Domeniul si cursul prescriptiei extinctive

Sectiunea I.Domeniul prescriptiei extinctive1.Notiune si criterii de determinarePrin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor subiective care cad sub incidenta prescriptiei extinctive.In concret, a determina domeniul prescriptiei extinctive inseamna a stabili, prin raportarea tuturor drepturilor subiective la institutia prescriptiei extinctive, care sunt drepturile subiective supuse prescriptiei extinctive si, deci, a le deosebi de drepturile subiective imprescriptibile extinctiv.Sfera drepturilor subiective supuse prescriptiei extinctive se determina prin utilizarea combinata a urmatoarelor criterii: natura drepturilor subiective civile, in functie de care distingem, pe de o parte, domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale (deosebindu-se apoi domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor de creanta, domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale accesorii, precum si domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale), iar, pe de alta parte, domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale; actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva, in raport cu care deosebim domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul nr.167/1958, domeniul prescriptiei extinctive carmuit de Codul Civil si domeniul prescriptiei extinctive guvernat de alte acte normative.

2.Domeniul prescriptiei extinctive cadrul drepturilor patrimoniale2.1 Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta

In principiu, drepturile de creanta, indiferent de izvorul lor (acte juridice, fapte juridice ilicite, fapte juridice licite), sunt supuse prescriptiei extinctive.Aceasta regula rezulta atat din art.1 alin.(1) din Decretul nr.167/1958, combinat cu art.21 din acelasi act normativ, precum si din alte dispozitii inscrise fie in Decretul nr.167/1958 (de exemplu, art.7, art.8, art.11 etc), fie in alte acte normative (spre exemplu, art.1903-1904 C.civ.,art.12 din Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, etc.).De la principiul potrivit caruia actiunile personale (actiunile in justitie prin care se solicita protectia judiciara a drepturilor de creanta) sunt supuse prescriptiei extinctive, exista urmatoarele exceptii: actiunea la restituirea drepturilor la Casa de Economii si Consemnatiuni [art.4 alin (1) din Legea nr.66/1996, modificat prin Legea nr.589/2002 neafectat de abrogarea produsa legii prin noua reglementare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.42/2005 privind reorganizarea Casei de Economii si Consmenatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, potrivit caruia, ,,sumele depuse de persoanele fizice la Casa de Economii si Consemnatiuni CEC SA, cu orice titlu, precum si dobanzile si castigurile cuvenite pentru acestea sunt guvernate de stat.Acestea se restituie la cererea titularilor sau a reprezentantilor legali ai acestora.Drepturile de creanta asupra sumelor depuse, dobanzilor si castigurilor sunt imprescriptibile]; actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane, deci drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se constituie la asigurarile de presoane pentru obligatii de plata pentru viitor, adica dreptul la suma de rascumparare, la suma asigurata redusa ori alte sume prevazute a se plati ca urmare a expirarii sau la implinirea unui anumit termen (art.40 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, modofocat prin Legea nr.172/2004).

2.2 Prescriptia extinctiva si drepturile reale accesoriiDin interpretarea per a contrario a art.21 din Decretul nr.167/1958, care prevede ca dispozitiile acestui act normativ ,, nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie, rezulta ca drepturile reale accesorii sunt supuse prescriptiei extinctive potrivit dispozitiilor Decretului nr.167/1958.De altfel, avand in vedere ca drepturile reale accesorii exista, intotdeauna, pe langa un drept de creanta ca drept principal, aceasta solutie se desprinde si din prevederile art.1 alin.(2) din Decretul nr167, care dispune ca odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii.

2.3 Prescriptia extinctiva si drepturile reale principaleAsa cum am aratat deja, art.21 din Decretul nr.167/1958 stabileste ca dispozitiile acestui act normativ nu se aplica dreptului de proprietate, dreptului de uzufruct, dreptului de uz, dreptului de abitatie, dreptului de servitute si dreptului de superficie, deci, in privinta prescriptiei extinctive, drepturile reale principale nu sunt guvernate de Dectretul nr.167/1958, ci de prevederile inscrile in Codul civil sau in alte acte normative.Se apreciaza ca, in domeniul drepturilor reale principale, regula o reprezinta imprescriptibilitatea, iar prescriptibilitatea constituie exceptia.De asemenea mai mentionam ca, in lipsa unor texte de lege exprese, in doctrina si in jurisprudenta nu exista un punct de vedere unanim in privinta incidentei extinctive asupra anumitor actiuni reale.In ce ne priveste consideram, ca sunt imprescriptibile extinctiv urmatoarele actiuni reale: actiunea in revendicare imobiliara sau mobiliara pe dreptul de proprietate publica este statul sau o unitate administrativ-teritoriala [art.135 alin.(2) din Constitutie, art.11 alin (1) din Legea nr.213/1998 si art.1844 C.civ.]; actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata (aceasta actiune poate fi insa paralizata prin invocarea uzucapiunii); actiunea in revendicare a unui bun mobil proprietate privata de la posesorul de rea credinta sau de la detentor; actiunea de partaj, adica actiunea prin care se cere impartirea bunurilor aflate la proprietate comuna (art.728 C.civ.); actiunea negatorie (adica actiunea in justitie prin care proprietarul unui bun sau o alta persoana ce ar justifica un interes propriu cheama in judecata pe cel ce pretinde ca este titularul unui drept real principal asupra bunului respectiv, contestand existenta acestuia, deci actiunea prin care reclamantul solicita incetarea exercitarii de catre parat a unui dezmembramant al dreptului de proprietate privata); actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie; actiunea in granituire, adica actiunea in justitie prin care prprietarul unui teren, in contradictoriu cu proprietarul terenului vecin, solicita instantei sa determine, prin semne exterioare, intinderea celor doua terenuri invecinate.Apreciem ca sunt prescriptibile extinctiv urmatoarele actiuni reale: actiunea in revendicarea unui bun mobil proprietate privata pierdut sau furat exercitata impotriva posesorului de buna-credinta [art.1909 alin.(2) si art.1910 C.civ.]; actiunea in revendicare imobiliara in cazurile prevazute de art.520 C.proc.civ.(revendicarea imobilului adjudecat in cadrul procedurii de urmarire silita imobiliara), in ambele situatii cu exceptia cazului cand imobilul revendicat este proprietate publica; actiunea confesorie prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct (art.557 C.civ.) a dreptului de uz sau de abitatie (art.565 C.civ.) si a dreptului de servitute (art.639 C.civ.).

3.Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale

3.1 Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimonialePrin acest principiu se desemneaza acea regula de drept potrivit careia protectia drepturilor nepatrimoniale, pe cale actiunii in justitie, nu este limitata in timp, putandu-se obtine oricand.Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale nu este consacrat in terminis in legislatia noastra, dar existenta sa este unanim admisa, fiind dedusa din interpretarea per a contrario a art.1 alin. (1) din Decretul nr.167/1958, precum si din faptul ca legea stabileste in mod expres exceptiile de la acest principiu.Principiul in discutie se intemeiaza pe caracterul perpetuu al drepturilor nepatrimoniale si pe imprejurarea ca astfel de drepturi sunt inseparabile de persoana fizica sau juridica.Cu titlu exemplificativ, mentionam ca sunt imprescriptibile extinctiv, deoarece au caracter nepatrimonial: actiunea in contestarea existentei imprejurarilor care sa faca aplicabila prezumtia de paternitate, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de maternitate sau de paternitate, actiunea in contestarea filiatiei fata de mama atunci cand filiatia rezulta din certificatul de nastere fara insa a exista o folosinta a starii civile conforma cu acest certificat, actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, actiunea prin care se solicita inregistrarea tardiva a nasterii, actiunea prin care se solicita completarea unui act de stare civila sau unei mantiuni de pe acesta etc.

3.2 Exceptii de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimonialeUrmatoarele actiuni desi au ca obiect nepatrimonial, sunt totusi iprescriptibile extinctiv: actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil nepatrimonial (art.9 din Decretul nr.167/1958); actiunea in nulitatea relativa a casatoriei (art.21 C.fam.); actiunea in tagaduirea paternitatii [art.55 alin.(1)C.fam.]; actiunea in stabilirea paternitatii [art.60 alin(1) C.fam.].

