Adina Brădeanu

● Introducere: cinema – texte şi contexte

● relevanţa documentarului pentru educaţie

● metode sau ‘moduri’ documentare

● studiu de caz: ŞCOALA NOASTRĂ

● posibilităţi de extindere a dialogului în clasă

STRUCTURA PREZENTĂRII

● FILM – diversificarea metodelor didactice; învăţare informală prin integrarea unor filme în curiculă (obişnuinţe de interpretare, conştientizare a aşteptărilor noastre legate de diverse genuri cinematografice)

● FILM – instrument util pentru accesarea unor alte lumi/spaţii reale sau imaginare, dezvoltarea imaginaţiei, testarea disponibilităţii de empatie

● Relaţia elevilor cu filmul – dincolo de Hollywood (film european, film documentar, film de animatie)

CINEMA – TEXT SI CONTEXT

● CONTEXTE CINEMATOGRAFICE: text + context

● TEXT – INTERPRETARE - utilizarea filmului ca instrument didactic presupune tratarea acestuia ca text care conţine un corp de sensuri ce trebuie descifrate (semiotica) - interpretarea ca act individual (‘bagaj personal’)

● CONTEXT-ul creat in jurul filmelor: - productie (film independent, film tv) - finanţatori / distribuitori - circulaţie (fetivaluri, programe educative) - texte adiţionale (cronici de film, interviuri autori)

CINEMA – TEXT ŞI CONTEXT

● CADRU sau PLAN:

- unitatea cea mai mica a unui film

- ceea ce este filmat din momentul pornirii camerei pina la oprirea ei

- plan general, plan mediu, prim-plan

● SECVENTA – succesiune de cadre definite de unitate de locatie si de actiune (e.g. secventa se schimba atunci cind personajul trece dintr-o camera intr-alta sau actiunea se muta dintr-un oras intra-altul)

Nu exista sensuri 100% determinate in cinema

Sensurile se stabilesc in contcxt, prin MONTAJ

TERMINOLOGIE

● discurs factual: statistica, stire TV, documentar ● dimensiunea umană pierdută în statistică / stire tv / discurs didactic convenţional ● acces schematic vs . etnografie: thick decription – descriere densă, nuanţare, texturare ● general vs. particular : e.g. probleme generale particularizate

● lipsa accesului la un invăţământ de calitate ● lipsa stimei de sine

● saracie extremă ● acces limitat pe piaţa muncii, meserii tradiţionale (gunoieri; împletit coşuri) ● rasism instituţionalizat, prejudecăţi , segregare ca probleme sistemice

● documentarul transmite aspectele culturale (‘diferenţa’) mai bine decit textul scris

RELEVANTA DOCUMENTARULUI PENTRU EDUCATIE

ŞCOALA NOASTRĂ

● studiu de caz pe tema segregării şcolare

● calitate cinematografică + reprezentare nepărtinitoare ● informaţie corectă + impact emoţional

● valoare educativă recunoscută:

- cel mai bun documentar american, SilverDocs

- integrat în programul REEL EDUCATION

MOTIVAŢIA ALEGERII

●Alin, Beni şi Dana, trei copii romi din Târgu Lăpuş sunt implicaţi într-o iniţiativă de desegregare şcolară.

● Pentru a se conforma directivelor europene, autorităţile locale decid să îi integreze pe copii în şcoala din oraş.

● Pe durata a patru ani, Şcoala Noastră urmăreşte îndeaproape, cu empatie şi luciditate, un proces complex, care culminează într-un final neașteptat.

