente dinblocuri ( fiecarui proprietar ii revine o parte din teren - indiviziune : drept de proprietatepe cere doua sau mai multe persoane il au .pe cote parti asupra unor bunuri privite ca ototalitate nediviZae)- se marcheaza cu (( X > in dreptul constructiei ( apartament ) pecoloana << exclusiv > si cu alt < X > in dreptul terenului pe coloana < indiviziune >(situatie in care pe actul de proprietate figureaza numai suprafata apartamentului nu pi aterenului - parte de sub constructie )- Mentiuni ( col. 10 ) :se inregistrezaunele acte auxiliare (ex. in anexa 9 este inregistratactul de deces al lui Popescu Dinu ), care lamuresc diverse situatii particulare, precum siunele observatii in acelasi scoD .

NORI\{ELE TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL,emise de A.N.C.Piin anul 1999, prevad urmatoarele,privind identificareaproprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor :- operatia de identificare a proprietarului consta din inregistrarea persoanei fizice saujuridice , titular6 a unui drept real asupra ccrp'*liri ria bropnela*e ;- inainte de inceperea actiunii de identificare i proprietarilcjr , se extraq din Registrulpermanent al populatiei listele cu numele sr prenumele , codul numeric personal , siadresa tuturor proprietarilor din teritoriu administratil., senform evidentei de la politie siConsil i tr l local :- datele referitoare la proprietar se inscriu in fisa corpului 4e Prop',-ieto-toDatele cu privire la identificarea proprietaruluise preiau din buletinui / cartea de identitatea acestui€ . In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte , in fisa sementioneaza refuzul si pentrurezolvare se solicit6-.pijinul Consiliului local si al poliliei .In cazul in care nici cu ajutorul evidenlelor existente la primarie si politie nu pote fiidentifi cat proprietarul ,in fis[ se face mentiurea < Proprietarneidentificat > .:-#tt*rpului

cle propnefafe- sa i,,rs cn"q arrr.rih'."& Ao-*e-,a) numele', prenumele proprietarului si cod numeric personal. Aceste date se

compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei , in cazul candacestea au fost obtinute .Pentru femeile casatorite sau vaduve , se va inscrie numele defamilie dobandit dupa casatorie urmat de numele de familie avut inainte de casatorie (ex.Ionescu Ortansa nascuta Raducanu ) si codul numeric personal . La inscrierea adresei dedomiciliu se vor preciza datele necesare expedierii corespondentei postale , mai alespentru proprietarii domiciliati in alte localitati decAt cele cuprinse in raza teritoriuluiadminictrativ respectiv ;

b) situatia juridica a imobilului : denumirea actului de proprietate cu numarul si dataeliberarii , cota din proprietate unde este cazul , suprafata inscrisa in acte pentru fiecareparcela , corp de proprietate si constructie, dupa caz. Inscrierea datelor privitoare lasituatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face conformspecificatiilor din actele normative sau a altor acte in temeiul carora au dobandit dreptulreal supus inscrierii . In cazul in care nu exista titlu de priprietate inscrierea se va face pe

baza posesiei exercitata sub nume de proprietar , la data identificarii cadstrale precunr si aunei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului . In situatia careun imobil este in litigiu in curs de judecat4 pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea< imobil in litigiu > si se nominalizeazapartile si obiectul acestuia ( liti-eiului ) .

z fcrws ,to)

o,ar'

I't*r

{E

F

E

F

i

. : :

E

:

q

.9

e

e-

* ' iEgo9

t-D'o

oq

.-s

o

.9

.t

L

L

z

Edg3

9J.t \o

Trts.s

z'trzsaJ

It

3og7

t))1aH

t :U

cocl

L'

+-<dtt

riq)

zo.A

dv)rl.lza,

J4l7-tA(J' to&o

co

la

L

.3 'SE*6r, ,.rr*$-O14

. i ;

:-! 'v; "v4-

r i4>zJ,>-ac, arl-e-i'3-e

EEQl q''

l ,OLF

oI

qJ

€A

+T

:= l

Fi

ii= :v,

YI

* lP;

r

3

\\:-a:-

} l i!o lc<l

r lI Ii l . : :

:93a =J

=L' t )r io

.a2:

ao

c=

(JE

cz

- - i()cJ

xitlj-J

d.)

S-^€.! aL.E

a-ae

a'Lr)c\

fi)

c

\c5

.no(>

\>.\

9zqu

./rlj:1!J

<I

t-

;l , )

J

IIII

,<aUJ

(,

II

IiI

III

I

o: ?

! i5:zee

I- lI l lvl

I^lU

6*l

i-:t-

iIII

= l ro l

I

I I

-_ le - 'J

' - : El

s:! l -__L

III

iI

I. . I

ac I

:a lo- l

III

g.-EL

* 'E;i ipE! ; -

o

soto-tco

c-a<Pco

'E .rN.:

og

xPr

' -4

-5f t !

(J

d

z\\l

L

Au=Y-+\ 3

g

?

z

a

i-

f,

=+

z)

I i.:lI ' -a lI - l| . r lt lI '| , .rti| :+'I r . ! lI l r -I tsl i :

la

i i -

| -.(i :tJ

l=J'

E..=

e=

cit i . .z;.