4.Probleme speciale referitoare la domeniul prescriptiei extinctive4.1 Valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale exceptiei (a apararii de fond)Din definitia dreptului subiectiv civil rezulta ca de esenta acestuia este posibilitatea recunoscuta titularului de a recurge, in caz de nevoie (adica atunci cand dreptul subiectiv este nesocotit sau incalcat), la forta coercitiva a statului.Valorificarea (rezilierea sau recunoasterea) dreptului subiectiv civil poate fi obtinuta nu numai pe calea ofensiva a actiunii, ci si pe calea defensiva a exceptiei.Asa cum am mentionat anterior, nu trebuie sa avem in vedere exceptia procesula, ci vom folosi notiunea de exceptie pentru a desemna apararea de fond.Spre exemplu, atunci cand reclamantul formuleaza o pretentie impotriva paratului, iar acesta din urma, pentru a obtine respingerea pretententiei formulate impotriva sa, se apara invocand un drept subiectiv civil, se spune ca dreptul subiectiv respectiv este valorificat (aparat, ocrotit) pe cale de exceptie (de drept material, substantial).Asadar, valorificarea unui drept subiectiv civil pe cale de exceptie presupune ca titularul dreptului, fiind chemat in judecata, se preleveaza pe acel drept de a obtine respingerea pretentiei foprmulate impotriva sa, fara insa a supune judecatii o pretentie a dreptului anume fata de adversar.Se impune insa prezicerea ca este vorba de o valorificare a dreptului subiectiv civil pe cale de actiune (iar nu pe cale de exceptiune), nu numai atunci cand dreptul respectiv este supus judecatii (nu cu scopul de a respinge doar obtinerea pretentiei formulate de adversar, ci cu scopul de a obtine realizarea acestui drept fata de partea adversara sau fata de o alta persoana care nu este inca parte in proces), printr-un act de procedura formulat in cursul unui proces deja declansat, dar care act, ca natura juridica, reprezinta o veritabila chemare in judecata (cum este cazul, spre exemplu, al cererii reconventionale); in alte cuvinte, sub aspect procesual, valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale de actiune implica fie introducerea unei cereri de chemare in judecata, fie formularea unei cereri incidentale prin care se invoca o pretentie proprie, in schimb, valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie presupune doar formularea unei intampinari.In doctrina nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce priveste problema prescriptibilitatii sau imprescribilitatii exceptiei (de drept material).Intr-o opinie, cu care nu suntem de acord, se considera ca apararea dreptului subiectiv pe cale de exceptie este imprescriptibila que temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum.In sprijinul acestei solutii, sunt aduse, in principal, doua argumente: legea nu se refera decat la prescriptia actiunii, nu si a exceptiei [art.1 alin.(1) din Decretul nr.167/1958 interpretat per a contrario]; necesitatea de a formula aparari pe cale de exceptie nu depinde de pozitia paratului, ci de atacul reclamantului.Intr-o a doua opinie, se distinge intre, pe de o parte, exceptiile prin care se valorifica un simplu mijloc de aparare, care nu ar putea fi invocat decat pe aceasta cale, exceptii care sunt imprescriptibile (cum este cazul, spre exemplu, al exceptiei de neexecutare a contractului sinalagmatic), iar, pe de alta parte, exceptiile prin care se valorifica un drept ce putea fi ocrotit si pe cale de actiune, exceptii care sunt prescriptibile.Intr-o a treia opinie (care, in realitate, nu difera in esenta de cea mentionata anterior) se face urmatoarea distinctie: daca dreptul subiectiv putea fi valorificat pe calea actiunii, iar aceasta actiune este prescriptibila, atunci si exceptia este prescriptibila, in aceleasi conditii ca si actiunea (de exemplu, nulitatea relativa este supusa prescriptiei extinctive indiferent ca este invocata pe cale de actiune sau pe cale de exceptie).Solutia se intemeiaza atat pe necesitatea de a nu permite eludarea normelor de ordine publica privind caracterul prescriptibil al actiunii, cat si pe un argument de analogie ubi eadem este ratio, ibi eadem solutio este debet; daca actiunea este imprescriptibila, atunci si ocrotirea dreptului subiectiv pe calea exceptiei este imprescriptibila (art.2 din Decretul nr.160/1958 face o aplicatie a acestei reguli in privinta invocarii absolute a unui act juridic).Admitand ca valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie este supusa prescriptiei extinctive in aceleasi conditii ca si valorificarea dreptului respectiv pe cale de actiune, totusi, nu trebuie exclusa posibilitatea de a se considera, in functie de imprejurarile concrete ale spetei, ca prescriptia extinctiva nu a inceput sa curga, ori, dupa caz, a fost intrerupta prin recunoastere tacita sau expresa.

4.2 Actiunea in constatareActiunea in constatare, reglementata de art.111 C.proc.civ., este acea actiune in justitie prin care reclamantul solicita instantei doar sa constate existenta unui drept subiectiv al sau fata de parat ori, dupa caz, inexistenta unui drept subiectiv al paratului impotriva sa.Atat jurisprudenta, cat si doctrina au adoptat solutia imprescriptibilitatii actiunii in constatare, aratandu-se ca aceasta solutie decurge din imprescriptibilitatea asa numitului ,,drept la actiune in sens procesual.Imprescriptibilitatea actiunii in constatare (actiune care este inadmisibila daca partea poate solicita realizarea dreptului subiectiv), rezulta si din aceea ca, asa cum se subliniaza constant in jurisprudenta, reclamantul nu urmareste obligatia paratului la executarea vreunei prestatii, ci numai ca instanta sa constate existenta sau, dupa caz, inexistenta unui drept subiectiv.In alte cuvinte, imprescriptibilitatea actiunii in constatarea se intemeiaza nu neaparat pe imprejurarea ca dreptul de a sesiza instanta este imprescriptibil extinctiv, ci pe imprejurarea ca dreptul subiectiv exista ca atare, iar, intrucat partea nu are la indemana calea unei actiuni in realizare, trebuie sa i se recunoasca posibilitatea de a obtine constatarea existentei sau inexistentei dreptului subiectiv civil oricand are interes.

4.3 Actiunile mixteUnii autori desemneaza prin actiuni mixte acele actiuni care au caracteristici de actiuni reale, personale sau in constatare, aratand ca prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea lor se determina de la caz la caz, in functie de calificarea data in concret actiunii, dupa scopul urmarit la declansarea ei (de exemplu, predarea unui imobil, plata unei creante etc.).Alti autori definesc actiunile mixte ca fiind acelea prin care reclamantul urmareste ocrotirea, in acelasi timp, a unui drept real si a unui drept de creanta ce sunt efectul aceleiasi cauze (de exemplu, izvorasc din acelasi contract) sau intre care exista o stransa legatura.In cadrul acestei exceptii, se deosebesc doua categorii de actiuni mixte si anume, pe de o parte, actiunile prin care se solicita anularea, rezolutiunea, rezilierea sau, dupa caz, revocarea unui act juridic prin care s-a constituit ori s-a transmis un drept real (insa actiunea in rezolutionarea vanzarii este ca;lificata de art.1368 C.civ. ca fiind o actiune reala, deci, prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea acestei actiuni se raporteaza la dispozitiile inscrise in Codul civil), iar, pe de alta parte, actiunile prin care se solicita executarea unui act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale (mai exact, predarea bunului ce a format obiectul acestuia).Este de retinut ca si in cadrul acestei conceptii, prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea actiunii urmeaza a se determina in functie de situatia concreta (spre exemplu, actiunea in nulitate este prescriptibila sau nu, dupa cum nulitatea este relativa sau absoluta; actiunea in predarea bunului vandut este prescriptibila potrivit Codului civil sau imprescriptibila, dupa cum este vorba de un bun mobil sau imobil etc.).Asadar, prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea nu depinde de calificarea data acestor actiuni ca fiind mixte.