SINOPSIS (REZUMATUL FILMULUI)

● TAXONOMIE: ficţiune, documentar, animaţie ● DOCUMENTAR: termen folosit prima dată de John Grierson ● documentar = ‘tratamentul creativ al actualităţii’ (John Grierson) ● DOCUMENTAR vs. FICŢIUNE

- FICŢIUNE – act de creaţie 100% (scenariu etc) - DOCUMENTAR – act de reprezentare

ELEMENTE DE BAZĂ

● TRADIŢIE A CONTESTĂRII: „acesta nu e un film documentar” ● AŞTEPTĂRI LEGATE DE FILMUL DOCUMENTAR: prezentare sau traducere 100% a realităţii sociale ● DOCUMENTAR = REPREZENTARE ● ZONE DE MEDIERE ÎN RELAŢIA CU REALUL decizie asupra unghiurilor de filmare, selecţie a personajelor, decizii luate la montaj, elemente de dramatizare a realităţii (tratarea creativă a actualităţii) ● DOCUMENTAR = VERSIUNE DE REALITATE

DOCUMENTAR VS. REALITATE

● TERMINOLOGIE: personaj vs subiect ● FICŢIUNE: personaj – actor ● DOCUMENTAR: persoană care apare cu identitatea sa reală (considerente etice: responsabilitatea documentaristului faţă de subiecţii săi)

„Ce stabilim ca prioritate: dreptul cetăţenilor la informaţie sau dreptul individului la a nu fi supus la umilinţă publică?” (Calvin Pryluck, 1976)

PERSONAJE IN FILMUL DOCUMENTAR

● personaje copii: Alin, Beni, Dana ● vârste diferite: fiecare va trăi diferit experienţa desegregării

temporare (‘thick description’ – descriere densă, texturare) ● secvenţa de deschidere a filmului: intrarea in scena a comunitatii rome se face prin secvenţa copiilor care se joacă pe câmp (libertate şi lipsă de griji specifice vârstei) ●secvenţe în succesiune: Alin povesteşte – “ţigan, ţigan, ţigan” (de la copilul generic la copilul particular: context social descris de stereotipuri, prejudecăţi, tensiuni) ● secvenţe în succesiune: Alin povesteşte şi performează entuziasmul faţă de ideea şcolii desegregate: „cu pasi mari, uite-asa, cu pasi mari”.

PERSONAJE IN ‘SCOALA NOASTRĂ’

● Rememoraţi secvenţa respectivă şi verificaţi dacă ‚citiţi’ entuziasmul copilului la ideea de a merge la şcoală de la oraş, împreună cu copiii români

● Imaginaţi-vă acelaşi mesaj comunicat in formă statistică: n % dintre copiii romi se declară entuziasmaţi de ideea desegregarii şcolilor

● Imaginaţi-vă acelaşi mesaj comunicat de o stire TV : vedem copiii undeva în planul îndepărtat al imaginii, iar în prim-plan avem un reporter care spune: „copiii romi

sunt entuziasmaţi la ideea de a merge să studieze la şcoala de la oraş, alături de copiii români”.

Care dintre posibilităţi vi se pare mai convingătoare şi mai emoţionantă?

EXERCIŢIU

● METODĂ DOCUMENTARĂ – tipul de abordare pe care regizorul îl consideră optim pentru un acces mai sensibil la realitatea socială şi individuală documentată

● TIPURI / MODURI DOCUMENTARE: - expozitiv (educativ, informativ, didactic – comentariu autoritativ, e.g. documentare Discovery, istorie naturală etc) - de observaţie (fly on the wall - musca pe perete, durată a documentării, grad ridicat de naturaleţe, senzaţie de acces nemediat, camera se topeşte în peisaj) - interactiv-reflexiv (transparenţă cu privire la prezenţa regizorului pe teren şi în film, nu există pretenţia invizibilităţii camerei)

METODE DE DOCUMENTARE ‘MODURI’ DOCUMENTARE

● NB De obicei, un documentar combină mai multe metode de abordare a realităţii sociale

● Scoala noastră: modelul predomint este cel OBSERVAŢIONAL, tip cine verité

- camera filmează personajele în timp real, de la o apropiere mai mare sau mai mică, pe o durata cât mai lungă, astfel încât acestea să se obişnuiască cu prezenţa echipei de filmare şi să se comporte cât mai natural.

- e.g. secvenţele de joacă, de interacţiune în spaţiul exterior, în clasă sau în curtea şcolii, fac parte din această categorie.