I

. l-c.il.3'-l

' lo io ltnl<l

' l

ulvl

, l

E--l5:1qcl

t

d-1

<t>(

-)-,(

IIol

Loi:z

, lI

: l: l

I

II

iI. l<i

' - |_l

/ / lt i

- lol

.D

f*Y

i\c\a\F{r-\

a\

\*t)

\

Ul\R

;*4as'u

x{q

l-

lll-"

i-

a' lI

i l

tt{f

.|{t-=l{

\F-

Frlr:

t{L]-<l

- ' l

@

.Eotnd

rl)Itq

\n

'd

-o.y

(R

lc,l

--(o

fi9tUI

I

a

€I

.aL

o

.F

,-o-r{eql

p)l

II

IIi

c*?Lt,o

AHEYJ {

t. t

2

P.r.HE5;. rE:{€E: .e=7

' ;2EtE-<

c\

a

EIae=Cr=-! !:.3,

ct

.l

EEc

6

c9

F

a€

E3trt

Fq

={k:q

p

I

E:gi!Bte

I

I

a'lt

E. ;

sE

!e5:--A!

€.E-Da.egt€

C

I

3F

tgrzz=El '

T

J

Ae

a

.t!I

at.E

.tFce

a

J

B

ec9.E2BI

6tz

d

g?

zJ

i4tciJ

\Qlq

-sT\qIrlr..t tqLtIt=c!i

=E

?.!=EL!

:cEL€C

ft j 'zz

E

€L

e3

.!i.a

g

€'oo

l lI It lt lt lt l

t lt lI It lt l

t lJI{ lJIqlql

ql=lJg€iL

g3<E=I

5!:U

3z"tAr

.l.rL\Lrq\

ai

l.rq

3ra

II

I.l

zIII

F]c:

Nkln<

n<r-\qssq,a<oU

&!*tat!

tH

=F.

:(R

aa

oqr{]a\Naaloi

x lr ;* l; \ iXI

F

xrnIto

I

' i$

J'.9 Ysg t$S

$ j ; j= l l r {

{d ' } ,u" ; {*$11t$j .5ei

>

I

.t

.Ea

!a

.Ic

F

r{4}JANFKA, 3 A

FV,zL

Ft

FU

F-+

Fa

F )c!

€g!

2--=)€

AE

r-\oF-a.l

€q)Lq)

L(.)U'q)

tq):=€eco'S

t ro.=(uov

EO9p=q)

dcg

^(){ot

q)

(,

I

JU

F-U

z

F

FU)

ol(J

trg)cno)

o

t ro6p9. E.EE tsEd)(gL

Fvo.Eor-g

=q)

!qJ

=-a.=

q,

q)

tr

tr

c)

q,)

0,)

il o.

= c.i

t^ '9Xi is

>> c.l

C) a.l

6*

ssQH

c.l

q)

Li

. j 's)

2lLdJ C)

( )o

ZZ

j

FU

F

;)Fa

F'qq

,5 sq

:d= r6t

AE

\o

5'E.F=B-oAE

y=be€p(EEc.5C)L.

bE

tt c)o9

\J c(o(,

Fr \

z

F

F0

5' ;bEzzq)tr

t=or=

,-9 q$i;FGI() l -

0)xFat

&ct€EaFc=a.= eaE

€ iEt r sJc*cF*

' . -Av

--- !

iU

1.-

3{.t -

v\{

\

q)

(utr

L

I

Ii: o\do

= C.l

t^ '9X

Nc

:> c\

() C-Ji

(J

ssUA

c1

li

q)

L

a):

2. lr-d) c)

( )o

zz

>T\d

S

ttr

L:

q,q)V)

-iFFi

-aqJ;

r { ;^)Fr4r =4:\*

l -

-It r-U';r&a *<Ql r -F{ 4

-I - l i L

^.J / Ci

ll( CO (,<A U)

u= \da=:I

i i< =>-: fZ4 VT.-. F.

-EFF/ v ll-t O\

' t . .Ir-'r tr A ahr re1tr

\E

Filr

ootr

-F-C)L

-Lt

-

U)(uL=:(,, :=:

F:

:

*tcE

9!Etut[ f. -cE|. l( l€ &q) cE r-t6J r \ nLV H* . '<z

GENERARECP V ].4.T6

La datele referitoare la TEREN se introduce cota

apafiarncntului (se ia clin fisa colectiva a blocului):procentualtr teren indivizl corespunzitoare

iDatr cadacralc FrtttEnt

Adrera inofti - --

Judcut fonueu*ra J Tirataa feut-evanouu :lTcdui.l#rdiv lTArry,icre I Oen"urieaero ITIF

f-l- Eun f- * s"*u l---F-f , *patarrnf l0-

ldravilan

Loc*eica

Tip a.rbunlatoadniistrdrvo

[rae*;'t"

Iui"'o

Totclruprdatanacutda [TI5- ry

Date referitoare la aParlament

lir corp claAe I DeMriI;

3 erai11 Numau-hrnlate-J dninisbativo

Totc u+ral*adin actc [---il- m iTotal srprCata natur*a [--T'- q

h t* snrufd! dh acle f t51s

15.48 - repnezintii cota procentual[ teren indivizi corespunzdtoare apartament

Aceasta valoare se obtine astfel:

15.48 = 6E .100{19

unde: 68 - suprafa!tr teren in indivizn corespunzatoare proiectiei la sol a aparlamentului

439 - Suprafa{tr parcela de teren corespunzdtoare blocului din care face parte apartamentul'

G."fr'€ mr-ut"ta a cladCi dh cart face pa::l apananr::::u:

fehruarie 2006 ZJ II]M

6e-',

CURS 1 1

REGISTRELE CADASTRALE

1. REGISTRUL CADASTRAL AL PARCELELOR

{-{G}-1

Registrul cadastral al parcelelor contine situafia tuturor parcelelor componente ale corpurilorde proprietate din cupriirsul unui teritoriu administrativ 9i se intocnteste un raport pentruintravilan sau extravilan.