4.4 Dualitatea de actiuniPrin dualitatea de actiuni unii autori desemneaza situatia in care titularul dreptului subiectiv civil are la dispozitie doua actiuni pentru protectia dreptului sau si anume, pe de o parte, o actiune bazata pe un contract, deci o actiune personala, supusa prescriptiei extinctive potrivit Decretului nr.167/1958, iar, pe de alta parte, o actiune reala, in revendicarea bunului, prescriptibila sau imprescriptibila potrivit Codului civil. Ca exemple, se citeaza cazul deponentului, al comodantului, al proprietarului bunului dat in gaj etc.Se observa insa ca, in realitate, nu este vorba de acelasi drept subiectiv ocrotit prin doua actiuni distincte, ci de un drept de creanta izorat din contractul de depozit, de comodat, de locatiune etc. (dreptul la restituirea bunului) si care este aparat printr-o actiune reala (prescriptibila sau, dupa caz, imprescriptibila). Sub aspectul prescriptiei extinctive, actiunea reala este mai avantajoasa decat actiunea personala in restituire; de asemenea, spre deosebire de actiunea personala in restituire, actiunea reala poate fi exercitata si impotriva tertilor care ar detine lucrul ce a format obiectul actului juridic netranslativ. In schimb, actiunea personala in restituire nu implica dovada dreptului de proprietate, fiind suficienta simpla dovada a actului juridic din care s-a nascut dreptul la restituirea lucrului.Deosebirea dintre aceasta ipoteza (dualitatea de actiuni) si actiunile mixte prin care se solicita predarea bunului ce a format obiectul derivat al unui act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale consta in aceea ca, prin definitie, in cazul dualitatii de actiuni nu este vorba de un act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale, deci dreptul real si dreptul de creanta nu au aceeasi cauza generatoare, ci izvorul dreptului real preexista izvorului dreptului de creanta. O alta deosebire importanta se situeaza pe taramul probatoriu, in sensul ca in cazul actiunii mixte este suficienta dovedirea actului juridic respectiv, in vreme ce, in cazul dualitatii de actiuni, daca a intervenit prescriptia extinctiva a actiunii personale, admiterea actiunii reala este conditionata de dovedirea dreptului de proprietate. Deosebirea dintre cele doua ipoteze se manifesta si pe planul prescriptiei extinctive.Astfel, in cazul actiunii mixte, fiind vorba nu de doua actiuni cumulative, ci de o singura actiune, pretentia constand in predarea lucrului se fundamenteaza pe insusi actul juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale, iar prescriptia extinctiva se va raporta numai la dreptul real, fara a intra in amanunte, precizam ca in cerea de chemare in judecata trebuie sa se mentioneze, printre altele, nu numai pretentia supusa judecatii, ci si fundamentul supus acestei pretentii, iar instanta, in solutionarea cererii, este obligata sa tina cont de fundamentul pretentiei indicat de parte, neputandu-l schimba); dimpotriva, in cazul dualitatii de actiuni, daca pretentia in restituire este fundamentata pe contractul de depozit, comodat, locatiune, etc., cererea va fi respinsa ca prescrisa daca, prin raportare la dreptul de creanta, ar fi implinit termenul de prescriptie extinctiva de la data exercitarii ctiunii personale, urmand ca deponentul, comodatul, locatorul etc. sa introduca o noua actiune in justitie, pe un alt fundament, adica o actiune reala.

4.5 Drepturile secundare (potestative)In literatura de specialitate, prin drepturi secundare (numite si drepturi potestative) sunt desemnate acele drepturi subiective care nu dau nastere direct unui drept la actiune, adica acele prerogative constand in puterea de a da nastere prin manifestare unilaterala de vointa unui efect juridic ce afecteaza si interesele altei persoane, precum: dreptul de alegere in cazul unei obligatii alternative; dreptul de denuntare unuilaterala a unui contract, in cazurile admise de lege; dreptul tertilor, in cazul simulatiei, de a opta intre actul aparent si actul real; dreptul de a ratifica o gestiune a intereselor altuia; dreptul de optiune al utilizatorului, in contractul de leasing, ce consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului, restituirea cestuia sau prelungirea contractului de leasing; dreptul de a revoca o oferta etc.Se observa ca, in realitate, asa-numitele drepturi secundare nu sunt veritabile drepturi subiective, ci doar simple facultati ori beneficii legale sau conventionale.Intrucat nu dau nastere direct si imediat unui drept la actiune, drepturile secundare sunt apreciate ca fiind imprescriptibile extinctiv.Totusi, efectele prescriptiei extinctive se vor produce indirect, anume in cea ce priveste dreptul la actiune care se naste din raportul juridic referitor la care s-a exercitat dreptul secundar.Spre exemplu, in cazul unei obligatii alternative, nu se prescrie dreptul (de regula, al debitorului) de a efectua alegerea intre cele doua prestatii ce formeaza obiectul obligatiei, insa prescriptia extinctiva poate interveni in privinta dreptului creditorului de a pretinde de la debitor prestatia aleasa.Subliniem ca in categoria drepturilor secundare poate fin inclus si dreptul de optiune succesorala (dreptul persoanei care indeplineste conditiile pentru a putea mosteni de a alege intre copnsolidarea titlului de mostenitor prin acceptarea mostenirii si desfiintarea acelui titlu prin renuntarea la mostenire), insa, asa cum vom vedea, acesta este supus prescriptiei extinctive.

4.6 Actiunea in repararea (compensarea) prejudiciului moralDesi prejudiciul este moral (adica nepatrimonial in sine), repararea acestuia poate fi atat patrimoniala, cat si patrimoniala (in aceasta ipoteza este vorba, in fapt, despre o compensare).Actiunea in repararea nepatrimoniala a unui prejudiciu moral (art.54-56 din Decretul nr.31/1954) este imprescriptibil extinctiv.In schimb, actiunea in compensare patrimoniala a unui prejudiciu moral, fiind o actiune in justitie prin care se valorifica un drept de creanta, deci o actiune patrimoniala si personala, atrage incidenta dispozitiilor legale care guverneaza prescriptia extinctiva in categoria drepturilor de creanta si, in consecint, este prescriptibila extinctiv.O confirmare legislativa a prescriptibilitatii actiunii in repararea patrimoniala (compensare) a unui prejudiciu moral o gasim in Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale [art.9 alin.(1) si art.12].

4.7 Actiunea in restituirea restatiilor executate in baza unui act juridic civil desfiintatIn cazul desfiintarii unui act juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra unor bunuri individual determinate, actiunea prin care cel care a instrainat sau constituit dreptul real solicita restituirea prestatiei sale are caracterul unei actiuni reale, devenind deci aplicabile regulile care guverneaza domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale.Spre exemplu, actiunea prin care fostul vanzator solicita obligarea fostului cumparator sa ii predea lucrul ce a format obiectul contractului de vanzare cumparare care ulterior a fost desfiintat are natura juridica a unei actiuni in revendicare.In toate celelalte cazuri, actiunea in restituire are caracterul unei actiuni patrimoniale si personale, fiind o actiune prescriptibila extinctiv, care se incadreaza lato sensu in actiunile bazate pe imbogatirea fara justa cauza sau, uneori (declararea nulitatii contractului sinalagmatic dupa ce ambele parti si-au executat obligatiile asumate prin acel contract), in actiunile intemeiate pe plata nedatorata.

4.8 Actiunile in materie de carte funciaraArt.35 alin.(1) din Legea nr.7/1996 republicata dispune ca ,,actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea de fond, va fi imprescriptibila.Asadar, aceasta dispozitie trebuie corelata cu prevederile art.1890 C.civ., urmand a se aplica principiul accesorium sequitur principale.Alineatul urmator al aceluiasi articol prevede ca ,,fata de tertele persoane care au dobandit cu buna credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotit din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea de fond nu s-a prescris mai inainte.Prin urmare, actiunea in rectificare exercitata impotriva tertilor dobanditori de buna-credinta si cu titlu gratuit este prescriptibila, termenul de prescriptie extinctiva fiind, in principiu, de 10 ani de la data inregistrarii cererii tertului prin care acesta solicita inscrierea dreptului sau in cartea funciara (si in aceasta ipoteza isi gaseste aplicare principiul accesorium sequitur principale, insa numai daca termenul de prescriptie extinctiva ar fi mai scurt decat cel instituit prin aceasta dispozitie legala).In ce ne priveste, apreciem ca solutia trebuie data pornindu-se nu de la caracterul nepatrimonial sau patrimonial al acestei actiuni, ci de la premisa ca dreptul de a face opozabil fata de terti dreptul real imobiliar care s-a transmis ori constituit are caracter accesoriu in raport cu insusi dreptul real imobiliar respectiv.Prin urmare, in principiu, aceasta actiune este supusa sau nu prescriptiei extinctive, dupa cum dreptul real imobiliar la care se refera este sau nu prescriptibil extinctiv (accesorium sequitur principale).Actiunea in prestatie tabulara (intemeiata pe art.27 din Legea nr.7/1996 republicata) este imprescriptibila extinctiv indiferent de dreptul real care face obiectul ei, intrucat articolul in cauza nu distinge, daca se fundamenteaza pe dreptul de uzufruct, de uz, de abitatie sau de servitute.