ŞCOALA NOASTRĂ: BENEFICIILE OBSERVAŢIEI

●

- intenţie documentară vs. jurnalistică: nu se urmăreşte obţinerea de declaraţii scurte care să rezume o problemă într- un reportaj de 5-10 minute

- filmul documenteaza un proces în desfăşurare al cărui final nu este cunoscut la momentul începerii filmărilor

- regizoarele nu doresc să impună sensuri - vs. filmul convenţional militant-activist - decizie de structură: absenţa comentariului ca ‘ghid de interpretare‘; absenta imaginilor de arhiva - dreptul spectatorului la a-şi construi propria opinie

DE CE OBSERVAŢIE ?

● importanţa accesului la lumile sociale şi psihologice ale subiecţilor

● şanse mai mari de acces prin angajarea substantială, de durată

- imersie, experienţă

- textură socială şi a relaţiei

- relaţie emoţională, intimitate

- aspect practic: subiecţii se obişnuiesc cu prezenţa camerei

TIMP ÎN DOCUMENTAR

Mărci ale timpului:

● inserturi informative: la început se menţionează anul 2006, la final - 2010

● observaţie: - trecerea anotimpurilor:

- acţiune plasată într-o ordine umană şi cosmică a lucrurilor

- anotimpurile trec, copiii cresc, camera continuă să observe viaţa cotidiană a comunităţii

- detaliile acumulate in registru observaţional ne ajută să obţinem o înţelegere mai complexă a modului de viaţă, a contextului social etc

● naturaleţea comunicării subiecţilor copii cu camera

● varietatea contextelor umane observate

TIMP ÎN ‘ŞCOALA NOASTRĂ’

● METODĂ DOCUMENTARĂ

- thick description / descriere densă : acţiune (ce fac) + discurs

(ce spun)

- observaţie (acţiune, ce fac) + interviu (discurs, ce cred /spun)

- abordare directă, relaţionare cu subiecţii

(interviu, conversaţie, confesiune)

- flexibilitate, adecvare a relaţiei la poziţia personajului (e.g. interviu semi-oficial vs. conversaţie dezinhibată cu copiii)

LIMITELE OBSERVAŢIEI

● filmul nu este sanitizat la nivel lingvistic; se pastreaza vorbirea naturala a copiilor ● forma, estetica: importanta vocilor si cuvintelor personajelor:

- senzatia de ‘acces la realitate’ (vs. documentare ideologizate ale Romaniei comuniste: + comentariu off; - voci subiecti)

● conţinut: intelegem mai mult despre nivelul pina la care membrii comunitatii de romi au internalizat sterotipurile despre ‘tigani’: e.g. Dana: ‘Mie mi-a plăcut intre oameni, nu intre tigani”

sau “A meritat sa mergi la scoala? A meritata, dar daca n-a fost bun aista….”

NATURALETEA COMUNICARII – LIMBAJ VERBAL

● OBSERVAŢIE: secvente de joaca, interacţiune umana pe Dileu sau la scoala ● INTERVIU: modul de relaţionare predilect în relaţie cu personajele aflate în funcţii oficiale (director, profesori) ● CONVERSAŢIE LIBERĂ: relaţia cu copiii

Remarcaţi relaţia intre DISCURS si COMPORTAMENT: e.g. primarul – declara ca nu face diferente intre membrii romani si romi ai comunitatii, insa le vorbeste cu superioritate celor din urma in secventa cisternei cu apa e.g. directorul scolii: dupa ce se declara repetat in favoarea desgregarii, consimte la transferul elevilor : “selectie naturala”

TIPURI DE SECVENTE IN SCOALA NOASTRA

● discreţie a camerei: nu agreseaza personajele, nu se apropie nepermis

- secvenţa rugăciunii tatălui lui Alin

- secventa indragostirii Danei

● camera mai apropiata de copii decit de adulti: traduce ierarhia personajelor in poveste – copiii, nu adultii, sunt personajele centrale ale filmului

DISTANTA CAMEREI FATA DE PERSONAJE

● Aţi remarcat un personaj care menţionează sentimente sau emoţii?