Dupb cum se stie, numerotarea cadastrala se face separat pentru extravilanul, respectivintravilanul unui teritoriu administrativ. De aceea, codul de identificare al unui imobil, lacautarea in baza de date a cadastrului general este compus din codul SIRUTA codul extravilansau intravilan reprezinta numarul cadastral al acestuia.

In aceasta idee, Registrul cadastral al parcelelor este prevazut cu locul de inscriere aacestor date de identificare.

Astfel, (anexa10) in coltul din stanga sus al paginii de registru se intllnegte:Judetul . . . . . . .

Teritoriul administrativ BUCTIRESTICod SIRUTA 179169Cod intravilan/extravilan 2

. Codul SIRUTA se exlrage din "Registrul permanent al unitStilor administrativ-I

teritoriale".. Codul intravllan:2. Codul exlravilan: 1

Examinand exemplul din anexa{0- numerotdre in intravilan - se constata:o Coloana "0" - masurare extravilan: numarul (ordinea) de inregistrare a ccrputui Ae

proprietate ., asa cum apar la registru. oror"netatao Coloana "1" - Numarul cadastral al cQrpu{ui-del r: contine numarul cadastral al

fiecarui atpde^*^ _4ifr_,f+travilanul (din exemplu; poate fi extravilan) teritoriuluiadministratiu i?r-C#Stffintroduce cadastrul geneiat - in exemplui (anexa4C):2678,2679.

. Coloana "3" - "Cod grupa proprietate" : se indica grupa (tipul) de proprietate prininscrierea literei-cod:

Codproprietatea privata a persoanelor fizice... ... .. .Fproprietatea privata a persoanelor juridice... . . ..J

- domeniul public al statului. . . . . . .Ndomeniul public al unitatilor administrativ teritoriale. . . Ldomeniul privat al statului ........Sdomeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale. . . .A

. Coloana 4 - "Cod grupa destinatie":-! terenuri cu destinatie agricola. .....TDA- terenuri cu destinatie forestiera... ... . ......TDF- terenuri aflate permament sub ape. ... ......TDH- terenuri aflate in intravilane.. . . . .. ...TDI- terenuri cu destinatie speciala. . ... ...TDS

ln exemplu avem TDI fiind'corp Ae praprt-e,tate in Bucuretrtr

. Date referitoare la teren.

. Coloana 5 - "Numerotarea parcela":Un corp de pga^te.fi alcatuit dintr-o singura parcela sau mai multe. daca au folosinte

diferite. ' fr"pwefateReamintim ca se considera ca parcela distincta in cadrul unui bun imobil numai

suprafetele de teren care sunt mai mari de 150mp in intravilan sau mai mari de 500mp inextravilan. Categoriile de folosinta cu suprafetele mai mici decat cele de mai sus se include inparcelele adiacente ale aceluias proprietar.

Numerotarea parcelelo, in cud*lcorpu{ui .,.P*Gte::, dupa cum s-a mai aratat, cucilre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinta, incepand cu categoria defolosinta (curti-constructii).

In exemplul din anexa'10avem:2678 Din imobil: Vasilescu Gheorghe : 3450mp din care:

1. Curt i /constructi i . . . . .750mp2. Livada. .. . . . .240mp3. Vie. . .1300mp4. Arabi l . . . . . . .1 160mp.

2679Din imobil: Grigorescu V.Nicolae : 5400mp din care:1. Curti/constructii. ..1400mp2.Livada. . . . . .1500mp3. Arabi l . . . . . . .2500mo

. Coloana 6 - "Categoria de folosinta":Se completeaza datele referitoare la teren

parcelelor bunului irnobil.

. Coloana 7 -"Suprafata":

cu simbolul categoriilor de folosinta ale

Se continua cu datele privind terenul, inscriindu-se suprafetele, in metri p5trafi, aleparcelelor - inclusiv suma lor (suprafata intregului bun imobil).

Date referitoare la constructiiUncorpclep.opnela{e: poate avea, unul sau mai multe corpuri de cladire/constructie cu una saumai multe destinatii Se au in vedere numai constructiile cu caracterpermanent, iar fiecarui corp de cladire/constructie I se atribuie un cod alcatuit din litera Curmata de un indice numeric de la 1 la n (ex.: Cl,C2, C3,... .) .

. Coloana 8 - "Numar corp/constructie" : se inregistreaza corpurile.

o Coloana 9 - "Suprafata constructie la sol":Se inregistreaza in metri patrati suprafata delimitate la sol de conturul (soclul

cladirii/corpului) * determinate de coordonatele X,Y ale colturilor de contur -(pentru fiecarecorp de cladire/constructie).

o Coloana l0 - "Are grupa destinatie"Se inregistreaza simbolul (format din litere). de incadrare a corpului/constructiei intr-o

grupa de destinatie prevazuta de normativul ANCPI.. coloana l l - "Sectiune de plan": pro>richate

Se inregistreaza sectiunea de plan (sau sectiunile daca corpul de' sd desfasoara pe maimulte sectiuni de plan) in care se gasette corpul de propriefafe - estevorba de nomenclatura filei de plan cadastral, pentruscara la care se lucreaza.