4.9 Prescriptia extinctiva in materie succesoralaDreptul de optiune succesorala este supus prescriptiei extinctive [art.700 alin.(1) C.civ., care dispune ca ,,dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii].Actiunea prin care se solicita iesirea din indiviziunea succesorala (partajul succesoral) este imprescriptibil extinctiv [art.728 alin.(1) C.civ., potrivit caruia, ,,(...) un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii, chiar daca ar exista conventii sau prohibitii contrarii].De retinut ca actiunea de partaj este imprescriptibila extinctiv nu numai in ceea ce priveste imparteala bunurilor mobi;le si imobile care alcatuiesc masa succesorala, ci si a fructelor produse de bunurile indivize, in masura in care aceste fructe mai exista in materialitatea lor, daca insa fructele nu mai exista in materialitatea lor, cerea de aducere la masa de impartit a echivalentului valoric al acestora are caracter patrimonial si personal, fiind prescriptibila in termen de trei ani de la data culegerii respective.

Sectiunea II.Cursul prescriptiei extinctive1.Inceputul prescriptiei extinctive1.1 Regula generala referitoare la inceputul prescriptiei extinctiveRegula general privind nceputul prescripiei dreptului la aciune are o dubl consacrare legislativ: n art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 i n art. 1886 C. civ.Potrivit art. 7 alin. (1) : Prescripia ncepe s curg de a data cnd se nate dreptul la aciune.., iar potrivit art. 1886 C. civ. : Nici o prescripie nu poate ncepe a curge mai nainte de a se nate aciunea supus acestui mod de stingere.ntre cele dou texte nu exist, dup cte se poate observa, dect o deosebire de redactare, de formulare, iar nu de fond, de coninut.Regula aceasta privind nceputul prescripiei extinctive era cunoscut nc din dreptul roman, fiind exprimat n adagiul: actione non natae, non praescribitur.n concluzie regula general privind nceputul prescripiei extinctive, avnd ca obiect dreptul la aciune, este aceasta: prescripia ncepe s curg la data naterii dreptului la aciune.

1.2 Reguli generale referitoare la inceputul prescriptiei extinctive1.2.1 Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simpluPentru dreptul subiectiv pur i simplu, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data naterii raportului juridic.Aceast regul special este stabilit de art. 7 alin. (2), astfel: n obligaiile care urmeaz s se execute la cererea creditorului, precum i n acelea al cror termen de executare nu este stabilit, prescripia ncepe s curg de la data naterii raportului de drept.n practic cazurile ce cad sub incidena art. 7 alin. (2) au ca izvor actul juridic civil; aceasta nseamn c, n principiu, data naterii raportului de drept este chiar data ncheierii actului juridic.Pentru corecta nelegere a domeniului de aplicare a acestei reguli speciale trebuie s se aib n vedere: 1) prin expresia n obligaiile ce urmeaz s se execute la cererea creditorului, trebuie s se neleag att situaia regul, n care nu exist un termen sau condiie, suspensive, care s afecteze dreptul subiectiv civil i obligaia corelativ, ct i situaiile n care exist un termen suspensiv, dar este n favoarea creditorului; 2) prin expresia n obligaiile al cror termen de executare nu este stabilit se nelege situaia obligaiilor n care termenul lipsete cu desvrire.

1.2.2 Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de o conditie suspensiva sau de un termen suspensivPentru dreptul subiectiv civil afectat de un termen suspensiv sau de o condiie suspensiv, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data mplinirii termenului sau realizrii condiiei.Aceast regul special vizeaz ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de modaliti, n care modalitatea este termenul suspensiv ori condiia suspensiv (iar nu i rezolutorie). Instituind aceast regul special, art. 7 alin. (3) din decretul 167/1958 dispune: Dac dreptul este sub condiie suspensiv sau cu termen suspensiv, prescripia ncepe s curg de la data cnd s-a mplinit condiia sau a expirat termenul.Dup cum se poate observa, textul consacr un aspect concret al efectelor condiiei suspensive si termenului suspensiv, efecte ce se produc eveniente conditione, respectiv eveniente termine.1.2.3 Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilaten cazul aciunii n rspundere pentru paguba cauzat prin fapta ilicit i n cazurile asimilate, prescripia ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut sau trebuia ori putea s cunoasc paguba i pe cel care rspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevzut de lege.Potrivit art. 8 din Decretul 167/1958: Prescripia dreptului la aciune n repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicit ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc, att paguba ct i pe cel care rspunde de ea.Dispoziiile alineatului precedent se aplic prin asemnare i n cazul mbogirii fr just temei.Este posibil ca pgubitul, titularul dreptului la reparaie, s nu cunoasc paguba ori pe cel care rspunde de ea, imediat ce fapta ilicit a fost svrit. Pe de alt parte legea nu poate atepta sine die ca titularul dreptului la reparaie s cunoasc aceste elemente i s acioneze pentru protecia dreptului su. Pentru nceperea prescripiei extinctive n aceast ipotez legiuitorul a gsit o soluie de mijloc.Astfel, n cazul aciunii n rspundere pentru paguba cauzat prin fapta ilicit i n cazurile asimilate, prescripia ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut, trebuia ori putea s cunoasc paguba i pe cel care rspunde de ea.Caracteristica acestei reguli speciale const n stabilirea unor momente alternative de la care poate ncepe prescripia s curg:1. momentul subiectiv al cunoaterii pagubei i pe cel care rspunde de ea;2. momentul obiectiv al datei de la acre pgubitul trebuia (ori putea) s cunoasc aceste elemente.Mai mult, n anumite situaii legea prevede i un al treilea moment (posibil) prin impunerea unui termen legal nuntrul cruia titularul dreptul trebuie s acioneze ori de la mplinirea cruia prescripia ncepe s curg (cel mai trziu).Domeniul de aplicare a acestei reguli este practic foarte ntins, n doctrin observndu-se, pe bun dreptate, c el acoper: nu doar ipoteza rspunderii civile delictuale, dar i pe cea a rspunderii civile contractuale; nu doar aciunile izvorte din mbogirea fr just cauz, dar i pe cele privind plata lucrului nedatorat ori gestiunea de afaceri; aciunea revocatorie (paulian); aciunea n restituire ca urmare a anulrii unui act juridic civil executat, total sau parial.

1.2.4 Ipoteza actiunii in declararea nulitatii relativePrescripia aciunii n anulabilitate ncepe s curg din momente diferite, n funcie de cauza de nulitate relativ.Potrivit art. 9 din decretul 167/1958: Prescripia dreptului la aciune n anularea unui act juridic pentru violen ncepe s curg de la data cnd aceasta a ncetat. n caz de viclenie ori eroare sau n celelalte cazuri de anulare prescripia ncepe s curg de la data cnd cel ndreptit, reprezentantul su legal sau persoana chemat de lege s-i ncuviineze actele a cunoscut cauza anulrii, ns cel mai trziu la mplinirea a 18 luni de la data ncheierii actului.Prin urmare, cnd cauza de anulare este violena, prescripia are un singur moment de la care ncepe s curg: data ncetrii violenei (deoarece dup aceast dat, victima violenei poate aciona prin ipotez).Cnd anulabilitatea se datoreaz altei cauze, regula special privind nceputul prescripiei cuprinde dou momente alternative i de la data aceasta i anume:1. momentul subiectiv al cunoaterii cauzei de anulare2. momentul obiectiv al expirrii celor 18 luni, de la ncheierea actului.De reinut c termenul de 18 luni nu este un termen de prescripie, ci are funcia de a marca momentul obiectiv- de la care ncepe s curg prescripia.