Care este relevanţa prezentei sale?

● Aţi identificat in film secvenţe care v-au emoţionat? Exemple.

e.g. secvenţa in care Alin vorbeşte despre căpriorii lui Moş Crăciun

EMOŢIE

● coloana sonoră = sunet + muzică (+ / - comentariu)

● Şcoala noastră nu impune sensuri: - nu există comentariu care să ghideze interpretarea - intervenţiile muzicale la nivel de secvenţă nu oferă chei de lectură emoţională (e.g. accente melodramatice, victimizare) - genericul de final al filmului: caz unic de opţiune semnificativă pentru muzică vocală: Gogol Bordello, I’m gonna break the spell (Am să rup blestemul)

COLOANA SONORĂ

● comentariu explicit asupra prejudecăţilor cu care sunt confruntate comunităţile Romani, dar şi asupra unui alt aspect - nemenţionat în film, însa nu mai puţin relevant - ‚tiganul’ ca material metaforic, individul cu viaţă colorată şi talent muzical (care, însa, nu îl ajută să avanseze în ierarhiile comunităţii majoritare).

Just because I come from Roma camp on the hill They put me in a school for mentally ill

Doar pentru că vin din colonia de pe deal Mă văd pus în şcoala de bolnavi mintal

GOGOL BORDELLO

Just because I do refuse to take your pill

Any road I take leads to the Bastille

Doar pentru că refuz să iau pilula pe care mi-o dai

Singura opţiune care-mi rămâne e închisoarea

GOGOL BORDELLO

You love our music but you hate our guts And I know you still want me to ride the back of the bus

Vă place muzica noastră dar nu şi tupeul nostru Stiu ca v-aţi dori să fiu obligat să merg în partea din spate a autobuzului

GOGOL BORDELLO

Opportunities for me is a red carpet to hell But I'm a Roma wunderkind I'm gonna break the spell

Şansele (egale) pe care mi le oferiţi sunt un covor roşu spre iad Dar eu sunt un ţigan genial şi am să rup blestemul

GOGOL BORDELLO

Like a pro I pack your dance floor But you want me to come in and exit through back door

Sunt profesionist şi-i fac pe toţi să danseze Însă voi tot aţi vrea să ies din scenă pe uşa din spate

GOGOL BORDELLO

REPREZENTAREA ROMILOR IN CINEMA: FICTIUNE vs DOCUMENTAR

● ‘ţiganul’ metaforic al filmului de ficţiune (tradiţia romantică- libertate, culoare)

● ‘ţiganul’ etnografic al filmului documentar (traditia realistă– săracie, victimizare)

● absenţa / invizibilitatea romilor în filmul românesc ante-90

( asimilare forţată = invizibilizare socială = invizibilizare la nivelul reprezentării)

● titluri de considerat post-89:

- Hârtia va fi albastră, Radu Munteanu, 2006 (personaj rom – versiune realistă) - A fost sau n-a fost?, Corneliu Porumboiu (secv. promo – muzică latino) - Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii, Catalin Mitulescu, 2006 (Jean Constantin - versiune romantizată de convivialitate etnică la margine de Bucureşti)

OPTIUNI DE EXTINDERE A DIALOGULUI IN CLASA

● rasism institutionalizat; segregarea ca problema sistemica

● context social-istoric: România nu este singura ţară în această situaţie

● fenomen generalizat în fostul bloc comunist

● “iluzia incidentului izolat” (‘isolated incident illusion’)

● context: e.g. lingvistic : revizuirea DEX –ului pt a clarifica distinctia între sensurile denotative / conotative ale cuvintului ‘tigan’

● 3 editii anterioare: ţigan = ‘epitet dat unei persoane cu apucaturi rele’ vs. ● ● 2012: ‘ţigan’ identificat ca denumire peiorativă (+ puradel, baragladina etc)

● DEX 2012: elimină sau clarifică sensurile discriminatorii sau tendentionase

TEXT / CONTEXT

VĂ MULŢUMESC