In exemplul din anexa 40 sunt prevazute foi de plan cadastral la scra 1/2000; proprietatea(corpul de pr" ) de la nurnarul cadastral2679 se intinde in doua foi de plan.

lTdt\gjl

I {c-rrrrS t{J

. Coloana 12 * "Numar partida cadastrala": brornelataSe inregistreaza numarul partiedei cadastralqClLcare face parte corpul det i#Cgistrat,

partida cadastrala fiind suma corpuiilgrdePrcPn$'Fapartin aceluias pr6prietar in cuprinsuiunui teritoriu administrativ (comunal, orasenesc sau municipal).

o Coloana l3 -"Mentiuni":Este rezervata unor not5ri cu caracter particular privind corpurilor dta pr"pri€hfe-

fc.tras {}

k .1: : - , . : : . .

\ "'{N," SJ;To i r: t ro:9:JqAr 'I o i -

bcl4o

o

xz

F(Av{tIt l

!.1\Jn(

{\.1x*t\Ft\%\\i

${\J

g!\ft)\iUHn(

,ni :u{ : - :9:o, :5:so9:;N:; -D*lU.<r.

>.ql9 . '=

E:E.0.9

: := :T:5i !.6F.=

ht'= Fr Gt

: .?xb3Qq.>erE--13LXX=.c, ;1X-:5.vv

2,

r,l

d€

E..EzA

al NLOCD

N

l ia.Jt v

--i

I

l= l\)€a

s'nl, r=t. r tdrO

-z\ -As-?

f

L=oa5

!;6C

Oo-J

U

/tu

I

c)oJ()

ro. , )

XrtJa

O

z9s€st

iEs3-e

u

5 \s.q.

.<-

t\cr)

cO,-t<ri-

L()q\<-

cN6)

tJ1(t

AJaco

c.> i?

E:E!4 4

zzJ=

<.

Oc\JL) ()

$J()

oOL)

. i^

?t

r I. lr i; i

-l.i

CIt-r)

-5.<)

oa

OoY

Ookrc-l

oo;qLjt

i re €: - !€eUE

\c dO J <)

d J --/-|

g

cEz2 Y) ry c4 \ r' .()

EeL=q!:

s' l iOO

!t 4)t-

.F|-

F$srE

;gva.

(.) lr LLI

u

=|! lEP.oeI t

L. :

6E

al

co'd**sf!$

,Pn .f

6d

I

- ,00:{ \

I

rs ltr

t 'xET6e+,2

-?E-EEEiaE-qg'c.,l 3

Ci.'F-(9c!

J3

F

z.d =- o-J

€v

CURS 12

2.Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora

Scopul principal al indentlui alfabetic al proprietarilor este acela de a permiteidentificarea partitlei cadctstrale a fiecani proprietar in regi.stntl cada.stral al proprietarilor.Acestct este doamtentul careface legatura inn'e regisnttl cacla.stral al parcelelor siregistrul cadastral al propri etari lor.

Continutul acestui registru este prezentat in anexatl; datele sunt culese din anexa_L ("Fisabunului imobil") si din anexat0("Registrul cadastral al parcelelor").

In coloana 6 - Pozitia si pagina din "Registrul cadastral al proprietarilor" se inregistreazain curent (pozitia) si pagina din Registrul cadastral al parselelor in care se afla inscrisa partidacadastrala a proprietarului.

3.Registrul cadastral al proprietarilor

Registrul cadastral al proprietarilor contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, incare sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobileatat in intravilan cat si in extravilan.

Continutul registrului este prevazut in anexa 1?,Datele, care se inregistreaza se obtin dinanexa 3.10 si t1-

4.Registrul corpurilor de proprietate (bunuri imobile)

Un bun imobil (corpul de proprietate) este format din una sau mai multe parcele alipite,care apartin aceluiasi proprietar.

Registrul se intocmeste conform anexei ',l3.S.Fipa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietar si pe categorii de

folosinta (anexa ' tk).Figele centralizate ale partidelor cadastrale constitue documentele surse pentru intocmirea

situatiilor statistice de sinteza privind terenurilor , constnrctiilor care pun la dispozitiaautoritatilor publ ice.

In figa centralizata se inscrie suprafata totala general pe fiecare grupa de destinatie aterenului, detinuta intr-un teritoriu administrativ.

Fipa se intocmeste pe tipuri de proprietate sau grupe de proprietari ai bunurilor imobile.Astfel de fipe se intocmesc le nivelul teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau

municipal si pe total judet.

Nota:Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic coincide cu numerele

partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

t _. . . :_ -

. . - ; . i : : . . j ,_ i j - j . , - , . . ._

ft '

Hi- iI;FT

'oE) ot

a.>L.€

rL.a

: .E : !:€ i !. €F.-t?P q

- .Fr( !; .67-.=i ' ;=s€i36

xz

n<"a{\a(:\

N*TRO!aqiQq\)

-\ t \\a: {f r \J-

F!HHr (Et \Q

JO\ \

s*XkIa

to;;=,*.,.i.*.

a lLEaccr ' j 'c€:!€gs

-. - - .1o=LaLAeLq

N C&C_o9

*4,

=-qi+

r lElII

. \L

=- j

:e5. i5d F

L, C.

l l "co l1

r l lElel ls- \ .1 !d l-9314J

.gt 57l s

d13rlfi

- -ai- t''

^-. ! !E E.:r=ez6?.HA

! : - i : . .1:-1: .

runrl ur 1,9!l -! . i!