1.2.5 Ipoteza raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, lucrarii sau constructieiPrescripia dreptului la aciune privind viciile ascunse ale unui lucru, ale unei lucrri ori ale unei construcii ncepe s curg de la data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu de la mplinirea termenului de garanie pentru aceste vicii.Potrivit art. 11 din Decretul 167/1958 : Prescripia dreptului la aciunea privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrri executate ncepe s curg de la data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu de la mplinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrrii.Prescripia aciunii privind viciilor unei construcii ncepe s curg de la data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu de la mplinirea a trei ani de la predare.Prin dispoziiile prezentului articol nu se aduce atingere termenelor de garanie legale sau convenionale.Mai nti trebuie observat c regulile din art. 11 privesc viciile lucrului, lucrrii i construciei. Deci ele nu privesc viciile de consimmnt.Apoi, este de reinut c art. 11 distinge ntre: prescripie pentru viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrri executate i prescripia pentru viciile construciei.n al treilea rnd, este de menionat c viciile lucrului, lucrrii i construciei sunt de dou feluri: a) aparente cele care pot fi observate la predare, cu obinuita atenie a omului; b) cele care nu pot fi descoperite la predare, cu mijloacele obinuite, dar a cror cauz este prezent n momentul predrii bunului.Regulile privind nceputul prescripiei pentru viciile lucrului, lucrrii i construciei prezint caracteristica stabilirii alternative a dou momente de la care poate ncepe s curg prescripia:1. un moment subiectiv constnd n data descoperirii viciilor2. un moment obiectiv constnd n data expirrii termenului de garanie, de 1 an, pentru lucru ori lucrare, i de 3 ani pentru construcie.

Important de reinut este c termenul de 1 an si cel de 3 ani nu sunt termene de prescripie, ci de garanie legale, cu caracter subsidiar, n nelesul c expirarea lor marcheaz momentul obiectiv al nceputului prescripiei numai atunci cnd n spe nu-i gsete aplicare alt termen de garanie, fie el legal, fie convenional.

1.2.6 Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive 1. Regula special prevzut de art 23 din Decretul nr. 167/1958. Prescripia dreptului la aciune privitoare la sume de bani consemnate sau depuse la instituiile de banc, credit sau economie pe seama statului ori a organizaiilor de stat ncepe s curg de la data consemnrii ori depunerii; prescripia ncepe s curg de la data cnd se poate cere restituirea pe baza actului organului de stat, atunci cnd eliberarea sumelor consemnate sau depuse este condiionat de un act al organului judectoresc sau al altui organ de stat. 2. Regula special prevzut de art. 24 din decretul nr. 167/1958. Prescripia dreptului la aciune privitoare la sumele de bani ncasate din vnzarea biletelor pentru spectacolele care nu au mai avut loc ncepe s curg de la data cnd urma s aib loc spectacolul.3. Prescripia dreptului la opiune succesoral ncepe s curg, potrivit art. 700 alin. (1) C. civ. de la deschiderea succesiunii (care este data morii).4. Prescripia aciunii n tgada paternitii ncepe s curg de la una din datele precizate de art. 55 C. fam. astfel: aciunea n tgduirea paternitii se prescrie n termen de 6 luni de la data cnd tatl (soul mamei) a cunoscut naterea copilului. n cazul n care, mai nainte de mplinirea acestui termen, tatl a fost pus sub interdicie, un nou termen curge pentru tutore de la data cnd acesta a aflat despre naterea copilului. Dac aciunea nu a fost pornit de acesta, ea poate fi pornit de tat dup ce i s-a ridicat interdicia, nuntrul unui nou termen de 6 luni.5. Prescripia aciunii n stabilirea paternitii copilului din afara cstoriei ncepe s curg de la una din datele precizate de art. 60. C. fam. astfel: aciunea n stabilirea paternitii din afara cstoriei poate fi pornit n termen de 1 an de la naterea copilului. Dac, n cazul prevzut n art. 54 alin. (1), un copil a pierdut calitatea de copil din cstorie, prin efectul unei hotrri judectoreti, termenul de 1 an, pentru pornirea aciunii n stabilirea paternitii din afara cstoriei, va curge de la data cnd aceea hotrre a rmas definitiv. n cazul n care mama a convieuit cu pretinsul tat ori dac acesta din urm a prestat copilului ntreinere, termenul va curge de la ncetarea convieuirii ori a ntreinerii. 6. Prescripia aciunii posesorii, prevzut de art. 674 alin. (1) C.proc. civ., ncepe s curg de la data primului act de tulburare a posesiei (iar nu de la ultimul act de acest fel).

2.Suspendarea prescriptiei extinctive2.1 Notiune.JustificareTermenele de prescripie au o durat n timp. Aceast durat mai mic sau mai mare este determinat de momentul nceperii termenului de prescripie avut n vedere i, respectiv, de mplinirea lui. n determinarea momentului de ndeplinire, trebuie avut n vedere i modul de calcul. Calculul termenelor de prescripie, indiferent de unitile de timp n care sunt stabilite (luni sau ani), se face potrivit sistemului calcului intermediar, aceasta n sensul c ziua cnd ncepe curgerea termenului de prescripie termenul este inclus n calcul.Calculul termenului de prescripie se face ntotdeauna prin determinarea momentului naterii la aciune, adic a zilei care marcheaz dies a quo (ziua cnd ncepe termenul) urmnd dies a quam (ziua cnd se sfrete termenul) s fie determinat n funcie de ctimea termenului avut n vedere.Situaiile care pot interveni n ceea ce privete nceperea i mplinirea termenului la aciune n determinarea momentului nceperii i mplinirii termenului de prescripie, trebuie avute n vedere i anumite necesiti prevzute n mod expres prin lege care pot determina suspendarea, ntreruperea i repunerea n termen.Rolul i importana prescripiei extinctive se concretizeaz n ideea de sanciune a persoanelor interesate care din neglijen sau pasivitate nu sesizeaz organele de justiie n termenul prevzut de lege pentru a-i valorifica dreptul subiectiv pretins a fi nclcat sau nerecunoscut.Suspendarea prescripiei extinctive: modificarea cursului acesteia ce const n oprirea de drept a curgerii termenului de prescripie, pe timpul ct dureaz situaiile, limitativ prevzute de lege, care l pun n imposibilitate de a aciona pe titularul dreptului la aciune.Cauzele de suspendare a cursului prescripiei extinctive prezint urmtoarele caractere juridice:- sunt legale, n sensul c ele sunt stabilite numai prin lege;- sunt limitative, ceea ce nseamn c ele sunt de strict interpretare i aplicare, nefiind susceptibile de aplicare prin analogie;- produc efecte de drept (ope legis), organul de jurisdicie nermnndu-i dect s constate producerea lor, deci, dac n cursul procesului (avnd ca obiect recunoaterea sau stabilirea dreptului subiectiv) se invoc prescripia extinctiv, instana va constata c a operat suspendarea cursului acesteia i va trece la soluionarea cauzei n fond.