I

ucld rp runr l l5 I

l r . \Pl t \ : \usl t . \u l lut IpoJ I N:N

III

tl

i Junl t r . r lDul!,1 t

i i

t ; II

a zi--r>-e i .=i .rrsnrlr3 !-

i , i

>4yi t

F

F

rrluuttsapqcin:i po3

JoJ

<,ir4 i

{ lo

1d ui 1os c1 l.glrnrsuol rleJudns :-

o \rn

(.oL-n

i l ls nns uorirltP9lsd:oc rg

II

I

: i

- ;Q;i i

runi2t,\lP u I II

!

>3- l

I

.rrsnrlrS *i+>( * * I iI

z (d ur!clBJ!jdnS i$i \9

o€lng

o?

t-F

ooo

os2

d i

Fgl utsolo.;

ap ut.toi.rie3 J ri '+ Ji it ;i !

JdRu!tsJ Pgdnr? po3 5iz

t-! t-

l l

i6,A'.ts1 b

+i!€toFi r

r*: ia;L-

II

91:: :cd:1-

) (Y -t-ot oq i r ;i i*-:-- l i i i

l !qogt!tn lnunq F lsnstPl t 'J i \ i

L\9F,

\.oIEff i i

rnlnrol eaJrunus(y[!o lutIn lnunq Dstrpv

r$*

_7AgT -b-.i t 'd}€ 3fR-X .$-

arunudord gdrut Po3 lJ-

I

VInUIS porlpuosicdJlrrutnu PoJ

0!YJrrofil I

relrtrdord3rrunuJ(ut|tlnN

3){ ,P-o o=-<

' t-t (J\

II

! l r lsspE, gPlued ' rN --c{. \OV)

!

ts' l j l ' lN:?

c.Jr

a

v_

c(o...lI\r

q-a\

tsLIl\i(A\aq

- t \ \.-l\

-l\tstsu2\\s\)

{bFF{ata\i()trlg

. l t l t .' ' I : '

F{F{

l(t\lr)\F(a.on(A.hl ' .\ tc(sd=

{^+ :\ :F<EDia.Str(soU{5Ft\

R.u'trln(

cafs-

,4,

z

:": -

.d i 'ul:__

,8t ;. -3: '

;4is,=(t?- r lrh '

.J? .: .= ::€f. €F

l=D: ' .= E3ga

€'E o=.! .?

@

ct

_-go(l)

'-6

0a

E

oo

c,

o),<l'

o

c

E$o

=O(Eo

o.='=E'=oi \

Ex( ! -

. - |E

= '(t

94'= .Ect^

- ._o

oc

-/ ot

-_-_o - : - r . - - - - - . : - - - - - . - - --oorobc9€5o - , '

-oop-*E q . . . . . , . -=. . . .OoPz.U,.

tljJ<,sF z 'at a5<orJJ<o( )L

cuJooUJ;

e5F(,gut<F. o-<<()urH< lJ>o

sa=FJut<=

f r99o-, Llt,x o.E

:

:' -|<

JO\f,

i ! t rutC)EE

-r!oi .

l , l in'AL. t-l ty '; : i

xo

@

CURS 13

Numerotarea cadastrala a unitatilor teritoriale cadastrale

In normativul A.N.C.P.i .ltqqt, ca diviziunitehnice cadastrale ale teritoriuluiadministrative sunt acceptate:

- sectorul cadastral - diviziune tehnica a teritoriului administrativ, delimitate de dateliiliniare (cai de comunicatii, 1p9, digu.ri),care nu sufera modificari curente sau care cuprinde mainrul te cor?ort de Frofnelate bl ip i te.

- parcela - portiune de teren componenta a unui bun imobil situat intr-un teritoriuadministrativ, avand o singura categorie de folosinta sau apartinand unui singur proprietar.

In teritoriLrl administrativ extravilan s-au folosit pana la aparitia RegulamentuluiA.X.C.p. I /1991 amintit, urntatoarele subdiviuni teritoriale:

- trupul : suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale, care are un singurposesor; trupul poate avea una sau mai multe categorii de folosinta. In cazul in care terenul esteimpartit in mai multe suprafete distincte de catre ape curgatoare sau de cai de comunicatie carenu pot fi traversate de agregatele agricole dectt prin locuri special amenajate, fiecare suprafata-de acest gen constituie un trup separate,

- tarlaua :'este o suprafata de teren marginita de drumuri, ape, paduri, linii de cumpana aapelor sau chiar simple aliniamente ce constituie limite de exploatare; o tarla poate avea unasau mai rnulte parcele alcatuite din categorii de folosinta diferite in unul sau mai multi posesori.

- dupa cum se constata tarlaua este echivalenta sestorului cadastral ; inagricultura s-a fixat de multa vreme notiunea de tarla si este greu de crezut ca se va renunta laaceasta denutnire in favoarea sectorului cadastral, care va fi adoptat in limbajul specialistilor incadastru;

- desi notiunea de trup, nu mai apare in RegulamentulA.N.C.P.i., totusi apareca necesara aceasta subdiviziune de teritoriu, deoarece o societate cu profil agricol (chiarasociatiile de proprietari) pot avea suprafete de teren in locuri diferite pe teritoriul comunal siaceste suprafete constituie trupuri;

- lotul : este o unitate teritoriala formata din una sau mai multe parcele si are o folosintaanume cu caracter special: loturi experime.ntale, lofuri semiaciere, loturi zootehnice, etc.

Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrativ comunal. orasenesc sau municipal.se face separat pentru extravilan sau intravilan.

Unitatea de baza in procesul de numerotare cadastrala o reprezinta bunul imobil , iarpentru a usura numerotarea corpul de proprietate, se grupeaza pe sectoare cadastrale. (inextravilan cunoscute sub numele de tarlale si cvartale in intravilan).

CRITERII DE NUMEROTARE CADASTRALA A TERITORTULUIADMINISTRATn

!

- corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la I la n incepand de la NVspre SE teritoriului administrativ;

- in cadrul unui imobil, parcelele componente (parcela are o singura categorie defolosinta , un singur proprietar) se numeroteaza tot cu cifre arabe de la I la n, urmate desimbolul categoriei de folosinta, incepand cu categorii de folosinta curti-constructii (Cc).

- corcuriie d"rTlt;irtf, detalii liniare - ape curgatoare, canale, diguri, cai ferate,clntnturi dosdte - se numeroteaza separat in extravilan (ca de altfel si in intravilan); acestedetalii prinresc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor),in fiecare intravilan si unul extravilan daca nu exista intretaieri cu alte detalii liniare;

- clnd existd intretlieri de detalii liniare, se formeaza transoane care primesc numerecadastrale distincte; in acest sens exista o ierarhizare a detaliilor liniare, dupa "puterea" lor de adetertnina transoane prin intersectarea detaliilor liniare de triangutaiie l'inferior",astfel:(eremple in fig' t-)

"uit" ferate intretaiate de ape

drumurile nationale intretaiate de ape si cai feratedrumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationaledrur-nurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si dedrumuri judetenedrumuri de exploatare intretaiate de ape ,cai ferate, drumuri nationale,drumurijudetene si drumuri comunale (vezi fig.l)digurile de aparare primesc un singur numar cadstral cu exceptia cazurilorin care sunt incastrate in rambleul unei cai feratecand un drum de exploatare traverseaza mai multe proprietati ele va priminumere cadastrale separate, in cadrul fiecarei proprietati;

i 5rOlcnelalLrP-urt det I agestea

,'etate

primi numere in continuarea numerotarii in teritoriu administrativ respectiv:in cazul, Droprietatilor iz care au fost incluse la clelimitarea in suprafete- rrr w(|r '( jL, pr\rprrtrr. lrrrur rzula[c sars au Iosr lnclusg la cgllmltarga ln supratete

intravilanelor, bunurile imobile se numeroteazain cadrul extravilanului: la fel se procedeaza siin cazul cand nu se poate face drumuirea "clara"intre intravilan si exlravilan, situalii posibile inuneie zone de munte cu unele proprietatirisipite in extgaviian;

- parcelele componente ale corpuri lo'dePtoPtBiE'Eu suprafete mai mici de 500mp inextravilan nu se numeroteaza si se iricadreaza in suprafetele respectiv categoriile de foloiintaale parcelelor alaturate, ce apartin aceluiasi bun imobil;

- in cazul in care se modifica configuratia parcelelor componente ale unui bun imobil prinschimbarea categoriei de folosinta datorita comasdrii. diviz5rii. dezmembrxrii. alioirii sarr

numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel- comasare/dezmembrare: dispozitia numerelor cadastrale ale parcelelor a

c5ror categorie de folosinta a fost incorporata/s-a desprins de corpu! de p.oprief"te;d\vizare/alipire: schimbarea destinatiei, aparitid numeielol cadastrale ori de

categoriile de folosinta concrete in continuarea ultimului numar de'parcbla existent in cadruIcorpului dg propnet+te propritefe porcrietate

- ln cazul ln care un corpcte' Sau parti ale unui corp de' isi schimba proprietarul,fiecare parte va fi numerotata cu un numar 6adastral, in continuare/ altui numar atribuit laultima numerotare cadastrala:

- un numar cadastral vechi ( care nu mai este alocat) nu se atribuie unui alt corp deprcRnetate t,va rEmine inregistrat in baza de date a cadastrului, la istoriculcorpului deprop,'r"rp3"tir);

- '

numerele cadastrale din vechile cfirti funciare se inregistraza in baza de date,'la isioricuicorpului cre propriefate g :.;; _

-

\\

2 (uue t)

co\.I /<L ?vfrrefa'_.q .

CURS 14

ASFECTE PRIVIND INFOR.N,IT\TIZAREA CADASTRULUI

- Fiecare utritate administratii,-teritoriala se identifica prin cadrul SIRUTA extras din..Registrul permanent al unitatilor administratir,- teroriale" publicat de Comisia NationalaDentru Statist ica: . r- L

corpc,l a"-F*Ptliil?iuiauutizeaza prin numarul cadastral, care asigura legatura intreplanul cadastral. registrele cadastrale si inre-qistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral albunr-rlui imobil este unul dintre identificarile de legatura logica este baza de date grafice saubaza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului;

- codul de identificare in baza de date'este,,1" pentru extavilan si ,,2" pentru intravilan, insituatia in care teritoriul cuprinde mai multe intravilanuri (ex: o comuna cu mai multe sate),acestea vor primi coduri de identificare ,,3" si ,,4";