2.2 Cauzele de suspendareCauzele de suspendare a prescripiei extinctive sunt legale i limitative. Cursul prescripiei dreptului la aciune este suspendat:1) ct timp cel mpotriva cruia ea curge este mpiedicat de un caz de for major s fac acte de ntrerupere.2) pe timpul ct creditorul sau debitorul face parte din forele armate ale Romniei, iar acestea sunt puse pe picior de rzboi;3) pn la rezolvarea reclamaiei administrative, fcute de cel ndreptit cu privire la despgubiri sau restituirii, n temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de pot i telecomunicaii, ns cel mai trziu pn la expirarea unui termen de trei luni, socotit de la nregistrarea reclamaiei.Cursul prescripiei dreptului la aciune e suspendat n situaiile:ntre prini sau tutori i cei ce se afl sub ocrotirea lor, ntre curatori i acei pe care-i reprezint, precum i ntre orice alt persoan, care n temeiul legii sau al hotrrii judectoreti, administreaz bunurile altora i cei ale cror bunuri sunt astfel administrate prescripia nu curge, ct timp socotelile nu au fost date i aprobate.Prescripia nu curge mpotriva celui lipsit de capacitatea de exerciiu, ct timp nu are reprezentant legal i nici mpotriva celui cu capacitatea restrns cu timp nu are cine s-i ncuviineze actele.Prescripia nu curge ntre soi n timpul cstoriei.Analiza cauzelor de suspendare a cursului prescripiei extinctive1) Fora major. un eveniment imprevizibil i insurmontabil precum cutremurul de pmnt, inundaia i altele asemenea.2) Participarea la forele armate ale Romniei, care sunt puse pe picior de rzboi - n aceast situaie trebuie s se afle creditorul sau debitorul. Va opera suspendarea i n situaia n care att creditorul ct i debitorul fac parte din forele armate ale Romniei, iar acestea sunt pe picior de rzboi; simpla participare la forele armate ale rii (ca militar activ ori pentru satisfacerea stagiului militar) nu constituie cauz de suspendare a prescripiei extinctive.i aceast cauz pune titularul dreptului la aciune n imposibilitatea material (fizic) de a aciona.3) Reclamaia administrativ - pentru ca prevederile s fie suspendat, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii:- reclamaia administrativ prealabil s aib ca obiect despgubirii ori restituiri n termenul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de pot i telecomunicaii;- s nu treac mai mult de 3 luni de la nregistrarea reclamaiei; dac petiionarul primete rspuns, care nu-i convine, nainte de mplinirea celor 3 luni, prescripia este suspendat numai pn la primirea acelui rspuns, nefavorabil; dac reclamaia rmne nerezolvat, neprimindu-se rspuns, n cele trei luni, suspendarea nceteaz, iar titularul dreptului la aciune este n drept s formuleze cerere de chemare n judecat la organul de jurisdicie competent.4) ntre ocrotitor i ocrotit, prescripia e suspendat ct timp socotelile nu au fost date i aprobate - aceste dispoziii se aplic raporturilor dintre printe, tutore i curator, pe de o parte, i cele ale crui bunuri sunt administrate de ocrotitorul legal pe de alt parte (minor, interzis, cel ocrotit prin curatel).5) Prescripia este suspendat:a) ct timp cel lipsit de capacitate de exerciiu nu are reprezentant legal;b) ct timp cel cu capacitate de exerciiu restrns nu are ocrotitor legal care s-i ncuviineze actele.Aceast cauz de suspendare privete minorul sub 14 ani, aceasta fiind interzisul judectoresc i minorul ntre 14 18 ani, aceasta fiind aplicat pe toat durata lipsei reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal, dup caz. Din cele prezentate rezult c putem vorbi despre o imposibilitate de natur juridic.6) Prescripia este suspendat n raporturile dintre soiPrescripia este suspendat pe toat durata cstoriei, fr a avea importan dac soii sunt sau nu desprii n fapt, n text nefiind explicat acest aspect. Ne aflm aici ntr-o imposibilitate moral de a aciona.

2.3 Efectele suspendarii2.3.1 Efectele generaleDup ncetarea suspendrii, prescripia i reia cursul socotindu-se i timpul scurs nainte de suspendare se face astfel distincie ntre:- efectul anterior cauzei de suspendare;- efectul pe durata cauzei de suspendare;- efectul ulterior cauzei de suspendare.Pentru perioada anterioar cauzei, suspendarea nu produce efecte juridice, intrnd n calculul termenului de prescripie i timpul scurs ntre nceputul prescripiei i data suspendrii acesteia.

2.3.2 Efectul specialPrescripia nu se va mplini totui nainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la data ncetrii cauzei de suspendare, cu excepia prescripiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor mplini dect dup exprimarea unui termen de o lun de la suspendare acest efect special se produce doar n cazurile n care:- pn la mplinirea termenului de prescripie a rmas mai puin de 6 luni, dac termenul de prescripie aplicabil este mai mare de 6 luni (ex. termenul general de prescripie de 3 ani);- pn la mplinirea termenului de prescripie a rmas mai puin de o lun dac termenul de prescripie aplicabil este mai mic de 6 luni (ex. termenul de 60 de zile)

3.Intreruperea prescriptiei extinctiveIntreruperea prescripiei extinctive: modificarea cursului acesteia constnd n nlturarea prescripiei scurse nainte de apariia unei cauze ntreruptive i nceperea unei alte prescripii extinctive.Asemntor suspendrii prescripiei extinctive, i n cazul ntreruperii prescripiei extinctive este necesar ca mprejurarea ce constituie, potrivit legii, cauz de ntrerupere s intervin dup ce prescripia extinctiv a nceput s curg i mai nainte de mplinirea termenului de prescripie extinctiv.Cauzele de ntrerupere a prescripiei extinctive prezint urmtoarele caractere juridice: sunt legale; sunt limitative; produc efecte de drept (ope legis), organul de jurisdicie urmnd doar s constate producerea lor.Prescripia se ntrerupe:a) prin recunoaterea dreptului a crei aciune se prescrie, fcut de cel n folosul cruia curge prescripia;b) prin introducerea unei cereri de chemare n judecat ori de arbitrare, chiar dac cererea a fost introdus la o instan judectoreasc ori la un organ de arbitraj necompetent.c) printr-un act nceptor de executare, aceasta fiind o cauz de ntrerupere a prescripiei dreptului de a cere executarea silit, fiind studiat de dreptul procesual civil.Prescripia nu este ntrerupt dac s-a pronunat ncetarea procesului, dac cererea de chemare n judecat sau executare a fost respins, anulat sau dac s-a perimat ori dac cel care a fcut-o a renunat la ea.ntreruperea cursului prescripiei extinctive produce urmtoarele efecte:- nlturarea (tergerea) prescripiei extinctive scurse anterior momentului apariiei cauzei de ntrerupere;- nceperea, dup ncetarea cauzei de ntrerupere, a cursului unei noi prescripii extinctive.Problema ntreruperii cursului prescripiei dreptului la aciune pune n discuie atitudinea celor dou persoane care urmeaz s figureze n cadrul procesului civil n calitate de pri, respectiv titularul dreptului subiectiv n calitate de reclamant i titularul obligaiei n calitate de prt. ntreruperea cursului prescripiei dreptului la aciune: Oprirea cursului unei prescripii ncepute datorit atitudinii luate de una sau alta dintre viitoarele pri a procesului civil fr a se mai ine seama de timpul care s-a scurs deja cu consecina nceperii, dac sunt ntrunite condiiile cerute de lege unui nou termen de prescripie a dreptului la aciune.Efectele ntreruperii prescripiei extinctiventreruperea terge prescripia nceput nainte de a se fi ivit mprejurarea care a ntrerupt-o. Dup ntrerupere, ncepe s curg o nou prescripie.n cazul cnd prescripia a fost ntrerupt printr-o cerere de chemare n judecat ori de arbitrare sau printr-un act nceptor de executare, noua prescripie nu ncepe s curg ct timp hotrrea de admitere a cererii nu a rmas definitiv sau, n cazul executrii, pn la ndeplinirea ultimului act de executare. ntreruperea prescripiei extinctive produce un efect anterior i un efect posterior. anterior datei ntreruperii, prescripia este nlturat astfel nct timpul scurs ntre momentul de nceput al prescripiei i data cauzei de ntrerupere este socotit necurs.Efectul posterior ntreruperii const n nceperea unui nou termen de prescripie.Dac n cazul ntreruperii prin recunoatere efectele se produc instantaneu, n cazul ntreruperii prin cererea de chemare n judecat, efectele se produc definitiv, pe data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de admitere a cererii, aceasta nsemnnd c ntre data sesizrii instanei i data rmnerii definitive a hotrrii opereaz o ntrerupere provizorie, sub condiia admiterii cererii i rmnerii definitive a hotrrii.Efectele ntreruperii prescripiei extinctive se produc de plin drept (ope legis), organul de jurisdicie urmnd s constate doar producerea lor.