- codul de identificare a unui corpl.3 rro;.la cautarea inbaza de date a cadastrului generaleste corpul din codul SIRUTAT codul de exiravilan/i,ntravilan si numarul cadastral al acestuia;

- numerele cadastrale alecorputrilorCe-it"{"drt$fE pu.".lelor componente care se trec peschitele si planurile cadastrale analogice nu vor contine codul de identificare si codul SIRUTATacestea fiind atribuite la fiecare teritoriu administrativ in parte,

- suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrulparcelelor cu categoriide folosinta curti-constructii apartinatoare unui :crc ie li se. vaatribui l i tera,"C" urmat de indice de la I la n (ex: Cl, Ci,C3,... .). pr"pn*t*e-

Vezi fig.1 curs 14: ,,Schema de numerotare cadastrala a sectoarelor cadastrale intr-ocomuna"

Se porneste numerotarea din partea de NV a teritoriului si se continua ,,serpLlit", pe catposibil cautand numai in ordinea crescatoare, larS'intoarceri nejustificate (sectoarele cadastralede la 9-16 sunt numerotate,,prin intoarcere" obli-eatorie configuratii sectoarelor), mergand catreE si S s.a.m.d.

Ultimele se numeroteazaintavilanele incepand cu sediul comunal si ccntinuand cu sateledin ce in ce mai indepartate de sediul comunal (LJ:l4,nr:45).

F ig. 2 -,,Numerotarea co rp u ri i o n d e P rct tn*El?ruf sectoarelor cadastral e"Numerotarea se face in cadrul fiecarui vector cadastral, cu continuitate de la un sector la

altul, se porneste cu sectorul I cu cocpu,l de nr.l, din NV spre SE si se continua cu sectorul2, tot din NV spre SE. - -. . r--r- PrDfR$aTe-

In cadrul.o.pul,.,.i de-PmP^%ffiu aceste parcele cu categorii de folosinta diferite, se vornumerota si acestea cu cifre arabe de la i la n , urmate de simbolul categoriei de folosinta,incepand cu categoria de folosinta curti-constrrrctii (Cc).

Fig. 3 - ,,Numerotarea parcelelor cu folosinte diferite in cadrul corpului da proprietadlDetaliile triaxe (ape, cai ferate, drumuri dosate, drumuri de exploatati!, biguri) se

numeroteaza pe masura ce se intalnesc pe traseul de numerotare, respectandu-se criteriile deierarhizare cu efecte de transonare (fiecare transon capata numar cadastral distinct).

In intravilan numerotarea se face distinct fata de extravilan.F ig. 4 - .,Numerotarea parcelelr.rr intr-un co rp deP %rtSiffi intravi lanul rural"157 : numar'cadastral al corpului cle p.oprielate.35, 37, 39 : numere poetaleC|, C2: corpuri distincte de cladire o.opriefate-l+4= puncte de delimitare de corp 4e' (li se determinX coordonatele).

S CREMAN Lr ruE Q/or*-T|q- s EctDAQ€ Lo

CA}'fiTrLALE

C.oM. VEDEA,3U\. X&*rt-tr- 119: '

( \

ehv

+le

/,t ',t:

- / ! l -\#

l -

:L

2a

: io , l

-h'g . g }-i **r-erot-area, eor.Furi0orr Je-propn!tr]te-(r

'iu. c-dw.Q- A€€b;re[or 'od.idG-ia.

Gu6rU

tI nlroducerea cadastrului generol intr-un teri loriu adminislralit,.

SCHEMA GENERALA CU NUMEROTAREA SECTOARELOR

--- I

4{rL ,itr,lf/m',H|llE$-,fl,ffi,ig,t{JFlLg,rnril Iry+:/ 1- +l t_l' I a]15l'1-;: i u,., ^,/L_lilL_rJ/_:rEh,/t ?r f'ktlptlfuoll o, ll i/F,El , /'Vtrl'/ffi/'lilffii i

\t?/-r',R.-[-?'1i-tEf-\ i[;V,'\D1Rp-;#tt il\,- //\fl|NO )\ l!:--.:_.J, i(\\,,/73 l l ' ,r[t,><'so\^l ,67 ,, i I

Y"b-]nd(1 '\Y('N/ i

f'FL)t ''']

IiIIt

tIIIIIIIIIIIIIIIIiI

III

IIjI{II

It_

Fig.4.a . Numerotarea cadastrald a sectoarelor.

164

Parlea I-a Cadaslrul general.

NUMEROTAreA CADASTRALA A COffiJRLOR DE PRCFRII'ATE$ara 1:5OO

- - -*-- l

I

I araJ'-"

STR ZAMBILELOR

I (+rr

4I2r-1

Fig 2 o . Numerotarea cadastrard a corpuriror de proprietate.

ja i t ' 'i " '

AN

r.ul-->i

=II

II

,ul>i

liI/

I463

I-Ll465 1- - iaea I

I --lt l

L:\

165

I ;7c /+

J-t'q. 3. !f,o*rr"t*olea- 4=cno*iut"r ntr-- eb-tr erl-rn-' '( t"(r.i*r" i* .*Jln*0 prpo., 6cJ*_ propn-eteb.\

tc,'.r*-lk) '",,_:_

Inlroducerea cadastrului general tntr-un teriloriu administrativ.

I, ! ,4 / ' : . tI t f

^ )

\ , . l " . /' ' ' ' - - ' /

N UMEROTA REA CADASTRALA A PARCELELO RScara 1:500

lccI

1 a'a

) 399 lcc

2g 403t,q

2A 4o4l_l

408

STR ZA M EILELO R

Numerotarea cadastrall a parcelelor.

L396

1A

5y3

2A5v6

zz

o-z

z

q

U

UEl<5

E.F0, " l i

Lr ['o(tN

oN

22Ds

4ro 2A

Fig

2A { +rr

168

@)

a)+/.glzlct

- ;fl ,,*."t/o:

t57dr,,,=

Str. Vt i torufur

hf.\ S.*.rtpt"t o r1or.*Bej/, t*f* -u*--\r,Pry t

f*f i lbof. aL't i ' ' ir*vilsP'

@I

$,attr)

I n troduc e r e a c adas tru I u i g e n eral in! r -u n t e r i l o r i u adm i n i s lrat i v

-

-

J{umerotarea cadastrald q detaliilor liniare.

Detaliile liniare care reprezinta ape curgdtoare, canale,

drumuri clasate etc. se numeroteazd separat, ca parcele, in

considerat ca av6.nd numirul zero.

diguri, cdi ferate,

cadrul unui sector

SCHEMA GENERALA CU NTJMEROTAREA ELEMENTELOR LINIAREIntravi lanul local i tat i i MIRAJ

Scara l :5000

I=--i_l l4Ds

29DF

hN

A.lba

l f uo' i /rro,

It;---jF--/ itrr--l:- l ll,"^ll IlJr I rJs / -bro/i="='-|E,:,rl'"/,HUHHfti

71

=1 ==1 .q-L!-L- -ff'"fl"Il lt",olW' \ . 63os,t,)o"'/, i 62Ds l! /foF ll "H']tr$:j l

l f f i i -Fi{ / !--- lL// i i l l l l / { l

---.----_J-__J)s I

II--ri-*J]

63Ds / /

/ )UlJs

/ ,seDs

/6oDs i

tl"'"qllFr/ /,!,hhF1ffi,=66

\-L_ i /4,eDF. l ' :

/ 54Ds

,)k7ll<(v*l-=,'*#t:j\ I\Y\u,,'7' \\\++qs- --u I/[,,"xff*Kry.KJls'q I\\ );s-=4p{'vz'^\{o>z\, //' I\\ ';$J$('\12z\-1,," i\i#'//*"'\igSr"' /i,,F=1*lD*:v{' ... I

wffi+,R

#il-=!-/ \ . ,

Fig. Numerotarea cadastrald a detaliilor liniare.

hn

166

"]

:1-fi5xA {0

no

o

. ' l

. ' l

r )

l

, ' l

Fa

U. tl--)

F.t

r-l

Ef,:tY

, , :t i

i ,

c; ,6\

-f- /-

r { l lJ. t , , .- - +' - 'v

| ,J , r_O'5,)r , ', !r]. o. * ' - -'ad ' ;

"a(v pa J, '= , -L-- v gl '<

A\A

v .- v +5.ko x

r1l: <) (i

j - -" ! 1. t

\

t< oan n/.

F<Fon./ *1

AV. t \

<Fl, . i ; )

I=i \J

-

\<tq.<

FlCD;lXr--l

z

p

p

I

i

*z6

?,><

o

zF

3

Q

rl3VIv.o

o<)

lundsrn

srld rt ruulrrs

PCJ

. l rurPrrtiul

i $--- ,- cl rn'F3

gl- .,--"t! | rdlri DoJ

S f (d,",t*'I

nt0trlet rl.Jttdrs

I-rtD*-r"rtrrtI uor lll

l- !l ,".tu',t",

It El "'"*-" l- l..lE | .r.r.r..t I

i-f tl"t,.p1|

,t rpoLrrl

f tCt"trtttI tdrrl teJ

pudaN

Iq.qrqrr.q ll lr!1rfrt'rll

l.lpel ts4!.Do'$.rlFlrm{ r.,tY

rnrulo,l tdul tel

,nr!rdetar!Pglnllltlro0

Yl0lli ,.ttFriuraIprn rc)

I|ruaatarr!!t€oDrril

tF$rtrt Ittra aN I lIlD'rl(

A\.l EX,I. {?,

a(o\)q:lF.lil

oq

{\

r+l\ts

;Ft

'u2\a.lF

U-HFFre()lrlr(

i :' . ! r: - !: rL: : f i

-i.: ..ta:9i5r

l+rE/r- t3

'e2co

o

aoCe

ie;

a

N

F:=

o>a)PS

=x_=o

==F

!c:

6.-Y=!

. f i

z-

'5

5d' ,l

ub 6:F

- ' -ya;:

v:4N

a) -

o

o

fo

Fooxoo

(J O.

tr)

.90h5tr jEP)560(!1 :€

3*3

<t

qr ' -6

7:o

E;

IO

N

z6

c-L'

f*r-'l

. l

:-r

O' t

;)

F(n(J14

7

-tlAY

5"t ' / t

t .Q:, 4(Lt qa

i an

-ra.yE.',t a'Qo

3*g ?tnP C'

*xEr"'l.,(lp

.l

?zja

f ; lH

SF/ , f

PF{-QCN9-t 4>xr i irl trf

t<A>7 Y/

a&r \F(

r-'l<tvi-fv.

;I

I

:

oPI

!^:

'3t l

i {L,g)

aas,1 . - - .=h- i oqnn3pj

o