4.Repunerea in termenul de prescriptie extinctivaRepunerea n termenul de prescripie: beneficiul acordat de lege titularului dreptului la aciune, care din motive temeinice nu a putut formula aciunea n justiie nuntrul termenului de prescripie, astfel c organul jurisdicional este ndreptit s soluioneze, n fond, cererea de chemare n judecat, dei a fost introdus dup mplinirea termenului de prescripie.Repunerea n termenul de prescripie este o instituie juridic consacrat cu caracter general n art. 19 din Decretul nr. 167 / 1958: Instana judectoreasc sau organul arbitral poate, n cazul n care constat ca fiind temeinic justificate, cauzele pentru care termenul de prescripie a fost depit s dispun chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea aciunii ori s ncuviineze executarea silit.Calitatea de motenitor se stabilete pe baza certificatului de motenitor sau a hotrrii judectoreti definitive ori, n lipsa acestora, prin probe din care rezult acceptarea motenirii. Motenitorii, n sensul prezentei legi sunt socotii de drept acceptanii succesiuni de la data depunerii cererii prevzute la art. 14 pentru restituirea n natur a apartamentelor, sau, dup caz, pentru acordarea de despgubiri. Bunurile preluate de stat fr un titlu valabil, inclusiv cele obinute prin vicierea consimmntului pot fi revendicate de foti proprietari sau succesorii acestora, dac nu fac obiectul unor legi speciale de reparaie. Succesibilii care dup data de 6 martie 1945 nu au acceptat motenirea, sunt repui de drept n termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi .Domeniul repunerii n termenul de prescripie extinctivCauzele de repunere n termen nu sunt enumerate cu titlu limitativ, de lege, organul de jurisdicie putnd considera cauz de repunere n termen, orice cauz temeinic justificat.Cauze temeinic justificate: mprejurrile de fapt care fr a avea gravitatea forei majore i fr a implica culpa proprie, l-au mpiedicat pe titularul dreptului s sesizeze instanei cu pretenia sa n termenul prevzut de lege.Cauze care justificat repunerea n termen:- existena unor mprejurri speciale n care s-a gsit motenitorul, care l-au mpiedicat s afle despre deschiderea unei moteniri la care era chemat;- executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis darea unui mandat pentru ntreruperea prescripiei;- cunoaterea unor fapte, stabilite de organele de urmrire penal, numai dup mplinirea termenului de prescripie;- spitalizarea ndelungat ori repetat;- prsirea minorului.Cauze care nu justific repunerea n termen:- eroarea de drept, invocat de titularul dreptului la aciune;- absena ori aglomerarea cu probleme a conductorului persoanei juridice sau juristului acesteia;- depirea culpabil a termenului de acceptare a motenirii.Termenul de repunere n termenul de prescripie extinctivCererea de repunere n termen va putea fi fcut numai n termen de o lun de la ncetarea cauzelor care justific depirea termenului de prescripie 2 aspecte ale termenului n care poate fi cerut repunerea n termenul de prescripie:1) durata lui, care este de o lun;2) nceputul acestui termen, care este marcat de data ncetrii cauzei care justific depirea termenului de prescripie.Termenul de o lun are o dubl semnificaie i anume: privete pe de o parte introducerea cererii de repunere n termen, iar pe de alt parte, introducerea cererii de chemare n judecat care privete fondul litigiului.Efectul repunerii n termenul de prescripie extinctivDatorit repunerii n termen, prescripia extinctiv este considerat ca fiind nemplinit, dei termenul de prescripie a expirat. Prin repunerea n termenul de prescripie extinctiv, efectul extinctiv al prescripiei este anihilat, organul de jurisdicie avnd astfel posibilitatea s treac la soluionarea pricinii pe fond. Efectul repunerii n termen a constat n ndrituirea motenitorului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra pmntului sau restituirea n natur a imobilului ori acordarea de despgubiri, dup caz, n condiiile legilor menionate. n ceea ce privete modul de operare, repunerea n termen pp darea unei hotrri, de ctre organul de jurisdicie competent, hotrre ce trebuie s fie motivat, pentru a putea fi verificat temeinicia sa.

5.Implinirea (calculul) prescriptiei extinctiveImplinirea prescripiei extinctive: determinarea momentului n care expir termenul de prescripie.De lege ferenda, se impune ca regulile privind calculul termenelor de prescripie s se regseasc n acelai act normativ ce reglementeaz i prescripia. Modul de calcul al termenului de prescripie extinctiv stabilit pe ani sau pe luni: aceste termene ce vor mplini n ziua corespunztoare din ultimul an sau din ultima lun. Dac ultima lun nu are o zi corespunztoare, termenul va fi mplinit n ultima zi a acelei luni (de exemplu, un termen de prescripie de o lun care a nceput s curg la 31 ianuarie, s-a mplinit la 29 februarie). n cazul termenelor stabilite pe sptmni, termenul de prescripie extinctiv se socotete mplinit n ziua corespunztoare din ultima sptmn a perioadei. Pt termenele stabilite pe zile - termenul se calculeaz pe zile i nu pe ore. Ziua se mparte n 24 de ore. Ea ncepe la miezul nopii i se sfrete la miezul nopii urmtoare, ziua n care ncepe cursul prescripiei nefiind luat n calcul. Prescripia nu se socotete calculat, dect dup mplinirea celei de-a doua zi a termenului prevzut de lege - acest sistem de calcul se numete intermediar, deoarece se plaseaz ntre sistemul termenului exclusiv (pe zile libere) n care nu sunt luate n calcul nici prima i nici ultima zi a termenului i sistemul inclusiv (numit i pe zile pline), n care intr n calcul att prima ct i ultima zi a termenului.

6. DECDEREA

1.NoiunePotrivit art. 2.545 alin. (1) NCC prin lege sau prin voina prilor se pot stabili termene de decdere pentru exercitarea unui drept sau svrirea unor acte unilaterale, iar alin. (2) dispune c neexercitarea dreptului subiectiv nuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar n cazul actelor unilaterale, mpiedicarea n condiiile legii, a svririi lor.Decderea nu constituie o sanciune propriu-zis, deoarece ea poate opera i n lipsa oricrei culpe.n funcie de izvorul lor, termenele de decdere pot fi legale (instituite prin lege) sau convenionale (stabilite prin voina prilor). 2.Domeniul de aplicarePotrivit art. 2.547 NCC dac din lege sau din convenia prilor nu rezult n mod nendoielnic c un anumit termen este de decdere, sunt aplicabile regulile de la prescripie.Astfel pot fi distinse mai multe ipoteze.Prima ipotez const n faptul c prin lege sau prin actul juridic al prilor se instituie un termen i, totodat, se prevede n mod expres c depirea termenului atrage decderea. Altfel spus este vorba despre o decdere expres.Ca exemple de termene legale pentru a cror depire se prevede n mod expres decderea sunt de menionat:-termenul de decdere de 3 ani aplicabil aciunii n rectificare, ntemeiate exclusiv pe dispoziiile art. 908 alin. (1) pct. 1 i 2. NCC, ndreptate mpotriva terului subdobnditor de bun-credin i cu titlu oneros, care ncepe s curg de la data nregistrrii cererii de nscriere n cartea funciar [art. 909 alin. (3) i (4) NCC];-termenul de decdere de 1 an aplicabil aciunii n rectificare, ntemeiat exclusiv pe dispoziiile art. 908 alin. (1) pct. (1) i (2) NCC ndreptat mpotriva terului subdobnditor de bun-credin i cu titlu oneros, care n ipoteza comunicrii celui ndreptit a ncheierii prin care s-a ordonat nscrierea, ncepe s curg de la data comunicrii acesteia [art. 909 alin. (3) i (4) NCC];-termenul de decdere de 6 luni aplicabil dreptului proprietarului de a pretinde restituirea bunului gsit sau preul obinut din valorificarea acestuia, care ncepe s curg de la data predrii bunului ctre organele de poliie din localitatea n care a fost gsit [art. 945 alin. (1) NCC i art. 942 alin. (2) teza a II-a NCC];-termenul de decdere de 1 an, care ncepe s curg de la data ncheierii contractului de vnzare, aplicabil aciunii vnztorului pentru suplimentul de pre i aciunii cumprtorului pentru reducerea preului sau pentru rezoluiunea contractului; n ipoteza n care prile au fixat o dat pentru msurarea imobilului, termenul de decdere de un an curge de la acea dat (art. 1.744 NCC);-termenul de o lun, care ncepe s curg de la data notificrii, nuntrul cruia vnztorul trebuie s consemneze preul primit i cheltuielile efectuate de cumprtor pentru ncheierea contractului de vnzare i realizarea formalitilor de publicitate, la dispoziia cumprtorului sau, dup caz, a terului subdobnditor, sub sanciunea decderii din dreptul de a exercita opiunea de rscumprare [art. 1.760 alin. (3) NCC] etc.A doua ipotez este aceea n care prin lege sau prin actul juridic al prilor se instituie un termen, fr a se preciza dac depirea acestuia atrage decderea sau prescripia extinctiv. Dac rezult c mplinirea termenului atrage pierderea dreptului subiectiv neexercitat nuntrul termenului respectiv sau mpiedicarea efecturii unui act unilateral, atunci va fi vorba de decdere.[footnoteRef:1]Astfel termenul care nu privete exercitarea dreptului la aciune este calificat ca termen de decdere. [1: ]

Sunt calificate ca termene de decdere urmtoarele exemple:-termenul de 1 an aplicabil dreptului la opiune succesoral, care ncepe s curg de la data deschiderii succesiunii [art.1.103 alin. (1) NCC];-termenul de 10 zile aplicabil dreptului de preempiune n cazul vnzrii de bunuri mobile sau de 30 de zile n cazul vnzrii de bunuri imobile, termen care ncepe s curg de la data comunicrii ctre preemptor a notificrii cuprinsului contractului ncheiat cu terul [art. 1.732 alin. (4) NCC].n ceea ce privete termenele de decdere convenionale, subliniem c acestea nu pot contraveni dispoziiilor legale care ocrotesc un interes general.3.Regim juridicArt. 2.548 alin. (1) NCC prevede regula c termenele de decdere nu sunt supuse suspendrii i ntreruperii, dac prin lege nu se dispune altfel. Acelai articol stabilete, ns, dou excepii, prima viznd amnarea nceputului termenului ori suspendarea, iar cealalt ntreruperea.Fora major existent la data la care ar fi trebuit s nceap curgerea termenului de decdere amn nceputul termenului pn la data ncetrii forei majore. Fora major care apare n timpul curgerii termenului de decdere are ca efect suspendarea acestuia, termenul relundu-i cursul de la data ncetrii forei majore. Dac, ns, dup reluarea cursului, ar rmne mai puin de 5 zile din termenul de decdere, atunci acesta se mplinete dup 5 zile de la data cnd suspendarea a ncetat.[footnoteRef:2] [2: ]

n situaia n care realizarea dreptului subiectiv presupune exercitarea unei aciuni n justiie, termenul de decdere este ntrerupt pe data introducerii cererii de chemare n judecat sau de arbitrare ori de punere n ntrziere, dup caz, dispoziiile privitoare la ntreruperea prescripiei fiind aplicabile n mod corespunztor.Aceste excepii se pot aplica oricrui termen de decdere.4.Efectele decderiiEfectul decderii const n pierderea dreptului subiectiv neexercitat n termen sau, dup caz, n mpiedicarea efecturii actului unilateral dup mplinirea termenului.Potrivit art. 2.550 alin. (1) NCC partea interesat poate opune decderea numai la judecata n prima instan, cel mai trziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate.Alineatul 2 al aceluiai articol prevede c instana este obligat s invoce i s aplice din oficiu termenul de decdere, indiferent dac cel interesat l pune sau nu l pune n discuie, cu excepia cazului cnd acesta privete un drept de care prile pot dispune n mod liber. Se prezum c aceast dispoziie legal vizeaz numai temenele de decdere instituite prin dispoziii legale care ocrotesc un interes general, deci termenele de decdere de ordine public.[footnoteRef:3] [3: ]

CONCLUZII FINALE

NCC reglementez ntr-un mod distinct de uzucapiune ntr-o carte separat regimul general al prescripiei extinctive- Cartea VI, intitulat Despre prescripia extinctiv, decderea i calculul termenelor (art. 2.500-2.556).Ca i n sistemul Decretului nr. 167/1958, prescripia extinctiv este un mijloc de stingere numai a dreptului material la aciune, iar nu i a dreptului subiectiv civil, ceea ce nseamn c i n lumina NCC prescripia poate fi calificat ca mod de stingere a dreptului material la aciune i de nlturare a rspunderii civile lato sensu.Din punct de vedere normativ, noua reglementare preia, cu mbuntiri substaniale, prevederile Decretului nr. 167/1958 i le sistematizeaz pe probleme specifice (dispoziii generale, termenele de prescripie, cursul prescripiei, mplinirea prescripiei).Ca i n cazul Decretului nr. 167/1958, NCC conserv regula prescriptibilitii dreptului la aciune avnd un obiect patrimonial i a celei privind imprescriptibilitatea dreptului la aciune avnd un obiect nepatrimonial (art. 2.501-2.502).Prin urmare sunt imprescriptibile extinctiv: dreptul la aciunea n revendicare, mobiliar sau imobiliar, dreptul la aciunea de partaj sau dreptul la aciunea n constatarea nulitii absolute a unui act patrimonial sau nepatrimonial. Aciunea n anularea cstoriei sau aciunea n tgada de paternitatea de ctre mam sau soul acesteia sunt aciuni nepatrimoniale tipice considerate prescriptibile extinctiv.Termenul general de prescripie rmne la 3 ani, ca i n sistemul actual, ns sunt prevzute i termene speciale, pentru anumite cazuri particulare, de 1, 2, i 10 ani.n ceea ce privete nceputul prescripiei extinctive, spre deosebire de reglementrile anterioare,NCC instituie o nou regul general privind nceputul prescripiei, care este determinat nu de data naterii dreptului la aciune, ci de data la care titularul su poate efectiv s acioneze.Alturi de cazurile de suspendare deja cunoscute, NCC consacr i alte cazuri, a cror utilitate practic este incontestabil. Este vorba despre ipoteza negocierilor purtate n scopul rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor dintre pri ori aceea a unei proceduri prealabile legale ori administrative n vederea soluionrii pe cale extrajudiciar a litigiului.Sub aspectul ntreruperii, au fost prevzute noi cazuri de ntrerupere (punerea n ntrziere a debitorului), iar plngerea penal adresat organelor de urmrire penal, asimilat n prezent cererii de chemare n judecat, a fost reglementat drept cauz distinct de ntrerupere a prescripiei.Repunerea n termen a fost meninut n NCC, suprimndu-se doar dreptul organului de jurisdicie de a dispune repunerea n termen de oficiu.Pentru prima dat NCC cuprinde i o reglementare general, la nivel de principiu, privind situaia termenelor de decdere, stabilind totodat corelaia dintre aceasta i prescripia extinctiv, n sensul c, dac din lege nu rezult n mod nendoielnic c un anumit termen este de decdere, sunt i rmn aplicabile regulile, mai puin riguroase, de la prescripie.

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri

1. Avram, M., Actul unilateral n dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2006.2. Baia, F.A., Chelaru, E., Constantinovici, R., Macovei, I. (coord.), Noul Cod civil, comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012.3. Beleiu, Gh., Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2001.4. Boroi, G., Codul de procedur civil, comentat i adnotat, vol. I, Ed. All Beck, Bucureti, 2001.5. Boroi, G., Anghelescu C. A., Curs de drept civil. Partea general,Ed. Hamangiu, Bucureti, 2011.6. Cantacuzino, M.B., Elementele dreptului civil, Ed. All, colecia Restitutio, Bucureti 1998.7. Chelaru, E., Drept civil. Partea general,ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007.8. Chelaru, E., Circulaia juridic a terenurilor, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.9. Chelaru, E., Legea nr. 10/2004 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, comentat i adnotat, Ed. All Beck, Bucureti, 2001.10. Ciobanu, V.M., Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I, Teoria general, Ed. Naional, Bucureti, 1996.11. Cosmovici, P.M., Drept civil. Introducere n dreptul civil, Ed. All, Bucureti, 1994.12. Cosmovici, P.M., Cpn, O.,Cojocaru, A., Pop, T., Sachelarie, O., Tratat de drept civil, vol. I, Partea General, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti, 1989 13. Dogaru, I. (coord.), Drept civil. Ideea curgerii timpului i consecinele ei juridice, Ed. All Beck, Bucureti, 2002.14. Ionacu, A., Drept civil, Partea General, E.D.P, Bucureti, 1963.15. Nicolae, M., Tratat de prescripie extinctiv, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2010.16. Pop, T., Drept civil romn. Teoria General, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1993.17. Ungureanu, C.T., Drept civil. Partea General. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2011.

II.Legislaie

1. Constituia Romniei publicat n M.Of. nr. 767 din 31 octombrie 2005.2. Codul civil.3. Decretulnr.167din 10 aprilie1958privitor la prescripia extinctiv4. Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale.5. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale.6. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.privind asigurrile i reasigurrile.7. Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.8. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei.9. Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

IV.Decizii

1. Plenul Tribunalului Suprem, decizia de ndrumare nr. 7/1963.2. C.S.J., secia civil, decizia nr. 129/1993, Dreptul nr. 12/1993.3. .C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 3519/2004, B.C. nr. 2/2005.4. Tribunalul Suprem, Colegiul civil, decizia nr. 1465/1968, n R.R.D., nr. 3/1996.5. V.M. Ciobanu, nota II, Decizia nr. 93/E/1985 a Tribunalului Judeean Iai, R.R.D. nr. 8/1986.

4